MONOGRAFIE LA ECONOMIE BANCARA
Profesor Coordonator: Sargu I. Alina Studente: Cozma Georgiana Giurgi Silvia Jitaru Oana Maria Mutihac Irina Elena Grupa: 22
-2011-
Cuprins
Capitolul 1.Momentul istoric. Evoluţie şi etape....................................................................2
Capitolul 1.2. Forma şi structura capitalului şi a acţionariatului..........................3
Capitolul 1.3. Principalele funcţii, activităţi şi operaţiuni bancare........................5
Capitolul 1.4. Cadrul legislativ general şi specfic...................................................6
Capitolul 1.5. Organismele de control şi reglementare...........................................7
Capitolul 2. Gestiunea conturilor bancare.............................................................................7
Capitolul 2.1. Conturi curente (de disponibilităţi băneşti)....................................11
Capitolul 2.2. Operaţiunile în conturile de disponibilităţi...................................13
Capitolul 2.3. Conturile de depozit.........................................................................14
Capitolul 2.5. Incidente în funcţionarea conturilor bancare................................17
Capitolul 2.6. Închiderea unui cont.......................................................................19
Capitolul 2.7. Moneda electronică.........................................................................23
CAPITOLUL 3. CREDITAREA BANCARĂ. PERSOANE FIZICE.........................25
Capitolul 3.1 Analiza criteriilor luate în considerare în decizia de creditare......25
Capitolul 3.2 Analiza bonităţii clienţilor...............................................................27
Capitolul 3.3 Analiza creditelor – Linia de credit.................................................28
Capitolul 3.4 Rambursarea creditului..................................................................31
Capitolul 3.5 Dobânzi şi comisioane......................................................................32
Capitolul 3.6. Categorii de credite acordate de BRD............................................33
Capitolul 4. Deontologia bancară și secretul profesional................................................39
Capitolul 4.1. Deontologia bancară.......................................................................39
Capitolul 4.2.Secretul profesional..........................................................................42
Capitolul 1.Momentul istoric. Evoluţie şi etape
Banca Română pentru Dezvoltare s-a înfiinţat în anul 1923, prin legea Societăţii
Naţionalepentru Credit Industrial ca instituţie publică. Potrivit acelui an, 20% din capitalul social
era deţinut de stat,30% de BNR, iar restul de 50% revenea unui grup de persoane particulare,
printre care şi un grup de foşti directori ai Mormorosch Bank & Co, prima bancă modernă din
România. Până la cel de-al doilea Război Mondial, Societatea Naţională pentru Credit Industrial a
cunoscut ocreştere puternică, consolidându-şi prezenţa în sectorul industrial şi devenind apoi cea
mai mare instituţiefinanciară din România.
După cel de-al doilea Război Mondial, în baza Legii privind naţionalizarea din 11 iunie
1948,Societatea Naţională pentru Credit Industrial a fost naţionalizată şi redenumită Banca de
Credit pentruInvestiţii.
În 1957, după reorganizarea sistemului financiar, când s-a introdus o specializare rigidă
pesectoare, Băncii de Credit pentru Investiţii i s-a oferit o poziţie de monopol în România în
domeniul asigurării finanţării pe termen mediu şi lung al investiţiilor din toate sectoarele
industriale, cu excepţia agriculturii şi industriei alimentare, fiind redenumită Banca de Investiţii.
Majoritatea finanţărilor oferite de Banca Mondială, pe toată această perioadă, au fost derulate
prinBanca pentru Investiţii şi în acest mod o parte din angajaţii B.R.D. au căpătat experienţă în
analiza proiectelor de investiţii prin metode utilizate de organizaţiile financiare internaţionale.În
mediul bancar românesc, datorită schimbărilor survenite, în cadrul sistemului financiar din
România au apărut bănci moderne, capabile să răspundă exigenţelor în creştere ale clienţilor.
Printre acestea amintim:
Banca Română de Comerţ Exterior
Banca de Investiţii
Casa de Investiţii
Casa deEconomii şi Consemnaţiuni
Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară.
În 1990 are loc desfiinţarea monopolului de care s-a bucurat fiecare dintre băncile specializate
în domeniul propriu de activitate. Una din marile realizări ale acestei perioade a fost şi
transformarea fostei Bănci de Investiţii în actuala Banca Română pentru Dezvoltare, preluându-i în
totalitate activele, pasivele şi întregul personal. Înfiinţată la 1decembrie 1990, banca nou creată, cu
o echipă de conducere omogenă şi extrem de dinamică, în ciuda unor diferenţe notabile de vârstă
sau experienţă, a reuşit să depăşească condiţia unei bănci strict specializate şi săajungă în scurt timp
în topul băncilor comerciale din România, cu un profil bancar nou şi o identitate proprie.
Capitolul 1.2. Forma şi structura capitalului şi a acţionariatului
B.R.D. S.A. a fost înfiinţată ca bancă comercială, sub formă de societate pe acţiuni,
prinpreluarea activelor şi pasivelor Băncii de Investiţii, şi a primit o autorizaţie generală de
desfăşurare aactivităţii bancare. În 1997, Guvernul a hotărât să privatizeze B.R.D. şi a numit o
Comisie dePrivatizare. Privatizarea urma să se desfăşoare în două etape, în conformitate cu
strategia deprivatizare aprobată prin HG. nr.428/1998, modificată prin H.G. nr. 169/2000 astfel:
In prima etapă : capitalul social urma să fie majorat, iar 51 % din capitalul majorat urma să fie
vândut prin negocieridirecte cu investitori strategici; aproximativ 5 % din capitalul majorat urma să
fie vândut prin negocieridirecte către B.E.R.D. şi/sau I.F.C.; 10 % din capitalul social existent
urma să fie vândut angajaţilor,conducerii şi pensionarilor B.R.D.
In a doua etapă: capitalul social deţinut de F.P.S. urma să fie vândut prin ofertă publică
secundară pe pieţele de capital interne şi internaţionale. Această ofertă publică, iniţiată de
C.N.V.M. prin autorizaţia nr. 258/4 octombrie 2000, s-a desfăşurat în perioada 16 octombrie - 15
noiembrie2000 şi a cuprins un număr de 34.357.315 acţiuni nominative ordinare deţinute de FPS, la
preţul de 28.960 lei pentru fiecare acţiune (valoarea nominală fiind de 5.000 lei). Cererea de cotare
a acţiunilor la Bursa deValori Bucureşti, a fost depusă iar aprobarea de listare a fost solicitată
imediat după finalizarea ofertei, acesteafiind cotate efectiv la data de 1 decembrie 2000.
În decembrie 1998 s-a încheiat contractul de vânzare - cumpărare de acţiuni între
SocieteGenerale şi F.P.S., prin care Societe Generale a fost de acord să subscrie pentru acţiunile
reprezentând omajorare cu 20% a capitalului social al B.R.D. si să cumpere de la F.P.S. acel număr
de acţiuni necesar caSociete Generale să devină proprietarul a 51% din capitalul majorat al B.R.D.
Prin Contractul de Cumpărare de Acţiuni, Societe Generale a fost de acord să îşi asume
anumiteangajamente în legătură cu banca.
Inainte de finalizarea în martie 1999 a achiziţiei de către Societe Generale.F.P.S. vânduse
aproximativ 8,33% din capitalul social al B.R.D. conducerii, salariaţilor şi pensionarilor B.R.D. În
martie 1999, Societe Generale a achiziţionat un pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul
social al B.R.D., prin intermediul unei achiziţii de la F.P.S combinată cu o participare la majorarea
capitaluluisocial al B.R.D. Societe Generale a fost înfiinţată în 1864 ca societate bancară, fiind
înmatriculată în Franţa. În România, Societe Generale, este prezentă încă din 1980, ea fiind singura
bancă importantă din Europa de vest care a păstrat o sucursală în România în perioada comunistă.
Prin contractul de privatizare, S.G. şi-a asumat obligaţia de a fuziona toate activităţile din România
cu cele ale B.R.D. Activitatea sucursalei bancare a S.G. a fost preluată de B.R.D.
Capitalul social al Bãncii este de 4.181.408.040.000 divizat în 1.393.802.660 acţiuni
ordinareaflate în circulaţie, cu o valoare nominalã de 3.000 ROL. Banca se află în acest moment în
plin proces de restructurare, al cărui scop este mai bunarepartizare a sarcinilor şi responsabilităţilor
între diverse departamente, direcţii şi sucursale şi creştereaeficienţei fluxului de informaţii în cadrul
Băncii.
Grafic nr.1 Structura actionariatului
Sursa : www.brd.ro
Acţiunile sunt emise în formă dematerializată şi evidenţiate prin înregistrarea în
registrulacţionarilor băncii ţinut de o societate de registru independent privat. Acţiunile conferă
deţinătorilor drepturi şi obligaţii egale. Banca recunoaşte un singur proprietar pentrufiecare acţiune.
Acţiunile sunt indivizibile. Orice acţiune dă dreptul la un vot în Adunarea Generală a Acţionarilor.
Orice modificare a nivelului capitalului socialal B.R.D. - G.S.G. este supusă aprobării
Băncii Naţionale a României.BRD - Groupe Société Générale este la ora actualã a doua bancã din
România şi cea maiimportantã bancã privatã, cu o cotã medie de piaţã de 20%, peste 1.400.000 de
clienţi 4.365 de salariaţi.
Capitolul 1.3. Principalele funcţii, activităţi şi operaţiuni bancare
După înfiinţare, în condiţiile creării unui mediu concurenţial pe piaţa românească, B.R.D. şi-
a diversificat operaţiunile şi a trecut la dezvoltarea activităţilor în sectorul privat. Prin
extindereadomeniului de activitate din trecut, respectiv finanţarea din domeniul industrial, B.R.D.
şi-a diversificat activitatea cu servicii de finanţare a comerţului şi credite acordate persoanelor
fizice.
De la înfiinţarea sa, B.R.D. a continuat să se implice în activităţi de finanţare pe termen
mediu şi lung în domeniul industrial din sectorul de stat, concentrându-se în acelaşi timp şi pe
dezvoltarea clientelei din sectorul privat, având ca obiectiv principal întreprinderile mici şi mijlocii.
Profitând de dimensiunea sa relativ mică, B.R.D. a înregistrat un avans faţă de concurenţii săi
interni în modernizarea structurii organizatorice, în implementarea de proceduri financiare şi
operaţionale în toate domeniile de activitate, adoptarea de politici şi regulamente, şi prinelaborarea
unor proceduri recunoscute pe plan internaţional.
B.R.D. a fost prima bancă din România care a oferit servicii de factoring şi forfaiting, şi-a adaptat
activitatea la noile condiţii de piaţă concentrându-se in special pe extinderea afacerilor din sectorul
privat şi pe activităţi bancare pentru persoane fizice, punând accent în primul rând pe afacerile mici
şi mijlocii, dar şi pe câteva din cele mai mari societăţi private. B.R.D. şi-a extins reţeaua,
si-a lărgit sfera de activitate şi s-a angajat în servicii bancare pentru persoanele fizice şi juridice
cum ar fi: servicii de plată, finanţarea comerţului, investment banking, intermediere şi brokeraj,
asigurări, servicii de factoring şi forfetare etc. Banca efectueaza urmatoarele
operatiuni bancare:
Atrage fonduri banesti
Acorda credite pe termen scurt
Presteaza servici bancare
Efectueaza servici bancare
Efectueaza operatiuni de arbitrare
Efectueaza operatiuni de vanzare cumoarare
Cumpara si vinde valuta
Efectueaza operatiuni de schimb valutar
Cumpara imobile
Etc
Ca obiect de activitate intalnim si alte operatiuni:
Acceptarea de depozite.
Contractarea de credite
Plati si decontari
Transferuri de fonduri
Tranzactii in contul propriu sau in contul clientului, etc
Consultanta financiar bancara
Operatiuni de mandat
Etc
In momentul de faţă, B.R.D. are peste 1 000 000 de clienţi şi mai mult de 800 000 de
posesori de carduri. Ea deţine o treime din piaţa cardurilor şi peste 40% din cea a creditelor de
consum.
B.R.D. este de asemenea prima bancă a întreprinderilor private din România şi s-a angajat,
singură sauîmpreună cu Societe Generale, în finanţarea unor proiecte importante. Rezultatele
obţinute datorităclienţilor băncii confirmă poziţia acesteia de bancă de referinţă în România.
Capitolul 1.4. Cadrul legislativ general şi specfic
Banca Română pentru Dezvoltare S.A. face parte din Grupul Société Générale şi în
calitate de persoană juridică română se supune reglementărilor emise pe teritoriul României. Banca
Română pentru Dezvoltare S.A. este înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Municipiului
Bucureşti sub nr. J 40/608/1991, în Registrul Bancar sub nr. PJR-40-007-1999 şi arecodul fiscal nr.
R361579/1992; autorizaţia BNR, seria A nr. 1 din data de 1 iulie 1994.BRD S.A. se supune
reglementărilor BNR, privind politica monetară, de credit, valutară, deplăţi, de asigurarea prudenţei
bancare şi de supraveghere bancară, precum şi a celor emise de ComisiaNaţională a Valorilor
Mobiliare.
Regulamentul de funcţionare: toate celelalte reglementări referitoare la desfăşurarea
activităţilor băncii, precum şi toate amendamentele acestora, se păstrează la sediul principal al
băncii şi se transmit la Banca Naţională a României.BRD-GSG îşi desfăşoară activitatea potrivit
legii bancare nr.58/1998 – republicată în MonitorulOficial al României, Partea I, Nr.78/24.01.2005.
Raportul cu BNR este reglementat de Legea privindStatutul Băncii Naţionale a României, Legea
nr. 312 din 28 iunie 2004.
