Download pdf - mierea de albine ecobiologica

8/9/2019 mierea de albine ecobiologica

1/19

CUPRINS

1. INTRODUCERE....

2. APICULTURA ECOLOGICA.

2.1. Reguli si principii in apicultura ecologic

2.2. Evolutia sectorului de apicultura ecologic..

3. OBTINEREA MIERII ECOLOGICE.

4. RECOLTAREA SI EXTRACTIA MIERII

4.1.Conditionarea mierii..

4.2.Cristalizarea mierii.

5. CLASIFICAREA MIERII...

6. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE...

6,1 Compoziia chimic a mierii...

CONCLUZII...

BIBLIOGRAFIE.......

1

2

3

4

5

7

11

12

12

14

15

16

1

2!


2/19

INTRODUCERE

Mierea de aline este un produs natural comple!, rezultat al nectarului "loral al plantelor

#i al imogairii acestuia de ctre aline $Apis mellifera L% cu sustane proprii, prin aciunea

sucului secretat de glandele acestora.

&iaa alinelor este in permanena interdependent cu plantele intruc't, spre deoseire de

alte insecte, hrana alinelor se azeaz e!clusiv pe produse de origine vegetal. (st"el, pentru

asigurarea de susante hidrocaronate $zaharoase%, alinele culeg nectar #i mana, iar pentru

satis"acerea nevoilor de susante proteice, minerale, grsimi, vitamine, alinele culeg polenul

"lorilor, vizit'nd 'n acest scop "lora entomo"il e!istent in )urul stupinei. Cantitatea de miere ce

se poate produce din nectarul "lorii depinde de cantitatea total de nectar secretat #i de

concentraia zahrului din nectar.

Concentraia zahrului din nectar variaz mult de la o specie vegetal la alta "iind

cuprins 'n general intre 1*+*- #i chiar mai mult. n zorurile ce le e!ecut, alinele acestea

aleg nectarurile cele mai ogate 'n zahar, iar c/nd coninutul de zahr 'n nectar este su 1-,

acestea 'ntrerup 'n general culesul. 0ectarul 'n general se compune din di"erite zaharuri, alte

sustane, compu#i ai azotului, minerale, acizi organici, vitamine, pigmeni #i sustanearomatice.

n a"ara nectarului produs de glandele nectari"ere "lorale pe care alinele il culeg #i

trans"orm in miere "lorala, se 'nt'lnesc #i glande nectari"ere e!tra"lorale $localizate 'n a"ara

"lorii%, care secret o sustana dulce, limpede #i v'scoasa ce se a"l 'n anumite perioade ale

anului pe "runzele, ramurile sau tulpinele plantelor #i care poart denumirea de mana sau roua

de miere, sustana pe care alinele o culeg #i o trans"orm 'n miere de mana. Mana poate "i de

origine animal, c/nd este produs prin intermediul unor insecte productoare de mana sau de

origine vegetala, c/nd este secretat direct de plante.

Mierea de aline a "ost prima susant dulce "olosit 'n hrana omului "iind precursoarea

zaharului din trestie sau din s"ecl. Mierea a "ost mult timp preuit #i considerat ca o sustan

magico+religio a#a de ctre multe popoare. e asemenea, mierea era "olosit la prepararea unor

uturi alcoolice la care se adaug #i e"ectul polenului #i levurilor din "aguri.

2


3/19

n prezent numero#i medici, iologi, chimi#ti si "armaci#ti de prestigiu pe plan naional

#i mondial se 'ntrec 'n a cuta remedii 'n natur, contra tuturor olilor, intensi"ic/nd cercetrile

asupra marelui rezervor de ogaii alimentare #i leacuri alino, meli"era. (sa s+a nscut #i creat

su ochii nostri apiterapia. (st"el medicina popular #i apiterapia, azate pe 'nelepciunea #i

practica multimilenara a strmo#ilor de pe toate meridianele gloului ca #i rezultatele

cercetrilor 'ntreprinse de speciali#ti din diverse ri, atest c mierea #i celelalte produse din

alinirit au "ost #i treuie "olosite de oameni tot mai mult ca zaharuri naturale #i 'n acela#i timp

ca medicamente naturale.

