fm.nfiul piho-fe dttrut doc-pcfu Intrreaga
Amicani de
@eTtlENewEfuroilay,.fuiw, Iournal
of Appliedci h Pnemiul
oekrului 9i qti-specialita-Leaminggi
irQganizations.
S peihia-
fuMindand[Iarv'ard,
dopatotogie. qi
lxtea Asocialiei
rwista Time inarticole de
scns lnYor*Times.
Insusirimodificateftiinr;a Si arta meditai{iei
i
DAAIIEL GOI,EIWANt,RTGHARD I. DAWDSON
T?aducere din englezd dg
MIHAETA RAILEANU
cuRTEAOvECHE
U
32526,2&-265,
161,L66,167,
108,110, tr24,
159, 175, 181,
231,237,250,325,326,365,
52,56,61,251,
Tn,389
,trj,124,149,1672tr2,385
L52,194,367108,110,151,
312,322,323,fig
9:I,9!r,110, l16l58t 155,196
Cuprins
Capitolul I
Calea profundi qi cea vastd
Capitolul2
Indicii strdvechi
Capitolul S
.DupI" inseamnd,inainte" pentru urm6torul .intre"
Capitolu{ 4
Cel mai bun lucru pe care l-am awt
Capitolul5
O minte netulburatd
Capitolul6
Pregdtit pentru iubire...........
Capitolul T
Capitolul8
Iluminarea fi inlei...........
Capitolul 9
Minte, corp qi genom ....--.-..!!.q......i.r.....r.
Capitolul 10 .' :
Meditalia ca psihoterapie ..................
Capitolul 11 ,
Creierul unui yoghin....:..................
29
56
79
105
t29
155
liij
205
237
258
I'Capitolul 12
Comoara ascunsd........i.'............................-....-....................'""""'
Capitolul l5insqiri modificate.... . .................-.
Capitolul 14
Capitotut 1
Calea profundn ;i cea vasti
intr=o dimineafI luminoasd de toamnd, Steve Z, locote-nent-colonel care lucra la Pentagon, a ,auzit ,,un zgornotfuarte puternic', pentnt ca, in clipa urmfitoare, si se pome-neasc* acoperit de moloz de la tavanul care, in cele din urm6,a clzqt peste el, llsdndu-l incongtient. Era l l septembrie2OOl, iar un avion de pasageri se prdbugise peste clddireauria;5, foarte aproape de biroul in care lucra bdrbatul.
DdrAmdturile care l-au acoperit pe Steve i-au salvatviafa, pentru cd fuzelaiul avionului a explodat, iar mingide foc au cuprins intregul birou. in ciuda gocului, Steve s-areintors la slujbd patru zile mai tArziu, muncind febril intimpul nopfilor, de la 6 seara la 6 dimineafa, pentru cd, inacel interval, in Afganistan era zi. Cur6nd dupl acpea, a ple-cat voluntarin Irak pen-tru un an.
:
,/.iunsesem si nu mai pot intra intr-un centru comer-cial firi si fiu hipervigilent, suspicios din cauza felului incare simfeam cd mi privegte lumea, eram mereu in alertd.Acestea sunt rnotivele care m-au determinat si plec in lrak',igi amintea Steve. ,Nu mai puteam folosi liftul gi md sim-
feam prins ca intr-o capcand atunci cAnd md aflam in trafic,in profria magini.'
W
Cele descrise de Steve sunt simptomele tulburdriirlasi-ce de stres post-traumatic (TSPT). Apoi a venit ziua in care
gi-a dat seama cd nu mai poate face acestei afecliuni de unul
singur. Aqa a aiuns la o psihoterapeutd pe care o mai con-
sulti din c6nd in cdnd si ast[zi si care l-a convins sd incerce
mindfulness*.Minfulness, a povestit Steve,,,m-a aiutat s[ fiu mai calm,
mai pulin stresat, m-a flcut sd nu mai reaclionez impulsiv"-
Pe mdsurd ce exersa, addugAnd in aceastd combinalie bunS-
tatea plina de iubire gi practicAnd retragerea, simptomele de
TSPT au devenit treptat mai pulin frecvente ;i ;i-au pierdut
din intensitate. De;i iritabilitatea 9i nelinigtea incd nu au
dispdrut cu totul, acum le poate anticipa.
