IV.4. Infrastructura educaţională şi de sănătate
IV.4.1. Infrastructura educaţională
Consideratii generale
Motto - Fiecare om pe care îl educăm este un cetăţean pe care îl câştigăm. Aderarea la Uniunea Europeana presupune participarea la o piata comuna, care este nu numai a
bunurilor, a serviciilor si a capitalurilor, ci si a muncii, fapt ce a condus la necesitatea crearii si dezvoltarii Spatiului European al Învatamântului Superior, a Spatiului European al Cercetarii, a Cadrului European al Calificarilor, a Sistemului Comun de Asigurare a Calitatii în Învatamântul Profesional si Tehnic, a Retelei Europene pentru Asigurarea Calitatii în Învatamântul Superior. Sunt premise pentru atingerea performantei personale prin stapânirea competentelor cheie, adoptate la nivel european: comunicarea în limba materna, comunicarea în limbi straine, deprinderi de calcul matematic si competente de baza în stiinte si tehnologie, abilitati TIC, a învata sa înveti, competente civice si interpersonale, antreprenoriat, constiinta culturala.
Sursa:www.edu.ro
Astfel ca aderarea României la comunitatea europeana a educatiei implica asumari si integrari reciproce de principii, valori, atitudini si comportamente. De calitatea educatiei si a formarii, indiferent de context si vârsta, depind competentele si expertiza fiecaruia, ca elemente ale reusitei pe toate planurile: personal, profesional, social. Asumarea de către Guvernul României a obligaţiilor şi obiectivelor strategice pentru sistemele educaţionale şi de formare profesională, stabilite de Comisia Europeană în anul 2002, în cadrul Consiliului European de la Barcelona, precum şi deciziile adoptate la nivel european în cadrul „procesului Bologna” au determinat accelerarea procesului de reformă a sistemului educaţional românesc şi totodată restructurarea acestuia. În consecinţă, modificările aduse Legii Învăţământului nr. 84/1995 în anii 2003 şi 2004 şi legislaţia adoptată în anii 2004 şi 2005 în domeniul învăţământului superior au condus în principal la următoarele modificări de structură: extinderea duratei învăţământului obligatoriu de la 8 la 10 clase şi reorganizarea studiilor universitare în trei cicluri.
În prezent, sistemul de educaţie şi formare iniţială, este structurat pe următoarele niveluri: învăţământ preşcolar, învăţământul obligatoriu, învăţământul secundar superior, învăţământ post-secundar, învăţământul superior, învăţământ postuniversitar. Schimbările de structură ale sistemului de învăţământ românesc au fost completate şi de măsuri în favoarea creşterii eficienţei sistemului de învăţământ. Astfel, modificarea, în anul 2004, a Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, accentuează profesionalizarea funcţiei de director de unitate de învăţământ prin introducerea unor măsuri specifice recrutării, selecţionării şi a angajării pe baza unui contract de management educaţional semnat cu inspectorul şcolar general din judeţul respectiv.
Corelat cu oferta educaţională pe diverse nivele de învăţământ, rata de participare la educaţie variază de la o grupă de vârstă la alta, corespunzător nivelului de şcolarizare Analizată cumulat, grupa tinerilor de 15-24 ani a înregistrat, în intervalul 1999-2005, un trend ascendent în ceea ce priveşte participarea la educaţie, crescând de la 36,96% în anul de referinţă 1999-2000 la 48,53% în anul 2004-2005. Numărul total al populaţiei cuprinse în segmentul de vârstă 15-24 de ani este în uşoară descreştere între 1999-2005 (8,6%), pe când procentul tinerilor şcolarizaţi din aceeaşi categorie este într-o permanentă creştere (20,0%).
În perioada 2000-2005, rata de tranziţie în învăţământul secundar (liceu şi învăţământ profesional) a înregistrat valori cuprinse între 89,7% în anul şcolar 2000/2001 şi 92,5% în 2004/2005. Tendinţa este ascendentă, dar valoarea ratei înregistrate în anii şcolari 2003/2004 şi 2004/2005 reflectă faptul că o anumită proporţie dintre absolvenţii clasei a VIII-a nu au continuat studiile în clasa a IX-a sau în anul I al şcolilor de arte şi meserii, deşi măsura privind prelungirea duratei învăţământului obligatoriu a intrat în vigoare începând din 2003. Nivelul indicatorului este totuşi destul de ridicat, având în vedere că rata brută de cuprindere în învăţământul liceal şi profesional este de 76,4% la nivelul anului 2004/2005. Prin compararea valorilor acestor indicatori (rata brută de
cuprindere şi rata de tranziţie) se poate estima, astfel, că o proporţie importantă dintre elevi părăsesc sistemul de învăţământ încă înainte de absolvirea clasei a VIII-a. Datele statistice disponibile indică existenţa unei „rupturi” în ceea ce priveşte trecerea de la gimnaziu (clasa a VIII-a) către învăţământul secundar inferior (clasa a IX-a), şi respectiv în ceea ce priveşte tranziţia de la învăţământul obligatoriu la învăţământul postobligatoriu. În ambele puncte, situaţia cea mai nefavorabilă, pe medii de rezidenţă, se înregistrează la nivelul mediului rural.