Mierea, polenul, pastura, ceara, lapti#orul de matc, propolisul, veninul de aline si

recent, apilarnilul sunt produse ale stupului. 3e aza "undamentrii lor #tiini"ice, 'n prezent au

dep#it utilizrile tradiionale terapeutice, intr/nd ast"el intr+o etap nou. n ultimii * de ani a

luat na#tere o activitate speci"ic, de sine stttoare, cunoscut ca apiterapie, preocupat devalori"icarea resurselor naturale, 'n scopul ocrotirii sntii omului.

5tudiat, analizat si sintetizat su raportul apiculturii, al otanicii, al chimiei, al

microiologiei, al "armacologiei, utilizarea produselor stupului 'n meninerea sntii #i pentru

'nlturarea unor a"eciuni ale omului, apiterapia tinde s devin un domeniu speci"ic de

activitate, distinct de disciplinele care au generat+o. n consecint, 'n prezent, s+a incetenit din

ce in ce mai mult conceptul de apiterapie, adic terapie cu a)utorul produselor apicole, al

principiilor active pe care le conin acestea. E!ist #i o tendin actual de aplicare aapipro"ila!iei, ca metod e"icient de prevenire a unor a"eciuni ale organismului uman.

2. APICULTURA ECOLOGIC"

2.1. R#$%&' (' )*'+,')'' '+ )',%&%* #,/&/$',

Calitatea mierii #i a produselor apicole certi"icate 'n agricultura ecologic este str/ns

legat de tratamentele aplicate stupilor, de calitatea mediului, dar in egal masur #i de

condiiile de e!tracie, de prelucrare #i de depozitare a produselor apicole.

(picultura ecologic are ca scop oinerea unor produse apicole pure #i de cea mai un

calitate, "ar utilizarea de sustane chimice de sintez. 5istemul de producie ecologic este

reglementat la nivel european prin R$CE% nr.472**8 al Consiliului privind producie ecologic

3


4/19

#i etichetarea produselor ecologice #i R$CEE% nr.972** al Comisiei de stailire a normelor de

aplicare a R$CE% 472**8.

Mierea ecologic se oine 'n con"ormitate cu regulile #i principiile din apicultura

ecologic stailite de legislaia comunita #i national din domeniu. Modul de aplicare al

acestor norme de ctre apicultor, este veri"icat de ctre un organism de inspecie #i certi"icare.

Regulile #i principiile din apicultura ecologic au 'n vedere urmtoarele aspecte0

perioada de conversie + mierea #i produsele apicole pot "i comercializate cu meniunea

de ,,ecologic: numai dup parcurgerea unei perioade de conversie de cel puin un an cu

respectarea regulilor #i principiilor de producie ecologice din apicultur.

originea albinelor+ 'n alegerea rasei de aline treuie s se in seama de adaptailitatea la

condiiile de mediu, vitalitate #i rezistena la oli. Rasele europene de Apis mellifera #i

ecotipurile sale sunt pre"erate 'n apicultura ecologic. ;inerea de noi uniti ecologice apicole

se "ace "ie prin roire arti"icial, "ie prin cumprarea de roiuri sau "amilii de aline ce provin de

la uniti certi"icate ecologic.

Figura 1Albina

n cazul 'n care stupinele $"amiliile de aline% au mortalitate crescut, ca urmare a strii

de snatate precare, re"acerea acestora se poate "ace #i prin achiziie de "amilii de provenienconvenional, cand nu s+au gsit spre achiziionare "amilii de aline din stupine ecologice #i

numai cu aproarea organismului de control. Re'noirile de populaie se poate "ace prin

introducerea a doar 1*- din roiuri #i mtci necon"orme cu principiile de producie ecologic din

apicultura cu condiia ca in stupi s "ie introdu#i "aguri certi"icai ecologici.