Poveqti precum cea a lui Steve oferd informalii incura-
iatoare cu privire la meditagie. Noi in;ine am practicat acest
exerciliu spiritual pe tot parcursul vielii noastre adulte ;i, ase-
menea lui Steve, am descoperit cd are nenumdrate beneficii.
Pregitirea noastrd profesionald nu este insd de ai.uns. Nu
orice se incadreaz[ in magia meditaliei poate face fald teste-
lor qtiinlifice riguroase. Prin urmare, am incercat sd afl5m ce
anume funclioneazd gi ce nu funclioneaz[.
O parte dintre informagiile pe care le ai despre meditayie
pot fr gre;ite, iar ceea ce este adevdrat s-ar putea sd nu ;tii.
* Termenul englezesc mindfulness nu are o traducere consacrati inlimba romdnd, dar inseamnd trdirea con;tientd sa:u con;tientizarea clipeiprezente. Este o tehnicd de relaxare 9i destresare. inseamni sd traimin prezent, si conqtientizdm acfiunile pe care le facem in prezent.
Nu inseamnd sa ne gAndim la prezent. Pentru a u$ura lectura acestei
ci4i, voi folosi termenul de mindfulnesq mult mai cunoscut dec6t
corespondentul romAnesc . (N. tr ad.)
8
Sa ne intoar
fost spusa ia ned
rati oameni care
meditatie prefl.m
ci si in ce p:iuegtr
Torusi. rnirrtradilii de medit
leac;iabia recmrea formeior rngmeditatii. imbrittre, se referA ]a o
schimbare a inrrPe de alti p
precum mindfu}urma traumei sldar aclioneazifoarte multi oarprogramul lor zil
Putem r-orb
una vasta. -{cestr
ta, in ciuda fapoCaiea profui
de exemplu. in d
a;a cum a fost i
yoghinii tibetaniresante in capito
Vom numi acest
La nivelulanumit stil de
rtulburarii clasi-enit ziua in care
feqiuni de unulc;rre o mai con-
lnrins sa incerce
t sa fiu mai calm,
ionez impulsiv".ombinafie bund-
l simptomele de
r Ei si-au pieqdut
lEtea inca nu au
rformalii incura-n practicat acest
fe adulte si, ase-
rirate beneficii.
insi de ajuns. Nue face faqd teste-ercat sa afl5m ce
despre meditagie
tea sa nu;tii.
E€re consacratl incan;xentizarea clipei, Inseamna sa trdimt facem in prezent.
F.rra lectura acesteimai cunoscut decit
Sd ne intoarcem insd la relatarea lui Steve. Aceasta a
fost spusd la nesfAr;it, in nenumdrate variante, de nenumd-rali oameni care au pretins c[ au gdsit alinare in metode de
meditalie precum mindfulness, nu numai in cazuri de TSPT,
ci gi in ce prive;te multe alte tulburdri emolionale.Totu;i, mindfulness, consideratd parte a unei strdvechi
tradilii de meditalie, nu a fost menita s[ fie un asemenea
leac qi abia recent a fost luatd in considerare pentru vindeca-rea formelor moderne de angoasa. Scopul originar al acestei
meditalii, imbr[fi;at de unele grupuri p6nd in zilele noas-
tre, se referd la o explorare intensd a minlii qi la o profundd
schimbare a intregii noastre flinfe.Pe'de altd parte, aplicaliile pragmatice ale meditaliei -
precum mindfulness, care l-a aiutat pe Steve sd i;i revinl inurma traumei suferite - se bucurd de interes la scard largi,dar actioneazd, in profunzime. Pentru cd este accesibild,
foarte mulli oameni au gdsit o modalitate de a include inprogramul lor zilnic cel pulin o scurtd meditalie.
Putem vorbi, agadar, despre doud cdi: una profundd ;iuna vast5. Aceste cai sunt adesea confundate una cu cealal-
ta, in ciuda faptului cd diferd substanfial.
Calea profunda prezintd doud niveluri: intr-o formd puri,de exemplu, in descendenla antica a budismului Theravada,
aga cum a fost el practicat in Asia de Sud-Est sau printreyoghinii tibetani (despre care vom prezenta cAteva date inte-resante in capitolul al unsprezecelea,,,Creierul unui yoghin").
Vom numi acest exerciliu foarte intens nivelul 1.