Sursa: Planul National de Dezvoltare Regionala 2007 2013 INDICATORI A. INDICATORI PRIVIND POPULATIA SCOLARA
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
Num
ar d
e e
levi
POPULATIA SCOLARA DIN INVATAMANTUL DE TOATE GRADELE IN CADRUL
REGIUNII SUD-EST
2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006
2000/2001 69749 87692 157971 131362 49685 69475
2001/2002 68212 86258 158339 131471 47413 67635
2002/2003 66948 85593 156058 129287 46517 66333
2003/2004 65270 85794 155310 128485 45003 65073
2004/2005 62640 83104 153286 124967 43019 63433
2005/2006 60589 80591 152811 122066 41612 61230
Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea
*inclusiv invatamantul particular
Sursa: http://www.braila.insse.ro
POPULATIA SCOLARA DIN INVATAMANTUL DE TOATE GRADELE
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
Pop
ulat
ia s
cola
ra -
Num
ar d
e pe
rsoa
ne
Invatamant prescolar 10540 10442 10492 10725 10724
Invatamant primar si gimnazial 35864 34033 31495 29685 28520
Invatamant primar si gimnazial pentru copii cu deficiente 522 407 326 263 214
Invatamant liceal 11311 11594 11934 11739 11388
Invatamant profesional 3725 4802 5082 5108 4291
Invatamant complementar sau ucenici 1134 443
Invatamant postliceal de specialitate 1262 1082 1001 908 534
Invatamant tehnic maistri 114 55 36 19 28
Invatamant superior public 769 768 737 720 677
Invatamant superior particular 1707 1561 1385 1422 1633
2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007
Sursa: Anuarul Statistic al judetului Braila, editia 2007, pag. 111
STRUCTURA POPULATIEI SCOLARE DIN INVATAMANTUL DE TOATE GRADELE
Sursa: Anuarul Statistic al judetului Braila, editia 2007, pag.123
15,11
56,78
15,92
8,74
3,45
15,74
54,35
16,9
9,31
3,7
16
52,76
17,76
9,78
3,7
16,75
50,8
19,05
9,77
3,63
17,7
49,43
19,37
9,96
3,54
18,49
49,53
19,63
8,37
3,98
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Pro
ce
nt
fata
de
to
tal
pop
ula
tie
sc
ola
ra
2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007
Invatamant prescolar Invatamant primar si gimnazial
Invatamant li ceal Invatamant profesional, complementar, postliceal si tehnic de maistri
Invatamant superior
STRUCTURA POPULATIEI SCOLARE DIN INVATAMANTUL DE TOATE GRADELE
metodologia UNESCO
15.7
23.7
56.9
3.7
16
24
56.3
3.7
16.7
23.9
55.8
3.6
17.7
23.7
55.1
3.5
18.5
24.1
53.4
4
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Pro
cent
fata
de
tota
l pop
ulat
ie s
cola
ra
Superior 3.7 3.7 3.6 3.5 4
Gradul II 56.9 56.3 55.8 55.1 53.4
Gradul I 23.7 24 23.9 23.7 24.1
Preprimar 15.7 16 16.7 17.7 18.5
2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007
B. INDICATORI PRIVIND PERSONALUL DIDACTIC
PERSONALUL DIDACTIC PE TOATE NIVELURI DE EDUCATIE, TOTAL MEDII
IN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-EST
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
10000
2000 4223 6014 9359 7558 3189 4447
2001 4291 6117 9504 7769 3156 4609
2002 4031 5590 9119 7366 2904 4370
2003 4039 5639 9140 7367 2842 4291
2004 4004 5742 9128 7387 3015 4272
2005 3863 5622 8966 7212 2797 4055
2006 3652 5553 8923 7068 2756 3945
BRAILA BUZAU CONSTANTA GALATI TULCEA VRANCEA
SURSA: https://statistici.insse.ro/shop/
Personalul didactic - reprezinta persoanele fizice care sunt angajate in sistemul de invatamant si predau in
cadrul procesului educational si de instruire (cu norma intreaga si cu norma partiala). Fiecare cadru didactic
se inregistreaza o singura data, numai la unitatea scolara la care are functia de baza (are cartea de munca)
sau preda numarul cel mai mare de ore didactice.