Capitolul 1.5. Organismele de control şi reglementare Pentru o mai bună desfăşurare, la nivelul băncii se stabilesc organe de conducere care să
asigureprocesul de coordonare, conducere şi decizie. Adunarea Generală a Acţionarilor
este organul principal de conducere , care reprezintă pe toţiacţionarii băncii şi are ca atribuţii:
să analizeze raportul anual al Consiliului de Administraţie asupra activităţii băncii;
să aprobe direcţiile principale de orientare a activităţii în viitor
să analizeze şi să aprobe bilanţul anual, contul de profit şi pierdere
să aleagă membrii Consiliului de Administraţie şi cenzorii şi să le stabilească remunerarea
pentru exerciţiul în curs;
să aprobe bugetul de venituri şi cheltuieli.În afară de dezbaterea altor probleme înscrise pe
ordinea de zi, Adunarea Generală Ordinarăeste obligată
să discute, să aprobe sau să modifice bilanţul contabil şi să fixeze dividendul, după
ascultarea raportului administratorilor şi cenzorilor
să aleagă pe administratori şi cenzori
să fixeze remuneraţia convenită pentru exerciţiul în curs administratorilor şi cenzorilor;
Capitolul 2. Gestiunea conturilor bancare
Potrivit statutului ei, Banca Română pentru Dezvoltare, prin unităţile sale efectuează, în
condiţiile prevăzute de lege, operaţiuni de încasări şi plăţi, în numerar sau fără numerar, prin
conturile deschise titularilor de cont la această bancă.
Titularii de cont ai băncii
Titularii de cont pot fi persoane juridice şi fizice, denumite „clienţi”, după cum urmează:
- regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat, mixt sau privat, constituie
potrivit Legii nr. 15/1990 şi, respectiv Legii nr. 31/1990;
- socităţile comerciale cu participare străină de capital, înfiinţate potrivit Legii nr. 35/1991;
- societăţile agricole constituie potrivit Legii nr. 36/1991;
- asociaţiile familiale şi persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente,
potrivit Decretului-Lege nr. 54/1990;
- fermierii agricoli (individuali) şi cei organizaţi în diferite forme de asociere simplă, fără
personalitate juridică, potrivit Legii nr. 36/1991;
- instituţiile publice, organizaţiile cooperatiste şi obsteşti;
- organizaţiile şi organismele internaţionale care funcţionează, potrivit legii, pe teritoriul
României;
- alte persoane juridice din ţară şi străinătate (asociaţii, fundaţii, reprezentanţe, bănci, instituţii
financiare etc.) constituite şi care funcţionează în ţară potrivit legii;
- persoane fizice-populaţia.
Titularii de cont pot fi subunităţi cu şi fără personalitate juridică (uzine, fabrici, sucursale,
filiale, reprezentanţe etc.) ale persoanelor juridice menţionate mai sus. În cazul clienţilor cu capital
integral sau majoritar de stat, titularii de cont pot fi subunitatile acestora care se află în alte
localităţi decât unitatea în a cărei subordonare sunt.
Conturile care se pot deschide la BANCĂ
La cererea clienţilor-persoane juridice şi fizice menţionate mai sus-BANCA poate deschide:
-conturi de disponibilităţi băneşti, prin care se fac operaţiuni de încasări şi plăţi;
-conturi curente - cont de disponibilităţi băneşti prin care se efectuează şi acordări şi
rambursări de credite soldul debitor repezentând creditul termen existent;
-conturi de depozite la vedere sau la termen-pentru păstrarea şi fructificarea resurselor
băneşti atrase de la persoanele juridice şi fizice;
-conturi de credite, prin care se efectuează operaţiuni de acordări şi rambursări de credite;
-conturi cu destinaţie specială, ce reflectă produse şi prestări de servicii efectuate de bancă
la solicitarea clientului: acreditive, ordine de plată, carnete de cecuri cu limită de sumă etc.
Termenele de deschidere a conturilor
Pentru conturile de disponibilităţi băneşti, termenul de deschidere a contului este de cel mult
3 zile de la depunerea în bancă a documentaţiei de către client.
Pentru conturile de depozit, deschiderea se face în ziua în care s-a depus în bancă depozitul.
Conturile de credite se deschid cel târziu în ziua în care se pune la dispoziţia împrumutatului prima
sumă din creditul aprobat.
Pentru conturile cu destinaţie specială, termenul este în aceeaşi zi sau cel mult în ziuaPentru conturile cu destinaţie specială, termenul este în aceeaşi zi sau cel mult în ziua
următoare depunerii documentaţiei de către client.următoare depunerii documentaţiei de către client.
Proceduri pentru deschiderea conturilor bancare
Ce standard al serviciilor oferă băncile sau alte instituţii financiare?
Deschiderea unui cont este, în cele mai multe cazuri, începutul unei relaţii între bancă şi
client. Este important ca această relaţie să decurgă corect, atât din punctul de vedere al clientului,
cât şi al băncii, respectându-se cadrul legislativ.
Procedura privind solicitarea deschiderii unui cont
Potrivit Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancară şi Regulamentului BNR privind
opraţiunile valutare, băncile sunt autorizate să deschidă conturi persoanelor fizice şi juridice
române şi străine. Acest drept al băncilor se regăseşte în autorizaţia de funcţionare eliberată
acestora de BNR şi în statutul de funcţionare şi organizare al fiecărei bănci comerciale.
Referitor la deschiderea conturilor în lei, reglementările amintite nu impun restricţii.
Anumite restricţii pot apare la deschiderea conturilor în valută la bănci din România, iar
disponibilităţile să le utilizeze fără restricţii. În acelaşi timp, persoanele juridice pot deschide
conturi la bănci din ţara noastă, iar disponibilităţile să le folosească conform anumitor
reglementări referitoare la valute, justificând prin documente corespunzătoare, atât provenienţa
valutei, cât şi plăţile pe care le ordonă a fi efectuate din cont(în funcţie de tipul de convertibilitate
pe care îl are moneda naţională).
Relaţia dintre bancă şi client începe odată cu deschiderea contului şi cu depunerea primei
sume.
Când se solicită deschiderea unui cont bancar, este important ca banca să obţină mai multe
informaţii despre noul client. Practica arată că este prudent ca banca să-şi formeze o imagine cât
mai completă privind potenţialul client, mai ales în cazul în care se apreciază că acesta este
interesat, în prezent sau în viitor, de posibilităţile de creditare ale băncii.
În cazul în care, cu ocazia solicitării deschiderii unui cont de către un client, banca
sesizează că acesta a furnizat informaţii false, se poate aprecia că şi în viitor, în relaţia cu banca,
respectivul client va proceda asemănător.
O bancă nu este obligată să accepte pe oricine drept client şi nu este prudent să deschidă un
cont dacă informaţiile pe care le deţine privind caracterul, situaţia solicitantului şi natura
activităţii(atunci când este vorba despre un client persoană juridică) nu satisfac exigenţele
prudenţei bancare.
La deschiderea unui cont, clienţii persoane fizice trebuie să prezinte un act de identitate şi
să completeze cererea de deschidere a contului.
Dacă doresc să deschidă un cont, clienţii persoane juridice rezidente, care desfăşoară
activităţi comerciale, trebuie să prezinte băncii, odată cu cererea de deschidere a contului şi
următoarele documente:
1.Contractul de societate, ştampilat şi autentificat de Notariat;
2.Statutul social, autentificat de Notariat;
3.Certificatul de înmatriculare la Registrul Comerţului;
4.Înregistrarea societăţii la Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Comerţului Financiar
de Stat;
5.Hotărârea judecătorească(rămasă definitivă) –privind autorizarea funcţionării societăţii şi
constituirea legală a acesteia, în conformitate cu legea 31/1990;
6.Extras din procesul verbal al Adunării Generale a Acţionarilor privind aprobarea
nominală a conducerii societăţii şi a persoanelor împuternicite cu drept de semnătură în bancă;
7.Codul fiscal şi amprenta ştampilei;
8.Dovada existenţei spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea;
9.Fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor cu drept de semnătură în bancă şi a
persoanelor împuternicite a reprezenta valabil societatea.
În cazul persoanelor juridice cu scop nelucrativ (non-profit), sunt necesare documentele
menţionate la punctele 2,5 şi 6 (precum şi amprenta ştampilei)
Unele bănci, potrivit normelor proprii, solicită în cazul societăţilor comerciale şi alte
documente privitoare la activitatea firmei, cum ar fi: planul de afaceri al societăţii, bilanţul
contabil pe ultimul an sau, după caz, raportul privind exerciţiul bugetar şi financiar.
Odată ce banca primeşte aceste documente şi le găseşte în bună ordine, poate începe
procedura deschiderii contului.
Pentru a obţine mai multe informaţii referitoare la noul client şi pentru a evita un interviu
direct cu prea multe întrebări, băncile preferă să folosească formulare de cerere; acestea nu le vor
furniza doar informaţii privind situaţia clientului, ci standardiza informaţiile primite, evitându-se
posibilitatea ca o informaţie relevantă despre un client să fie omisă.
Un client persoană juridică, pentru a deschide un cont bancar, va trebui să furnizeze
informaţii detaliate despre companie şi să completeze o cerere care are şi valoare de contract cu
banca.
Banca poate folosi informaţiile din formularul de cerere pentru analize de marketing,
întrucât, informaţiile conţinute de formularele de cerere vor da indicaţii asupra produselor şi
serviciilor băncii care ar putea interesa clienţii.
Pe lângă obţinerea de informaţii necesare despre un client nou, banca trebuie să obţină şi
specimenele de semnături cerute pentru un cont. Acest lucru se realizează printr-un document în
care sunt desemnate persoanele ce pot opera în acel cont şi specimenele de semnături ale acestora.
Conturile personale pot fi deschise numai în numele unei singure persoane, dar, în general,
deţinătorul contului poate mandata maxim două persoane care să aibă drept de semnătură pentru
acest cont.
Indiferent de acest lucru, titularul contului va putea să opereze oricând în acesta.
Conturile comerciale(pentru persoane juridice) necesită două semnături. Una va fi cea a
conducătorului societăţii(sau omologului său), iar cealaltă este, de obicei, a contabilului. Fiecare
dintre cei doi semnatari pot mandata până la două persoane care să aibă drept semnătură în numele
lor. Pentru a fi valabilă, împuternicirea trebuie să poarte ştampila oficială a societăţii. Limita
responsabilităţilor diferitelor părţi implicate în tranzacţii(comerciale sau necomerciale) este foarte
importantă , atât pentru bancă, cât şi pentru client.
Capitolul 2.1. Conturi curente (de disponibilităţi băneşti)
Termene şi condiţii
Conturile curente (de disponibilitate) sunt cele mai utilizate conturi şi, adesea, sunt numite
şi depozite la vedere, iar titulari pot fi atât persoane fizice, cât şi juridice.
Conturile curente se pot deschide în lei sau valută. Ele sunt utilizate pentru depuneri şi
retrageri curente, pentru plata cecurilor emise de titularii lor sau pentru alte plăţi dispuse de
aceştia.
Angajaţii unor firme pot primi salariile în acest cont.
În baza disponibilului din cont, băncile eliberează clienţilor carnetele de cecuri după
anumite criterii care variază de la bancă la bancă.
Unele bănci condiţionează deschiderea conturilor curente de existenţa unei sume iniţiale
minime.
Iar retragerile ulterioare se pot face în limita acestei sume, care rămâne permanent în cont.
Acest tip de conturi funcţionează numai pe sold creditor, iar clienţii trebuie să aibă permanent în
cont o sumă minimă. Sunt, totuşi, numeroase bănci care nu impun cerinţa privind existenţa unor
sume la deschiderea sau pe parcursul funcţionării conturilor. În cazul băncilor care solicită
existenţa unui sold minim, iar disponibilul unui client ajunge sub soldul minim prestabilit,
clientului i se poate cere să-şi închidă contul sau să depună suma corespunzătoare.
În ţara noastră, ca practică generală, plăţile din conturile curente se fac numai în limita
disponibilităţilor existente în cont sau în descoperire de cont(overdraft).
Documentaţia pentru deschiderea conturilor de disponibilităţi
Pentru deschiderea conturilor de disponibilităţi băneşti, în care se fac operaţiuni de încasări
şi plăţi, clienţii prezintă la bancă o cerere.
Persoanele juridice completează şi depun în bancă odată cu cererea de deschidere a contului şi o
declaraţie.
Cererea de deschidere a conturilor de disponibilităţi băneşti se prezintă Băncii în două
exemplare şi se înregistrează în Registrul de intrări al băncii. Numărul dat se înscrie pe ambele
exemplare ale cererii.
Aprobarea şi deschiderea conturilor de disponibilităţi băneşti
Documentele depuse de clienţi pentru deschiderea conturilor la bancă se verifică de către
compartimentul decontări – contabilitate.
Compartimentul decontări – contabilitate, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile, completează
spaţiile rezervate băncii de pe cerere şi, sub semnătură, o prezintă la aprobare directorului băncii.
În baza aprobării, conducătorul compartimentului decontări – contabilitate stabileşte codul
contului, înscriind în registrul de evidenţă a conturilor deschise clienţilor datele necesare (data
deschiderii contului, codul atribuit acestuia, denumirea titularului de cont, adresa şi telefonul).
Cele două exemplare ale cererii de deschidere a contului de disponibilităţi băneşti aprobate au
următoarea destinaţie:
exemplarul nr. 1 împreună cu documentele anexate, se reţin la conducătorul
compartimentului decontări – contabilitate, în mape separate, constituind astfel,
dosarul juridic al clientului;
exemplarul nr. 2, semnat şi parafat cu ştampila Băncii, se predă, după aprobare
clientului, care va semna de primire pe exemplarul nr. 1 al cererii.
Fişa cu specimenele de semnături se predă referentului din cadrul compartimentului decontări –
contabilitate care administrează contul respectiv.
Comisioane
Pentru diferitele operaţiuni efectuate de bancă în contul clientului se petrece un comision.
Tipurile şi nivelul comisioanelor variază de la bancă la bancă, fiind diferenţiate în funcţie de
serviciile şi produsele bancare oferite prin operaţiunile efectuate în cont.
Plata dobânzii
Dobânda pentru depozitele la vedere se calculează şi se trece în contul la intervale regulate, în
general, lunar sau anual. Modalitatea de calcul este similară conturilor de depozit: dobânda se
calculează pentru o lună de30 de zile, luându-se în considerare rata dobânzii pentru un an de 360
de zile.
Ratele dobânzii la conturile curente sunt, în mod normal, mai mici decât cele plătite pentru
conturile de depozit.
Cecuri pierdute sau furate
Banca trebuie anunţată dacă un client îşi pierde (sau i se fură) carnetul de cecuri. Pentru a se
asigura că persoane neautorizate nu pot retrage fondurile, banca va bloca accesul la contul
respectiv.