La nivelul 2, tradiliile au fost imprumutate dintr-unanumii stil de viafd-al calugdrilor sau al yoghinilor, de
exemplu-$i au fost adaptate in forme mai accesibile pentru
Occident. in acest caz, cei care apeleazd la meditaqie ca la
un exerciliu spiritual renunli la unele pirli din meditalia
asiaticd original5, mai exact la acelea pentru care transferul
cultural nu se realizeazd foarte ugor.
De asemenea, existi ;i abordlri mai vaste. La nivelul 5,
aceleagi exercilii de meditalie sunt scoase din contextul lor
spiritual, flind r[spindite mai larg-aga cum este cazul redu-
cerii stresului prin mindfulness (mai cunoscutd ca MBSR'k),
metodd fondatd de bunul nostru prieten Jon Kabat-Zinn ;ipredatd in mii de clinici, centre medicale gi nu numai. Exist[qi meditalia transcendental5 (MT), care oferd lumii moderne
mantre sanscrite clasice, intr-o formd mai prietenoasd.
Din necesitate,la nivelul4, cele mai accesibile forme de
meditalie sunt cele mai atenuate, pentru a putea fi mai lesne
de exersat de un numdr cit mai mare de oameni. Moda teh-
nicilor de mindfulness la birou sau prin intermediul aplicafi-
ilor cu meditalii care dureaz[ doar cAteva minute exemplificd
foarte bine acest nivel.
Preconizdm, de asemenea, aparilia nivelului 5, care
acum exista doar fragmentar, dar care, in timp, ar putea evo-
lua. La acest nivel, lecliile pe care oamenii de qtiinld le-au
invdfat studiind celelalte niveluri vor conduce la inovalii qi
adapt[ri care pot oferi beneflcii substanfiale-un potenlial
pe care il explordm in ultimul capitol,,,O minte sdndtoas[".
Transformdrile profunde de la nivelul I ne-au fasci-
nat incd de la prima noastrd intdlnire cu meditalia. Dan a
'" Mindfulness-based stress reduition (in lb. englezd). (N. trad.)
10
cercetat terte stritde acestea. in spec
niversitare petrcc!
aceea. Richie rcum
Asia intr-o riziti 1
retragere, intilninscanind creierele
siu de la Unirersittrractica noaC
lul al doilea. Calear
spus de la bun ince
noi. Maegtrii spirital meditaliei poate
;it tuturor oammispirituale. Disert4practic[ acestui sft
talia poate oferi hPovestea pe t
te cilitoria noastprieteni ;i colabor
incl din anii i97Q
la Harvard ;i am ir
faptului cd nu am
Desi avem ardobAndit abilita;ilaceastd poveste. Iqi scrie pentru Ne
Richie, neurolog,
Minds [Centrul pt
ireesibile pentruh mediuge ca la
tfi din meditaliaf,u care transferul
ste. [^a nivelul 5,
t&r contextul lorl€ste cazul redu-
mrta ca MBSR*),
h lGbat-Zinn ;iinr numai. lxistdtilumii moderne
;rietenoasd.resibile forme de
ftea fi mai lesne
reni. Moda teh-mediul aplicali-lurte exemplificl
nivelului 5, care
hp, ar putea evo-
E de gtiinqd le-auhce la inovalii qi
hle-un potential
[rte sindtoas['.d 1 ne-au fasci-rmeditafia. Dan a
,Sluad.)
cercetat texte strivechi gi a pus in practicd metodele descrise
de acestea, in special in timpul celor doi ani de studii postu-niversitare petreculi in India gi in Sri Lanka gi imediat dupdaceea. Richie (cum ii spune toatd lumea) l-a urmat pe Dan inAsia intr-o vizitd prelungitd, optAnd, de asemenea, pentru o
retragere, int6lnindu-se cu mentori spirituali, si, mai recent,
scan6nd creierele celor care mediteazd mult in laboratorulsdu de la Universitatea din Wisconsin.
Practica noastrd de meditalie este, in principal, de nive-lul al doilea. Calea cea vast5, respectiv nivelurile 3 qi 4,trebuiespus de la bun inceput, sunt, de asemenea, importante pentru
noi. Maegtrii spirituali asiatici considerd c5, dacdweun aspect
al meditaliei poate sd alfne suferinfa, acesta trebuie impdrtd-git tuturor oamenilor, nu numai celor interesali de clutirilespirituale. Disertaliile noastre doctorale au oferit o aplicafiepracticd acestui sfat, prin studierea modurilor prin care medi-talia poate oferi beneficii cognitive gi emotionale.