PERSONALUL DIDACTIC DIN INVATAMANTUL DE TOATE GRADELE
(INCLUSIV INVATAMANTUL PARTICULAR) IN JUDETUL BRAILA
1
10
100
1000
10000
pers
onal
did
actic
Invatamant prescolar 556 563 579 594 601
Invatamant primar si gimnazial 2198 2151 2100 2026 1956
Invatamant primar si gimnazial cudeficiente
100 93 76 65 59
Invatamant liceal 1064 1112 1133 1054 939
Invatamant profesionalcomplementar
59 37 39 47 29
Invatamant postliceal si tehnic demaistri
18 42 30 37 24
Invatamant superior privat 36 41 47 40 44
2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007
Sursa: Anuarul Statistic al judetului Braila, editia 2007, pag. 115
PERSONALUL DIDACTIC PENTRU TOATE NIVELELE DE INSTRUIRE
comparativ mediul urban si rural
SURSA: www. statistici.insse.ro, actualizare la 10.06.2008,tempo on line
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
RURAL 1188 1202 1226 1227 1233
URBAN 2843 2837 2778 2636 2419
2002 2003 2004 2005 2006
COMPARATIE INTRE MEDIUL URBAN SI CEL RURAL PRIVIND NUMARUL DE UNITATI DE
INVATAMANT, POPULATIA SCOLARA SI PERSONALUL DIDACTIC
IN ANUL SCOLAR 2006 – 2007
1
10
100
1000
10000
100000
Urban 32 22 16617 11364 1021 924
Rural 47 1 12117 24 994 15
Scoli generale
LiceeElevi inscrisi
la scoli generale
Elevi inscrisi la licee
Personal didactic scoli
Personal didactic licee
Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Braila, editia 2007, pag. 120
C. INDICATORI PRIVIND BAZA MATERIALA SI CHELTUIELI
BAZA MATERIALA A INVATAMANTULUI –
NUMAR DE SALI DE CLASA, LABORATOARE, ATELIERE SI SALI DE SPORT
1
10
100
1000
10000
Sali de clasa si cabinete scolare 2006 1994 1955 1898 1813
Laboratoare 267 275 277 274 278
Ateliere scolare 143 148 138 127 120
Sali de gimnastica 74 70 70 64 62
2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007
Sursa: Anuarul Statistic al judetului Braila, editia 2007, pag. 122
CHELTUIELI DE CAPITAL IN PERIOADA 2001 – 2006 (RON)
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Investitii(reabilitari/consolidari) 0 599.938 400.000 14.680 0 13.111.000
Dotari MEdC (calculatoare, imprimante)
122.573 10.265 65.000 16.137 30.000 386.000
Dotari MEdC (microbuze) 0 0 0 0 0 320.000
Dotari ordine MEdC 0 0 0 0 0 3.687.149,36
Dotari MEdC (autoturism Subaru)
0 0 0 0 92.134 0
Dotari Phare 0 0 0 0 0 828.955
Nava Borcea 0 0 0 0 0 1.185.000
Sursa: www.isj.br.edu.ro
CHELTUIELI MATERIALE IN PERIOADA 2001-2006 (RON)
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Mobilier 0 0 340.000 200.000 200.000 1.400.000
Formare profesionala
0 0 0 36.172 40.500 428.400
Nava Borcea
0 30.000 20.000 40.000 280.000 0
Sursa: www.isj.br.edu.ro In anul 2007 s-a finalizat Reabilitarea Grupului scolar G.Valsan din Faurei in
cadrul unui proiect in valoare de 35.000 Euro finantat integral din fonduri PHARE 2003 si implementat de Consiliul Judetean Braila in parteneriat cu Consiliul Local Faurei. Drept urmare au fost reabilitate : 4 sali de clasa, grupurile sanitare si sala de festivitati precum si reteaua de canalizare. In cadrul Programului Dezvoltarea prin proiecte a judetului Braila a fost finalizat un proiect prin care s-a realizat un put forat si alimentarea cu apa a Gradinitei din satul Lacu Rezii (UAT Insuratei). In cadrul aceluiasi program a demarat proiectul prin care se va realiza Instalatia de incalzire cu centrala termica pe lemne la scoala din satul Filipesti (UAT Surdila Gaiseanca). “Alte proiecte derulate sau in curs de derulare in judetul Braila in scopul reabilitarii scolilor sunt: in perioada 2008-2009, se vor efectua lucrari de demolare si reconstructie la Grupul Scolar George Valsan din Faurei, finantate prin Programul Guvernamental de Reabilitare a Infrastructurii Scolaredin Fonduri provenite de la Banca Europeana de Investitii, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei si Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii; in perioada 2006-2008, lucrari la Scoala de Arte si Meserii Gropeni, finantate prin HG 1426/2006, HG 300/2007, HG 1285/2007, HG 370/2008; in perioada 2003-2004, lucrari la Scoala de Arte si Meserii Jirlau, finantate prin Banca Mondiala; in perioada 2000-2003, lucrari la Grupul Scolar Insuratei, finantate prin Banca Mondiala; in perioada 2007-2012, lucrari la Grup Scolar Oncescu Ianca, finantate prin programul ce vizeaza construirea campusurilor scolare; in perioada 2004-2006, lucrari la Scoala de Arte si Meserii Movila Miresii, finantate prin Program Phare TVET; in anul 2008 lucrari la Scoala de Arte si Meserii Cicile, finantate de Banca Mondiala; in anul 2007, lucrari la Scoala de Arte si Meserii Dudesti, finantate de Banca Mondiala” Sursa: date prelucrate de ISJ Braila, 2008
CHELTUIELI PUBLICE PE ELEV PE NIVELE DE INVATAMANT: PRESCOLAR, PRIMAR, GIMNAZIAL, LICEAL
IN MEDIUL URBAN IN JUDETUL BRAILA IN MII LEI (RON) /ELEV
0
1
2
3
4
5
6
7
8
2000/2001 2.3555 2.7822
2001/2002 2.9981 4.0018
2002/2003 4.5804 4.9313
2003/2004 5.4419 6.9433
2004/2005 5.5569 6.9261
BUGETUL AUTORITATILOR LOCALE CHELTUIELI MEDIU URBAN
În perioada 2000- 2005 cheltuielile medii/ elev au crescut continuu pentru toate nivelele de învatamânt . Cu toate acestea, nu se pot trage concluzii relevante privind evolutia finantarii învatamântului deoarece datele furnizate de catre inspectoratele scolare sunt exprimate în preturi curente.
