1
Biroul de Promovare Comercial Economică PRAGA
ÎNDRUMAR DE AFACERI
Republica Slovacă
- Septembrie 2019 -
2
Cuprins
I. Profil de țară …………………………………………………………………….….. pag. 3
II. Economia Republicii Slovace……………………………………………………..…. pag. 4
Caracteristici de bază ………………………………………..…………… pag. 4
a. Resurse naturale…………………………………….......... pag. 6
b. Industria ………………………………………………….. pag. 6
c. Agricultura ……………………………………………... pag. 8
d. Infrastructura de transport ……………………………… pag. 8
e. Comerţul exterior ……………………………………… pag. 8
f. Investiţiile străine ……………………………………… pag. 10
g. Sistemul bancar …………………………………………... pag. 10
III. Constituirea societăților și reprezentanțelor comerciale......................................... pag. 11
IV. Sistemul de taxare şi de comerţ…………………………………………………… pag. 13
V. Programe destinate mediului de afaceri…………………………………………… pag. 14
VI. Relaţiile economice româno-slovace………………………………………………. pag. 14
VII. Târguri şi expoziţii internaţionale importante organizate în Republica Slovacă pag. 18
VIII. Instituţii şi organizaţii economice în Republica Slovacă – date de contact……. pag. 18
IX. Evenimente economice importante realizate în Republica Slovacă……………… pag. 19
X. Alte informații utile…………………………………………………………………. pag. 19
XI. Biroul de Promovare Comercial – Economică Praga şi Ambasada României în Republica
Slovacă – date de contact………………………………………………………………… pag. 20
3
I. POFIL DE ȚARĂ
1. Denumirea oficială: Republica Slovacă.
2. Poziţie geografică: este situată în partea centrală a Europei având ca vecini Austria (91 Km),
Republica Cehă (215 Km), Ungaria (515 Km), Polonia (444 Km) și Ucraina (90 Km). Coordonatele
geografice sunt: 48 40‘ latitudine nordică și 19 30’ longitudine estică.
Climă: temperată cu veri răcoroase şi ierni reci, noroase şi dominate de umezeală.
3. Suprafaţa: 49.035 Km2, din care 45 Km2 este suprafață acoperită de ape. Utilizarea pământului:
suprafață arabilă : 30,74 %, culturi permanente : 2,64 % și alte destinații:66,62%.
Relieful :muntos în partea centrală și de nord (munții Tatra) și de câmpie în partea sudică. Cel mai
înalt vârf este Gerlachova (2.655 metri) în munții Tatra.
4. Populaţia: 5.450.412 locuitori (estimare 2018), locul 116 în lume. Densitatea medie: 111 locuitori
/Km 2.
Grupuri etnice: slovaci 80,7%, unguri 8,5%, cehi 0,6%, ruși 0,6%, alte categorii 9,6% (conform
recensământului din 2011).
Religii: romano-catolică - 60,3%, protestant - 8,4 %, ortodoxa – 4,1%.
5. Capitala: oraşul Bratislava, cu o populaţie de aproximativ 700.000 locuitori. Este divizată în 8
regiuni și 79 de districte. Principalele regiuni sunt: Bratislava (700.000 locuitori), Trnava (550.000
locuitori), Nitra (690.000 locuitori), Trencin (590.000 locuitori), Banska Bystrica (660.000 locuitori),
Zilina (690.000 locuitori), Kosice (790.000 locuitori) și Presov (815.000 locuitori).
6. Limba oficială: slovaca, din ramura limbilor slave.
7. Moneda locală : Euro
8. Structura de stat
Republica Slovacă este o republică parlamentară cu un sistem multipartid. Ultimele alegeri
parlamentare au avut loc pe 5 martie 2016, iar cele prezidențiale pe 16 și 30 martie 2019. Șeful statului
slovac și șeful formal al executivului este președintele (în prezent Zuzana ČAPUTOVÁ, prima
femeie președinte), deși cu puteri limitate. Președintele este ales prin vot direct și popular pentru un
mandat de cinci ani. Cea mai mare putere executivă revine șefului guvernului, premierul (în prezent
Peter PELLEGRINI), care este de obicei liderul partidului câștigător, dar trebuie să formeze o
coaliție majoritară în parlament. Premierul este numit de președinte. Restul cabinetului este numit de
președinte la recomandarea premierului.
Parlamentul Slovaciei (Národná rada Slovenskej republiky) este unicameral și are 150 de
reprezentanți. Aceștia sunt aleși pentru un mandat de patru ani pe baza rezultatelor alegerilor.
Cel mai înalt organ judiciar din Republica Slovacă este Curtea Constituțională (Ústavný súd), care se
pronunță asupra problemelor constituționale. Cei 13 membri ai acestei instanțe sunt numiți de
președinte dintr-o listă de candidați desemnați de parlament.
Constituția Republicii Slovace a fost ratificată la 1 septembrie 1992 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie
1993. A fost modificată în septembrie 1998 pentru a permite alegerea directă a președintelui și din nou
în februarie 2001, din cauza cerințelor de admitere în UE.
9. Republica Slovacă a aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004. Este membră a următoarelor
organizații: ONU, NATO, UE, OECD, OSCE, OMC, Grupul “V4”.
4
II. ECONOMIA REPUBLICII SLOVACE
1. Caracteristici de bază
Economia slovacă este o economie dezvoltată, PIB-ul pe cap de locuitor echivalând cu 78% din media
Uniunii Europene în anul 2018. Republica Slovacă are o economie bazată pe o puternică componentă
industrială, principalul domeniu fiind industria auto care reprezintă 44% din industria țării și deține un
număr de peste 250.000 de lucrători. De asemenea, în ultimii 20 de ani, această industrie a fost
principala sursă pentru atragerea investițiilor străine în țară. Alte domenii dezvoltate sunt : industria
electronică, industria metalurgică, industria chimică și farmaceutică, industria sticlei, industria mobilei
și prelucrării lemnului.
Deși începutul anului 2018 a fost influențat negativ de situația politică internă (uciderea jurnalistului
de investigație Jan Kuciak și a logodnicei sale, urmate de proteste în masă, care au dus la o instabilitate
politică temporară), economia slovacă a rămas neafectată și și-a continuat trendul pozitiv din ultimi
ani, înregistrându-se pentru al patrulea an consecutiv o creștere economică de peste 3%.
Conform celor mai recente date statistice (Banca Centrală Slovacă), în trimestrul III al anului 2018
creșterea anuală a PIB-ului a fost de 4,6%, după ce în trimestrul II 2018 și trimestrul I 2018 fusese de
4,5% respectiv 3,7% față de aceleași perioade ale anului 2017. Prima evaluare (flash) a PIB-ului
trimestrului IV 2018, publicată de Biroul Statistic al Republicii Slovace, indică o creștere cu 4% față
de trimestrul IV 2017 și cu 0,8% comparativ cu trimestrul III 2018. Aceste date au fost confirmate și în
Comunicatul Eurostat, din care rezultă că ritmul de 4,0%, din trimestrul IV 2018, față de trimestrul
similar din 2017, plasează acest stat pe locul 4-5 în topul creșterii economice înregistrate în SM UE, la
egalitate cu România, dar în urma Lituaniei (+5,5%), Ungariei (+4,8%) și Poloniei (+4,6%).
Analiștii economici locali așteaptă ca datele ce vor fi publicate, referitoare la PIB-ul pentru întreg anul
2018, să confirme prognozele de creștere a economiei slovace cu 4,1% față de anul anterior, rată
superioară celor din anii 2017 (3,2%) și 2016 (3,1%), dar inferioară celei din anul 2015 (4,2%). Ca și
în anii anteriori, consumul privat a fost principalul motor al acestei creșteri, alături de producția
industrială și comerțul exterior.
Banca Centrală Slovacă a revizuit creșterea estimată a PIB-ului pentru 2019 de la 4,5% la 4,3%
datorită, în principal, încetinirii creșterii economice mondiale și în special a Germaniei (principalul
partener comercial al țării), precum și a posibilelor probleme legate de Brexit. Totuși, analiștii locali
estimează că PIB-ul nu va depăși o valoare de 3,8% în 2019 și 3,2% în 2020.
Datorită îmbunătățirii pieței forței de muncă în 2018, rata șomajului a scăzut până la un nivel anual
istoric, de 6,6%, după ce în anul 2017 fusese de 8,3%, iar în 2016 de 11,1%. Acest fapt a condus la o
lipsă a forței de muncă, care a devenit din ce în ce mai acută în multe sectoare. Rata șomajului este de
așteptat să ajungă la nivelul de 6,2% în 2019 și să scadă până la 5,7% în 2020. Conform datelor Băncii
Centrale, declinul ocupării forței de muncă a fost vizibil în fiecare sector, cu excepția serviciilor.
În ceea ce privește șomajul, diferențele demografice în Slovacia au continuat să crească. În timp ce
partea de vest a țării nu dispune de forță de muncă, partea estică nu are oportunități de lucru. De
asemenea, mobilitatea scăzută a șomerilor forțează companiile să angajeze străini, mai ales sârbi,
ucraineni, români și maghiari. Partea estică a Slovaciei a pierdut investiții potențiale în valoare de
aproximativ 2 miliarde de euro, deoarece companiile străine au ales o producție cu costuri reduse în
sudul Europei. În același timp, este de așteptat ca situația deficitului de forță de muncă continuă cauzat
de o dezvoltare geografică neuniformă să determine creșterea salarială peste cea a productivității.