4


5/19

amplasarea stupinelor+ organismele de inspecie #i certi"icare pot s delimiteze regiunile sau

zonele 'n care nu se poate practica apicultura ecologic. (picultorul va "urniza organismelor de

inspecie #i certi"icare o hart la o scar corespunztoare privind amplasarea stupilor. n cazul 'n

care aceste arii nu sunt identi"icate, apicultorul este oligat s "urnizeze organismelor de

inspecie #i certi"icare documentele si )usti"icrile necesare, incluz/nd #i analizele care s

demonstreze c ariile accesiile coloniilor sale 'ndeplinesc condiiile prevzute de legislaia din

acest domeniu.

(mplasarea stupinelor treuie

s garanteze c alinele dispun de surse naturale su"iciente de nectar, de secreii dulci, de polen,

precum #i de acces la apan orcan ce conine 1 =g de miere reprezint pentru o alin culegtoare apro!imativ

2** zile de lucru si 4**** =m parcur#i pentru a culege nectarul de la ***** de "lori

$Michaud?., 2***%.

9


10/19

(picultorii pot oine alturi de miere $produsul principal% #i alte suproduse cum ar "i

polenul, pastura, propolisul, ceara, veninul #i lapti#orul de matc.

Ceara de albineconine sustane cu e"ect acteriostatic #i actericid #i se 'ntreuineaz

'n numeroase ramuri ale industriei, 'n cercetri #tiini"ice, precum #i pentru prepararea "agurilor

arti"iciali. 5e recomand mestecarea acesteia precum guma de mestecat 'n cazul rcelilor,

in"eciilor cavitii ucale, gat.

Veninul de albine este un amestec comple! compus din proteine, sruri minerale,

enzime, hormoni, uleiuri eterice #i alte sustane volatile.

atorita proprietilor terapeutice ale veninului de aline, acesta a "ost "olosit de mai

ine de 1** de ani in di"erite a"eciuni #i mai ales 'n stimularea "unciei de aprare a

organismului, ca urmare a in"luenei veninului a)uns 'n organism asupra sistemului

neuroendocrin.3rintre a"eciunile 'n care veninul de aline a dat une rezultate amintim olile

reumatice, artritele in"ecioase, spondiloza, di"erite oli ale sistemului nervos peri"eric, anumite

a"eciuni chirurgicale, in"iltraii in"lamatorii, a"eciuni vasculare, a"eciuni oculare etc. @olosirea

veninului de aline este contraindicat 'n ma)oritatea olilor in"ecioase $tuerculoza, hepatita,

leucemie< precum #i 'n olile de "icat, rinichi, pancreas,'n soc ana"ilactic etc.%.

Laptiorul de matcaeste un produs ogat in aminoacizi, vitamine, hormoni, di"erii

"actori de cre#tere etc. 5unt 'nca numero#i componeni ai lapti#orului de matc care nu au putut"i identi"icai cu precizie, in ultimul timp, se acord o mare atenie acidului hidro!i+decinoic

$(D%, precum #i altor componeni cu aciune asupra glandelor endocrine, #i, in primul rand,

asupra corticosuprarenalelor.

Propolisul este ogat 'n r#ini vegetale, uleiuri eterice, sustane ceroase care, 'n

ansamlu, 'i imprim printre altele #i proprieti antiiotice. (re o larg aplicare 'n terapeutica

medical #i 'n special 'n olile de piele, 'n oli chirurgicale etc. 5e poate "olosi su "orma de

e!tract alcoolic sau su "orm de unguente.

3ropolisul are #i e"ecte anestezice. Este de , ori mai puternic dec/t cocaina #i de

,2 ori dec/t novocaina ca e"ect de calmare a durerilor.Polenuleste ogat 'n vitamine, proteine,

lipide, glucide, sruri minerale. n mod special proteinele #i vitaminele se gsesc din aundent.

intre vitamine menionam vitamineleC, ?1, ?2, ?6, 33, , acid "olic etc.