SURSA: PRAI 2007 – 2013 MACHETA 9, (ISJ)
PARALELA CHELTUIELI PUBLICE PE ELEV, PE NIVELURI DE INVATAMANT INTRE MEDIUL URBAN SI MEDIUL RURAL DIN JUDETUL BRAILA
IN MII LEI (RON) /ELEV
2.7
82
2
4.0
01
8
4.9
31
3
6.9
433
6.9
26
1
1.8
496
2.3
02
5
4.3
15
7
4.0
503
4.3
07
6
0
1
2
3
4
5
6
7
CHELTUIELI MEDIU URBAN CHELTUIELI MEDIU RURAL
2000/2001
2001/2002
2002/2003
2003/2004
2004/2005
(*exclusiv invatamantul profesional si de ucenici, si postliceal si de maistri pentru care nu exista date suficiente), sursa: PRAI 2007 -
2013
D. INDICATORI PRIVIND CALITATEA INVATAMANTULUI
NORMA DIDACTICA LA 1000 DE ELEVI
PE TOATE NIVELURILE DE INVATAMANT IN MEDIUL URBAN SI MEDIUL RURAL
0
20
40
60
80
100
120
URBAN 104.98 83.58 68.07 72.77 73.16 79.55
RURAL 78.04 87.23 64.44 76.81 79.33 73.7
2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007
* Nu se poate estima un indicator de genul: numarul de cadre didactice la 1000 de elevi, deoarece un cadru didactic poate sa predea la
mai multe unitati de invatamant, astfel ca se poate realiza un indicator cu privire la norma didactica (numarul de ore de predare pe
saptamana) a unui cadru didactic. - SURSA: ADRESA NR.11002/30.06.2008 A INSPECTORATULUI SCOLAR JUDETEAN BRAILA
NUMARUL ABSOLVENTILOR DIN INVATAMANTUL DE TOATE GRADELE1
1
10
100
1000
10000
Scoli generale 5399 5115 4489 3664
Licee 2676 2480 2676 2762
Scolide arte si meserii 729 1034 2770 2568
Scoli de reeducare 3 10
Scoli de ucenici 593 357
Scoli postliceale 502 435 317 242
Scoli de maistri 54 33 21 19
Invatamant superior public 122 118 117 122
Invatamant superior privat 283 433 417 278
2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006
Sursa: Anuarul Statistic al judetului Braila, editia 2007, pag. 113-114
Învăţământul universitar este reprezentat în judetul Brăila prin: - Facultatea de Inginerie Braila din cadrul Universitatii „Dunărea de Jos” din Galati; - Universitatea „Constantin Brâncoveanu”; - Universitatea Ecologică Bucureşti; De asemenea în Brăila îşi desfăşoară activitatea secţii ale unor facultăţi (din centre universitare importante) cum sunt: - Universitatea „Spiru Haret”; - Universitatea „Hyperion” - Universitatea „Danubius”; - Universitatea „Victor Babeş”;
2 - 2003 Reforma invatamantului a determinat incepand cu anul scolar 2003-2004 transformarea scolilor profesionale in scoli de arte si meserii si desfiintarea invatamantului de ucenici, acesta functionand numai pentru promotiile anterioare.
- Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti Sursa : Strategia municipiului Braila 2008-2013
PROMOVABILITATEA LA EXAMENUL DE CAPACITATE/TESTELE NATIONALE SI BACALAUREAT
SURSA: ADRESA NR.11002/30.06.2008 A INSPECTORATULUI SCOLAR JUDETEAN BRAILA, cu mentiunea ca aceste date sunt luate din raportul privind starea invatamantului, elaborate conform prevederilor art. 150 (1) din Legea invatamantului nr. 84/1995 republicata, modificata si completata.