Acest lucru va afecta, cel mai probabil, competitivitatea externă a economiei și va reprezenta un risc
pentru extinderea în continuare a anumitor sectoare ale economiei.
În mod paradoxal, în timp ce principala problemă pe termen lung a economiei slovace a fost o rată
ridicată a șomajului, acum și-a făcut apariția un nou fenomen - lipsa forței de muncă în anumite
sectoare și regiuni. Există două motive pentru deficitul de lucrători calificați din industrie. În primul
rând, piața muncii din Slovacia a devenit saturată de companii străine, care aduc investiții în sectorul
5
de producție, în special producătorii de automobile și de componente auto. Celălalt motiv este faptul că
sistemul de învățământ slovac nu reflectă în mod adecvat nevoile pieței și nu oferă oamenilor
competențele necesare. Sectoarele industriale necesită un set de calificări diferit față de cele folosite în
deceniile anterioare, în special în ceea ce privește progresele înregistrate în IT.
Salariul mediu a crescut cu 6,1% în 2018 datorită îmbunătățirii pieței forței de muncă și a creșterii
investițiilor, susținute de majorarea plăților din fondurile Uniunii Europene, fapt ce a contribui la
consolidarea cererii interne în țară. Creșterea salariilor este probabil să atingă în medie 6,4% în 2019 și
să rămână la aproximativ 6% în 2020. Având în vedere riscul scăzut al șomajului și condițiile
financiare favorabile, este probabilă menținerea cheltuielilor de către consumatori, mulți dintre aceștia
urmând să investească pe piața imobiliară.
După ce în primele 10 luni ale anului 2018 a înregistrat valori de peste 2,5%, rata inflației a scăzut
până la nivelul de 2,0% în luna noiembrie 2018, respectiv 1,9% în luna decembrie 2018, în principal
datorită impactului cauzat de scăderea prețurilor la petrol. Rata inflației pentru anul 2018 a fost de
2,5%, valoare care se așteaptă să fie atinsă și în anul 2019. Se preconizează majorări ale prețurilor la
energie electrică și produse alimentare.
Producția industrială a crescut cu 4,5% în anul 2018, cele mai bune rezultate fiind în industria de
prelucrare (+6,5%). În ceea ce privește sectoarele specifice din industrie, cele mai semnificative
creșteri au fost înregistrate la producția echipamentelor de transport (21,4%), mașinilor și
echipamentelor (10,1%), articolelor din cauciuc și a produselor din material plastic (2,2%), produselor
alimentare, a băuturilor și a produselor din tutun cu (4,3%), precum și la produsele farmaceutice de
bază și a preparatelor farmaceutice (22%). Producția a scăzut în sectorul produselor electronice și
optice (9,7%), industria extractivă (9,8%) și industria petrochimică (6,4%).
Industria de automobile este unul dintre pilonii economiei Slovaciei, care aduce investiții, locuri de
muncă și inovații. În Slovacia se află deja patru mari producători de automobile, Volkswagen, PSA
Peugeot Citroën, Kia Motors și Jaguar Land Rover. Acest lucru a făcut ca Slovacia să fie cel mai mare
producător de automobile pe cap de locuitor din lume, iar importanța acestei industrii pentru economia
țării va continua să crească.
Activitatea în construcții a crescut în anul 2018 cu 8,4% și a atins volumul de 5.805,2 milioane Euro.
Volumul lucrărilor în construcții noi, reînnoiri și îmbunătățiri a crescut cu 10,4%, până la 3.997,2
milioane Euro. Lucrările de reparații și întreținere au crescut cu 1,2%, ajungând la 1.426,4 milioane
Euro.
Guvernul intenționează să atingă un echilibru bugetar până în 2020, care este pe deplin în conformitate
cu cerințele standard ale Uniunii Europene. În decembrie 2018, parlamentul slovac a aprobat un buget
pentru 2019, care se încadrează în tendința ca deficitul să ajungă, în perspectivă, la zero pentru prima
dată în istoria modernă a Slovaciei. Obiectivul politicii fiscale a guvernului este de a elimina deficitul
bugetar până în 2020, prevăzându-se un deficit de 0,1% din PIB în 2019, urmând ca în 2020 acesta să
devină echilibrat (0), iar în 2021 să existe un excedent de 0,2% din PIB.
Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea până la nivelul de 46,4% în 2019 și la
44,2% din PIB în 2020, determinată de excedentele preconizate și de creșterea PIB-ului.
Banca Centrală Slovacă a făcut, de asemenea, modificări ale standardelor de creditare pentru a asigura
o creștere a gradului de îndatorare a populației. Acest lucru a încetinit creșterea creditului, care rămâne
încă la un nivel destul de ridicat. Potrivit experților în domeniul imobiliar local, cererea de proprietăți
va continua să crească atât din rândul cumpărătorilor locali, cât și a celor străini.
Volumul total al comerțului exterior al Slovaciei a fost 157.343,3 milioane Euro în 2018. În
comparație cu anul 2017, exporturile au crescut cu 6,9%, atingând valoarea de 79.897,7 milioane Euro,
iar importurile s-au majorat cu 8,0%, fiind de 77.456,6 milioane Euro. Soldul balanței comerciale a
6
fost pozitiv, în valoare de 2.452,1 milioane Euro, dar cu 599,1 milioane euro mai mic față de cel din
anul anterior. Se așteaptă o continuare a acestui trend pozitiv și în anul 2019.
a. Resurse naturale
Principala bogăţie minerală a Republicii Slovace este cărbunele. Se mai găsesc mici zăcăminte de
minereu de fier, cupru și mangan, sare. Necesarul de petrol, gaze naturale și minereuri este procurat
din Federația Rusă și Ucraina. În partea sudică a țării se practică o agricultură intensivă, care asigură
necesarul intern de cereale. De pe suprafața acoperită cu păduri (2 milioane ha) se realizează o
producție anuala de cca. 8 milioane mc. lemn.
Energia nucleară reprezintă 57,6% din producția totală de energie electrică în Slovacia, fiind urmată de
energia termică (18,1%), energia hidroenergetică (16,2%), energia solară (2,0%) și din alte surse
(9,6%).
Cele două centrale nucleare din Slovacia se află la Jaslovske Bohunice și Mochovce, fiecare conținând
două reactoare de funcționare. Înainte de aderarea Slovaciei la UE în 2004, guvernul a fost de acord să
oprească blocul V1 al centralei Jaslovske Bohunice, construit în anul 1978. Producția de energie
nucleară din Slovacia atrage uneori atenția activiștilor austrieci de energie verde care organizează
ocazional proteste și blochează frontierele dintre cele două țări
b. Industria
Prelucrarea metalelor are o tradiţie îndelungata în Slovacia. Încă de la începutul secolului al XVII-lea
în regiunea Banska Bystrica se prelucrau piese din cupru reprezentând 12% din totalul producţiei
mondiale. Din aceiaşi perioadă datează şi minele pentru exploatarea minereurilor feroase de la Gemer.
După al doilea război mondial Slovacia a devenit unul dintre producătorii importanți de tehnică
militara din cadrul ţărilor membre ale Tratatului de la Varșovia. După 1990 cea mai mare parte a
capacităţilor de producţie au fost abandonate fiind necesara o strategie de restructurare şi de reprofilare
a industriei. Au fost puse bazele industriei auto şi s-a trecut la fabricarea unor noi produse: nave şi
barje fluviale, echipamente pentru industria energetică şi chimică, armaturi, rulmenți şi elemente
mecanice de transmisie, bunuri de uz casnic, echipamente sanitare etc.
Industria auto are o tradiție puternică în Republica Slovacă, devenind cel mai important sector al
economiei slovace. De asemenea, în ultimii 20 de ani, această industrie a fost principala sursă pentru
atragerea investițiilor străine în țară. Exporturile generate de industria auto valorează peste 26 miliarde
Euro anual și dețin o cotă de 40% din totalul livrărilor slovace către piețele externe.
Republica Slovacă este unul dintre cei mai importanți producători de automobile din lume, în primul
rând datorită prezenței a patru companii mondiale de automobile înființate pe teritoriul țării:
Volkswagen Slovacia (Bratislava, din 1991), PSA Peugeot Citroen Slovacia (Trnava, din 2003), Kia
Motors Slovacia (Zilina, din 2004) și Jaguar Land Rover Slovacia (Nitra, din 2018).
Producția de autovehicule a depășit pentru prima data numărul de 1.000.000 autoturisme în anul 2015,
pentru anul 2020 fiind estimată realizarea a 1.350.000 mașini. În acest fel Republica Slovacă face parte
dintr-un grup select al celor 20 de țări producătoare a peste 1 milion de autoturisme anual, ocupând
prima poziție în ceea ce privește numărul de autoturisme produse pe cap de locuitor. Dacă în anul 2005
producția auto a fost de 218.349 mașini, în 2010 a atins nivelul de 561.933 mașini, pentru ca în anul
2016 să ajungă la 1.043.237 mașini.
Compania Volkswagen Slovacia, cu o producție anuală de 388.687 mașini (2016), produce modelele
Volkswagen Touareg, Volkswagen Up! & e-Up!, Audi Q7 & Q8, Skoda Citigo, Seat Mii și Porsche
Cayenne. A avut o cifră de afaceri de 7,6 miliarde Euro (2016) și un număr de 12.600 de angajați. Este
unica fabrică din lume a grupului care produce cinci branduri diferite.