Povestea pe care o spunem in cartea de fald oglinde;-te cil5toria noastr[ personald qi profesionalS. Suntem buniprieteni gi colaboratori in ceea ce priveqte ttiin[a meditalieiincl din anii 1970, cAnd ne-am lnt6lnit ln perioada studiilorla Harvard ;i am inceput si practicdm aceastd artd (in ciudafaptului ci nu am aiuns niciodati la perfecfiune).
Degi avem am6ndoi pregdtire de psihologi, in timp, amdobAndit abilitdgile complementare necesare pentru a spuneaceastd poveste. Dan este specializat in iurnalism $tiintificgi scrie pentru New York Times de mai bine de un deceniu.Richie, neurolog, a fondat qi conduce Center for HealthyMinds.[Centrul pentru Investigarea Minlilor Sdndtoase] de
'ffil'
t7
la Universitatea din Wisconsin, pe lAnga faptul c[ se "ocupAde laboratorul de imagisticd cerebrald de la Centrul Waisman
din cadrul aceleiaqi universit5lii, folosind imagistica prinrezonanfd magneticd funclionali (fRMN), un scanner PET gi
alte aparate de ultimd generalie pentru programele de anali-za a datelor, impreuna cu sute de servere necesare calculelorcomplicate cerute de aceasti investigafie. Grupul sdu de cer-
cetare numir[ mai mult de o sutd de exper]i, de la flzicieni,statisticieni gi oameni de ;tiin15 in domeniul informaticii,laneurologi qi psihologi, dar;i inifiali in tradilia meditaqiei.
Si fii coautor al unei cdrli poate fl o experienla inedi-t5-a fost;i pentru noi, fird indoiald-,dar oricdte neaiunsuri
ar fi existat, toate au fost puse in umbrd de bucuria de a lucra
impreund. Suntem prieteni de cAteva decenii, dar, cea maimare parte a carierelor noastre, am lucrat separat. Aceastd
carte ne-a ajutat sd fim din nou o echipd, lucru care nu afdcut decit sd ne umple de bucurie.
fii in mAni cartea pe care amwut dintotdeauna s-o scri-
em, dar nu am reu;it decAt acum. Partea teoreticd qi dhtele de
care aveam nevoie pentru a ne susline ideile nu au fost ela-
borate decdt recent. Acum, cd ambele au aiuns intr-o etapd
avansatd, suntem incAntali si ne impdrtdsim cuno;tinfele.Bucuria noastrd vine ;i din misiunea asumati de a
transmite mai departe informalii: urmirim sd aducem indisculie o reinterpretare radicald a actualelor beneflcii ale
meditagiei-sau lipsa acestora-$i sd subliniem adevdratul
scop al acestui exerciliu spiritual.
Calea profu
Dupi intoarcerea,
urmat un seminar
lung;i imbracat d
siv cu o e;arfa 1essperiat cand profe
este dat de felul taruncat o prir-ire t
Cind Richie i
tema sa pentru dipe loc si nu a fost
costa cariera, pe c
Dan a hotirilsesc mantre. Auzir
clinicd l-a intretxtra de pacienfii nte intruna cuvintr
involuntare in psr
a unei mantre ed
gi voluntar, nu a rschimbe parerea
Aceste reacli
intAmpinat-o dir:
care incd resping
cd prea mult orir
formi blAnda de'au fost implicaS I
fost demiqi de cor
L2
hptul ci se ocupd
rC-entrulWaisman
d imagistica prinun scanner PET gi
rgramele de anali-e(rsare calculelorGrupui sdu de cer-
4i, de la fizicieni,iul informaticii,lali$a meditaliei.erperienld inedi-ricate neajunsuribucuria de a lucraEnii, dar, cea mait separat. Aceasti
i lucru care nu a
ddeauna s-o scri-xetici ;i datele de
ile nu au fost ela-riuns intr-o etapiim cunogtintele.sa asumatd de a
im sa aducem inhlor beneflcii ale
liniem adeviratul
Calea profundd
DupE intoarcerea din India, in toamna anului 1974, Richie a
urmat un seminar de psihopatologie tot la Harvard. Cu pdrul
lung qi imbrdcat dupl moda Cambridge a wemurilor-inclu-siv cu o egarfd lesut5 pe care o purta pe post de centuri-,s-asperiat c6nd profesorul a spus cd,,un indiciu al schizofrenieieste dat de felul bizar in care se imbracd o persoand" ;i i-aaruncat o privire cu subinfeles.