Fiecare bancă are proceduri proprii privind: stoparea folosirii cecurilor pierdute sau furate:
emiterea unui nou carnet de cec titularului, protejarea împotriva folosirii frauduloase a contului.
Acest proceduri sunt comunicate clienţilor.
Avantaje
Din punct de vedere al clientului, folosirea contului curent prezintă mai multe avantaje:
Clientul are acces, permanent, la banii din cont;
El poate folosi un carnet de cec;
Dacă doreşte, salariul sau alte venituri îi pot fi plătite direct în acest cont;
Prin intermediul contului, poate face plăţi pentru diferite servicii;
Dobânda este vărsată în cont;
Extrasul de cont i se prezintă clientului la cerere sau automat după fiecare
operaţiune efectuată.
Capitolul 2.2. Operaţiunile în conturile de disponibilităţi
Operaţiunile de încasări şi plăţi, în şi din conturile clienţilor deschise la bancă, se
efectuează de bancă, la cererea şi din ordinul clienţilor, care răspund de legalitatea şi realitatea
operaţiunilor.
Conturile în lei, deschise persoanelor fizice nerezidente, pot fi alimentate numai cu sume
provenind din cumpărări pe piaţa valutară sau din activităţi legale realizate pe teritoriul României.
La fiecare operaţiune de încasare/alimentare a acestui cont, titularul – persoană fizică
nerezidentă va depune la bancă o declaraţie scrisă asupra provenienţei sumelor. Disponibilităţile
din aceste conturi pot fi utilizate numai pentru plăţi în lei pe teritoriul României.
Operaţiunile de rambursare a ratelor de credite şi de încasare a dobânzilor, datorate de
clienţii băncii, se pot efectua şi din iniţiativa băncii în cazurile şi în condiţiile convenite între
clienţi şi bancă prin contracte şi alte documente încheiate.
În operaţiunile de încasări şi plăţi, clienţii băncii pot utiliza ca forme şi instrumente de decontare,
prin virament:
cu rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plăţii: cecul din carnet cu limită de
sumă, acreditivul;dispoziţia de plată operată, în prealabil, în contul plătitorului, ordinul de plată,
scrisoarea de garanţie.
fără rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plăţii:dispoziţia de plată, dispoziţia
de încasare.
Documentele emise de titularii de cont sau de terţi asupra conturilor clienţilor deschise la
bancă trebuie să fie întocmite pe imprimatele tipizate în vigoare la acea dată şi completate clar şi
citeţ, cu toate elementele prevăzute de formular. Ele vor fi verificate de referentul de ghişeu.
Documentele care întrunesc condiţiile de a fi decontate, dar cu data întocmirii sau
acceptării anterioară datei de prezentare la ghişeul băncii, se datează de către referentul de la
ghişeu, pe toate exemplarele, cu data zilei de primire în spaţiul rezervat acestui scop.
Documentele care nu îndeplinesc condiţiile menţionate anterior se restituie depunătorului
sau se transmit acestuia prin poştă, după caz, indicându-se pe verso-ul exemplarului nr.1 de către
referentul de ghişeu, cauzele restituirii, aplicându-se semnătura, ştampila şi data restituirii.
Documentele iniţiate de titularul de cont vor fi primite de bancă spre decontare numai în
limita disponibilităţilor existente în contul respectiv, pentru orice sumă, fără a se stabili o limită
minimă obligatorie, titularii de cont având obligaţia, potrivit legii, să efectueze plăţile datorate
către orice creditor persoană juridică, inclusiv cele pentru achitarea obligaţiilor cu orice titlu către
stat, în ordinea scadenţei.
În lipsă de disponibilităţi în cont, documentele respective vor fi restituite titularilor de cont,
cu indicarea motivului restituirii, aplicarea datei şi ştampilei, sub semnătura referentului de ghişeu.
Titularii de cont sunt singurii în măsură să hotărască, pe propria răspundere, asupra
plăţilor, asumându-şi şi riscurile ce decurg din eventualele plăţi neefectuate la termen
(contravenţii, penalităţi contractuale, majorări pentru plata cu întârziere a sumelor datorate,
sistarea livrărilor de către furnizor etc.).
Documentele prezentate la plată de către plătitor nu se admit să fie decontate parţial; pentru
acestea se întocmesc noi documente de plată la nivelul disponibilităţilor.
Documentele privind titlurile executorii, dobânzile, comisioanele bancare se decontează şi
parţial, caz în care aceste documente se menţin în bancă la carcotecă până la decontarea integrală
şi, pe ele, se vor trece şi evidenţa decontărilor parţiale.
Plăţile se efectuează cronologic şi în următoarea ordine: obligaţiile de plată prin titlu
executoriu (impozite, taxe şi alte vărsăminte datorate bugetului, contribuţii datorate fondului
asigurărilor sociale), dobânzi, rate de credit şi penalităţi.
Pentru disponibilităţile în cont, banca acordă titularului de cont dobânzi, iar pentru
operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cont,
Capitolul 2.3. Conturile de depozit
Deschiderea şi funcţionarea conturilor de depozite
Conturile de depozit se deschid de către compartimentul decontări contabilitate în baza
contractului de depozit, cuprinzând condiţiile depozitului, completat şi semnat de către depunător.
Semnătura titularului de depozit de pe contractul de depozit constituie specimenul de
semnătură al acestuia, care se va confrunta cu semnătura de pe dispoziţiile ulterioare ale titularului
cu privire la depozit.
Contractul de depozit, după verificare se semnează de către directorul unităţii şi
conducătorului compartimentului decontări contabilitate. În executarea acestei atribuţii, directorul
unităţii şi conducătorul compartimentului decontări contabilitate, pot da împuternicire expresă
controlorilor de grupă şi administrare de conturi.
Exemplarul nr.1 al conturilor de depozit se predă în cazul referentului din cadrul
compartimentului decontări contabilitate, care administrează contul de depozit, pentru deschiderea
contului şi înregistrarea în cont a depozitului. Exemplarul nr.1 se păstreză de referent într-o mapă
separată, pentru fiecare client.
Exemplarul nr. 2 semnat şi ştampilat de către bancă se predă depunătorului, împreună cu o
copie după documentul ( chitanţă sau ordin de plată, după caz) pe baza căruia s-a înregistrat suma
depusă în cont drept depozit.
Pentru fiecare depozit în parte se deschide un cont separat de depozit.
Suma depozitului trebuie să fie cel puţin la valoarea minimă stabilită de bancă.
Depozitele pot fi la vedere şi la termen. Depozitele la vedere sunt depozitele care nu au un
termen fixat şi a căror durată trebuie să fie egală cu cel mult o zi lucrătoare.
La depozitele la termen, perioadele de păstrare a sumelor în contul respectiv sunt în zile
calendaristice potrivit contractului de depozit. Termenul se socoteşte începând cu data înregistrării
sumei consemnate ca depozit în creditul contului de depozit şi până la data când expiră acest
termen.
La depozitele constituite banca acordă titularului de depozit dobânda prevăzută în contractul
de depozit, al cărui nivel este în funcţie de termenul depozitului. Nivelul de dobândă prevăzut în
cerere-convenţie este indexabil, de la data hotărâtă, în funcţie de piaţa financiar bancară.
Dobânda se plăteşte lunar sau la expirarea termenului depozitului.Persoanele fizice pot
constitui numai depozite cu plata lunară a dobânzilor. Dobânda lunară neîncasată se ţine într-un
cont separat de disponibilităţi la dispoziţia titularului la care se acordă dobânda la vedere practicată
de bancă.
Deschidere cont de depozit
Se semnează un contract de constituire a depozitului prin care se stabilesc suma, scadenţa şi
persoanele împuternicite să facă operaţiuni.
Există posibilitatatea de a deschide acest cont numai în valutele cotate de BNR. Limita
minimă de deschidere a contului de depozit în valută este de 10 000 EUR sau USD.
Capitolul 2.. Conturi de împrumut
Tipurile de împrumuturi variază în funcţie de client –persoane fizice sau juridice.
Împrumuturile pentru clienţii persoane juridice se pot acorda pentru: afaceri, investiţii,
pentru activitatea curentă (pentru susţinerea capitalului circulant), privatizare.
Împrumuturile pentru clienţii persoane fizice se pot acorda pentru: cumpărarea de bunuri (de
folosinţă îndelungată),pentru construirea de case,petrecerea de vacanţe,demararea unei afaceri.
Pentru obţinerea unui credit, clienţii completează o cerere în care specifică scopul
împrumutului.
La acordarea unui credit, de regulă, se solicită şi o garanţie iar banca va trebui să fie în
posesia acesteia, înaintea aprobării împrumutului.
Banca solicită o garanţie cu scopul de a se proteja faţă de evenimente imprevizibile şi faţă
de riscul de insolvabilitate a clientului.
Volumul creditelor acordate de o bancă, precum şi valoarea maximă a unui credit ce poate
fi acordat, se stabilesc de conducerea băncii, fiind prezentate pentru sucursala anumite competenţe
în limita unor plafoane.
Deschiderea conturilor de credite
Conturile de credite se deschid de către compartimentul decontări – contabilitate pe baza
unui exemplar din contractul de credite încheiat, prezentat de către compartimentul de credite care
a analizat şi supus la aprobare cererea de credite a clientului, potrivit Normelor de creditare ale
băncii.
Deschiderea contului de credite este condiţionată de existenţa, la aceiaşi bancă, a contului
de disponibilităţi.
Pentru clienţii cu capital integral sau majoritar de stat, cu cont de disponibilităţi pentru
activitatea curentă deschis la alte bănci, deschiderea contului de credite este condiţionată de avizul
prealabil al Ministerului Finanţelor.
Contractul de credite se păstrează într-o mapă separată pe fiecare client, care stă la
referentul de la ghişeu din compartimentul de decontări – contabilitate, care are în administrare
contul.
Termene şi condiţii
Împrumuturile sunt clasificate de regulă, în funcţie de termene, astfel: termen scurt - pe o
perioadă maximă de un an, termen mediu – pe o perioadă între un an şi cinci ani,termen lung – pe
o perioadă mai lungă de cinci ani.
Rata dobânzii
Ratele dobânzii sunt variabile, dar există situaţii când se utilizează rate fixe. Acest lucru se
stabileşte în momentul în care împrumutul este aprobat.
Ratele dobânzii, care diferă de la bancă la bancă, depind de categoria clientului
împrumutat şi de termenul pentru care se face împrumutul; dar, odată ce împrumutul a fost
aprobat, rata rămâne neschimbată până când se procedează la modificarea dobânzilor pe
economie. BNR stabileşte periodic taxa oficială a scontului, în prezent denumită şi rata dobânzii
de referinţă (sau de refinanţare), care influenţează ratele dobânzilor practicate de băncile
comerciale.
Rambursarea
În momentul aprobării împrumutului banii se înregistrează într-un cont asemănător
contului curent denumit cont de disponibilităţi din credite (lei sau valută), din care se vor face
plăţi, corespunzător obiectului creditului acordat. Pentru gestionarea împrumutului, banca percepe
un comision.
Dobânzi se calculează lunar şi se preia direct din contul clientului.
Băncile oferă diferite scheme de rambursare, în funcţie de tipul împrumutului acordat.
Există situaţii când se acordă o perioadă de graţie, adică un interval de timp ( 1-2 ani) în
interiorul căruia se plăteşte numai dobânda la împrumut, iar ratele din împrumut se plătesc mai
târziu, într-o perioadă numită rambursare. Perioada de graţie şi de rambursare formează perioada
de acordare a creditului sau perioada de creditare .
Capitolul 2.5. Incidente în funcţionarea conturilor bancare
Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) este un centru de intermediere care gestionează
informaţia specifică incidentelor de plăţi, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile
utilizatorilor.
Datele specifice incidentelor de plăţi sunt transmise, utilizate şi valorificate pe baza
informaţiilor, chiar anterioare plăţii, conţinute în evidenţe şi care sunt ocazionate de acte şi fapte
având potenţial fraudulos, litigios şi/sau producând neplată, inclusiv dintre cele care pot afecta
finalitatea decontării.
Incidentul de plată este neîndeplinirea întocmai şi la timp a obligaţiilor participanţilor,
înainte sau în timpul procesului de decontare a instrumentului, obligaţii rezultate prin efectul legii
şi/sau al contractului care le reglementează, a căror neîndeplinire este adusă la cunoştinţă CIP de
către persoanele declarante, pentru apărarea interesului public.
Incidentul de plată major este incidentul de plată determinat de înregistrarea uneia dintre
următoarele situaţii:
În cazul cecului:
-cecul a fost emis fără autorizarea trasului;
-cecul a fost refuzat din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de
expirarea termenului de prezentare;
-cecul a fost refuzat la plată din lipsă parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată
înainte de expirarea termenului de prezentare;
-cecul a fost emis cu dată falsă sau acestuia îi lipseşte o menţiune obligatorie;
-cecul circular sau cecul de călătorie a fost emis la „purtător”;
-cecul a fost emis de un trăgător aflat în interdicţie bancară;
În cazul cambiei şi a biletului la ordin:
-cambia a fost scontată fără existenţa în total/în parte a creanţei cedate în momentul cesiunii
acesteia;
-biletul la ordin/cambiacu scadentă la vedere a fost refuzat(ă) din lipsă totală de disponibil,
în cazul prezentării la plată în termen;
-biletul la ordin /cambia cu scadenţă la vedere a fost refuzat(ă) din lipsă parţială de
disponibil, în cazul prezentării la plată în termen;
-biletul la ordin /cambia cu scadenţă la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la
data emiterii sau la o dată fixă a fost refuzat(ă) din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la
plată la termen;
-biletul la ordin /cambia cu scadenţă la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la
data emiterii sau la o dată fixă a fost refuzat(ă) din lipsă parţială de disponibil, în cazul prezentării
la plată la termen.
Interdicţia bancară reprezintă regimul impus de bancă unui titular de cont prin care se
interzice acestuia emiterea de cecuri pe o perioadă de un an, conform unor angajamente reciproce
aplicabile plăţii cu cecuri, ca urmare a unor incidente de plăţi majore produse cu cec.