Compania Kia Motors Slovacia, cu o producție anuală de 339.500 mașini (2016), produce modelele
Kia cee’d, Kia cee’d Sportswagon, Kia pro_cee’d, GT, Kia Sportage și Kia Venga, fiind unica fabrica
a concernului sud-coreean din Europa. Toate motoarele modelelor menționate sunt produse în fabrica
de la Zilina. A avut o cifră de afaceri de 5,6 miliarde Euro (2016) și un număr de 3.800 angajați.
7
Compania PSA Peugeot Citroen Slovacia, cu o producție anuală de 315.050 mașini (2016), produce
modelele Citroën C3, Picasso Peugeot 208 și new Citroën C3. A avut o cifră de afaceri de 5,5 miliarde
Euro (2016) și un număr de 3.500 angajați.
Compania Jaguar Land Rover Slovacia, cea mai importantă investiție din Europa a grupului din ultimii
7 ani, a început producția în anul 2018 producând modelul Discovery. Capacitatea de producție este
estimată la aproximativ 300.000 mașini anual și are în jurul a 3.000 de angajați.
Prin prisma existenței producătorilor menționați, industria componentelor auto din Republica
Slovacă a înflorit, peste 350 de producători internaționali auto deschizând operațiuni în diferite parcuri
industriale înființate în apropierea orașelor Bratislava, Trnava, Zilina și Martin. Producția acestor
companii a crescut de peste zece ori în ultimul deceniu.Cele mai importante companii/investitori din
acest domeniu sunt : Mobis Slovacia (Republica Coreea la Gbelany), Schaeffler Slovensko (Germania,
la Kysucke Nove), SAS Automotive (Germania, Bratislava), Faurecia Automotive Slovacia (Franța,
Lozorno), Continental Matador Truck Tires (Germania, Puchov), ZF Slovacia (Germania, Trnava),
Magneti Marelli Slovakia (Italia, Kechnec), Yura Corporation Slovacia (Republica Coreea, Lednicke
Rovne), Getrag Ford Transmissions Slovacia (Canada, Kechnec) și ZKW Slovacia (Austria,
Krusovce).Principalele produse ale acestei industrii realizate în aceste fabrici sunt :volane,
amortizoare, accesorii și componente electronice, geamuri și oglinzi, motoare, piese motor și
componente, rulmenți, echipamente iluminat, rezervoare și sisteme de combustibili, anvelope,
componente cauciuc, sisteme frânare, componente plastic etc. O parte dintre aceste companii oferă o
gamă largă de produse și pentru alte industrii cum ar fi industria chimică (materiale plastice), industria
mecanică și electrică, industria metalurgică (materiale compozite, fier, oțel, aluminiu, industria textilă
și industria de proiectare.
Industria siderurgică, o altă ramură de bază şi tradiţională a industriei slovace produce: oteluri si
aliaje feroase, aluminiu, cupru și produse din acestea. În Slovacia a fost produs oțelul necesar
Imperiului Austro - Ungar, când, în anul 1840, s-a decis începerea construcției de căi ferate.
Întreprinderile din acest sector au fost în întregime privatizate. Combinatul pentru producerea
aluminiului Slovalco AS din Ziar nad Hronom a fost privatizat în anul 2001, fiind achiziționat de
compania norvegiană Hydro Aluminium, și cu participarea Băncii Europene de Dezvoltare și
Reconstrucție (BERD). Compania germană Rautenbach a pus în funcțiune o fabrică pentru producția
de cilindrii din aluminiu. În anul 2002 a fost privatizat și cel mai mare combinat siderurgic de la
Kosice, fiind cumpărat de concernul american US Steel Cea mai mare parte a producției de aluminiu și
oțel este exportată. În anul 2002 cel mai important producător slovac de cupru din Kovohuty a fost
achiziționat de către compania austriacă Montanwerke Brixtegg, iar fabrica de oțeluri și aliaje feroase
din Istebne a fost preluată de aceiași companie. Compania Drotovna, cel mai important producător de
sârmă de oțel, folosită în special pentru producția de anvelope a fost preluată de firma belgiană
Bekaert.
Industria electronică a cunoscut o puternică dezvoltare ca urmare a unui important volum de
investiţii străine directe atrase în acest sector de producţie. Și în acest domeniu există o tradiție
îndelungată. În anul 1902 compania Siemens - Schrucker a înființat la Bratislava o fabrică de produse
electrotehnice. În aceiași perioadă (1911) au fost fabricate la Bratislava și generatoarele electrice
“Danubius electric”, iar in anul 1935 a intrat in funcțiune fabrica de becuri “Tungsram”. În prezent
industria electrotehnica si electronica slovacă este cunoscută pentru produsele sale din domenii ca:
computere, televizoare, camere video, motoare electrice, produse si componente pentru telecomunicații
etc. Cele mai importante investiții au fost realizate de : concernul sud coreean Samsung, care produce
televizoare LCD și plasme, DVD-uri, printere și aparate de recepție TV – satelit, Alcatel (echipamente
pentru telecomunicații), Sony Slovakia (televizoare), Osram Slovakia (becuri), Emerson (SUA -
motoare electrice), ON Semiconductor (SUA – producție de semiconductoare în fosta fabrică TESLA),
DELL Bratislava (computere), Hewlett-Packard (IT).
Industria chimică şi farmaceutică a cunoscut o dezvoltare rapidă după construcția, în anul 1962, a
conductei petroliere “DRUZBA” prin care se transporta petrolul rusesc în fosta Cehoslovacie. In acea
perioada a fost construit cel mai mare combinat petrochimic SLOVNAFT. Procesarea petrolului a
8
condus la crearea unei capacități de producție pentru fibre și fire sintetice, materiale și produse
plastice. În paralel au fost dezvoltate capacitățile de fabricație a produselor din cauciuc în localitățile
Puchov (Matador), Veselnice Dolnice și Bratislava. Combinatului petrochimic “SLOVNAFT” a fost
privatizat în anul 2002, fiind preluat de compania ungară MOL. Peste 70 % din producția acestei
companii este destinată. Companiile slovace “Chemko Strážske” și “PCHZ Zilina” au fost
achiziționate de către compania italiană “Bonazzi’’ specializată în producția de fibre plastice.. Alți
importanți investitori străini in industria chimică și farmaceutică sunt: Continental, Agrofert, Zentiva
Degussa, Aventis, Raniplast şi EniChem.
Industria mobilei și a prelucrării lemnului. Având în vedere că cca. 40% (peste 2 milioane ha.) din
teritoriul Republicii Slovace este acoperit de păduri și ca anual se produc peste 6 milioane mc. de masă
lemnoasa, s-a dezvoltat o industrie a lemnului și mobilei, produsele exportându-se, înainte de anul
1990, in proporție de peste 50%, în fosta URSS. Astăzi principalele piețe pentru exportul slovac sunt :
Republica Cehă, Germania, Italia și Austria. Principalii investitori străini în acest sector sunt:
Swedwood (din grupul de firme IKEA, care deține în prezent patru fabrici, doua care au fost
retehnologizate, Spartan Trnava - mobilier de birou, Liptovsky Mikulas - mobilier din lemn de pin și
două nou construite în localitatea Malacky - mobilier de bucătărie și semifabricate pentru mobilier),
compania elvețiană Kronospan Slovakia, Rettenmaier Holding din Germania (a retehnologizat
compania slovaca “Tatra Timber” din Liptovsky Hradok, care a devenit lider de piață în prelucrarea
buștenilor, deținând cele mai avansate tehnologii).
Industria hârtiei. După anul 1990 industria de fabricație a pastei de hârtie, domeniu în care Slovacia
are tradiție, a fost cu rapiditate privatizată, atrăgând interesul investitorilor locali și străini. Investițiile
au avut ca efect retehnologizarea si modernizarea procesului de producție companiile slovace
producând peste 900.000 tone de hârtie și produse de hârtie. Slovacia exportă cantități importante de
pastă din lemn și produse din hârtie și importă deșeuri de hârtie și de lemn necesare procesului de
producție. Concernul austriac Neusiedler (membru al Mondi Europe Group) a preluat, în anul 2000, cel
mai mare combinat de celuloza și hârtie, SCP Ruzemborok, devenind lider de piață. Investiții
importante (cca. 80 milioane Euro) au fost realizate și pentru modernizarea producției de ambalaje din
carton de către compania Kappa Sturovo. Concernul suedez SCA a investit peste 90 milioane Euro în
unitățile de producție Tento din Zilina și Gemerska Horka.
Industria încălțămintei. Înainte de anul 1990 industria slovacă de încălțăminte avea capacitatea să
asigure necesarul populației fostului stat cehoslovac, asigurând și un surplus de producție pentru
export, în special în spațiul fostului stat sovietic. Cea mai mare parte a producției slovace de
încălțăminte se exportă, piața internă comercializând, în buna parte, încălțăminte ieftină provenită din
țări asiatice. În anul 1998 producătorul olandez de încălțăminte de lux Ecco, a construit în localitatea
Martin, fabrica Ecco Slovakia, stabilindu-și aici sediul central pentru Europa Centrală și de Est.