CAnd Richie i-a m[rturisit unui profesor cd iqi dorea ca
tema sa pentru disertalie sd fle meditafia, r[spunsul a venitpe loc qi nu a fost prea politicos: o astfel de decizie il putea
costa cariera, pe care, de altfel, nici nu o incepuse bine.Dan a hotirAt si cerceteze efectul meditaliilor care folo-
sesc mantre. Auzind asta, unul dintre profesorii de psihologie
clinicd l-a intrebat nedumerit: ,,Cu ce este diferitl o man=
tra de pacienlii mei obsedali care nu se pot abline sd repe-
te intruna cuvinte vulgare?"1 Explicafia cd iniur[turile suntinvoluntare in psihopatologie, in weme ce repetarea linigtitda unei mantre este un exerciliu de concentrare intentionat
;i voluntar, nu a reu;it sd-l fac[ pe profesorul respectiv s5-gi
schimbe plrerea.
Aceste reaclii au fost tipice pentru opozilia pe care amintAmpinat-o din partea ;efilor departamentelor noastre,
care lncd respingeau pe un ton t[ios qi firi sd se gAndeas-
cI prea mult orice avea legdturd cu conqtiinfa-probabil o
formd blAndd de TSPT, dupi episodul bine-cunoscut in care
au fost implicali Timothy Leary gi Richard Alpert. Acegtia au
fost demi;i de conducerea departamentului nostru din cauza
,W
unei cercetlri care implicase administrarea de substanlepsihedelice unor studenli de la Harvard. Experimentul avu-
sese loc cu cinci ani inainte de a aiunge noi acolo, dar ecou-rile scandalului nu se stinseserd inc5.
in ciuda faptului cd mentorii no;tri academici consi-derau cd un studiu asupra meditaqiei era echivalentul unuidrum inchis, intuilia ne spunea cd o astfel de intreprindereputea aduce o contribulie substanliald in domeniul qtiinlific.Aveam o idee grozavd: dincolo de starea pldcutd pe care o
produce mediatia, adevdratele recompense sunt reprezenta-te de insupirile de lungl duratl care pot apirea.
O insuqire modificatd-o noui caracteristicd rezultatdin urma meditaliei-se formeazd separat de meditalia insdgi.
insugirile modificate modeleazd felul in care ne comportlm inflecare zi,nrrnumai in timp ce sau imediat dupd ce meditim.
Acest concept s-a dovedit a fl o preocupare constantipe tot parcursul viefii noastre profesionale, fiecare dintrenoi avdnd un rol bine determinat in desfSgurarea-cercetd-
rii de fa15. Deosebit de importanli au fost anii petrecuti de
Dan in India ca participant-observator al rddicinilor asiatice
ale acestor metode care reu$esc sd schimbe comportamenteumane. Totu;i, odatd intors in America, Dan nu a avut prea
mult succes atunci cdnd a incercat sd explice reprezentanti-lor psihologiei contemporane schimbdrile benefice care potapdrea in urma meditaliei si a metodelor de lucru strdvechi
care aiutd la oblinerea lor.Experienlele lui Richard in ceea ce privegte meditalia au
dus la decenii de analizd a elementelor gtiinlifice care sa spri-
iine teoria noastrd prMnd insugirile modificate. Grupul siu de
14
cercetare SErEEeparea si.rpie fuisn-idiu. neu-rostifo
unei generaFi &rCa o conseci
darea caii r-aste,
funde- consideral
trecuta cu vederr
rul cel mai impor
de sanatate mai tun nivel superior
Valul de ob*
mod deosebit rnc
re ale poten;ialu
ale caii profundr
cum altruismul, r
compasiunea iml
pozitive modifice'CAnd am irx
cheta de descope
daci s-ar fi ;inut:de insu;ire modiasiatici, raportan
le noastre cu prir
de tlcere si nepobservalii care tx
datele gtiinlifice
ilia gi textele ne
lrea de substanle
xperimentul avu-
li acolo, dar ecou-
academici consi-
echivalentul unuiI de intreprindere
omeniul ;tiin1ific.plicuta pe care oI sunt reprezenta-
irea.teristica rezultatie meditalia insS;i.