10


11/19

4. RECOLTAREA I EXTRACIA MIERII

@agurii cu miere se recolteaz din stup 'n momentul c/nd aceasta este su"icient de

maturat lu/ndu+se drept criteriu practic prezena coroanei cu miere cpcit 'n partea

superioar. ndeprtarea alinelor de pe "aguri se "ace prin intermediul unor sustane chimice

$acid "enic, enzaldehida etc% 'n stupinele de tip industrial.

Este recomandail ca 'nainte de 'nceperea e!traciei de miere "agurii s "ie grupai dup

culoare, pentru a otine di"erite soiuri de miere in "unctie si de acest criteriu. @agurii sau

corpurile cu "agurii cu miere se transport cu mult gri)a pentru a se pre'ntampina pierderea

acestui aliment, apoi se introduc 'ntr+o camer cu aer cald p/n la C, care "avorizeaz

e!tracia. 5e trece apoi la descapcirea "agurilor, urmat de e!tragerea propriu+zis a mierii.

Camerele simple de e!tracie treuie s "ie ine izolate pentru a 'mpiedica ptrunderea

alinelor 'nuntru #i treuie s conin un e!tractor mecanic sau electric, cuite pentru

descpcire, care se pot 'nclzi 'n apa "ierinte sau cu curent electric, un vas descpcitor cu sita

pentru separarea cpcelelor de miere, un vas pentru recoltarea mierii #i un zctor pentru

depozitarea ei. up sortare, "agurii se descpcesc cu cuitul ine 'nclzit, apoi se introduce 'n

e!tractor. uraia acestuia se mre#te treptat, p/n se percepe "o#netul caracteristic rezultat din

proiectarea mierii pe pereii vasului #i, dup ce se apreciaz c s+a e!tras circa )umatate din

mierea de pe o parte, "agurii se schim pentru a se continua e!tracia pe partea cealalt.;peraia se repet pentru asigurarea unei e!trageri totale a mierii din "aguri. n "elul

acesta se previne ruperea "agurilor, incident care cauzeaz multe nea)unsuri apicultorilor.

3entru e!tragerea centralizat a mierii sau pentru stupinele mari se "olosesc sisteme

moderne, 'n care ramele descpcite rm/n 'n caturi #i acestea se introduc 'n e!tractorul de tip

industrial direct. (ici, 'ntreg procesul tehnologic de la sortare, descpcire, "iltrare, depozitare,

amalare etc. este automat. Randamentul acestor agregate este mare si e!tracia mierii se

asigur in condiii sanitare corespunzatoare.

4.1.C/+''/+*# '#*''.

Condiionarea mierii cuprinde totalitatea procedeelor tehnice menite s asigure

puri"icarea, sortarea #i comaterea diverselor tipuri de miere, in condiiile pstrrii optime a

11


12/19

propriettilor ei "izico+chimice #i iologice 'n perioada conservrii. Fniial are loc o "iltrare a

impuritilor mai mari, care se realizeaz odat cu e!tracia prin sita dispus la locul de scurgere

a mierii din e!tractor.

upa aceea, in mturtor are loc o limpezire a mierii, corpurile strine se separ de

miere, datorit greutilor speci"ice di"erite, cele mai grele se las la "undul vasului, iar cele mai

u#oare se ridic la supra"aa vasului. emperatura mediului in"lueneaz limpezirea mierii 'n

mod indirect prin modi"icarea consistenei acesteia. n cazul c/nd coninutul 'n ap a mierii este

de peste 1- se recomand deshidratarea "ie 'n "aguri, care se in 'ntr+o camer cu cureni de

aer incalziti $+4*C%, "ie ca miere e!tras cu a)utorul unor instalaii speciale de tipul

evaporatorului cu vid. (cest ultim procedeu de 'nalt tehnicitate se poate realiza numai in

centrele mari de e!tracie a mierii.

4.2.C*'(&'8*# '#*''

3rin caracteristicile lor naturale, toate sorturile de miere de "lori din ara noastra, cu

e!cepia celei de salc/m, cristalizeaz 'n scurt timp de la e!tracia din "aguri$1+ luni%.