Concernul elvețian Rieker a preluat fabricile din Komarno si Ilava, iar concernul german Gabor
Slovakia are doua fabrici în Banovce Bebravou și Liptovsky Mikulas.
c. Agricultura a reprezentat în anul 2016 3,6% din PIB (față de 6,9% în 1993) și a ocupat aproximativ
3,9% din forța de muncă (în scădere de la 10,2% în 1994). Peste 40% din pământul slovac este
cultivat. Partea de sud a Slovaciei (învecinată cu Ungaria) este cunoscută pentru bogatele sale terenuri
agricole. Culturi : grâu, secară, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, boabe, fructe și floarea-soarelui.
Podgoriile sunt concentrate în Carpații Mici, Tokaj și alte regiuni sudice. Creșterea animalelor,
inclusiv porci, bovine, ovine și păsări de curte este, de asemenea, importantă. Principalele sectoare de
producție sunt : producția de zahăr și produse derivate, producția de brânzeturi și producția de bere.
d. Infrastructura de transport este dezvoltată. Rețeaua feroviară însumează 3662 km în timp ce
autostrăzile 225 kilometri. Aeroportul internațional principal este aeroportul Stefanik din Bratislava.
Cea mai importantă cale navigabilă este Dunărea folosită atât de navele de pasageri, cât și de mărfuri.
e. Comerţul exterior slovac a cunoscut în ultimii ani o dinamică pozitivă, fiind unul din principalele
motoare economice ale dezvoltării țării, îşi continuă trendul ascendent, având creşteri atât la export, cât
şi la import, cu menținerea unui sold pozitiv al balanței comerciale, exportul contribuind decisiv la
creșterea economică a țării. Se estimează menținerea acestui trend și în anul 2019.
9
Conform datelor Oficiului slovac de Statistică, în primul semestru al anului 2019 (date disponibile),
volumul total al comerțului exterior al Slovaciei a fost 80.150,4 milioane Euro. În comparație cu
aceeași perioadă a anului anterior, exporturile au crescut cu 3,4%, atingând valoarea de 40.743,2
milioane Euro, iar importurile s-au majorat cu 4,9%, ajungând la 39.407,2 milioane Euro. Soldul
balanței comerciale a fost pozitiv, în valoare de 1336,0 milioane Euro, fiind cu 495,7 milioane euro
mai mic față de cel înregistrat la 30 iunie 2018.
În luna iunie 2019 comerțul exterior slovac a înregistrat valoarea de 12.693,7 milioane Euro, din care
exporturi 6.489,2 milioane Euro și importuri 6.204,5 milioane Euro. Comparativ cu rezultatele
înregistrate în luna iunie 2018, exporturile au scăzut cu 7,3%, în timp ce importurile au crescut cu
5,2%.
Volumul total al schimburilor comerciale ale Republicii Slovace cu Statele Membre (SM) ale Uniunii
Europene (UE) a atins în perioada analizată (primul semestru al anului 2019) valoarea de 61.225,2
milioane Euro, din care livrări de mărfuri în UE 34.244,0 milioane Euro (+1,1% faţă de aceeaşi
perioadă a anului anterior), iar intrări de produse din UE 26.981,2 milioane Euro (+6,2 comparativ cu
perioada similară a anului trecut), soldul balanței comerciale în comerțul cu SM fiind pozitiv (+7.262,8
milioane Euro). UE deține o pondere de 84,0% din exportul slovac (dependeța față de piața comunitară
fiind una dintre cele mai ridicate dintre SM UE) și 68,5% la import.
În continuare, Germania rămâne, ca şi în anul 2018, principalul partener comercial al Republicii
Slovace, atât la export cât şi la import. Topul principalelor 5 pieţe de destinaţie a exporturilor slovace
la 30 iunie 2019 este format din Germania (9.209,5 milioane Euro, având o pondere de 22,6% din total
export), Republica Cehă (4.462,8 milioane Euro, pondere 10,9%), Polonia (2.993,6 milioane Euro,
pondere 7,3%), Franța (2.795,1 milioane Euro, pondere 6,9) şi Ungaria (2.287,0 milioane Euro,
pondere 5,6%), iar în clasamentul principalelor 5 state furnizoare de mărfuri în Republica Slovacă se
află Germania (6.426,1 milioane Euro, pondere 16,3% din total import), Republica Cehă (4.070,9
milioane Euro, pondere 10,3%), RP Chineză (2.280,7 milioane Euro, pondere 5,8%), Polonia (2.218,6
milioane Euro, pondere 5,6%) și Republica Coreea (2.141,1 milioane Euro, pondere 5,4%).
În primul semestru al anului 2019, exporturile slovace au crescut, comparativ cu perioada similară din
2018, în Germania (4,1%), Polonia (3,5%), Franța (8,3%), Ungaria (5,3%), Marea Britanie (8,3%),
SUA (50,1%), România (7,1%), RP Chineză (42,6%) și Federația Rusă (4,4%), în timp ce au scăzut în
Cehia (1,3%), Austria (2%), Italia (24,1%), Spania (0,8%) și Olanda (7,5%).
Importurile slovace au crescut pe relațiile cu Republica Cehă (4,6%), RP Chineză (4,0%), Polonia
(6,0%), Federația Rusă (4,1%), Ungaria (16,7%), Austria (5,6%), Franța (7,0%), Marea Britanie
(9,8%) și România (17,8%) și au scăzut pe relațiile cu Germania (4,3%), Republica Coreea (0,4%),
Vietnam (15,6%) și Italia (1,6%).
Republica Slovacă a înregistrat balanțe comerciale pozitive pe relațiile cu Germania (2.783,4 de
milioane Euro), Franța (1.467,4 milioane Euro), Marea Britanie (1.408,5 milioane Euro), SUA
(1.157,4 milioane Euro), Austria (968,4 milioane Euro), Polonia (775,1 milioane Euro), Italia (679,0
milioane Euro), Spania (567,2 milioane Euro), Republica Cehă (392,0 milioane Euro) și România
(366,5 milioane Euro) și negative pe relațiile cu Republica Coreea (2.105,7 milioane Euro), Vietnam
(1.915,4 milioane Euro), RP Chineză (1.409,3 milioane Euro), Federația Rusă (1.133,3 milioane Euro),
Malaiezia (212,9 milioane Euro), Japonia (203,7 milioane Euro), Taiwan (194,9 milioane Euro) și
Ucraina (147,0 milioane Euro).
Conform datelor statistice slovace, volumul total al schimburilor comerciale ale acestei țări cu
România a atins la 30 iunie 2019 valoarea de 1682,9 milioane Euro , din care exportul românesc pe
piața slovacă a fost de 658,2 milioane Euro (pondere de 1,7% din totalul importului slovac), iar
importul din Republica Slovacă de 1.024,7 milioane Euro (2,5% din totalul exportului slovac), soldul
fiind de +366,5 milioane Euro în favoarea Republicii Slovace. Faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018
exportul românesc în Republica Slovacă a înregistrat o creștere de 22,7%, în timp ce importul
românesc din această ţară s-a majorat cu 7,1%.
10
În luna iunie 2019 volumul schimburilor bilaterale româno-slovace a fost de 278,4 milioane Euro, din
care exporturi 116,9 milioane Euro și importuri 161,5 milioane Euro.
Se remarcă evoluția pozitivă a exporturilor românești pe piața slovacă din primul semestrul al
anului 2019, înregistrându-se cel de-al 2-lea ritm de creștere în rândul statelor furnizoare de mărfuri
din UE, după Bulgaria.
f. Investiţiile străine
Republica Slovacă este una dintre cele mai importante destinații de investiții din regiunea Europei
Centrale, beneficiind de investitori majori din America de Nord, Asia și Europa. Cea mai mare parte a
investițiilor sunt în sectoarele de producție (auto, electricitate, chimie etc.), sectorul financiar și al
asigurărilor și sectorul IT. De la aderarea țării la UE în 2004, investiții străine directe (inclusiv
capitaluri proprii și veniturile reinvestite) au crescut substanțial cu aproape 30 de miliarde de euro (de
la 14,3 miliarde EUR în 2004 la 43 miliarde EUR în primul trimestru al anului 2019). În ceea ce
privește distribuția regională a investițiilor, se observă o distribuție destul de inegală între regiunile
slovace cu cea mai mare pondere a investițiilor în regiunea Bratislava (aproape 70%).
Mecanismele de stimulare a investițiilor (ajutorul de stat) în Republica Slovacă sunt reglementate prin
Legea 57/2018 privind ajutorul regional pentru investiții, care este armonizată cu legislația Uniunii
Europene. Agenția Slovacă pentru Dezvoltarea Investițiilor și Comerțului (SARIO), care funcționează
sub coordonarea Ministerului Economiei al Republicii Slovace, este organizația care are obiect de
activitate atragerea și creșterea investițiilor străine, precum și promovarea companiilor slovace în
străinătate. Una din caracteristicile fundamentale ale acordării stimulentelor în Republica Slovacă, care
pot varia între 25%-35% din valoarea investiției, majorate cu 10-20% în cazul IMM-urilor, este dată de
regiunea unde are loc investiția. Astfel, teritoriul țării a fost împărțit în patru regiuni în funcție de
nivelul șomajului, iar ajutoarele de stat pentru investiții pot fi acordate firmelor noi sau deja existente
pentru următoarele tipuri de proiecte: producție industrială; centre tehnologice; proiecte combinate de
producție industrială și centre tehnologice și centre de servicii (în special centre financiare și IT).