Persoana acreditată este angajatul autorizat de conducerea persoanei declarante să furnizeze,
să solicite şi să primească informaţii la şi de la CIP.
Persoanele declarante sunt băncile, persoanele juridice române, inclusiv autirităţile
teritoriale ale băncilor, sucursale din România ale băncilor, persoane juridice străine, denumite în
continuare bănci, şi CIP.
Persoanele cu risc reprezintă acele persoane fizice sau juridice, inclusiv bănci, care au fost
incluse în Fişierul naţional al persoanelor cu risc, ca urmare a unor incidente de plăţi majore
înregistrate pe numele lor.
Utilizatorii sunt persoanele declarante, BNR, mass-media, Parchetul General de pe lângă
Curtea Supremă de Justiţie şi Ministerul de Interne cu unităţile lor teritoriale, instanţele
judecătoreşti, alte instituţii ale statului cu atribuţii de supraveghere şi control, persoane fizice şi alte
persoane juridice, instituţii similare CIP din străinătate, cărora CIP le-a luat în evidenţă o cerere de
consultare a informaţiilor deţinute.
Valorificarea informaţiei reprezintă exploatarea în interes privat sau public a datelor puse la
dispoziţie de CIP din proprie iniţiativă sau la cererea utilizatorilor
Ziua refuzului este ziua compensării instrumentului refuzat la plată parţial sau în totalitate,
în cazul plăţilor interbancare, respectiv ziua in care instrumentul ajunge la unitatea plătitoare şi este
refuzat, în cazul plăţilor intrabancare.
Persoanele declarante au obligaţia să furnizeze CIP informaţiile aferente incidentelor de
plăţi, în forma şi la termenele prevăzute în prezentul regulament, precum şi orice informaţie
solicitată de aceasta, în scopul desfăşurării propriei activităţi.
CIP organizează şi gestionează un fişier de interes general, numit Fişierul naţional de
incidente de plată(FNIP), care va fi structurat astfel:
-Fişierul naţional de cecuri(FNC);
-Fişierul naţional de cambii(FNCb);
-Fişierul naţional de bilete la ordin(FNBO).
Capitolul 2.6. Închiderea unui cont
Există o serie de motive pentru care un cont poate fi închis. Contul poate să devină, pur şi
simplu, inactiv şi este convenabil pentru bancă să fie închis. Un cont poate fi considerat inactiv
dacă nu s-au efectuat nici un fel de operaţiuni pe o anumită perioadă de timp(această perioadă
diferă de la bancă la bancă). De asemenea, clientul poate dori să închidă contul, dintr-o
multitudine de motive.
În asemenea împrejurări, clientul solicită în scris închiderea contului, iar banca va cere, la
rândul său, retragerea soldului sau mutarea depozitului la o altă bancă. Suma poate fi retrasă şi
prin emiterea unui cec pentru soldul contului. În cazul lichidării unui cont, clientului i se cere să
restituie carnetul de cec. Deci, banca va putea să stabilească dacă mai sunt sau nu carnete de cecuri
în circulaţie şi dacă rămân în cont resurse suficiente pentru a permite achitarea cecurilor neonorate
în timp util.
Închiderea unui cont se poate face, de asemenea, şi prin transferul contului soldului
clientului la o altă bancă. Când se primeşte o cerere de transfer a soldului unui cont este
întotdeauna util să se stabilească motivul transferului. Piaţa financiară este extrem de competitivă
şi stabilirea motivelor pentru care-l determină pe client să transfere contul poate ajuta banca să-şi
reconsidere gama şi nivelul produselor şi serviciilor oferite şi prestate, atitudinea faţă de client şi
chiar să-l convingă pe acesta să-şi schimbe hotărârea.
În cazurile în care un cont a devenit inactiv, iar banca este incapabilă să găsească clientul şi
să asigure ridicarea soldului acestuia, este de datoria băncii să transfere soldul contului într-un
cont inert, de conturi inactive sau solduri nesolicitate.
Acest lucru nu înseamnă că banca îşi însuşeşte resursele. Înseamnă că, de exemplu,
actualul cont este închis, dar soldul va fi disponibil clientului, în eventualitatea că acesta solicită
să-l ridice.
Când modul în care este folosit un cont devine nesatisfăcător din punct de vedere al băncii,
este de dorit ca acel cont să fie închis.
O bancă va studia următoarele tipuri de comportament al clientului, calificate drept
nesatisfăcătoare:
-emiterea de cecuri ce nu pot fi achitate la prezentare;
-inconveniente repetate, determinate de lipsa de corectitudine şi seriozitate în relaţiile cu
banca;
-utilizarea necorespunzătoare a instrucţiunilor privind plăţile sau încălcarea regulilor de
etică bancară:
In acest caz, banca ar dori să închidă contul cât mai repede posibil, dar ea are obligaţia de a
aviza clientul în timp util despre intenţia de a închide contul. Ce înseamnă „timp util” depinde de
fiecare situaţie în parte şi, îndeosebi, de numărul de cecuri şi alte debite care au trecut prin cont.
De asemenea, banca trebuie să se conformeze codului de practică ce există în cadrul băncii. De
exemplu, dacă în contul respectiv nu s-au efectuat multe tranzacţii, atunci un preaviz de câteva zile
de închidere a contului ar trebui să fie suficient, dar dacă există un volum mare de cecuri trase
asupra contului sau urmează să fie primite încasări de la terţe plăţi, e posibil ca un preaviz, chiar
de o lună de zile, să nu fie suficient.
Verificarea atentă a rulajului contului, mai ales din punct de vedere al plăţilor ce urmează a
fi onorate, este un aspect foarte important. Există pericolul ca banca să transmită clientului soldul
creditor şi să-l avizeze, totodată, cu privire la închiderea contului, precum şi despre posibilitatea ca
unele cecuri să fie prezentate pentru plată după închiderea contului. În acest caz, există riscul ca
aceste cecuri să rămână neonorate.
Procedura corectă este aceea prin care banca notifică în scris clientului şi îl avertizează
despre intenţia de a închide contul. Clientului i se va cere să emită un cec pentru retragerea
soldului contului ce urmează să fie închis.
Odată ce clientul a fost înştiinţat, banca poate refuza să accepte orice intrări suplimentare
de fonduri în cont. În cazul în care clientul ignoră preavizul, banca poate aştepta până când sunt
emise cecurile pentru eliberarea soldului, după care poate returna cecurile neplătite. Astfel spus,
banca va onora cecurile în limita disponibilului cont, iar cecurile primite ulterior vor fi refuzate la
plată.
Până acum am luat în considerare doar varianta în care contul clientului are un sold
creditor. Mai mult probabil este ca banca să dorească să închidă un cont atunci când limita stabilită
pentru plăţi în overdraft a fost depăşită(cu sau fără aprobarea ei).
În asemenea cazuri banca trebuie să-i ceară clientului să nu mai emită cecuri în continuare
şi să emită fonduri pentru a rambursa plăţile în overdraft efectuate de bancă şi rămase neplătite,
precum şi pentru eventualele cecuri rămase neonorate.
În cazul în care limita creditării contului este depăşită şi banca doreşte încetarea relaţiei cu
acel client, returnarea cecurilor neonorate trebuie justificată. Dacă banca ar onora cecurile, cresc
creditele acordate în contul curent, corespunzător plăţilor în overdraft. banca trebuie să-i comunice
în scris clientului intenţia de închidere a contului şi să-i solicite restituirea tuturor carnetelor de
cec. De asemenea, clientul trebuie informat că toate intrările în cont vor fi folosite pentru
reducerea datoriilor neplătite. Trebuie să se stabilească un timp suficient de mare pentru ca să se
dea posibilitatea ca cecurile, în sistemul de compensare existent, să poată fi plătite, fără a depăşi
limita plăţilor în overdraft autorizate.
Clientul, la rândul său, trebuie să înştiinţeze banca dacă intrările în fonduri de cont sunt
destinate acoperirii unui cec care tocmai a fost emis. În acest caz, dacă nu va onora un asemenea
cec, banca poate fi într-o poziţie delicată, deoarece respectivul client ar putea argumenta că a făcut
provizioane speciale pentru a plăti cecul şi, deci, că banca este vinovată pentru neonoarea lui.
În cele mai multe cazuri, este de dorit ca banca şi clientul să ajungă la neînţelegere,
rezolvând problema pe cale amiabilă.
Falimentul unei firme-client al băncii
În cazul societăţilor comerciale, închiderea unui cont se poate datora situaţiei de
insolvabilitate în care se află respectiva societate.
Dacă o bancă urmăreşte îndeaproape operaţiunile efectuate în conturile clienţilor, atunci
funcţionarea nesatiafăcătoare a contului poate scoate în evidenţă o problemă care avertizează
banca despre o anumită situaţie.
În momentul în care o bancă primeşte o înştiinţare despre lichidarea activităţii unei
companii, împuternicirea de operare a contului trebuie să fie anulată. Nu mai trebuie făcute plăţi
sau onorate cecuri fără ca cel care lichidează firma să nu fi programat acest lucru. În cazul în care
compania este insolvabilă, se aplică legea falimentului.
Toate conturile trebuie corelate pentru a se identifica dacă există o sumă neplătită sau pe
care banca o datorează clientului. Dacă există un sold creditor, acesta trebuie reţinut pentru plata
oricăror chitanţe sau facturi emisie, dar nu au fost încă prezentate la plată. Lichidarea companiei
este obligatorie de îndată ce la judecătorie este prezentat documentul referitor la faliment. În
momentul în care banca află despre acest demers, ea trebuie să înceteze plata către terţe părţi.
Practica bancară diferă în acest domeniu de La o bancă la alta, deoarece nu există reglementări
uniforme cu privire la încasarea cecurilor unei companii, după înaintarea cererii de lichidare la
judecătorie..
Frauda
În trecut, băncile din întreaga lume au fost implicate, fără a fi în cunoştinţă de cauză, în
spălarea banilor de către persoane de rea-credinţă, care au dorit să ascundă adevărata provenienţă a
fondurilor de care dispuneau. Operaţiunile de spălare a banilor se realizau prin deschiderea unor
conturi fictive de afaceri sau prin „trecerea” banilor prin afaceri legale, cu rezultatul că sumele
intrate în conturi erau mult mai mari decât cele care ar fi fost de aşteptat, pentru acel tip de afaceri.
De exemplu, depunerea într-un cont recent deschis a unor sume importante la intervale
foarte scurte de timp poate crea, la început, imaginea unei afaceri bune pentru bancă. Dacă însă
fondurile astfel intrate vor continua să fie transferate altor părţi sau retrase de client, banca nu va
obţine nici un fel de beneficiu de pe urma acestora; totodată, acest fenomen constituie un semnal
privind eventualitatea ca sumele respective să aibă o provenienţă dubioasă, iar banca să faciliteze
„spălarea” banilor.
Închiderea contului de credite
Contul de credite se închide la termenul prevăzut în contractul de credite pentru
rambursarea integrală a creditului prin debitarea contului de disponibilităţi băneşti.
În cazul lipsei de disponibilităţi, contul de credite curente se închide la scadenţă prin debitarea
contului de credite restante, care se închide la rambursarea efectivă a creditelor restante.
Contul de credite curente poate fi închis şi înainte de termenul final stabilit pentru
rambursarea creditului. În aceste situaţii, dacă la data când contul de credite trebuie închis nu sunt
disponibilităţi în contul de disponibilităţi pentru rambursarea creditelor utilizate, acestea vor fi
trecute la restanţă, contul respectiv urmând a fi închis după rambursarea integrală a creditelor
acordate.
Închidere cont curent curent
Închiderea contului curent pentru persoanele juridice se face la solicitarea clientului prin
completarea unei cereri de închidere de cont sau din iniţiativa băncii.
Conturile de depozit se închid la expirarea depozitului sau înainte de termenul stabilit prin
contractul de depozit.
În cazul în care deponentul solicită închiderea contului de depozit, înaintea termenului
stabilit prin contractul de depozit, depozitul respectiv se consideră depunere la vedere la care se
acordă dobândă la vedere practicată de bancă la momentul desfiinţării.
În cazul în care la expirarea termenului, depozitul nu a fost desfiinţat şi nici nu s-a depus în
bancă un nou contract de depozit, se consideră un nou depozit pe acelaşi termen şi în aceleaşi
condiţii ca ale celui iniţial, a cărui sumă va fi egală cu:
-depozitul iniţial – pentru depozitul cu plata lunară a dobânzilor;
-depozitul iniţial plus dobânda aferentă – pentru depozitul cu plata dobânzii la expirare.
În cazul în care titularul depozitului, după expirarea termenului acestuia, solicită transformarea
depozitului într-unul nou, în baza unui nou contract de depozit, depozitul existent se închide şi se
deschide un nou depozit.
Capitolul 2.7. Moneda electronicăTipurile de carduri emise de BRD:
-Cardul BRD MasterPass Transport (acces rapid şi simplu în transportul public)
-Cardul BRD MasterPass Suporter (acces rapid pe stadion)
-Cardul A LA CARTE (card personalizat)
-Cardul BRD ePayment(card de debit în lei SPECIAL pentru cumpărături online, în condiţii de
securitate maximă)
-Cardul de credit PUNCT Card(cumpărături pe credit, plus cumpărături pe puncte)
-Cardul Maestro(card Maestro in lei, utilizabil atât în România cât şi în străinatate pentru efectuarea
de plăţi la comercianţii acceptanţi şi retrageri de numerar, 24h/24 de la orice bancomat BRD sau al
oricărei alte bănci comerciale)
-Card Visa Electron (card de debit emis în Lei, utilizabil în întreaga lume pentru efectuarea de plăţi
la comercianţii acceptanţi, respectiv retrageri de numerar de la orice bancomat sau ghişeu al
băncilor comerciale)
-Card Visa Classic în Lei (cu cardul internaţional Visa Classic în lei ai acces în orice moment la o
rezervă de lichidităţi pe care o poţi utiliza în mai mult de 150 de ţări, la peste 20 milioane de
magazine, 820.000 de bancomate şi 410.000 de bănci)
-Card Visa Classic în USD (mijloc de plată recunoscut pretutindeni în lume, cardul Visa Classic în
USD îţi permite efectuarea de plăţi la comercianţii acceptanţi şi retrageri de numerar, 24h/24 de la
orice bancomat
-Card Mastercard Standard în EUR (mijloc de plată recunoscut pretutindeni în lume, cardul
MasterCard Standard ataşat unui cont curent în EUR îţi permite efectuarea de plăţi la comercianţii
acceptanţi şi retrageri de numerar, 24h/24 de la orice bancomat);
-Card Mastercard Standard în Lei (Card de debit, embosat, emis în Lei care poate fi folosit în ţară
sau în străinătate oriunde este afişată sigla Mastercard pentru: plăţi la comercianţi (POS), retrageri
de numerar la ATM sau ghişeele băncilor comerciale şi tranzacţii pe Internet)
- Card Mastercard Gold (disponibil în Lei sau EUR, cardul dumneavoastră de credit MasterCard
Gold este instrumentul de plată recunoscut în întreaga lume şi adaptat celor mai înalte standarde.