EVOLUTIA RATEI ABANDONULUI SCOLAR LA INVATAMANTUL PRIMAR SI GIMNAZIAL LA NIVEL NATIONAL, REGIUNEA SUD - EST SI AL JUDETELOR REGIUNII SUD-EST
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
%
2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005
2000/2001 0.6 1 0.8 0.5 1.1 0.8 1.2 1.8
2001/2002 1.2 1.3 0.8 0.5 2.1 0.9 2 1.4
2002/2003 1.2 1.3 1.3 0.6 1.7 0.8 2.4 1.6
2003/2004 1.5 1.5 1.7 1.2 1.5 1.4 2.3 1.6
2004/2005 1.7 1.8 2.1 1.3 2.1 1.3 1.8 2.7
NIVEL NATIONAL
REGIUNEA SUD-EST
BRAILA BUZAUCONSTANT
AGALATI TULCEA VRANCEA
SURSA : PRAI 2007 – 2013, macheta 5
Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se
bazează pe structurile consultative constituite în sprijinul deciziei la nivel local şi regional:
• La nivel regional: Consorţiul Regional TVET (CR TVET) - organism consultativ al Consiliului de Dezvoltare Regională;
• La nivel local - judeţean: Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
capacitate/teste nationale 75.77 75.61 81.65
bacalaureat 81.7 79.95 75.56
2004/2005 2005/2006 2006/2007
• La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare, organizate potrivit legii învăţământului
• La nivel local – unitati teritorial-adminstrative de baza: Comitetele locale pentru dezvoltarea parteneriatului social în formarea profesională (CLDPS) exercită un important rol de
sprijinire a dezvoltării învăţământului profesional şi tehnic.
La nivel regional a crescut rolul Consorţiului Regional prin implicarea acestuia atât în elaborarea şi reactualizarea PRAI cât şi în monitorizarea acţiunilor şi evaluarea obiectivelor PRAI şi PLAI.
In ceea ce priveste abandonul scolar, pe niveluri de educatie ISCED, Regiunea Sud-Est a înregistrat în perioada 2000-2006 o crestere constanta a ratei abandonului scolar la învatamântul primar si la cel gimnazial, valorile fiind peste valoarea nationala. Sunt în crestere ratele abandonului atât în mediul urban cât si în cel rural, în ultimul an acestea au valori de 1,8% pentru urban si 1,9% pentru rural.
Sursa: PRAI 2007 -2013, pag.54
EVOLUTIA RATEI ABANDONULUI SCOLAR LA INVATAMANTUL LICEAL SI PROFESIONAL
LA NIVEL NATIONAL, REGIUNEA SUD - EST SI AL JUDETELOR REGIUNII
4.3
4.2
4.1
3.4
3.2
4.4 4
.54
.73
.43
.3
55
.25.2
4.3
3.4 3.7
2.8
3.5
1.9
2.4
4.8 5.2
4.2
2.5
2.3
4 4.6
5.5
4.2
3.8
4.9 3.7
4.6
2.9
3.4
4.4
5.2 6.1
6.1
5.7
0
1
2
3
4
5
6
7
%
Nivelnational
regiuneaSud-Est
Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea
2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005
Sursa: PRAI 2007 -2013,macheta 5
*cu mentiunea ca in anii scolari : 2002/2003 – populatia scolara din aceste doua nivele de invatamant era de : 15.036; 2003/2004 - populatia scolara din aceste doua nivele de invatamant era de: 16.393; 2004/2005 - populatia scolara din aceste doua nivele de invatamant era de: 17.016; 2005/2006 - populatia scolara din aceste doua nivele de invatamant era de: 16.847; 2006/2007 - populatia scolara din aceste doua nivele de invatamant era de: 15.679; Sursa: Anuarul statistic 2007, pag. 111
Analiza datelor privind abandonul scolar la învatamântul liceal si profesional arata o
ameliorare a situatiei întrucât tendinta la nivel regional este descrescator iar în ultimul an rata la nivel regional s-a apropiat de valoarea nationala la numai 0,1 puncte procentuale. Rata abandonului la învatamântul liceal si profesional este în scadere la ambele sexe si la ambele medii de rezidenta. Si la acest indicator judetul Vrancea prezinta cea mai mare rata în valoare de 5,7%, urmata de judetul Braila. Cea mai scazuta rata a abandonului la învatamântul liceal si profesional se inregistreaza in judetul Constanta, fiind de 2,3% .