Condițiile care trebuie îndeplinite de către investitorii slovaci și străini pentru a fi eligibili pentru
primirea de stimulente sunt aceleași. Legislația nu prevede obligativitatea acordării ajutoarelor de stat
pentru toate investițiile, fiecare solicitare fiind evaluată individual. Următoarele categorii de active pot
reprezenta costuri eligibile pentru obținerea ajutoarelor de stat: achiziționarea de clădiri și terenuri;
închirierea de clădiri și terenuri; achiziția de echipamente industriale și noi tehnologii; achiziția altor
active ca : licențe, patente, know-how etc. Toate echipamentele de producție incluse în cadrul
proiectelor trebuie să fie noi (niciodată depreciate), dobândite conform practicilor de piață și fabricate
cel mult cu doi ani înainte de achiziție. Investitorul trebuie să implementeze proiectul într-o perioadă
de 3 ani. Există excepții pentru proiectele mari (5 ani) și cele care creează locuri de muncă (6 ani).
Formele în care se acordă ajutorul de stat pentru investiții sunt: reducerea impozitului pe venit;
asigurarea de sume cash pentru achiziționarea unor active; contribuții pentru noile locuri de muncă
create și achiziționarea de bunuri imobiliare la prețuri cu discount. Există condiții privind valoarea
minimă a investiției, a ponderii noilor echipamente tehnologice, creării de noi locuri de muncă și a
priorității proiectului. În cazul extinderii unui proiect, există obligativitatea creșterii volumul producției
sau ai cifrei de afaceri cu cel puțin 15%. Proiectele din zona metropolitană a capitalei Bratislava sunt
excluse de la primirea ajutoarelor de stat.
g. Sistemul bancar
Sistemul bancar slovac are structura caracteristică economiei de piaţă, în care Banca Naţională are
responsabilitatea politicii monetare şi valutare şi pe cea a controlului fluxurilor bancare. Numără ca
principali actori aceleaşi mari grupuri bancare care sunt prezente şi în România. Astfel cele mai
importante bănci sunt: Slovenska Sporitelna (ERSTE Group), Ceskoslovenska Obchodná Banka, a.s.
(CSOB Slovakia), OTP Banka Slovensko, Komerční Banka Bratislava (KB/Societe Generale Group),
Reiffeisen Bank, Tatra Bank, ING, etc.
11
III. CONSTITUIREA SOCIETĂȚILOR ȘI REPREZENTANȚELOR COMERCIALE
Principalele tipuri de companii, care activează pe teritoriul slovac, sunt : societatea cu răspundere
limitată (sro) și societatea pe acțiuni (as). În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele
reglementări legale privind înființarea societăților cu răspundere limitată și a societăților pe acțiuni:
Societate cu răspundere
limitată Societate pe acțiuni
Capital de bază 5.000 Euro 25.500 Euro
Fondatori 1 sau mai multe persoane
fizice/juridice
1 persoană juridică sau mai multe persoane
fizice
Minimum
contribuției
fiecărui
partener/acționar
750 Euro Nu este precizat prin lege
Forma
contribuției în bani sau în bunuri În bani sau bunuri
Plata contribuției In timp de maxim 5 ani de la
data înființării companiei. În maxim un an de la data înființării companiei
Fondul de rezervă
Este obligatoriu in cazul
realizării de profit. Valoarea
acestuia :minim 5% din volumul
profitului, maxim 10% din
capitalul de baza.
Se formează in mod obligatoriu la data
înființării companiei și are valoarea de min. 10%
din capitalul de bază. În timp valoarea poate fi
stabilita la nivel de 10% din valoarea profitului,
dar nu mai mult de 20% din capitalul de bază.
Organe de
conducere
1.) Adunarea Generală, formata
din toți partenerii, care au
participat cu capital. Se
desfășoară cel puțin o dată pe
an.
2.) Reprezentatul statutar –
acționează în numele companiei
și poate fi o persoană sau mai
multe.
3.) Consiliul de administrație -
este autoritatea care
supervizează, dar nu este
obligatoriu pentru acest tip de
companie.
1.) Adunarea Generală – formată din toți
acționarii. Se desfășoară cel puțin o dată pe an,
la o dată stabilită de consiliul de administrație.
2.) Conducerea (board of directors) – este
autoritatea statutară, care conduce compania,
acționează în numele companiei și este formată
dintr-o persoană sau mai multe.
3.) Consiliul de administrație – este autoritatea
care supervizează activitatea conducerii și este
format din minim trei membrii.
Responsabilitate Răspunde pentru obligații cu
întreaga proprietate
Răspunde pentru obligații sau în cazul
desființării cu întreaga proprietate
Activitatea firmelor în Republica Slovaca este reglementata prin Codul Comercial nr. 513/1991.
modificat și completat. Străinii, atât persoane fizice, cât și juridice, cu domiciliul în afara teritoriului
slovac, pot întreprinde activități de comerț in Slovacia, în aceleași condiții ca și cetățenii slovaci, după
data înregistrării firmei la Registrul Comerțului.(www.orsk.sk )
Înființarea unei societăți cu răspundere limitată (sro)
O societate cu răspundere limitata (sro) se înființează de către două sau mai multe persoane în baza
unui contract, care conține următoarele date:
- numele comercial al societății, sediul, valoarea capitalului de bază;
- definirea partenerilor și a părților din capitalul de baza care le revine;
12
- domeniul de activitate conform licenței de funcționare;
- numele, domiciliul și datele de identificare ale persoanei care conduce societatea; (poate fi străin, dar
în acest caz, acesta trebuie să aibă un permis slovac de rezidență. Această regulă nu este valabilă și
pentru cetățenii statelor membre UE).
- numele, domiciliul și datele de identificare ale persoanelor care fac parte din consiliul de
administrație, dacă acesta există;
- valoarea fondului de rezervă;
- dovada plății de către membrii fondatori (dacă sunt doi sau mai mulți) a 30% din capitalul de bază
minim prevăzut de lege, dar nu mai puțin de 3200 euro. În cazul în care membrul fondator este unic se
va plăti integral capitalul minim de baza de 6400 Euro. În baza contractului de înființare a societății, a
unei cereri și a semnăturii atestate a conducătorului statutar, se înscrie societatea cu răspundere limitată
la Registrul Comerțului. După obținerea dovezii eliberate de Registrul Comerțului, societatea devine
subiect juridic.
Înființarea unei societăți pe acțiuni (a.s)
În cazul în care societatea este înființată de două sau mai multe persoane se încheie un contract al
societăți pe acțiuni, iar în cazul în care fondatorul este o singură persoană se întocmește un statut al
societății pe acțiuni. Contractul de înființare al societății pe acțiuni, atunci când la înființare au
participat două sau mai multe persoane, trebuie să conțină următoarele:
- numele comercial, sediul și obiectul de activitate al societății;
- valoarea capitalului de bază subscris;
- numărul acțiunilor, valoarea nominală a acestora, numărul de acțiuni ale fiecărui acționar;
- definirea bunurilor și valoarea acestora, în cazul în care subscrierea de capital de bază s-a realizat cu
bunuri;
- definirea modului de administrare a acțiunilor;
- valoarea capitalului subscris de asociați;
În cazul în care societatea pe acțiuni este înființată de către o singură persoană, în baza unui statut,
acesta trebuie să conțină:
- numele comercial și sediul societății;
- obiectul de activitate;
- valoarea totală a capitalului subscris și forma acestuia;
- numărul acțiunilor și valoarea nominală a unei acțiuni;
- modul de îndeplinire a sarcinilor care revin consiliului de administrație;
- numărul membrilor conducerii, delimitarea atribuțiilor acestora și sarcinile care le revin;
- valoarea fondului inițial de rezervă;
- modul de repartizare a profitului;
- modalitatea de creștere sau reducere a capitalului de bază;
- procedura de modificare și completare a statutului.
Membrii fondatori ai societății sunt obligați să contribuie pentru realizarea capitalului de bază.
Urmează înscrierea în Registrul Comerțului, în baza unei cereri și a anexei cu semnăturile atestate ale
conducerii. Dovada înscrierii companiei în Registrul Comerțului constituie momentul înființării
acesteia în calitate de subiect juridic.
Înființarea in Slovacia a birourilor de reprezentanță a unei companii străine
Pentru firmele românești care intenționează sa înființeze birouri de reprezentare (filiale) în Republica
Slovacă procedura de autorizare este următoarea:
a) obținerea autorizației de funcționare de la „Departamentul de Antreprenori (meserii si
meșteșugari)”, care funcționează în cadrul fiecărei Primării de sector. Pentru eliberarea acestei
autorizații sunt necesare următoarele documente:
- Decizia Adunării Generale a acționarilor „firmei mame” din care să rezulte instituirea unui
birou de reprezentanță în Republica Slovacă;
- Extras din Registrul Comerțului din țara de origine a „firmei mame”, legalizat și tradus în
limba slovacă;
13
- Un document din care să rezulte persoana nominalizată să îndeplinească funcția de șef al
biroului de reprezentanță cu datele de identificare ale acestuia;
- Un act în care să se precizeze activitățile ce vor fi întreprinse de către biroul de reprezentanță;
- O copie a contractului de închiriere al sediului biroului sau alt act care să dovedească deținerea
spațiului în care se va desfășura activitatea biroului;
b) înscrierea biroului de reprezentanță în Registrul Comerțului, care aparține de Ministerul
Justiției
Pentru înscrierea biroului de reprezentanță în Registrul Comerțului se vor prezenta primele 3
documente prevăzute la punctul (a) și autorizația eliberată de Primăria de sector. După obținerea
extrasului de la Registrul Comerțului, care confirmă înscrierea biroului de reprezentanță în Registrul
Comerțului, biroul de reprezentanță își poate începe activitatea fără a avea însă personalitate
juridică. Acesta activează numai în numele „firmei mame”, care este responsabilă juridic de activitatea
biroului de reprezentanță.