Cardul MasterCard Gold vă oferă accesul la o linie de credit de pâna la 10.000 EUR (echivalent în
Lei) );
-Card Visa Gold (Instrument de plată, emis în Lei sau USD, care vă oferă accesul la o linie de
credit de până la 10.000 EUR (echivalent în Lei). Le puteţi folosi în ţară şi în străinătate oriunde
apare afişata sigla VISA, atât pentru retragere numerar cât şi pentru a face cumpărături direct la
comercianţi);
Credit cardul (cartea de credit) indică faptul că deţinătorului i-a fost deschisă o linie de
credit care îi permite să dobândească bunuri, servicii sau numerar în limita unui plafon stabilit în
prealabil. Specific acestuia este faptul că titularul poate să efectueze plăţi chiar dacă nu are
disponibilităţi în contul său. Titularii de credit al cardurilor primesc lunar situaţia debitelor, care
conţin informaţii precum: valoarea limită a creditului de care titularul cardului poate beneficia,
plăţile efectuate prin folosirea cardului, intrări de sume în contul titularului, dobânda care af ost
debitată, soldul la zi, valoarea creditului/suma rămasa disponibilă în cont.
Debit cardul(cartea de debit) permite ca deţinătorului său să îi fie debitată, în mod direct,
contravaloarea bunurilor, serviciilor achiziţionate, şi/sau numerarului folosit, pe seama fondurilor
din contul său. Acest tip de card se emite în baza unui cont bancar al clientului, titular al cardului.
Plăţile se pot efectua în limita disponibilităţilor băneşti din cont, sau în cazul încheierii în prealabil
a unei convenţii cu banca, un credit descoperit de cont. Debitarea contului titularului se efectuează
simultan cu creditarea contului magazinului sau instituţiei care acceptă ca instrument de plată debit
carduri.
În ceea ce priveşte reţeaua de bancomate şi POS-uri, putem spune că aceasta este foarte
bogată, întâlnindu-se la nivelul întregii ţări.
CAPITOLUL 3. CREDITAREA BANCARĂ. PERSOANE FIZICE
Capitolul 3.1 Analiza criteriilor luate în considerare în decizia de creditare
1.Principii generale
BRD prin unitiți l e sa le acorda c red i t e sau a l t e anga jamente pe t e rmen
scur t a că ro r durată de rambursare nu depășște 12 luni, pe termen mediu cu o durata de
rambursare cuprinsă intre 1si 5 ani si pe termen lung cu o durata de rambursare care depășește 5
ani.
Sucursalele și ageniile pot acorda credite si alte angajamente clienilor
caresediulsocial pe raza teritorială a județului în care unitatea băncii iși desfășoară activitatea sau
in localită
țilecele mai apropiate din județele limitrofe în care nu există alte unită ți BRD, câtș
i clienților care ausediul social in alte localită ți dar au deschise subunități(sucursale,
filiale, reprezentanțe, agenți i ) pe raza teritorială a județului respectiv.
Banca ana l i zează s i u rmăre ște imprumutați i de l a acordarea c red i tu lu i și
p â n ă l a rambursarea integrală a acestuia.
La analiza solicitării de credite precum și pe parcursul derulării activității de
creditarepână la rambursarea integrală a acestuia; salariații implicați în activitatea de creditare vor
sesiza orice elemente neobișnuite, raportate la contextul activită ții curente ale clienților,
informând operativ, înscris, Direcția Inspecției Generale, Direcția Credite sau dupa caz Direcția
Marilor Clienți Corporativi.
La credite și la alte angajamente acordate, Banca percepe dobânzi și\sau comisioane ale
căror nivele se stabilesc si aprobă de Comitetul de Direcții.
Cere r i l e de c red i t e sau a l t e anga jamente ind i fe ren t de competen ța d e
a p r o b a r e , s e analizeazăși se însu șesc și \ sau se aprobă de un i t a țile băncii, pe baza
documentelor prezentate de solicitanți, potrivit competențelor aprobate de Consiliul de
Administrație sau Comitetul de Direcție dupa caz.
Valoarea creditelor, destinația, duratele de creditare, garanțiile,
dobânzile,comisioanele, condițiile de rambursare a creditelor, precum si alte clauze se
stabilesc prin contracteleîncheiate între bancași clienții săi.
Volumul total al angajamentelor băncii(credite, scrisori de garantie bancara,
scontări,avalizări ale efectelor de comer ț, investitii și alte valori mobiliare, acreditive deschise
sau confirmate,factoring și a l t e a n g a j a m e n t e b a n c a r e f a ța d e u n s i n g u r
c l i e n t ( d e b i t o r ) n u p o a t e d e p ă și 2 0 % d i n fondurile proprii ale băncii(Legea bancara
nr. 58/1998; art. 3,lit. 5 si Normele BNR nr. 8/1999, art. 6)
Banca poate acorda credite clienților săi; pentru preluarea împrumuturilor contractate de
aceștia de la alte bănci.
C r e d i t e l e s e p u n l a d i s p o z i ți a c l i e n ți l o r d u p a a p r o b a r e , i n c o n d i țiile
negociate princontractele de credit încheiate înregistrând concomitent angajamentul si garanțiile
aferente în evidența extrabilanțiera a băncii.
Creditele acordate clienților nu se eliberează în numerar decât în cazuri bine
justificate,conform prevederilor legale in vigoare, cu aprobarea conducerii unităților băncii.
Banca nu acorda credite pentru rambursarea altor împrumuturi scaden țeși/sau plata
dobânzilor contractate de BRD.
2. Clienții băncii care pot beneficia de credite pot fi persoane juridice române care au
conturideschise la bancă, respectiv:
Societăți comerciale cu capital privat, cu capital de stat, capital mixt(particular
şi de stat)constituie potrivit Legii 31/1990, republicată şi completată
Societăţi agricole constituite potrivit Legii 36/1991;
Regii autonome;
Societăţi naţionale, companii naţionale, multinaţionale şi filialele acestora;
Instituţii publice constituite pe baza de Hotărâri ale Guvernului;
Autorităţi ale Administraţiei Publice Locale (Consiliile Locale, Consiliile Judeţene,
ConsiliulGeneral al Municipiului Bucureşti, primării şi unitaţăi de interes local,
organizate în conformitate cuLegea Administraţiei Publice Locale nr.189/1998 si nr.
215/23.04.2001);
Societăţi şi instituţii financiare, altele decât băncile:
Societăţi de leasing;
Asociaţii, fundatţii cu sau fără scop lucrativ, cu personalitate juridică;
Grupuri de firme definite în conformitate cu Legea 58/1998 şi normele BNR
nr. 8/1999; căorice persoană sau grup de persoane fizice şi/sau juridice faţă de care banca
are o expunere şi care sunt legate economic între ele, în sensul că:
3.Analiza creditelor
Beneficiarii de credite:
Clienţii băncii care înregistrează o anumită performanţă economico-financiară;
Clienţii la început de activitate, după prezentarea unui bilanţ certificat sau în
cazuri justificate, după obţinerea avizului din partea sucursalei zonale.
Societăţile nou înfiinţate care aparţinunui grup de firme cu angajamente în derulare
la bancă, pot beneficia de credite, analiza efectuându-sela nivelul grupului.
Nu pot beneficia de credite:
C l i e n ţ i a i a l t o r b ă n c i c a r e p o t r i v i t d a t e l o r e x i s t e n t e l a C e n t r a l a
R i s c u r i l o r B a n c a r e , înregistrează restanţe de tip B (rate restante ţntre 7-30 de
zile), C (rate restante peste 30 de zile) şi X(contracte investite cu formula
executorie);
Clienţii înregistraţi la Centrala Incidentelor de Plăţi din cadrul BNR, cu incidente de
plăţimajore;
Clienţii pentru care banca a primit de la Agenţia de Valorificare a Activelor
Bancare(AVAB), ordin de poprire a contului în lei şi valută;
Clienţii care potrivit performanţelor financiare se încadrează în categoria D
sau E şi/sau cei care au serviciul datoriei substandard, îndoielnic sau pierdere.
Capitolul 3.2 Analiza bonităţii clienţilor
B o n i t a t e a c l i e n t u l u i s e s t a b i l e ş t e c u a j u t o r u l i n d i c a t o r i l o r c e o
d e f i n e s ş i e x p r i m ă capacitatea acestuia de a-şi achita obligaţiile care urmează să şi le asume
prin semnarea contractului decredite. Elementele de bază utilizate în determinarea şi
cuantificarea indicatorilor bonităţii se regăsesc în principalele situaţii financiar-contabile
întocmite periodic de agenţii economici.
Când analiza se efectuează în cursul trimestrului 1, în calculul indicatorilor se
vor utilizaelementele din bilanţul anual, contul de “Profit si Pierdere” şi ultima balanţa de
verificare încheiată, iar pentru analizele efectuate în cursul celorlalte trimestre pe
lângă bilanţul anual se vor utiliza elementedin ultima balanţă de verificare încheiată, situaţia
patrimoniului şi din rezultatele financiare.În determinarea bonităţii clientului, analistul de
risc utilizează în principal 4 tipuri de indicatori financiari şi anume:
Indicatori de lichiditate – care măsoară capacitatea firmei de a-şi onora
obligaţiile deplată pe termen scurt;
Indicatori ai îndatorării – care arată măsura în care firma se finanţează prin creditare;
Indicatori ai rentabilităţii – care arată măsura în care o firmă realizează
vânzări caredepăşesc costul activităţii şi obţine profit;
Coeficienţi de rotaţie – care arată eficienţă cu care firma işi gestionează resursele.
Capitolul 3.3 Analiza creditelor – Linia de credit
1.Obiectul creditării -creditul asigură împreună cu celelalte fonduri acoperirea
tuturor cheltuielilor pe care clientul le face pentru producţie, valorificare şi
transformare în mijloace băneştiprin încasarea mărfurilor livrate, lucrărilor executate, servicii
prestate şi reluarea continuă a activităţii.
- Creditul se pune la dispoziţie sub forma de linie de credit pentru acoperirea
diferenţei defonduri între capitalul de lucru necesar desfăşurării activităţii într-
o perioadă determinată şi fondurileproprii ale clientului şi cele atrase, cu caracter temporar şi
permanent.
- Creditul se acordă de regulă pe o perioadă de până la 12 luni
-Aceste categorii de credit se pot acorda şi pe perioade mai mari de 12 luni, în
cazuri bine justificate.
2.Analiza plafonului de credit
Analiza solicitării de credit se realizează pe baza documentelor prezentate de
client, având invedere:
- Performanţele financiare ale clientului ;
- Bugetul de venituri şi cheltuieli previzionat ;
- Politica capitalului de lucru adoptată de clientul respectiv: nivelul stabilit pentru
fiecarecategorie de active curente, modalităţi de finanţare a acestor active ;
- N e c e s a r u l d e c a p i t a l d e l u c r u ;
- P r o i e c ţ i a f l u x u l u i d e n u m e r a r ;
Volumul creditelor se determină pe baza analizei fluxului de numerar. Acesta oferă
informaţiirelevante privind încasările şi plăţile firmei în cursul perioadei analizate, iar
diferenţa dintre acesteareflectă disponibilul sau necesarul de lichidităţi nete,
evidenţiind capacitatea firmei de a face faţă angajamentelor de trezorerie pe termen scurt.
D i s p o n i b i l u l d e l i c h i d i t ă ţ i e d e t e r m i n a t d e r e a l i z a r e a u n o r î n c a s ă r i
s u p e r i o a r e p l ă ţ i l o r d i n perioada prognozată şi va fi utilizat la rambursarea unor
credite scadente, sau la efectuarea plăţilor exigibile.Necesarul de lichidităţi intervine
în momentul în care încasările sunt mai mici decât plăţile pe
î n t r e a g a p e r i o a d ă p r o g n o z a t ă ş i r e p r e z i n t ă n i v e l u l m a x i m d e f o n d u r i a l
f i r m e i n e c e s a r p e n t r u desfăşurarea activităţii curente prognozate.
Aceste fonduri pot fi asigurate din:
Creditul comercial pe care firmele şi-l oferă una alteia ;
Împrumuturile de la instituţiile financiare ;
Creditul pe care îl constituie obligaţiile lunare sau semestriale acumulate ;
E f e c t e d e c o m e r ţ ;
La analiza fluxului de numerar trebuie avute în vedere următoarele reguli:
F l u x u l d e n u m e r a r p r o g n o z a t v a c u p r i n d e n u m a i î n c a s ă r i l e ş i
p l ă ţ i l e c e s e v o r e f e c t u a î n perioada prognozată ;
D e t e r m i n a r e a d i s p o n o b i l u l u i s a u n e c e s a r u l u i d e l i c h i d i t ă ţ i p e
b a z a c a s h - f l o w - u l u i s e v a influenţa cu încasările şi plăţile aferente unor
cheltuieli de aprovizionare, producţie, desfacere, finanţate prin alte modalităţi;
Linia de credit se poate acorda numai pentru acoperirea activităţii curente
de aprovizionare, producţie, desfacere.Volumul creditului se determină pe baza analizei
proiecţiei fluxului de numerar, urmărindu-se ca acesta să nu depăşească de regulă 60% din media
lunară (totalul plăţilor anuale aferente activităţiide exploatare împărţit la 12 ) a plăţilor aferente
activităţii de exploatare, ajustate cu intrările şi ieşirilede lichidităţi pentru stocurile activităţii
sezoniere. De asemenea, se va corela acest plafon cu capacitateaclientului de a-şi achita la scadenţă
obligaţiile faţă de bancă.