@orma #i dimensiunile cristalelor sunt condiionate de viteza instalrii procesului de

cristalizare. C/nd cristalizarea se des"#oar lent, cristalele sunt grosiere, rugoase. Cristalizarea

mierii de "lori este un proces natural #i el se datoreaz "aptului c cele mai multe sorturi de

miere sunt soluii suprasaturate de zaharuri.

3rincipalul "actor al cristalizrii 'l constituie 'ns, proporia celor dou zaharuri

ma)oritare, respectiv raportul 'ntre "ructoz $ zahr greu cristalizail 'n soluii concentrate% #i

glucoz $zahar usor cristalizail%. Gimita cristalizrii mierii corespunde raportului

"ructoz7glucoz de 1,*. Ga mierea de salc/m valoarea acestui raport este mai mare de 1,*

ceea ce e!plic marea ei rezisten la cristalizare, iar la celelalte sorturi de miere de "lori,

valoarea raportului este mai mic de 1,* deci aceste sorturi se vor cristaliza cu at/t mai repede

cu c/t raportul se apropie de 1,** sau are o valoare suunitar $mierea de "loarea soarelui, derapi, de pomi "ructi"eri%.

5oluilitatea in apa mult mai mare a "ructozei "ata de cea a glucozei, condiioneaz

comportarea la cristalizare a soluiei celor dou zaharuri , 'n "uncie de proporia lor. Mierea cu

coninut de glucoz apropiat sau mai mare dec/t cel de "ructoz este soluie suprasaturat, deci

12


13/19

va cristaliza 'ntotdeauna. Mierea cu coninut de "ructoz net superior $cazul mierii de salcam%

este soluie susaturat, de#i coninutul gloal de zaharuri este identic cu cel al mierii din prima

categorie. (ceasta va avea o rezisten mai mare la cristalizare.

Cu c/t mierea este pstrat la o temperatur mai ridicat cu at/t se prelunge#te durata

strii "luide. emperatura intervine prin modi"icarea gradului de saturare a soluiei $o soluie

saturat la o anumit temperatur devine susaturat dac temperatura cre#te sau suprasaturat

dac temperatura scade%. >n "actor de in"luen semni"icativ asupra cristalizrii 'l constituie

intensitatea mi#crii moleculare din masa de miere.

Cristalizarea mierii este un proces natural, deci aceasta nu ar treui socotit ca un de"ect,

ci din contr ca o garanie a autenticitii #i calitii ei. Mierea "alsi"icat rm/ne 'n general

lichid. Cu toate acestea muli amatori pre"er mierea 'n starea "luid #i mani"est rezerve

pentru cumprarea #i consumul celei cristalizate.Cristalizarea survine 'n urma evaporrii apei, dar mai ales se datoreaz 'nsu#irilor

glucozei de a "orma cristale. Cristalizarea se produce 'n "uncie de raportul dintre glucoz #i

"ructoz, de prezena cristalelor primare #i de umiditatea mediului incon)urator.

up dimensiunile cristalelor, se pot deosei mai multe "eluri de cristalizare

mare, c/nd dep#e#te *, mm 'n diametru

mic c/nd diametrul cristalului este de *, mm #i este ca o pasta su *, mm.

Cristalizarea poate "i diri)at at/t 'n ceea ce prive#te dimensiunile, c/t #i viteza derealizare, prin adaugarea unei cantiti de miere cristalizat, cu dimensiunile dorite la volumul

de miere destinat cristalizrii #i meninerea acesteia 'n condiiile de umiditate #i temperaturi

"avoraile acestui proces. 3entru unele sorturi de miere, mai ales c/nd se cere acest lucru pentru

e!port, se poate e!ecuta o cristalizare diri)at, cu o "inee a oului de cristale dup dorina

consumatorului. 3rocesul cristalizarii are loc mai rapid la unele sorturi de miere ca cea de

"loarea+soarelui, de pild, #i cauzeaz o devalorizare comercial a acestui produs. Cristalizarea

este in"luenat #i de coninutul unor "ermeni, prezena unor acterii, condiiile igienice 'n care

se conserv #i 'n primul r/nd, ar merita s "ie amintit temperatura si umiditatea.