Datele referitoare la procedura de autorizare a birourilor de reprezentanță sunt puse la dispoziție (în
limba slovacă) celor interesați de către Camerele de Comerț și Industrie Regionale.
Datorita dificultăților de limbă și specificului documentelor ce trebuiesc completate, companiile străine
apelează pentru obținerea autorizației de funcționare a unui birou de reprezentanță la firme slovace de
consultanță, taxa solicitată pentru această prestație fiind de cca. 500 Euro.
IV.SISTEMUL DE TAXARE ŞI DE COMERŢ
Impozitul pe venit în Slovacia este la nivelul de 21%, iar dividendele sunt impozitate cu 7%.
Valoarea TVA este de 20% standard și 10% atunci când este în cotă redusă. Următoarele bunuri
beneficiază de cota redusă de TVA : produse farmaceutice, alimente importante, cum ar fi pâinea și
laptele etc.
Contribuțiile sociale ale angajatorului, angajatului si a persoanelor întreprinzătoare, după tipul acestora
sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Regimul vamal aplicabil în Republica Slovacă este cel al Uniunii Europene.
Tipul contribuției Angajator Angajat Antreprenor
Fond pensii 14% 4% 18%
Asigurări de invaliditate 3% 3% 6%
Asigurare de boală 1,40% 1,40% 4,4%
Fond șomaj 1% 1% 2%
Asigurare sănătate 10% 4% 14%
Fondul de garantare 0,25% -
Asigurare de risc 0,80% -
Fondul de rezervă 4,75% - 4,75%
Total 35,20% 13,40% 49,15%
14
V. PROGRAME DESTINATE MEDIULUI DE AFACERI
A. Iniţierea unei afaceri în Republica Slovacă
1. Prin Biroul de Promovare Comercial Economică (BPCE) Praga
BPCE Praga, care începând cu anul 2019 coordonează din Praga și relațiile economice și comerciale
bilaterale româno - slovace, poate deveni principalul punct de sprijin al întreprinzătorilor români care
doresc să-și promoveze sau să-și dezvolte afacerile pe această piață central europeană.
BPCE Praga asigură cu promptitudine prin toate canalele de comunicare (mail, telefon, fax, poștă etc.)
atât informații utile celor interesați de promovarea exporturilor, de efectuarea de investiții economice
pe piața slovacă sau de atragerea investițiilor din această țară, cât și de punere în legătură cu instituții
specializate și potențiali parteneri.
Coordonatele BPCE Praga sunt : adresa Nerudova 5, 11800 Praga 1, Republica Cehă, telefon
+420/257534210, fax +420/257310017, mail [email protected], persoană de contact : Sorin
Toader, ministru consilier.
Prin instituții slovace de promovare a afacerilor
Agenția Slovacă pentru Dezvoltarea Investițiilor și Comerțului (SARIO, www.sario.sk), care
funcționează sub coordonarea Ministerului Economiei al Republicii Slovace, este organizația care are
ca obiect de activitate atragerea și creșterea investițiilor străine, precum și promovarea companiilor
slovace în străinătate.
SARIO oferă servicii de informare și asistență companiilor locale, organizând pentru acestea diverse
programe de specializare. De asemenea, pune la dispoziția acestora oportunități de afaceri identificate
de reprezentanții Ambasadelor Slovaciei din străinătate. Anual, organizează individual sau în
colaborare cu alte instituţii locale misiuni economice în străinătate, precum și participări la târguri
internaționale cu pavilion național. SARIO oferă o serie de subvenții companiilor slovace care
participă la târgurile internaționale (unde Slovacia are pavilion național) în funcție de importanța
manifestării și de bugetul alocat al acesteia. Prin programul SARIO - Business Link organizează
întâlniri B2B pentru mediul de afaceri slovac cu ocazia târgurilor internaționale care au loc în Slovacia
sau cu prilejul unor seminarii de afaceri. Este deținătoarea Portalului Național de Afaceri
(https://globalcatalog.com/skx?lang=en), prin care gestionează baza de date a producătorilor,
exportatorilor, furnizorilor, comercianților și furnizorilor de servicii din Slovacia. Înregistrarea și
serviciile portalului sunt oferite gratuit și oferă oportunități excelente pentru companii străine să
găsească furnizori slovaci.
Mediatizarea ofertei de export la Camerele de Comerț din Republica Slovacă
Pot fi adresate ofertele de export şi propunerile de cooperare în producţie la Camerele de Comerț
regionale, unele dintre acestea foarte active în dezvoltarea relațiilor comerciale (Bratislava, Trnava,
Nitra). Coordonatele acestora precum şi alte detalii despre Camera de Comerţ din Republica
Slovacă pot fi accesate pe site-ul www.sopk.sk.
VI. RELAŢIILE ECONOMICE ROMÂNO-SLOVACE
1. Relaţii economice
• Ultima sesiune a Comisiei Mixte Interguvernamentale româno-slovace de colaborare
economică şi tehnico-ştiinţifică s-a desfăşurat la Bratislava, în perioada 31 ianuarie – 1 februarie 2007.
Cu aceasta ocazie s-a semnat Memorandumul de cooperare economică între Ministerul Economiei şi
Comerţului din România şi Ministerul Economiei din Republica Slovacă, intrat în vigoare la data de 27
august 2007, conform HG 660/27.06.2007. Acesta consfințește instituirea la nivelul celor două
15
ministere ale economiei a unei Comisii Consultative Interministeriale (mecanismul instituțional de
consultări bilaterale).
• Camera de Comerț și Industrie a României a semnat în luna septembrie 2014, Acordul de
colaborare cu Camera de Comerț și Industrie a Slovaciei iar cele două Camere au decis cu aceeași
ocazie înființarea unui Consiliu Mixt de Afaceri.
• Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a semnat un Acord de Colaborare cu
Camera de Comerț Bratislava. În acest sens o delegație a Camerei de Comerț Bratislava s-a deplasat la
București la sfârșitul lunii martie 2019, prilej cu care a fost organizat și un seminar economic.
• În cadrul acțiunilor prevăzute în Programul de Promovare a Exporturilor din 2019 (PPE 2019),
asociat cu programul de promovare a imaginii țării noastre pe durata mandatului României la
Președinția Consiliului Uniunii Europene, o misiune economică de promovare a vinurilor românești (în
organizarea MMACA și APEV, la care au participat opt producători de vin) s-a aflat în Republica
Slovacă în perioada 4-5 iunie 2019. Această acțiune a fost prima misiune economică realizată cu
finanțare de la bugetul statului, care s-a desfășurat în această țară, constituind cea mai mare prezență
economică românească organizată din ultimii zece ani. În cadrul programului, a avut loc o prezentare
și degustare de vinuri românești la hotelul Carlton din Bratislava (4 iunie 2019, ora 18.30), eveniment
sponsorizat de către Ambasada României la Bratislava și Consulul onorific al României la Banska
Bistrica, Ladislav Rehak.
• Pentru anul 2020 este prevăzută prima participare a României cu un stand național la o
manifestare expozițională din Slovacia (mobilă - MODDOM 2020).
2. Evoluţia schimburilor comerciale româno – slovace
- milioane Euro
2010 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
2019
30
iunie
Total 1190,4 1886,1 2109,1 2237,1 2388,0
2581,0
2856,0
3169,9
1690,7
Export 460,7 818,0 843,5 929,9 961,9
1002,5
1070,2
1270,8
625,5
Import 729,7 1068,1 1265,6 1307,2 1426,1
1579,5
1785,9
1899,1
933,2
Sold -269,0 - 250,1 -422,1 -377,3 -464,2
-577,0
-715,9
-628,3
-175,7
Anul 2018 a fost un an record al schimburilor bilaterale, atât la export cât și la import, fiind
depășită pentru prima dată în istorie bariera de 3 miliarde de Euro la total volum. Evoluția schimburilor
comerciale româno-slovace se caracterizează printr-o tendință ascendentă, ritmul de creștere a
exporturilor fiind cu 11,85 puncte procentuale superior celui înregistrat de importuri, ceea ce a condus
la o diminuare a balanței comerciale față de anul anterior. De remarcat că ritmul de creștere al
exporturilor românești în Republica Slovacă (+18,25%) este superior atât mediei evoluției exportului
românesc în general (8,12%) cât și celei înregistrate la livrările în cele 27 SM UE partenere (9,48%).
De asemenea, acest ritm este cel mai mare din rândul SM în care țara noastră efectuează livrări
de peste 100 mii Euro.