3.Garanţia creditelor – linia de credit
În cazul tuturor clienţilor, se vor solicita garanţii care să acopere 100% volumul creditelor şi
a dobânzilor aferente pe 3 luni din care:
•La clienţi din categoria A si B, minimum 50% să fie reprezentat separat sau
cumulativde: scrisori de garanţie, garanţii reale mobiliare constituite
asupra bunurilor mobile corporaleindividualizate sau pe sume de bani prezente,
titluri de valori, ipoteci, garanţii emise de fondurile de garantare agreate de bancă,
asigurarea riscului de neplată a ratelor creditului.
•La clienţii din categoria C, 100% să fie reprezentat, separat sau cumulativ de: scrisori
degaranţie/contragaranţie bancară, garanţii reale mobiliare constituite asupra bunurilor mobile
corporaleindividualizate sau pe sume de bani prezente, titluri de valoare, ipoteci, garanţii emise de
fondurile de garantare agreate de bancă, asigurarea riscului de neplată a ratelor creditului.
4.Acordarea creditelor în lei şi valută
Condiţii speciale– linia de credit
♦S o l d u l d e b i t o r a l c o n t u l u i d e î m p r u m u t , c a r e e c o n t u l d e a c t i v , n u v a
p u t e a d e p ă ş i valoarea limitei de credit ;
♦Nu se pot efectua plăţi cu numerar din contul de credit decât în cazuri bine justificate,
înconformitate cu prevederile legale în vigoare şi cu aprobarea conducerii băncii ;
♦Zilnic, la sfârşitul zilei lucrătoare, în limita disponibilităţilor din contul curent,respectând
ordinea legală de plăţi şi după rezervarea sumelor care urmează să se plătească din fondurileproprii
ale clientului prin blocarea acestora în cont, se poate rambursa creditul utilizat
♦Rambursarea se poate face zilnic pe baza Ordinului de Plată prezentat de client sau
pebaza clauzei din baza contractului de credit ;
♦Pe baza Ordinului de Plată prezentat de client la bancâă sau a notei contabile emisă
debancă, se diminuează la sfârşitul zilei soldul de împrumut, majorând concomitent şi
angajamentul din evidenţa extrabilanţieră.
♦Comisioanele şi dobânzile cuvenite băncii se încasează din contul curent ;
♦Dobânzile se încasează cu prioritate, lunar în ziua în care s-a pus la dispoziţie
creditulsau la fiecare rambursare de credit, calculată la soldul creditului din ziua precedentă ;
♦Comisioanele, în cazul lipsei de disponibilităţi, se încasează şi din credit prinalimentarea
contului curent ;
♦În cazul lipsei de disponibilităţi dobânda calculată se trece la restanţă în aceeaşi zi
♦La solicitarea clientului, linia de credit se poate reînnoi periodic, înainte de
expirareaduratei pentru care a fost acordată la nivelul plafonului aprobat iniţial sau
modificat, ţinând seama deperformanţele financiare şi fluxul de numerar, de
contractele de aprovizionare şi desfacere încheiate pentru perioada pentru care a solicitat
creditul ;
♦În cazul în care clientul nu solicită reînnoirea liniei de credit, soldul debitor
aferentcontului de împrumut înregistrat la sfârşitul perioadei de creditare, se trece la credite
restante urmând a se rambursa cu prioritate, respectând ordinea de plăţi.
Capitolul 3.4 Rambursarea credituluiCreditul se rambursează conform graficului de rambursare convenit între părţi,
anexă laprezentul contract. Ratele de credit se încasează de către bancă din contul curent al
împrumutatului , pebaza de notă contabilă , la termene stabilite prin grafic.
Ratele de credit se încasează de către bancă, cun o t ă c o n t a b i l ă , l a s f â r ş i t u l
f i e c ă r e i z i l e l u c r ă t o a r e î n l i m i t a d i s p o n i b i l i t ă ţ i l o r d i n c o n t u l c u r e n t
a l împrumutatului ( respectând ordinea de prioritate a plăţilor şi după rezervarea sumelor care
urmează săse plătească din fondurile proprii ), împrumutatul autorizând banca să
ramburseze cu nota contabilăc r e d i t u l .
C r e d i t u l p o a t e f i r a m b u r s a t ş i a n t i c i p a t , î n c o n d i ţ i i l e s o l i c i t ă r i i d e
c ă t r e î m p r u m u t a t ş i a acceptului băncii, în condiţiile negociate cu banca. În cazul în care , din
creditul acordat împrumutatulefectuează plăţi în alte valute cotate de BNR , acesta va
suporta riscul de schimb valutar generat deefectuarea plăţii cât şi de reconstituirea
sumelor pentru rambursarea creditului în valută în care a fost acordat.Dosarele de credit
ale clienţilor care înregistrează 45 zile întârziere la plata debitelor ( ratade credit
sau dobânda ) se vor preda compartimentului Credite Neperformante
potrivit competenţelor revăzute în Norma de Recuperare a creditelor neperformante.În cazul în
care clientul face parte dintr-un grup de firme . Analiza economico-financiară se va efectua la
nivelul întregului grup .
În situaţia în care se constată că neperformanţa unei firme din grupdetermină
neperformanţe pentru toate firmele din grup, atunci se vor preda şi dosarele de credit
alecelorlalţi membri ai grupului, dacă nu , se va trece în gestiunea creditelor neperformante numai
clientulc u p r o b l e m e . D e c i z i a d e p r e d a r e a u n e i f i r m e s a u a î n t r e g u l u i g r u p
l a c o m p a r t i m e n t u l C r e d i t e Neperformante se va face şi la nivelul departamentului Credite
şi Credite Neperformante sau după caz la Direcţia Marilor Clienţi Corporativi. Predarea în
gestiunea creditelor problemă şi neperformante seva face pe baza unei note de predare
întocmită de analistul de risc de credit care a urmărit derularea împrumutului devenit
problemă sau neperformant. La nota de predare se vor anexa :
♦Fişa sintetică de prezentare a clientului şi de analiză a creditului, actualizată la data
predării.
♦Situaţia sintetică a creanţelor în sold la data predării;
Dosarele ce se vor preda vor fi numerotate. În cazul în care creditul este în evidenţa unei
agenţii, nota de predare, însuşită de directorul agenţiei va fi înaintată sucursalei, iar
pentru creditele din evidenţa sucursalei nota de predare va fi însuşită de şeful serviciului
Creditare în vederea aprobării acestuia de către directorul sucursalei.
Pentru creditele aprobate la nivelul Centralei nota de predare aprobată pentru
trecerea creditului la credite problemă şi neperformante va fi transmisă de analistul derisc de
credit spre informare şi Direcţiei Credite sau Direcţiei Marilor Clienţi Corporativi
respectivanalistului care urmreşte activitatea de creditare a sucursalei.În situaţia în care la
analiza trimestrială a bonităţii clientului se constată înrăutăţirea situaţiei economico-
financiare faţă de data analizei.
Pentru toţi clienţii din categoriile de performanţă D şi E dar cu serviciul datoriei standard,
se va proceda astfel. Se va efectua împreună cu clientul analiza situaţieieconomico-financiare,
urmărindu-se:
♦Identificarea cauzelor ce au condus la deteriorarea performanţelor financiare ;
♦Măsurile întreprinse de client şi perspectivele pentru redresarea performanţelor societăţi
D a c ă d i n a n a l i z ă r e z u l t ă c ă s u n t c o n d i ţ i i d e r e d r e s a r e , a t u n c i s e v a u r m ă r i
l u n a r menţinerea serviciului datoriei la nivelul standard.Dacă nu sunt condiţii de redresare, atunci
se vor facepropuneri de diminuare a expunerii, de întărire a garanţiilor şi modificare a procentului
de dobândă.Rezultatul analizei şi propunerile se vor consemna într-un raport care se va
prezentaconducerii unităţii băncii. Se vor comunica clientului noile condiţii de creditare (procent
de dobândă şigaranţii suplimentare ) după caz.În situaţia în care clientul nu
respectă clauzele contractuale banca va proceda după cazastfel:
♦Anularea sau redresarea creditului aprobat, în cazul în care se constată că împrumutatula prezentat
băncii date nereale. Această măsură se ia numai dupa expirarea unui termen de preaviz scris de
minim 5 zile.
♦Întreruperea imediată, fără preaviz, a punerii la dispoziţia împrumutatului de noi tranşedin
creditul aprobat în cazul în care s-a constatat utilizarea creditului în alte scopuri
decât cele pentrucare a fost solicitat şi aprobat. Creditul utilizat în alte scopuri cu
dobânzile aferente se retrag imediatd i n c o n t u l d e d i s p o n i b i l i t ă ţ i a l
î m p r u m u t u l u i , i a r a t u n c i c â n d a c e a s t a n u e s t e p o s i b i l ă s e t r e c e
l a restanţă.Pentru creditele care au fost în competenţa de aprobare a Centralei Băncii
măsurileî n t r e p r i n s e d e s u c u r s a l ă p e p a r c u r s u l d e r u l ă r i i c r e d i t e l o r , s e v o r
c o m u n i c a D i r e c ţ i e i C r e d i t e s a u Direcţiei Marilor Clienţi Corporativi după caz, respectiv a
analistului de risc care urmăreşte activitatea de creditare a sucursalei.
Capitolul 3.5 Dobânzi şi comisioane
Creditul se acordă cu o dobândă, pe an, indexabilă, care se va calcula la sold, de la
datapunerii la dispoziţie şi până la rambursarea integrală a creditului.Pe parcursul utilizării şi
rambursării creditului, banca poate indexa procentul de dobândă,în conformitate cu costul
resurselor de creditare şi dobânda de refinanţare practicată de BNR. Noul procent de
dobândă se va comunica împrumutatului în scris, la sediul ales pentru comunicarea actelor,sau
prin fax la numărul indicat în termen de 10 zile de la aprobare şi se va aplica la
soldul credituluiexistent, de la data modificării a altui nivelul al dobânzii.
Dobânda se calculează şi se încasează lunar, cu prioritate, la data corespunzătoare zilei
înc a r e s - a p u s l a d i s p o z i ţ i e c r e d i t u l s a u d e c a d a / d i r e c t d e c ă t r e b a n c ă d i n
c o n t u l d e d i s p o n i b i l i t ă ţ i a l clientului, pe bază de notă contabilă fără nici o altă
notificare. Banca eliberează împrumutatului unextras de cont sau în cazul liniei de credit
dobânda se calculează zilnic şi se încaseaza lunar în ziua dinluna punerii la dispoziţie a liniei
sau cu acordul împrumutatului la fiecare rambursare , la soldulcreditului din ziua
precedentă. Calculul dobânzii se va efectua la un număr exact de zile raportat la un.
Dobânda anuală efectivă include costul cu dobânda, comisioanele plătite la acordare,
precum şicele lunare sau anuale. De asemenea, mai sunt incluse costurile cu administrarea contului
curent, încazul în care acest cont a fost deschis doar în vederea derulării creditului.Anumite costuri
nu se includ însă niciodată în DAE, cum ar fi:- comsionul de rambursare anticipată;- comisionul de
penalizare în caz de întârziere;- costurile cu serviciile opţionale.
Capitolul 3.6. Categorii de credite acordate de BRD
Creditele acordate de BRD sunt grupate în credite acordatepersoanelor fizice şi credite acordate
persoanelor juridice.
Creditele acordate persoanelor fizice sunt grupate la rândul lor în :
-Credite pentru nevoi personale;
-Credite imobiliare;
-Credite pentru nevoi personale
1. Credit Expresso Dublu
2. Credit Revolving
3. Credit Expresso pentru nevoi personale
4. Credit Expresso pentru nevoi personale nominalizate
5. Credit pentru cumpărarea de bunuri de folosinţă îndelungată
6. Credit Auto în lei sau euro
Credit Expresso pentru nevoi personale
Permite finanţarea oricărui tip de proiect: finanţarea unor cheltuieli planificate
sauprevăzute; aniversarea unor evenimente; îmbunătăţirea standardului de viaţă, etc.
Avantajele clientului sunt următoarele:
Beneficiezi de un răspuns imediat la solicitarea de credit ;
Condiţii accesibile - pentru acest tip de credit nu se solicită avans, şi nici vreo
justificarepentru modul în care vei utiliza banii, valoarea fiind stabilită în
funcţie de venituri şi capacitatea derambursare ;
Economie de timp - fără formalităţi dificile şi documentaţie complicată,
creditul BRDeste uşor de obţinut. De asemenea, ai libertatea de a alege orice
unitate BRD pentru a achita rateleaferente creditului. Si mai mult, dacă ai un
card BRD în lei este şi mai simplu: cere ca ratele tale la credit să fie rambursate
automat din contul de card. Acest serviciu de rambursare automată a ratelor decredit îţi este
oferit gratuit.
Dobândă atractivă - pentru acest credit, există două opţiuni de dobândă:
- fixă, la un nivel atractiv;
- variabilă, care se actualizează periodic, în corelaţie cu evoluţia pieţei financiar-bancare,
asigurându-ţi astfel rate convenabile pe toată perioada derulării creditului.
Termene flexibile - tu decizi, în funcţie de necesităţi, durata de rambursare dorită (fără
ad e p ă ş i t e r m e n u l m a x i m a d m i s ) . D e a s e m e n e a , p o ţ i o p t a
p e n t r u v a r i a n t a d e r a m b u r s a r e c a r e t e avantajează. Alege rate lunare
fixe, ceea ce înseamnă un efort financiar constant în timp sau rate lunaredescrescătoare,
ceea ce implică un efort financiar ce scade în timp.
Creditul EXPRESSO pentru nevoi personale nenominalizate poate fi utilizat pentru
finanţareaoricărui tip de proiect. Astfel, poţi obţine banii necesari pentru aniversarea unor
evenimente, finanţareaunor cheltuieli planificate sau neprevăzute, sau toate aceste
lucruri la un loc, întrucât tu eşti cel caredecide destinaţia creditului, fără a fi nevoie de
justificarea utilizării banilor.
Caracteristici:
Durata creditului - maxim 48 luni, minim 6 luni.