Rezultatele sondajelor privind opţiunile elevilor din clasa a VIII-a pentru liceu şi şcoala de arte şi meserii indică o creştere a încrederii în şansele de inserţie socio-profesională oferite de sistemul de formarea profesională iniţială în judeţele Galaţi, Buzău, Tulcea şi o scădere în judeţele Brăila, Constanţa, şi Vrancea Cu excepţia judeţelor Buzău şi Tulcea, în celelalte judeţe ale regiunii opţiunile elevilor pentru Şcoala de Arte şi meserii este în scădere. În judeţul Constanţa se înregistrează cea mai dramatică scădere a opţiunilor elevilor pentru SAM: de la valori cuprinse între 38-40% în anii şcolari 2002/2003- 2005/2006 s-a ajuns la valori cuprinse între 15-16% în anii şcolari 2005-2006 şi 2007-2008.
sursa: PRAI 2007 -2013, pag.54
UNITATI DE INVATAMANT NEAUTORIZATE SANITAR IN MEDIUL URBAN
0
10
20
30
40
50
60
GRADINITE 59 54 51 47 43 31 28
SCOLI GENERALE 31 26 26 22 8 8 3
LICEE 19 19 19 15 10 10 7
FACULTATI 1 1 1 1 1 1 1
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
SURSA:ADRESA NR. 3484/30.06.2008 A AUTORITATII DE SANATATE PUBLICA A JUDETULUI BRAILA, INREGISTRATA LA
CONSILIUL JUDETEAN BRAILA CU NR. 7606/30.06.2008
Se poate observa un interes privind indeplinirea conditiilor de autorizare din partea gradinitelor, scolilor, liceelor si o situatie constanta in cazul facultatilor , mai ales ca din anul 2005 au inceput sa functioneze 2 unitati.
UNITATI DE INVATAMANT NEAUTORIZATE SANITAR DIN MEDIUL RURAL
0
20
40
60
80
100
120
140
GRADINITE 110 110 110 110 109 109 106
SCOLI GENERALE 115 115 115 115 115 109 97
LICEE 1 1 1 1 1 1 1
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
SURSA:ADRESA NR. 3484/30.06.2008 A AUTORITATII DE SANATATE PUBLICA A JUDETULUI BRAILA, INREGISTRATA LA CONSILIUL JUDETEAN BRAILA CU NR. 7606/30.06.2008
Facem precizarea ca in mediul rural multe gradinite functioneaza in cadrul scolilor si numarul acestora nu poate fi evidentiat separat ca numar de unitati de invatamant.
IV.4.2. INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE
Consideratii generale
Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurari sociale si are ca scop garantarea accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de baza pentru asigurati. La nivelul anului 2005, gradul de cuprindere in sistemul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate era de 96,08% in mediul urban si de 98,25% in zonele rurale. Masurile de modernizare intreprinse incepand cu anul 1998 si legiferarea reformei sitemului sanitar in 2006 au creat premise pentru imbunatatirea serviciilor in acest sector prin descentralizarea unor activitati, introducerea notiunii de medic de familie la libera alegere a pacientilor, dezvoltarea bazei de tratament si preventie si a accesibilitatii la servicii medicale de calitate, sporirea eficacitatii interventiilor de urgenta. Starea de sănătate a populaţiei este determinată de accesul la sănătate, pe de o parte, şi de accesul la servicii de sănătate, pe de altă parte. Accesul la sănătate depinde într-o mare măsură de factori externi sistemului de sănătate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economică, factori socio-culturali. Accesul la îngrijiri de sănătate este influenţat aproape în totalitate de organizarea sistemului sanitar. Accesibilitatea la servicii de îngrijire medicală este determinata de convergenţa dintre oferta şi cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reală a facilităţilor de îngrijiri comparativ cu cererea bazată pe nevoia reală pentru sănătate. Disparităţile în accesul la îngrijiri apar din cel puţin patru motive: economice, aici incluzând costurile directe suportate de populaţie (co-plăţi, costuri legate de tratamente şi spitalizare) precum şi cele indirecte (cost transport, timpi de aşteptare); etnice sau rasiale; aşezare geografică inadecvată a facilităţilor de îngrijiri; calitatea inegală a serviciilor de acelaşi tip. Ministerul Sănătăţii Publice organizează, coordonează, îndrumă activităţile pentru asigurarea sănătăţii populaţiei şi acţionează pentru prevenirea şi combaterea practicilor
care dăunează sănătăţii, urmarind imbunatatirea starii de sanatate a populatiei si realizarea un sistem de sanatate modern si eficient, compatibil cu sistemele de sanatate din Uniunea Europeana, pus permanent in slujba cetateanului. PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI SANATATII PUBLICE 2008 - 2010 Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurări sociale si are ca scop asigurarea accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de bază pentru asiguraţi. In consecinta, accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continua la Nivelul Ministerului Sanatatii Publice. Pentru evaluarea accesibilitatii, au fost analizati indicatori de proximitate care să identifice eventuale grupe populaţionale şi sau zone geografice dezavantajate in privinta accesului la servicii, pentru care ar trebui dezvoltate politici ţintite. Cadrul legislativ orientativ pentru sistemul sanitar este asigurat de Legea nr.95/14 Aprilie 2006 Privind reforma in domeniul Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonanta Guvernului nr.124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordinul nr. 1.338 din 31 iulie 2007, pentru aprobarea Normelor privind structura functionala a cabinetelor medicale si de medicina dentara, Programul national de evaluare a starii de sanatate, Lege145/1997, M.Of. 178/31.06.1997, Legea asigurarilor sociale de sanatate si poate fi accesat pe http://www.ms.ro/.
sursa http://www.ms.ro/ ; http://www.cmb.ro/legislatie Situatia cea mai des intalnita privind modul de acces la serviciile medicale in mediul rural si in judetul Braila se caracterizeaza prin existenta a numeroase probleme cum ar fi lipsa personalului sanitar, nivelul scazut de perfectionare si salarizare a acestora si continua cu lipsa medicamentelor, a aparaturii medicale.