Potrivit statisticii române, volumul total al schimburilor comerciale între România şi Republica
Slovacă s-a cifrat, în anul 2018, la 3.169,9 milioane Euro fiind cu 10,85% mai mare faţă de anul
2017, plasând această țară pe locul 16 în topul partenerilor comerciali ai țării noastre (locul 13 între
statele membre UE), cu o pondere de 2,10% în comerțul exterior românesc. Faţă de anul 2017,
exporturile românești către piaţa Republicii Slovace au crescut cu 18,25%, ajungând la 1.270,8
milioane Euro, ceea ce plasează această ţară pe locul 14 în topul statelor de destinaţie a produselor
livrate din ţara noastră (locul 12 între statele membre UE), cu o pondere de 1,88% în totalul
exporturilor României. Importurile României din Republica Slovacă au crescut cu 6,40%, comparativ
16
cu anul 2017, atingând 1.899,1 milioane Euro (locul 15 în topul statelor furnizoare de produse în ţara
noastră, deţinând o cotă de piață de 2,29% în totalul importurilor româneşti şi locul 12 între statele
membre UE). Soldul balanţei comerciale româno-slovace la 31 decembrie 2018, de 628,3 milioane
Euro a fost în favoarea Slovaciei, fiind cu 81,8 milioane Euro mai mic faţă de aceeași perioadă a anului
2017, conferind Republicii Slovace locul 11 (7 între statele membre UE) în topul statelor partenere cu
o balanţă comercială nefavorabilă ţării noastre.
Structura principalelor grupe de produse româneşti exportate în Republica Slovacă, în anul 2018, a fost
următoarea:
- maşini şi aparate mecanice, echipamente electrice şi părţi ale acestora 36,0% în totalul exportului
românesc către piaţa slovacă (457,9 milioane Euro);
- vehicule și echipamente auxiliare de transport: 13,4% (170,9 milioane Euro);
- mărfuri și produse diverse (mobilă): 11,9% (151,8 milioane Euro);
- metale comune și articole din acestea: 9,5% (120,8 milioane Euro);
- mase plastice, cauciuc și articole din acestea: 7,2% (91,6 milioane Euro);
- încălțăminte : 4,0% (50,8 milioane Euro).
În ceea ce priveşte importurile României din Republica Slovacă, acestea s-au axat, în perioada
analizată, pe următoarele grupe de produse: maşini şi aparate mecanice, echipamente electrice şi părţi
ale acestora (cu o pondere de 42,3% și valoare 804,1 milioane Euro), metale comune și articole din
acestea (17,8%-337,3 milioane Euro), vehicule şi echipamente auxiliare de transport (10,2%-194,3
milioane Euro), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (6,5%-123,6 milioane Euro), produse
chimice (3,6%-67,6 milioane Euro).
Cele mai mari excedente ale balanței comerciale ale României pe relația cu Republica Slovacă s-au
înregistrat la grupa de mărfuri și produse diverse/mobilă (109,2 milioane Euro), iar cele mai mari
deficite s-au înregistrat la mașini, aparate și echipamente electrice (346,2 milioane Euro) și metale
comune și articole metalice (216,5 milioane Euro).
Evoluția pozitivă din anul 2018 a schimburilor comerciale bilaterale, când au fost înregistrate rezultate
record, este continuată și în primul semestru al anului 2019, existând creșteri atât la export, cât și la
import. De remarcat că ritmul de creștere al exporturilor românești în Republica Slovacă
(+27,72%) este net superior mediei în cele 27 SM UE (2,84%) și de zece ori mai mare față de
creșterea exportului românesc în general (2,70%), ceea ce demonstrează potențialul pieței slovace
pentru majorarea și diversificarea exporturilor românești.
Se evidențiază că ritmul de creștere a exporturilor este cu 27,11 puncte procentuale superior celui
înregistrat de importuri, ceea ce a condus la o importantă diminuare a balanței comerciale față de
aceeași perioadă a anului anterior (- 158,8 milioane Euro, respectiv cu 47,5%), asigurându-se o
tendință clară de echilibrare, în perspectivă, a schimburilor comerciale bilaterale.
Potrivit statisticii române (ultimele date disponibile), volumul total al schimburilor comerciale între
România şi Republica Slovacă s-a cifrat la 30 iunie 2019, la 1690,7 milioane Euro fiind cu 11,18%
mai mare faţă de aceeași perioadă a anului anterior, plasând această țară pe locul 15 în topul
partenerilor comerciali ai țării noastre (locul 12 între statele membre UE), cu o pondere de 2,18%.
Faţă de primul semestru al anului 2019, exporturile românești către piaţa Republicii Slovace au
crescut, în perioada analizată, cu 27,72%, ajungând la 757,5 milioane Euro, ceea ce plasează această
ţară pe locul 13 în topul statelor de destinaţie a produselor livrate din ţara noastră (locul 12 între statele
membre UE), cu o pondere de 2,17% în totalul exporturilor României.
Ritmul de majorare a exportului de 27,70 % este cel de-al doilea realizat în rândul primelor 20 de
destinații la exportul românesc (după Serbia 28,78%, dar înaintea Olandei +24,10%, Poloniei +
12,56%, Republicii Moldova +9,71%, Republicii Cehe +8,38%, etc.).
17
Importurile României din Republica Slovacă au crescut, în semestrul I 2019, cu 0,61%, comparativ cu
primele 6 luni ale anului 2018, atingând 933,2 milioane Euro (locul 15 în topul statelor furnizoare de
produse în ţara noastră, deţinând o cotă de piață de 2,19% în totalul importurilor româneşti şi locul 12
între statele membre UE).
Soldul balanţei comerciale româno-slovace la 30 iunie 2019, de 175,7 milioane Euro a fost în favoarea
Slovaciei, fiind cu 158,8 milioane Euro mai mic faţă de aceeași perioadă a anului 2018, conferind
Republicii Slovace locul 14 (9 între statele membre UE) în topul statelor partenere cu o balanţă
comercială nefavorabilă ţării noastre.
3. Structura exporturilor şi importurilor la 30 iunie 2019
Nr. crt. Categoria de marfă Mil. Euro Pondere
Mil.
Euro Pondere
EXPORT % IMPORT %
TOTAL 757.50 100% 933.20 100%
din care: 1 Animale vii si produse ale regnului animal 3.2 0.4% 10.9 1.2%
2 Produse ale regnului vegetal 5 0.7% 10.3 1.1%
3 Grăsimi și uleiuri animale și vegetale 1.4 0.2% 0.1 0.0%
4 Produse alimentare, băuturi, tutun 18.8 2.5% 18.1 1.9%
5 Produse minerale (combustibili, uleiuri minerale) 14.3 1.9% 9.8 1.1%
6 Produse ale industriei chimice și conexe 21.1 2.8% 34.2 3.7%
7 Mase plastice și articole,cauciuc 48.6 6.4% 62.7 6.7%
8 Piei crude/tăbăcite, blănuri și art. din acestea 2 0.3% 10.2 1.1%
9 Lemn, cărbune lemn, plută, împletituri 10.7 1.4% 13.7 1.5%
10 Pastă lemn, hârtie, carton și art. conexe 4.8 0.6% 26.4 2.8%
11 Materii textile și art. din acestea 19.7 2.6% 21 2.3%
12 Încălțăminte, pălării, umbrele bastoane 14.8 2.0% 5.7 0.6%
13 Articole piatră, ipsos, ciment, sticlă, ceramică 7.7 1.0% 5.2 0.6%
15 Metale comune și articole metalice 62.9 8.3% 164.1 17.6%
16 Mașini, aparate, echipamente electrice 295.1 39.0% 396.6 42.5%
17 Vehicule, aeronave și echipamente transport 112.8 14.9% 106.5 11.4%
18 Aparate optice, foto și de măsură 12.8 1.7% 9.1 1.0%
20 Mărfuri și produse diverse (mobilă) 101.8 13.4% 28.6 2.4%
21 Alte mărfuri 0 0.0% 933.20 0.0%
Structura principalelor grupe de produse româneşti exportate în Republica Slovacă, la 30 iunie 2019, a
fost următoarea:
- maşini şi aparate mecanice, echipamente electrice şi părţi ale acestora 39,0% în totalul exportului
românesc către piaţa slovacă (295,1 milioane Euro), cea mai mare parte maşini, aparate şi echipamente
electrice (31,9%-241,5 milioane Euro);
- vehicule și echipamente auxiliare de transport: 14,9% (112,8 milioane Euro);
- mărfuri și produse diverse (mobilă): 13,4% (101,8 milioane Euro);
- metale comune și articole din acestea: 8,3% (62,9 milioane Euro);
- mase plastice, cauciuc și articole din acestea: 6,4% (48,6 milioane Euro).
Pe grupe de produse, cele mai mari creșteri ale exportului românesc, în primele 6 luni ale anului 2019,
s-au înregistrat la: maşini şi echipamente electrice (+61,7 milioane Euro), mobilă (39,6 milioane Euro),
automobile și accesorii (+30,5 milioane Euro), maşini şi echipamente mecanice (+21,1 milioane Euro),
tutun (7,1 milioane Euro), articole din cauciuc (+4,7 milioane Euro), aluminiu și articole din aluminiu
(+4,3 milioane Euro), fontă, fier, oțel și produse din acestea (+4,0 milioane Euro), articole de
îmbrăcăminte (4,0 milioane Euro), îngrășăminte (+2,3 milioane Euro), cosmetice (+2,1 milioane
Euro), piei brute (1,8 milioane Euro), diverse preparate alimentare (+1,7 milioane Euro), vin (+1,6
milioane Euro) și lemn și articole din lemn (+1,5 milioane Euro).