Valoarea creditului- minim 600 Ron, maxim 60000 Ron, respectiv 200 si 15000 euro
Dobânda:-pentru acest tip de credit existã douã opţiuni de dobândă: variabilă sau fixă.
Dobânda anuală : 8%
Dobânda anuală efectivă : 15,10%
Rambursare:- rate lunare egale sau descrescătoare.
Garantarea creditului- pentru garantarea creditului, în funcţie de suma solicitată
şi deanaliza bonităţii, se poate solicita prezentarea de garanţii reale din partea unor terţi
(maxim 3 giranţi).
A s i g u r a r e
c o m p l e m e n t a r ă c r e d i t u l u i s e î n c h e i e o p o l i ţ ă d e d e c e s ş i
i n v a l i d i t a t e permanentă pe toată perioada de creditare. Poliţa se încheie în
momentul semnării contractului decredit, pentru întreaga perioadă de creditare.
Documentaţia necesară (împrumutat/co-împrumutat) :act de identitate: BI, CI, CPI (original
şi copie); declaraţia privind angajamentele de plată şi litigiile cu terţii;
certificat de căsătorie (original şi copie);
documente care să ateste veniturile (adeverinţă de salariu model BRD, copie după carteade
muncă/contractul individual de muncă, ultimul talon de pensie în original, etc);
documente girant (numai dacă este cazul): act de identitate, documente care să
atesteveniturile.
D e s t i n a ţ i a c r e d i t u l u i - a c e s t t i p d e c r e d i t n u a r e o d e s t i n a ţ i e d e c l a r a t ă
ş i n u t r e b u i e justificat, putând fi utilizat după propria dorinţă. Aniversarea unor
evenimente fericite sau dorinţa de ava îmbunătăţi standardul de viaţă, etc., acest împrumut
acordat în funcţie de situaţia dvs. financiara, văpermite sa finanţaţi orice tip de proiect. Fără
a fi necesare documente justificative pentru folosirea lui,acest credit vă este propus, după
analizarea situaţiei dvs. financiare, pentru o perioadă de până la 4 ani.
Credite imobiliare:
1. credit imobiliar in lei
2. habitat plus
3. habitat
4. primo
5. credit ipotecar ANL
Habitat
Creditul imobiliar Habitat are ca obiect cumpărarea, construcţia, terminarea,
extinderea saumodernizarea de imobile cu destinaţia:
•Locuinţe şi case de vacanţă (inclusiv terenul aferent)
•Terenuri intravilane pentru construcţii.
Caracteristici:
Moneda: lei
Durata: maxim- 30 ani pentru cumpărare/construcţie de imobile şi maxim 10 ani
pentrumodernizări de imobile.
Perioada de graţie: 12 luni pt. cumpărare/construcţie de imobile şi 6 luni pentru terenuri.
Valoarea creditului: maxim 80% din valoarea proiectului de investiţie, a contractului de
vânzare cumpărare sau a proiectului de modernizare
Dobânda: variabilă
Avans: minim 20% din valoarea investiţiei
Rambursare: rate lunare egale sau descrescătoare
Garantarea:
Ipoteca de rang I asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea
beneficiarului decredit sau al altor persoane - giranti ipotecari
Ipoteca de rang I asupra imobilului care face obiectul creditului (excepţie
construcţii,terminări)
Scrisori de garanţie/contragaranţie bancară
Depozite colaterale/la termen în lei ale benefiarului de credit sau altor personane -
giranţi,deschise la BRD
Asigurarea:
A s i g u r a r e a i m o b i l u l u i i p o t e c a t ( p e n t r u t o a t e r i s c u r i l e ) , î n c h e i a t ă c u o
s o c i e t a t e d e asigurare agreată de bancă, pe întreaga perioadă de creditare şi cesionată în
favoarea băncii;
A s i g u r a r e d e v i a ţ ă ( d e c e s ş i i n v a l i d i t a t e p e r m a n e n t ă ) , î n c h e i a t ă c u o
s o c i e t a t e d e asigurări agreată de bancă pe întreaga perioadă de creditare şi cesionată în
favoarea băncii.
Taxe şi comisioane:
Comision de întocmire dosar de credit: 3%, minim 250000 lei pentru creditele
asiguratepentru risc financiar şi 1,5%, minim 200 EUR pentru creditele neasigurate pentru
risc financiar
Comision de neutilizare a creditului: 1,5%/an
Comision de rambursare anticipată: 3%, minim 25 EUR (se aplică la suma
rambursată înavans).
Documente de remis clientului:
Un exemplar al contractului de credit;
Graficul de rambursare al creditului;
Dupa caz, un exemplar al acordului de prelevare automată a ratelor de credit
din contulde card;
Poliţa de asigurare – deces şi invaliditate;
Memo Card
Dosarul de credit trebuie să conţină următoarele :
Cererea de credit, însoţită de documentele care să ateste veniturile realizate şi fişa fiscalăsau
declaraţie de venit pe anul anterior solicitării creditului
depuse la Administraţia Financiară (dupăcaz).
D o c u m e n t e c a r e a t e s t ă o b i e c t u l c r e d i t u l u i ş i v a l o a r e a i n v e s t i ţ i e i :
- P r e c o n t r a c t v â n z a r e / c u m p ă r a r e p e n t r u i m o b i l u l c u m p ă r a t , c a r e s ă
c u p r i n d ă v a l o a r e a d e v â n z a r e , modalitatea de plată şi caloarea avansului achitat
- Acte de proprietate asupra terenului de construcţie
- Autorizaţia de construcţie însoţită de proiectul şi devizul general de lucrări.
Actele de proprietate a bunurilor imobile cu care se garantează creditul
Raportul de evaluare pentru imobilul/imobilele aduse în garanţie·
Dovada constituirii avansului.
Avantajele clientului:
Condiţii accesibile:-finanţează până la 80% din valoarea investiţiei- p r a g d e a c c e s
r e d u s : e c h i v a l e n t u l a 2 0 0 E U R / l u n a ; s e i a u î n c a l c u l v e n i t u r i l e familiei
si nu cele individuale
Transparenţă: dobanda stabilită în baza unui indice monetar (BUBOR)
oferaposibilitatea clientului de a-şi calcula singur ratele aferente creditului
Economie de timp:.ratele aferente creditului se rambursează automat din contul de
card ,serviciu oferit gratuit sau pot fi achitate la orice unitate BRD.
F l e f i b i l i t a t e : P e r i o a d a d e c r e d i t a r e a d a p t a t ă p o a t e a j u n g e p â n ă l a 3 0
d e a n i . Î n p l u s clientul poate opta pentru rambursare în rate lunare egale sau
descrescătoare.
Alte avantaje:
Oferă asistenţă de specialitate pe toată perioada realizării dosarului, cât şi
întimpul perioadei de creditare. Creditul este oferit cu o serie de servicii
complementare: evaluare şi
c o n s u l t a n ţ ă i m o b i l i a r ă , î n t o c m i r e d e d e v i z e p e n t r u l u c r ă r i ş i p r o i e c t e ,
i n e r m e d i e r e î n a s i g u r a r e a bunurilor imobile.
Tabel nr.1 Diferenţe între Creditul de nevoi personale şi Creditul ipotecar
Creditul pentru nevoi personale Creditul imobiliar
Poate fi utilizat pentru finanţarea oricărui tip
de proiect, acest tip de credit nu are
odestinaţie declarată şi nu trebuie
justificat,putând fi utilizat după propria
dorinţă.
Destinaţia creditului: cumpărarea sau
c o n s t r u i r e a d e l o c u i n ţ e ş i c a s e d a
v a c a n ţ ă , terminarea, extinderea sau
modernizarea, p r e c u m ş i cumpărarea de
terenuri intravilane.
Durata creditului: maxim 48 luni Durata creditului: maxim 30 de ani cu
posibilitatea acordarii unei perioade de graţie
de 12 luni pentru construcţii şi 6 luni pentru
terminari.
Valoarea creditului: 600 RON, maxim 60000
RON
Valoarea creditului: maxim 80% din valoarea
proiectului de investiţii, a contractului de
vânzare-cumparare sau din valoarea proiectului
de modernizare.
Dobânda : variabilă sau fixă Dobânda: variabilă , in funcţie de evoluţia
pieţei financiar- bancare.
Rambursarea : rate lunare egale sau
descrescătoare.
Rambursarea : rate lunare egale sau
descrascătoare
Garantarea creditului: în funcţie de suma
solicitată şi de alaliza bonitaţii, se poate solicita
prezentarea de garanţii reale din partea unor
Garantarea creditului: - ipotecă de gradul I
constituită asupra unor bunuri imobile aflate în
proprietatea solicitantului de credit sau a unui
terţi (maxim 3 giranţi). girant; -ipotecă constituită asupra imobilului
care face obiectul creditului.
Asigurarea : complementar creditului seîncheie
o poliţă de deces şi invaliditatepermanentă pe
toată perioada de creditare.Poliţa se încheie în
momentul semnăriicontractului de credit,
pentru întreagaperioadă de creditare.
Asigurare: complementar creditului seî n c h e i e o a s i g u r a r e p e n t r u t o a t e r i s c u r i l e a imobilului ipotecat şi o asigurare de deces şi invaliditate permanentă, încheiate la valoareafinanţării şi cesionate în favoarea băncii.
Documentaţia necesară (împrumutat/co-împrumutat) :
act de identitate: BI, CI, CPI(original şi copie);
declaraţia privindangajamentele de plată şilitigiile cu terţii;certificat de căsătorie (originalşi copie);
documente care să ateste veniturile (adeverinţă de salariu model BRD, copie după cartea de muncă/contractul individualde muncă, ultimul talon depensie în original, etc);
documente girant (numai dacăeste cazul): act de identitate,documente care să atesteveniturile
D o s a r u l d e c r e d i t t r e b u i e s a c o n t i n a urmatoarele :•C e r e r e a d e c r e d i t , î n s o ţ i t ă d e documentele care să ateste veniturilerealizate şi fişa fiscală sau declaraţie d e v e n i t p e a n u l a n t e r i o r s o l i c i t ă r i i creditului depuse la AdministraţiaFinanciară (după caz)•Documente care atestă obiectul creditului şi valoarea investiţiei:- Precontract vânzare/cumpărarepentru imobilul cumpărat, care să c u p r i n d ă v a l o a r e a d e v â n z a r e , modalitatea de plată şi valoarea a v a n s u l u i a c h i t a t ( d u p ă c a z )- Acte de proprietate asupra terenuluu de construcţii- Autorizaţia de construcţie însoţită deproiectul şi devizul general de lucrări•Actele de proprietate a bunurilor imobile cu care se garantează creditul•R a p o r t u l d e e v a l u a r e p e n t r u imobilul/imobilele aduse în garanţie·•Dovada constituirii avansului
Capitolul 4. Deontologia bancară și secretul profesional
Capitolul 4.1. Deontologia bancară
Deontologia este termenul care defineşte un ansamblu de reguli de bună conduită în materie
de comportament profesional şi personal, dictate de respectarea obligaţiilor legale sau
regulamentare şi de anumite principii de etică. Deontologia se ocupă cu studiul şi evidentă regulilor
şi îndatoririlor specifice unei profesii în legătură cu practicarea autorizată şi corectă a acesteia. Mai
precis, deontologia are rolul de a explica importanţa ansamblului de reguli de conduită specifice, de
atitudini şi comportamente sub jurisdicţia normelor legislative în vigoare, dar fără a se supune
acestora, în folosul unui bine individual dar şi al deservirii interesului public.
BRD – Groupe Société Générale a aşezat în centrul politicii de guvernantă corporatistă
principiile de etică şi deontologie. Banca şi-a creat un ansamblu de norme care vizează
reglementarea activităţii şi comportamentului bancar, operaţiunile de piaţă şi combaterea spălării
banilor, corupţia şi finanţarea terorismului, în conformitate cu normele Grupului Société Générale
şi cu reglementările din domeniu.
Cultura deontologică ţine cont de principiile următoare:
Cunoaşterea clientului;
Capacitatea de a justifica în orice moment o poziţie luată, pe baza normelor interne;
Prevenirea şi evitarea conflictelor de interese;
Capacitatea de a aprecia legitimitatea economică a unei operaţiuni.
Agenţiile BRD şi-au creat o doctrină deontologică şi un regulament de funcţionare internă care
se îmbunătăţesc în fiecare an şi care vizează asigurarea unui comportament ireproşabil al
angajaţilor atât în relaţiile lor unii cu alţii cât şi în relaţia cu partenerii, acţionarii, clienţii şi
instituţiile publice; precizează obligaţiile personalului: secretul profesional, confidenţialitatea
datelor, respectarea integrităţii pieţelor, prioritatea interesului clientului, interdicţia utilizării
informaţiilor privilegiate în scopuri personale, etc. O structură bazată pe instrumente de
supraveghere adcvate este responsabilă de urmărirea respectării acestor obligaţii şi a
reglementărilor interne şi fiscale.
Parte importantă a deontologiei, programul „cunoaşterea clientului” interzice băncii să intre în
contact cu entităţile a căror activitate este la limita legalităţii sau contrară principiilor care
guvernează activitatea bancară.
Obligațiile băncii față de clienți:
Să efectuieze în Contul Clientului operațiunile bancare dispuse de aceasta sau de
Împuternicitul pe Cont în scris sau prin alte mijloace convenite între bancă și client, dar
numai în limita disponibilului din Cont și cu respectarea normelor propriide lucru și a
regulilor și uzanțelor bancare interne și internaționale;
Să debiteze Contul cu valoarea tranzacțiilor efectuate în altă valută, decât cea a
respectivului Cont, pe baza cursului de schimb utilizat de Bancă în ziua tranzacției și
comunicat clientului prin extrasul de cont;
Să păstreze în arhivele sale un exemplar din formularele-cerere completate de client, privind
produsele și serviciile contractate, minimum 10 ani de la primirea acestora;
Să nu transmită Clientului un Instrument de plată nesolicitat, cu excepția cazului în care
Instrumentul de plată transmis deja utilizatorului acestuia trebuie înlocuit;
Să ofere clientului la încetarea contractului, în mod gratuit și fără a mai fi necesară o
solicitare din partea clientului, un document din care să rezulte că a fost stinse toate
obligațiile dintre părți ce rezultă din Contractul respectiv.