5.CLASIFICAREA MIERII

13


14/19

3e l/ng e"ectele generale ale mierii, e!ist #i proprieti particulare ale acesteia, 'n

"uncie de proveniena sa

mierea de mana + este oinut de pe "runzele de "ag, de "rasin #i de ste)ar. (re proprieti

la!ative mult mai puternice dec/t celelalte tipuri de miere, are e"ect antiin"lamator asupra

tuului digestiv, "avorizeaz eliminarea to!inelor din corp.

mierea de tei+ are aroma cea mai placut #i cea mai puternic dintre toate tipurile de miere. Este

recunoscut drept calmant psihic, somni"er, ana"rodiziac.

mierea de floarea-soarelui+ are proprietati tonice psihice si tonice generale, este a"rodiziaca,

stimuleaza imunitatea.

mierea de salcm+ se pastreaz lichid 'n mod natural, "iind "oarte ogat 'n "ructoz.

Este recomandat drept calmant gastric, stimulent pentru activitatea cardiac.

mierea de brad i de alte conifere+ este "oarte rar, randamentul de culegere al alinelor "iind

mic. (re proprieti e!cepionale asupra plm/nilor #i sistemului respirator, ene"iciind de

proprieti antiin"ecioase, e!pectorante, antitusive #i, atunci c/nd este consumat cu tot cu

"agure, ronhodilatatoare.

mierea de zmeur+ are o culoare alicioasa, speci"ica, dupa care poate "i recunoscuta.

Regleaz activitatea ovarelor, previne apariia unor a"eciuni ca osteoporoza, sclerodermia.

mierea de ment + se "olose#te ca ronhodilatator, calmant gastric, analgezic, antispastic.>#ureaz digestia, comate alonarea.

mierea de trifoi+ are o aciune diuretic "oarte un, a)ut/nd la eliminarea apei 'n e!ces din

esuturi #i, de asemenea, are o aciune estrogen, adic a)ut la "i!area calciului 'n oase, iar la

"emei "avorizeaz accentuarea caracterelor "eminine #i are e"ect 'ntineritor puternic.

mierea de mac+ are un e"ect somni"er, antispastic #i ana"rodiziac puternic. (re adesea o nuan

mai 'nchis, din cauza c are 'n compoziie #i mici granule de polen de mac, care este negru la

culoare. mierea poliflor + proprietile sale di"er "oarte mult 'n "uncie de regiunea din care este

recoltat.

6. CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ALE MIERII

14


15/19

Umiditatea

Coninutul ma!im de ap reglementat de normele o"iciale din tara noastr pentru toate

sorturile de miere este de 2*-. (ceast condiie are la az "aptul c 'n momentul 'ncheierii

procesului de prelucrare de ctre aline $capcirea celulelor%, umiditatea mierii se situeaz 'n

domeniul 18+19-. C/nd coninutul de ap este mai mare de 2*- poate "i vora de una din

urmatoarele situaii

e!tragerea din "aguri necapcii, c/nd procesul de prelucrare a mierii de ctre aline nu este

incheiat

pstrarea 'n spaii umede #i 'n recipiente de"ectuos inchise

"alsi"icarea directa prin adaos de apa sau indirecta prin sustitueni cu umiditate proprie mare.

Coninutul dep#it de ap reduce proporional valoarea nutritiv a mierii #i o predispunela "ermentaie.

Aciditatea mierii

Reacia chimic a mierii este acid datorit coninutului ogat 'n acizi organici. &alorile

normale ale pD+ului mierii se situeaz 'n domeniul ,+4,, deci caracterul ei chimic este

pronunat acid.