18
În ceea ce priveşte importurile României din Republica Slovacă, acestea s-au axat, în perioada
analizată, pe următoarele grupe de produse: maşini şi aparate mecanice, echipamente electrice şi părţi
ale acestora (cu o pondere de 42,5% și valoare 396,6 milioane Euro), metale comune și articole din
acestea (17,6%-164,1 milioane Euro), vehicule şi echipamente auxiliare de transport (11,4%-106,5
milioane Euro), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (6,7%-62,7 milioane Euro), produse
chimice (3,7%-34,2 milioane Euro).
Cele mai mari excedente ale balanței comerciale ale României pe relația cu Republica Slovacă se
înregistrează la grupa de mărfuri și produse diverse/mobilă (73,2 milioane Euro), iar cele mai mari
deficite se înregistrează la mașini, aparate și echipamente electrice (101,5 milioane Euro) precum și la
metale comune și articole metalice (98,2 milioane Euro).
4.Cooperarea economică
a. Situaţia investiţiilor şi cooperării economice româno – slovace
Conform ONRC la 31 august 2019 (ultimele date disponibile), erau înregistrate în România 747
societăţi comerciale cu participare slovacă la capitalul social, reprezentând un capital total subscris de
36,5 milioane de euro (0,08% din capitalul social străin investit în România), Slovacia ocupând locul
36 în clasamentul statelor investitoare în România.
Principalele firme investitoare în România sunt:
• Principalele firme slovace investitoare în România sunt: Trade Trans Terminal SRL
(depozitări), RAILPORT Arad (manipulări), HTM Development SRL (producție energie electrică),
Resident Solar SRL (producție energie electrică), Trade Trans Imobiliare SRL (imobiliare), SEZ Trade
SRL (producție energie electrică), Kovostroj SRL (producție de profile la rece), Sun Engineering SRL
(producție energie electrică), LIEGL & DACHSER Property SRL (imobiliare), Datanet Systems SRL
(comerț componente electronice și comunicații), Dholandia Romania SRL (comerț piese și accesorii
autovehicule), Amber Rail Orient SRL (transporturi terestre).
• Cel mai important investitor slovac în România este compania Romanian Cable System
(DIGI Tv), cu un capital investit de circa 1,5 milioane Euro.
• Cu prilejul conferinței internaționale „Economia circulară în industria automobilelor”,
Constantin Damov, co-fondator al companiei româneşti „Green Group” a anunțat deschiderea în
cursul anului 2018, a unei filiale a companiei în Slovacia (fabrică reciclare mase plastice).
Investiţia iniţială este de 8,5 milioane EUR, va fi realizată din fondurile Green Group şi va crea, în
primă instanţă, 100 de locuri de muncă. Compania românească mai are filiale în Serbia şi Macedonia.
Investiția încă nu a fost materializată.
VII. TÂRGURI ŞI EXPOZIŢII INTERNAŢIONALE IMPORTANTE ORGANIZATE ÎN
REPUBLICA SLOVACĂ
Principalii organizatori de târguri şi expoziţii internaţionale din Republica Slovacă sunt :
- INCHEBA AS (Bratislava), http://www.incheba.sk;
- AGROKOMPLEX AS (Nitra), http://www.agrokomplex.sk;
- TMM AS (Trencin), http://www.tmm.sk
Pe site-urile acestora pot fi găsite programele lor anuale de târguri şi expoziţii.
VIII. INSTITUŢII ŞI ORGANIZAŢII ECONOMICE ÎN REPUBLICA SLOVACĂ
• Agenția slovacă de Afaceri - www.sbagency.sk;
• Asociația producătorilor de lapte (producere și distribuție lapte) – www.szpm.sk
• Asociația Producătorilor din Industria Construcțiilor de Mașini - www.zspsr.sk;
19
• Asociaţia Slovacă a Producătorilor de Mașini www.zapsr.sk;
• Asociaţia Industriei Electrotehnice din Slovacia - www.zek.sk
Alte legături utile:
• Oficiul vamal al Republicii Slovace (http://www.colnasparava.sk )
• Oficiul național de statistică (http://www.statistics.sk )
• Banca Națională a Republicii Slovace (http://www.nbs.sk )
• Portal oficial: http://www.slovakia.org
• Guvernul: http://www.government.gov.sk
• Preşedintele:http://www.prezident.sk
• Ministerul afacerilor externe:http://www.mzv.sk
• Parlamentul:http://www.nrsr.sk
• Ministerul Economiei http://www.mhsr.sk
IX. EVENIMENTE ECONOMICE IMPORTANTE REALIZATE ÎN REPUBLICA SLOVACĂ
Prin amploarea și recunoașterea internațională se detașează următoarele manifestări expoziționale
internaționale : DANUBIUS GASTROM FAIR (produse alimentare), MODDOM (mobilă),
STROJARSKY VELETRH (construcții de mașini), NABYTOK-BYVANIE (mobilă), AGROKOM
(echipamente agricole).
X. ALTE INFORMAȚII UTILE
Cetăţenii români nu au nevoie de viză pentru a călători în Slovacia. Intrarea în Slovacia este permisă
cu paşaportul sau cartea de identitate în curs de valabilitate. Ministerul Afacerilor Externe recomandă
cetăţenilor români care intenţionează să rămână pentru o perioadă îndelungată pe teritoriul acestui stat
să se adreseze misiunii diplomatice a României şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând
coordonatele personale pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.
Nu există controale la graniţele interne, dintre statele semnatare ale Acordului Schengen: Austria,
Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg,
Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria,
precum şi Islanda, Norvegia şi Elveţia (ultimele trei nefiind membre ale UE).
Din motive de ordine publică, sănătate publică sau de securitate naţională, la graniţele interne ale UE
se pot introduce controale, pentru perioade limitate.
Limitele cantitative pentru introducerea anumitor produse sunt: ţigări: 200 bucăţi, 1 litru băuturi
alcoolice, parfum 50 ml sau 250 ml apă de toaletă.
Este interzisă scoaterea din Slovacia a obiectelor de artă şi cultură.
În cazul expoziţiilor care prevăd scoaterea temporară a obiectelor sau a colecţiilor de artă trebuie
asigurat din timp avizul instituţiilor corespunzătoare.
Este permis importul şi exportul de valută sau titluri de valoare, fără declaraţie vamală, în limita a
10.000 euro.
Sistemul medical
Asigurarea medicală este obligatorie în Slovacia. Se recomandă încheierea unei asigurări medicală de
sănătate sau să obţinerea Cardului European de Sănătate înainte de plecarea într-o călătorie în această
țară. În caz de accident pe durata unei şederi temporare, formularul E112 sau Cardul european de
asigurări sociale de sănătate poate da acces la îngrijirile medicale necesare. Acest card permite
primirea de asistenţa medicală necesară în timpul şederii temporare în orice ţară a Uniunii Europene.
Mai multe detalii găsiţi la adresele : www.cnas.ro şi www.ceass.ro.
Traficul auto
În Slovacia, circulaţia auto se efectuează pe partea dreaptă a drumului. Este obligatoriu menţinerea în
permanenţă a farurile aprinse (faza de întâlnire). Participanții la trafic pot fi opriţi atât de către
20
autorităţile poliţieneşti în uniformă, cât şi de cele în civil. Agenţii de poliţie pot opri şi controla nu
numai şoferii, dar şi pe ceilalţi participanţi la trafic. Funcţionează sistemul priorităţii de dreapta. Este
obligatorie echiparea autovehiculului cu cauciucuri de iarnă în cazul în care pe carosabil se află un
strat de zăpadă sau gheaţă.
Taxele pentru autostrăzi se plătesc sub forma vignetelor, care se lipesc pe parbrizul maşinii. Aceste
vignete se pot cumpăra de la fiecare punct de frontieră, de la oficii poştale (mai ales în oraşe, mai greu
în mediul rural) şi de la fiecare staţie de benzină. Poliţia opreşte şi amendează toate autovehiculele care
nu au vignetă, fără a ţine cont de faptul că aceste vignete nu se găsesc mereu în stocurile staţiilor de
benzină. Valabilitatea vignetelor: 7 zile, 30 zile sau 1 an calendaristic (ianuarie-decembrie).
Este interzisă utilizarea tuturor sistemelor anti-radar pe teritoriul Slovaciei.
Parcarea este permisă numai în locuri rezervate, contra cost, iar tichetele trebuie afişate la vedere în
interiorul maşinii.
Permisul de conducere românesc este valabil în Slovacia.
XI BIROUL DE PROMOVARE COMERCIAL – ECONOMICĂ PRAGA ŞI AMBASADA
ROMÂNIEI ÎN REPUBLICA CEHĂ
Ambasada României din Bratislava
Adresă : Fraňa Kraľa 11, Staré Mesto, 811 05 Bratislava
Tel: + 421 2207 27 147 (secretariat )
E-mail: [email protected]
Ambasador: Steluța Arhire
Website: http://www.bratislava.mae.ro
Biroul de Promovare Comercial Economică Praga
Tel: +420/257 534 210/interior 204 (biroul economic)
E-mail: [email protected]
Ministru Consilier : Sorin Toader
Întocmit: BPCE Praga/23 septembrie 2019