Drepturile Băncii:
Să solicite clientului/împuternicitului pe Cont documente privind scopul serviciilor
bancare ce urmează a se derula prin intermediul Băncii;
Să deruleze deschiderea de Conturi sau efectuarea de operațiuni dispuse de
Client/Împuternicitul pe Cont, în cazul în care nu este respectată politica Băncii de
cunoaștere și acceptare a clientelei;
Să ia în considerare orice plată efectuată în favoarea sa, de la data înregistrării sumei în
respectivul Cont;
Să solicite în scris informații despre Client și/sau despre Împuternicitul de Cont, în
situațiile în care există lipsuri în informațiile deținute de Bancă sau când Banca
apreciază că informațiile deținute referitoare la persoanele menționate anterior nu sunt
complete, corecte sau sunt contradictorii;
Să suspende efectuarea oricărei operațiuni în Contul Clientului, începând cu data
solicitării, pâna la primirea tuturor informațiilor cerute, în condiții satisfăcătoare pentru
Bancă. În situația în care Clientul nu furnizează informațiile în termenul precizat de
Bancă sau în cazul în care se constată ulterior că informațiile furnizate nu corespund
realității, Banca își rezervă dreptul să reconsidere relațiile cu clientul, inclusiv prin
închiderea Conturilor acestuia;
Să modifice: comisionul de gestiune Cont curent atașat unui credit sau depozit;
comisioanele tranzacționale (aferente acelor produse/servicii asupra cărora Clientul are
drept de alegere – ex: transferuri, plăți) și să il informeze pe Client prin afișarea la
unitățile Băncii, pe site-ul instuțional sau prin intermediul serviciului de internet
banking;
Să rețină, fără ca aceasta să constituie o obligație pentru Bancă, comisioanele,
dobânzile, spezele bancare datorate precum și ratele de credit scadente fără avizarea
prealabilă a acestuia, în cazul în care în Contul specificat prin contract nu se găsesc
sumele necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli și, dacă este cazul, să efectuieze
operațiuni de schimb valutar la cursul de schimb propriu pentru a cumpăra valută/LEI și
a alimenta Contul curent al Clientului în valută/Lei. Clentul nu va fi exonerat de plata
eventualelor penalități pentru sumele datorate și nici nu va fi scutit de înregistrarea sa la
entitățile ce colectează date privind bonitatea clienților;
Să efectuieze plăți, din conturile Clientului deschise la Bancă (cu excepția Contului
revolving), fără acordul acestuia, pe bază de hotărâri judecătorești sau de arbitraj,
definitive și executorii, și a altor titluri executorii prevăzute de lege, la solicitarea
persoanelor/entităților îndreptățite.
Să blocheze Contul curent al Clientului în cazul nealimentării descoperitului de cont
timp de 3 luni consecutive, precum și în cazul înregistrării de descoperit neautorizat de
cont curent. De asemenea, să blocheze Contul de revolving cu card de credit atașat în
cazul în care Clientul nu efectuiază timp de 3 luni consecutive alimentarea minimă a
contului cu sumele evidențiate în extrasele de cont lunare;
Să nu se angajeze cu fondurile sale proprii în efectuarea operațiunilor dispuse de
Client/Împuterniciții pe Cont și nu poate fi făcută răspunzătoare pentru consecințele
rezultate ca urmare a neefectuării operațiunilor din lipsă de disponibilități în Contul
clientului;
Să refuze efectuarea oricărei operațiuni în Cont în cazul în care are suspiciuni cu privire
la natura operațiunii și de asemenea, în cazul în care documentele care stau la baza
acesteia prezintă elemente suspecte;
Să transmită către Biroul de Credit, Centrala Indicelor de Plăți, Centrala Riscurilor
Bancare informațiile de risc, precum și informații referitoare la produsele de creditare,
activitatea frauduloasă și informațiile legate ce inadvedențele din
documentele/declarațiile înregistrate pe numele clientului/împuterniciților pe Cont, în
vederea prelucrării și consultării ori de câte ori este necesar;
Să calculeze penalități de întârziere pentru sumele datorate Băncii de către Client, totalul
acestora putând depăși cuantumul sumei datorate de Client. Nivelul acestor penalități
este diferit pentru fiecare tip de obligație de plată și este afișat la sediile Băncii;
Să acorde clientului condiții tarifare preferențiale, în baza îndeplinirii unor condiții de
elegibilitate stabilite de către Bancă, care au fost comunicate clientului. În cazul în care
Clientul nu se va mai încadra în respectivele condiții de elegibilitate, Banca are dreptul
de a aplica condițiile tarifare standard.1
Capitolul 4.2.Secretul profesional
Secretul bancar, în cadrul BRD, este reglementat prin instrucţiunea interioară numărul 11,
privind dezvăluirea secretului profesional care are ca destinatari următorii: Directorii Direcţiilor din
centrală, Grupurilor, Financiari, Economici, Unităţilor ataşate grupurilor, Sucursalei Mari Clienţi
Corporativi şi personalului băncii.
Art 49 din Legea 58/1998 prevede ca banca să păstrează confidenţialitatea asupra tuturor
faptelor, datelor, informaţiilor referitoare la activitatea desfăşurată precum şi asupra oricărui fapt,
dată sau informaţie, aflate la dispoziţia sa, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerile,
relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor sau informaţii referitoare la serviciile prestate,
contractele încheiate cu clienţii, conturile acestora. Nu sunt însă confidenţiale acele informaţii cu
mare grad de generalitate, nici informaţiile care deşi precise sunt notorii sau oricum, deja cunoscute
de un număr prea mare de persoane pentru a mai putea fi considerate «secrete».
Art 50 din Legea 58/1998 republicată stabileşte categoriile de persoane obligate la păstrarea
scretului bancar şi anume membrii consiliului de administraţie, «angajaţii şi orice altă persoană care
sub o formă sau alta participă la conducerea, administrarea ori activitatea băncii» şi persoanele care
obţin aceste informaţii din rapoarte ori alte documente ale băncii.
În acesta ultimă categorie sunt cuprinşi practic atât membrii comisiei de supraveghere care
au acces la documentele şi registrele băncii cărora în temeiul art 114, din legea bancară le revine
obligaţia de păstrare a secretului asupra informaţiile astfel cunoscute dar şi lichidatorului bancar,
conform art 137, Lg 58/98 republicată. Secretul bancar vizează protecţia clientului impotriva
divulgării informaţiilor confidenţiale, şi orice persoană care beneficiază de serviciile unei bănci este
considerate client al acesteia.
În principiu, acest secret este opozabil terţilor şi nu poate fi făcut public decât cu
autorizarea clientului. Acest principiu al opozabilităţii generale creează dificultăţi atât în ceea ce
priveşte persoanele fizice cât şi persoanele juridice, în stabilirea acelor persoane care sunt
considerate terţi şi acelea care au dreptul la aflarea acelor informaţii considerate confidenţiale.
Astfel membrii de familie ai unui client sunt consideraţi de către agentiile BRD *terţi, * fiindu-le
opozabil secretul bancar, în schimb, în caz de deces al clientului, moştenitorii acestuia, în baza
principiului continuităţii, pot afla la cererea adresată băncii informaţiile solicitate.
1 CONDIȚII GENERALE BANCARE pentru Persoane fizice – august 2010
Dezvăluirea secretului profesional se realizează în conformitate cu dispoziţiile legale în
vigoare şi cu prevederile instrucţiunii menţionate, în măsura în care acestea sunt justificate de
scopul pentru care sunt cerute sau furnizate, în următoarele situaţii:2
la solicitarea titularilor sau moştenitorilor acestora, inclusiv a reprezentanţilor lor legali
şi/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora;
în cazurile în care banca justifică un interes legitim;
la solicitarea scrisă a altor autorităţi sau instituţii ori din oficiu, dacă prin lege specială sunt
prevăzute autorităţile sau instituţiile care sunt îndreptăţite să solicite şi/sau să primească
astfel de informaţii şi sunt identificate clar informaţiile care pot fi furnizate de către bancă,
în scopul îndeplinirii atribuţiilor specifice ale acestor autorităţi sau instituţii;
În cererea adresată băncii, trebuie să se precizeze temeiul legal al solicitării de informaţii,
identitatea clientului la care se referă informaţiile confidenţiale care se solicită, categoria
datelor solicitate şi scopul pentru care se solicită acestea;
la solicitarea scrisă a soţului titularului de cont, atunci când face dovadă că a introdus în
instanţă o cerere de împărţire a bunurilor comune, sau la solicitarea instanţei;
în cazuri penale, la solicitarea scrisă a procurorului sau instanţei judecătoreşti sau, după caz,
a organelor de cercetare penală, cu autorizarea procurorului.
Nu se consideră încălcări ale obligaţiei de păstrare a secretului profesional:
furnizarea de date agregate, astfel încât identitatea şi informaţiile privind activitatea fiecărui
client nu pot fi identificate;
furnizarea de date structurilor constituite sub forma centralei riscurilor bancare, centralei
incidentelor de plată, sau fondului de garantare a depozitelor, organizate în condiţiile legii;
furnizarea de date auditorului financiar al băncii;
furnizarea de informaţii necesare pentru realizarea supravegherii pe bază consolidată;
furnizarea de informaţii la cererea băncilor corespondente.
Competenţa dezvăluirii secretului profesional ca urmare a unor sesizări şi plângeri penale
adresate autorităţilor, revine directorului de unitate, cu informarea prealabilă a Grupului la care este
arondat şi cu avizul Inspecţiei Generale.
Sesizările şi plângerile penale adresate instituţiilor abilitate trebuie să aibă la bază acte de
control încheiate potrivit dispoziţiilor cuprinse în Directiva privind organizarea şi exercitarea
controlului ulterior.
2 *** Instrucţiunea nr. 11/2004 privind dezvăluirea secretului profesional
Predarea documentelor bancare în original se va face doar în cazuri motivate cu respectarea
dispoziţiilor articolului 96-97 din Codul de Procedură Penală sub luarea de dovadă a organului de
urmărire penală sau instanţei de judecată la cererea acestora.
Inspecţia Generală este cea care :3
exercită controlul în toate entităţile băncii asupra respectării dispoziţiilor legale şi a
documentelor normative interne referitoare la secretul profesional;
primeşte de la unităţile băncii, pentru toate cazurile de dezvăluire a secretului
profesional, documentele necesare, analizează şi avizează împreună cu Direcţia Juridică şi
Fiscalitate proiectul de răspuns pe care îl transmite unităţii băncii;
administrează baza de date privind cazurile de dezvăluire a secretului profesional;
informează periodic Direcţia Generală, Comitetul de Direcţie, Comitetul de Analiză a
Actelor de Control în legătură cu problematica dezvăluirii secretului profesional şi asupra situaţiilor
deosebite prevăzute.
Inspecţia Generală este mandatată să asigure interfaţa cu organele de urmărire şi cercetare
penală în cercetarea cauzelor care au legătură cu activitatea bancară.
Direcţia Juridică şi Fiscalitate, în conformitate cu directiva proprie de funcţionare internă,
asigură:
- consultanţa juridică necesară;
- prezentarea la Conducerea Băncii, împreună cu Inspecţia Generală, a propunerilor de
dezvăluire a secretului profesional din iniţiativa băncii;
- urmărirea acţiunilor în justiţie, promovate de bancă sau în care banca manifestă un
interes legitim.
În toate situaţiile în care salariaţii băncii sunt cercetaţi în cauze penale şi/sau civile care au
legătură cu calitatea de salariat a acestora se va proceda după cum urmează: conducătorii unităţilor
vor comunica în scris directorului Grupului la care unitatea este arondată, orice cauză în care sunt
cercetaţi salariaţii unităţii, imediat ce au cunoştinţă despre acesta; directorii Grupului vor comunica
în scris Inspecţiei Generale şi Direcţiei Juridice şi Fiscalitate, orice situaţie în care au fost implicaţi
salariaţii din unităţile subordonate acestora.
Bancă şi clientul/umputernicitul pe cont din cadrul agenţiei BRD Copou se obligă să
respecte confidenţialitate asupra tuturor faptelor, datelor, actelor şi informaţiilor ce decurg din
relaţia client-bancă, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege sau pentru soluţionarea disputelor
legate de operaţiunile cu carduri.
Cunoașterea clientelei, prevenirea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului:
3 *** Instrucţiunea nr. 11/2004 privind dezvăluirea secretului profesional
La inițierea unei relații Client-Bancă, deschiderea unor conturi sau oferirea unor
servicii precum și pentru determinarea circumstațelor și scopului operațiunilor,
Banca poate solicita Clientului/Împuternicitului de Cont documente suplementare
pentru verificarea identității acestora, justificarea tranzacției/operațiunii efectuate
prin contrurile Clientului și/sau determinarea Beneficiarilor reali ai acestor
tranzacții;
Banca își rezervă dreptul de a refuza efectuarea tranzacțiilor ordonate de
Client/Împuternicitului de Contsau de a înceta relațiile cu Clientul în cazul unor
declarații false sau dacă are suspiciuni cu privire la realitatea celor declarate de
Client/Împuternicitului de Cont, inclusiv în cazul în care aceștia prezintă Băncii
instrumente de plată care pot fi suspecte ca având potențial fraudulos, producând
riscuri de plată, inclusiv acele instrumente care pot afecta finalitatea decontării,
acestea intrând sub incidența sancțiunilor prevăzute de legislația în vigoare;
În toate cazurile când Clientul/Împuternicitul pe Cont efectuiază operațiuni cu
numerar a căror valoare excede 15.000 EURO în echivalent, sau în cazul în care se
intră în relații cu Clientul prin corespondență sau prin altă modalitate ce nu implică
prezența Clientului la bancă, aceștia sunt obligați să prezinte Băncii declarația
privind identitatea beneficiarului real și sursa fondurilor/activelor deținute în cont în
forma prevăzută de normele Băncii.
Confidențialitate
Banca și Clientul/Împuternicitului pe Cont se obligă să respecte confidențialitatea asupra
tuturor faptelor, datelor, actelor și informațiilor ce decurg din relația Client-Bancă, cu excepția
cazurilor prevăzute de lege sau pentru soluționarea disputelor legate de operațiunile cu carduri.
ANEXE