9 ne comportam indnpi ce meditam.
mpare constantd
ile, fiecare dintrehs,urarea cercetS-
anii petreculi de
idAciniior asiatice
e comportamente
an nu a a'vut prea
ice reprezentanfi-benefice care potle lucru strivechi
res,te meditatia au
{ifice care sa spri-ate. Grupul sdu de
cercetare genereazd date care suslin ceea ce, altfel, ar putea
pdrea simple fantezii. PunAnd bazele unui nou domeniu de
studiu, neuroqtiinlele contemplative, el a contribuit la apariliaunei generalii de savanli care a venit cu dovezi surprinzitoare.
Ca o consecin!5 a valului de entuziasm generat de abor-
darea c[ii vaste, varianta alternativa, mai exact, calea pro-
fundd, considerata adevdratul scop al meditaliei, este adesea
trecut[ cu vederea. Aga cum privim acum lucrurile, rezulta-
tul cel mai important al practicarii meditaliei nu este o stare
de sdnatate mai buni sau succesul in afaceri, ci, mai degrabd,
un nivel superior atins in natura noastrd umand.
Valul de observafii despre calea profunda a stimulat inmod deosebit modelele qtiingifice privind limitele Superioa-
re ale potenfialului nostru pozitiv. Descoperirile ulterioareale c[ii profunde au cultivat calitd]i de lungi durata pre-
cum altruismul, echilibrul sufletesc, o prezenld iubitoare gi
compasiunea imparliald, care nu sunt altceva decdt tr[sdturipozitive modificate.
CAnd am inceput, toate acestea ar fi putut capata eti-cheta de descoperiri importante pentru psihologia modernd,
dac[ s-ar fi linut seama de ele.Indiscutabil, inilial, conceptulde insusire modificatd avea puline in comun cu practicieniiasiatici, raportarea la textele vechi de meditalie qi incercdri-le noastre cu privire la aceastd artd interioarS. DupI decenii
de tacere si nepdsare, in ultimii ani, au aplrut numeroase
observalii care ne-au confirmat ceea ce blnuiam. Abia recentdatele stiinfifice au fost suficiente, conf,rmAnd ceea ce intu-ifia ;i textele ne spuseserd deja: aceste schimbdri profunde
llltr,rnfi-
15
nu sunt altceva decAt semne externe ale unei funclii foarte
diferite a creierului. 'Multe dintre informafii ne-au fost furnizate de labo-
ratorul lui Richie, singurul centru ;tiinfific care a adunat
informalii de la numerogi maeqtri ai practicilor spiritua-
le contemplative, maioritatea yoghini tibetani qi cea mai
importantl sursd de practicieni ai spiritualitSlii profunde.
Ace;ti neobi;nuili parteneri de cercetare au avut o con-
tribulie esenliala la construirea unei baze ;tiinfifice privind
existenla unui mod de a fl care a sc[pat g6ndirii moderne,
deqi era punctul central al celor mai importante tradiliilorspirituale din lume. Acum avem confirmarea acestor modifi-
cdri profunde ale flinfei, o transformare care impinge drama-
tic limitele psihologice umane.
Pentru sensibilitatea modernd, chiar qi ideea de ,,trezi-re"-scopul c[ii profunde-pare o poveste demodatd. Totu;i,
datele furnizate de laboratorul lui Richie (unele dintre aces-
tea au vizut lumina tiparului in diverse publicagii i+ weme
ce cartea de fald se afld ea insdgi in curs de publicare) con-
firm5 faptul cd modificlrile pozitive, remarcabile, care au loc
in creier gi in comportament de-a lungul etapelor descrise
pentru calea profundi nu sunt un mit, ci o realitate.
Calea vastd
AmAndoi am fost, weme indelungatS, membri in consiliul de
conducere al Mind and Life Institute I Institutul pentru Minte
qi Via![], fondat inilial pentru a crea un dialog susfinut intre
Dalai Lama qi cercetdtori din diferite domenii.2 in anul2000,
76
am organizat o rlis
citir,a experti de Face;tia s-a aflat gi I
intors spre el si a hTraditia spiril
Dalai [ama.proFrin timp) pentru imlel, duceli aceste nde capcanele religipot ajuta pe oaflrerl
impirtd;ili-1e tutuAcest indemnr
;i in urmatoarele nfLlra cercetArii care
Provocarea luiteze puterea formir
atAt calea profund
tor fondator ai C"er
crearea unor aplicipentrir scoli, clinicoricine, intr-o r-ari
gram despre bunitla programe de tra
indemnul luineau calea vasta ir
sd se bucure de pa devenit virala, s
;i aplicagii. De ex
carte, undeva in lr