Factorii distinctivi care influenţează gradul de accesibilitate al populaţiei la serviciile de sănătate sunt in general reprezentati de: nivelul sărăciei, şomajul, ocupaţia, statutul de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, gradul de acoperire cu personal medical, deficit de acces la serviciile medicale, atat pentru mediul urban cat si mediul rural, precum si lipsa unei infrastructuri adecvate.
Prezentarea sistemului sanitar in judetul Braila – evolutia principalilor indicatori in perioada 2004 – 2008 In acest capitol se prezinta evolutia principalilior indicatori care caracterizeaza sistemul sanitar in judetul Braila, pornind de la unitati sanitare, personalul sanitar, auxiliar in perioada 2002 - 2007.
A. INDICATORI PRIVIND UNITATILE SANITARE
PRINCIPALELE UNITATI SANITARE CU PROPRIETATE MAJORITARA DE STAT
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
SPITALE 7 7 6 5 5 5
POLICLINICI 4 3 2 2 2 2
DISPENSARE MEDICALE* 20 8 14 7 5 3
CENTRE DE SANATATE 2 2 2 2 2 2
CRESE 3 3 4 4 3 3
FARMACII** 7 7 5 4 6 7
2000 2001 2002 2003 2004 2005
*total **inclusiv puncte farmaceutice
Sursa:http//www.braila.insse.ro/cmsbraila/rw/resource/t18.htm?view=true UNITATILE SANITARE DIN SECTORUL PUBLIC IN ANUL 2006
COMPARATIE INTRE MEDIUL URBAN SI MEDIUL RURAL
130
40
18
44
04
0 1
6 2 3
0
56
12
1
2 2
1 0 00
20
40
60
80
100
120
140
Spi
tale
Cen
tre
de s
anat
ate
Dis
pens
are
med
ical
e
Fra
mac
ii si
pun
cte
farm
aceu
tice
Pol
iclin
ici
Cre
se
Cab
inet
e m
edic
ale
Cab
inet
e st
oma
tolo
gic
e
Lab
ora
toa
re m
edic
ale
Lab
ora
toar
e d
e te
hni
ca d
enta
ra
MEDIUL URBAN
MEDIUL RURAL
0
20
40
60
80
100
120
140
160
NUMARUL DE UNITATI SANITARE DIN LOCALITATILE JUDETULUI BRAILA
cabinete de medicina de familie 147 131 146 147 143 143
cabinete medicale de specialitate 83 112 117 117 142 122
cabinete medicale scolare dinunitatile din invatamant
16 16 16 16 16 16
cabinete stomatologice (in unitatiscolare)
4 4 3 3 3 3
cabinete stomatologice* 121 125 129 112 128 124
centre de sanatate 2 2 2 2 2 2
farmacii s i puncte farmaceutice* 72 80 74 74 73 73
depozite farmaceutice* 6 9 2 2 2 2
policlinici* 3 3 2 1 1 1
laboratoare de tehnica dentara* 48 47 47 56 56 56
laboratoare medicale* 7 16 16 41 27 28
spitale 6 5 5 5 5 5
2002 2003 2004 2005 2006 2007
*inclusiv sector privat
SURSA: Autoritatea de Sanatate Publica a judetului Braila, adresa nr: 3039/2008 , ,,public” inseamna unitati sanitare in contract de furnizare servicii medicale cu CJAS Braila, iar ,,privat” inseamna unitati sanitare fara contract cu CJAS.
Pentru anul 2007 repartitia populatiei judetului Braila la numarul de cabinete de medicina de familie a fost de 2565.12 persoane la un cabinet medical
NUMARUL PATURILOR IN SPITALE perioada 2002 - 2006
2491
22102190 2190 2190
2000
2050
2100
2150
2200
2250
2300
2350
2400
2450
2500
2550
PATURI IN SPITALE 2491 2210 2190 2190 2190
2002 2003 2004 2005 2006
SURSA: INSSE, 2008
NUMARUL PATURILOR IN SPITALE IN REGIUNEA SUD-EST 2001-2005
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
2001 2002 2003 2004 2005
2001 2596 3070 5030 4033 1488 2114
2002 2491 2972 4731 3966 1440 1998
2003 2210 2643 4276 3512 1273 1840
2004 2190 2643 4292 3450 1312 1874
2005 2190 2653 4292 3425 1312 1874
BRAILA BUZAU CONSTANTA GALATI TULCEA VRANCEA
*Inclusiv paturile din centrele de sanatate
SURSA: http://www.braila.insse.ro
0
1
2
3
4
5
6
7
2002 2003 2004 2005 2006
PATURI SPITALE - TOTAL PENTRU OBSTRETICA SI GINECOLOGIE
PENTRU COPII PATURI IN CRESE
PATURI IN UNITATI MEDICO-SOCIALE
NUMARUL DE CABINETE STOMATOLOGICE
DIN SECTORUL PUBLIC PE MEDII DE REZIDENTA
0
10
20
30
40
50
60
URBAN 43 42 43 41 39 53
RURAL 8 8 9 9 11 13
2002 2003 2004 2005 2006 2007
SURSA: adresa nr.3039/23.06.2008 a Autoritatii de Sanatate Publica Braila, ca raspuns la adresa
Consiliului Judetean Braila nr.7074/16.06.2008.