Densitatea

ensitatea mierii este puternic in"luenat de coninutul ei de ap. Mierea cu umiditate

de 2*- are densitatea de 1,481 asta 'nseamn c un litru de miere $1dm% la temperatura de

2*HC c/ntre#te 1,481 =g.

6.1. C/)/8'' ,9'',

Compoziia c!imica mierii variaz 'n "uncie de plantele meli"ere, de intensitatea

culesului, starea timpului etc. n medie, - din coninutul mierii 'l "ormeaz sustana uscat

#i 18- ap. Mierea cu un coninut mai mare de ap, pastrat la o temperatur mai ridicat, va

15


16/19

avea o v/scozitate cu valori mic#orate. &/scozitatea sau rezistena la scurgere depinde de

coninutul 'n ap, de temperatur #i de compoziia chimic a mierii.

Coninutul 'n coloizi, de!trine, sruri minerale in"lueneaz asupra gradului de

v/scozitate al mierii, a#a se e!plic "aptul ca 'n acelea#i condiii de temperatur #i umiditate

mierea de salc/m se prezint "luid, iar cea de "loarea+soarelui sau de tei mai v/scoas.

3rocentul de ap variaz 'n condiiile rii noastre 'n limite destul de largi de la 1,+

22,4-. 0ectarul conine zaharoza care 'n urma procesului amintit se inverte#te aproape 'n

totalitate. Iaharoza este admis 'n miere p/n la - #i 'n mierea de mana p/n la 1*-. 0atural,

cercetrile care s+au "cut cu privire la compoziia chimic a mierii au identi"icat prezena #i a

altor sorturi de zaharuri in cantiti mici #i, 'n special, a unor polizaharide.

5ustanele minerale din miere sunt potasiu, "os"or, calciu, clor, sul", magneziu, "ier #i

altele, 'n cantiti "oarte reduse. n mierea de mana se gsesc sruri minerale 'n cantiti maimari. (cest aspect se produce #i 'n cazul mierii "lorale, unde srurile minerale prezentate in

cantitti mici sunt indisponiile, 'n timp ce prezena lor 'n mierea de man peste limita

"iziologic admis este dunatoare.

Mierea de aline conine #i o serie de vitamine din comple!ul ?, vitamina C, precum #i

o serie de "actori de cre#tere. &itaminele se gsesc 'n cantiti "oarte mici 'n miere, su"iciente

'ns pentru a+i spori valoarea alimentar, dietetic #i terapeutic. intre enzimele prezente 'n

miere amintim invertaza si diastaza.3rimul "erment trans"orm zaharoza 'n glucoz #i "ructoz, iar al doilea scindeaz

polizaharidele 'n zaharuri simple. 3rincipalele componente ale mierii de aline sunt zaharurile.

Mierea conine cantiti reduse de sustane azotoase reprezentate 'n principal de enzime care

alctuiesc un echipament ogat #i comple!. 5ustanele minerale sunt moderat reprezentate 'n

mierea de "lori #i relativ aundente 'n cea de mana. Ea conine o gama larg de acizi organici,

pigmeni, uleiuri eterice, sustane inhiitoare, vitamine #i alte componente insu"icient

cunoscute.

Fniial 'n miere se gse#te o cantitate "oarte redus de hidro!imetil"ur"urol, de ordinul a

*,1+*,2 mg la 1**g. 3rin pstrare 'ndelungat valoarea acestuia cre#te treptat, put/nd a)unge la

1 mg71**g sau chiar mai mult.

Zaharurile

16


17/19

Iaharurile din miere sunt alctuite din zaharul invertit #i din zaharoz. Coninutul minim

de zahr invertit $glucoz #i "ructoz% 'n mierea de "lori treuie s "ie de 8*-, iar in cea de

mana de 6*-. Coninutul ma!im de zaharoz treuie s "ie de - 'n mierea de "lori #i de 1*-

'n cea de mana. &alorile menionate se re"er la mierea cu 2*- ap. n cazul 'n care umiditatea

este mai mic aceste valori treuie recalculate. (aterile de la valorile artate sunt posiile 'n

urmtoarele situaii

mierea a "ost recoltat din "aguri necapcii

miere "ermentat

miere "alsi"icat.

Substanele azotoase

Cantitativ sustanele azotoase, e!primate 'n echivalent proteina, se gsesc 'n proporie

"oarte redus #i anume su 1-. Coninutul cel mai redus se 'ntalne#te 'n mierea de salc/m #i 'n

cea de izm $'n medie *,2-%, iar cel mai mare 'n mierea de mana $*,+*,6-%.

n cazul in care coninutul de proteine este mai mare de 1- mierea treuie suspectat de

"alsi"icare, cum ar "i adaosul de gelatin, de "ain de cereale, sau chiar de melas.

Enzimele

Mierea de aline are un coninut "oarte ogat #i variat de enzime. n mierea de "lori ele

au o dul origine vegetal $din nectar% #i animal $din saliva alinelor%. Cantitativ, acestea din

urma dein ponderea. Echipamentul enzimatic al mierii de mana este mult mai ogat dec/t celal celei de "lori #i au o origine mult mai comple!. Enzimele din miere sunt susante valoroase

deoarece ele catalizeaz toate reaciile chimice care au loc 'n procesul de elaorare al mierii $ de

e!. trans"ormarea zaharurilor comple!e 'n zaharuri simple%. nsu#irile mierii, compoziia

chimic #i calitatea ei nutritiv sunt 'n mare masur condiionate de coninutul 'n enzime.

3rezena lor "ace dovada autenticitii #i calitii mierii.

Enzimele sunt sustane laile, in special su aciunea temperaturii ridicate care produce

slirea sau inactivarea ireversiil a lor. impul de 'n)umtaire a amilazei #i invertazei din

miere, 'n "uncie de temperatura de pstrare.

Substane minerale

Mierea de "lori are un coninut "oarte redus de sustane minerale. e#i normele o"iciale

din ara noastra admit un coninut de ma!. *,-, 'n realitate acesta se situeaz 'n prea)ma valorii

17


18/19

de *,1-. n schim mierea de man are un coninut mult mai ogat care se poate apropia de

limita ma!im de 1- acceptat pentru acest sort.

CONCLUZII

18


19/19

Rom/nia dispune 'n acest moment de oportuniti deoseite pentru implementarea

practicilor de agricultur ecologic at/t datorit scderii nivelului aporturilor chimice 'n

agricultura c/t #i conte!tului cre#terii cererii de produse ecologice pe piaa occidental.

in pcate piaa intern de produse ecologice este "oarte sla conturat. Cererea intern

de produse ecologice este destul de restrans, reprezent/nd numai +1*- din producie, su

constrangerea preurilor cu cca. *- mai ridicate ale acestor produse comparative cu preurile

produselor similare Jnormale:.

ntre 9*+9- dintre produsele ecologice romane#ti sunt e!portate cu precdere pe pieele

>niunii Europene $;landa, Ftalia, @rana, Elveia%. Ele sunt 'n general produse cu un grad sczut

de prelucrare $ cereale, @loarea +soarelui, soia, mere, carne de porc, legume%. (proape 'ntreaga

cantitate de miere ecologic produs 'n Rom/nia este e!portat.

Cea mai mare parte a produciei de miere io pleac la e!port, pentru c 'n ar nu aresucces din cauza preului mai ridicat. Marea ma)oritate a rom/nilor pre"er s cumpere produse

mai ie"tine, 'n detrimentul celor mai sntoase. ;amenii se uit la pre #i, pentru c mierea io

este mai scump cu circa 2*- dec/t cea convenional, o aleg pe cea mai ie"tin. 5unt #i

persoane care cunosc avanta)ele produselor ecologice, dar, nu prea a)ung s #i cumpere.

(ceea#i situaie se 'ntalne#te #i 'n alte zone din ar. 3roductorii spun c ar pre"era s

v/nd 'n ar, dar lipsa unei piee autohtone de produse ecologice alimentare, 'i determin s

e!porte toat producia.

19