In mediul urban populatia era de 239.030, in anul 2007 si numarul de cabinete stomatologice din acelasi an era de 53 in sectorul public si in aceasta situatie revin circa 6.921 de persoane la un cabinet stomatologic.
In mediul rural la o populatie de 127.781, in anul 2007, era un numar de 13 cabinete in sectorul public ceea ce inseamna ca revin circa 9.830 de persoane la un cabinet stomatologic.
NUMARUL DE CABINETE STOMATOLOGICE
DIN SECTORUL PRIVAT PE MEDII DE REZIDENTA
0
10
20
30
40
50
60
70
80
URBAN 67 71 73 70 76 57
RURAL 3 4 4 2 2 1
2002 2003 2004 2005 2006 2007
SURSA: adresa nr.3039/23.06.2008 a Autoritatii de Sanatate Publica Braila, ca raspuns la adresa
Consiliului Judetean Braila nr.7074/16.06.2008.
B. INDICATORI PRIVIND CADRELE SANITARE
NUMARUL DE CADRE MEDICO – SANITARE in perioada 2002-2006
(LA SFARSITUL ANULUI)*
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
medici** stomatologi farmacisti personal sanitar mediu personal auxiliar
medici** 567 539 540 512 502
stomatologi 115 115 115 113 121
farmacisti 110 98 97 96 112
personal sanitar mediu 2225 2127 2098 2095 2651
personal auxiliar 999 844 840 905 916
2002 2003 2004 2005 2006
*inclusiv sector privat
**exclusiv stomatologi Sursa:Anuarul statistic al judetului Braila, editia 2007, pag.93
0
1
2
3
4
5
6
7
8
CADRE MEDICO-SANITARE (la sfarsitul anului 2006)*,
la 1000 de locuitori
Medici 1.5 1.4 1.5 1.4 1.4
Stomatologi 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3
Farmacisti 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3
Personal sanitar mediu 5.9 5.7 5.6 5.7 7.2
2002 2003 2004 2005 2006
* inclusiv sector privat
Sursa: Anuarul Statistic al judetului Braila, editia 2007, pag. 93
CADRE MEDICO-SANITARE LA 31 DECEMBRIE 2006
274
2377
7
21
16
105
433
105
1
10
100
1000
10000
MEDICI STOMATOLOGI FARMACISTI PERSONALMEDIU AUXILIAR
MEDIU RURAL-2006 MEDIU URBAN-2006
Sursa: Anuarul statistic al judetului Braila, editia 2007, pag.94
C. ALTI INDICATORI
NUMARUL DE ZILE DE SPITALIZARE LA 1000 DE LOCUITORI
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
800000
900000
ZILE DE SPITALIZARE POPULATIE ZILE DE SPITALIZARE LA 1000 DE LOCUITORI
ZILE DE SPITALIZARE 819207 824194 715727 727154 685931 632038 622531
POPULATIE 385066 375898 374318 371749 370428 367661 365628
ZILE DE SPITALIZARE LA 1000 DELOCUITORI
2127.45 2192.6 1912.08 1956.03 1851.73 1719.08 1702.63
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
PRINCIPALELE BOLI RAPORTATE (BOLNAVI RAMASI IN EVIDENTA)
JUDETUL BRAILA
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
TBC 515 506 536 514 470 414 384
CANCER 4261 4536 4855 5240 5582 5967 6337
DIBET ZAHARAT 5442 5469 5332 5442 5570 5807 6232
BOLI PSHICE 6171 4750 5031 5746 3922 5747 6076
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
PROCENTAJUL PRINCIPALELOR BOLI RAPORTATE LA TOTAL POPULATIE IN 2007
TBC, 20.4
BOLI PSIHICE, 20.4
RESTUL, 347.782
DIABET ZAHARAT, 90
CANCER, 27.4
In ceea ce priveste UNITATILE SANITARE AUTORIZATE SI NEAUTORIZATE DIN JUDETUL BRAILA,
conform adresei nr.3039/23.06.2008 a Autoritatii de Sanatate Publica Braila, ca raspuns la adresa
Consiliului Judetean Braila nr.7074/16.06.2008, nu exista astfel de unitati, toate fiind autorizate.