CONFERINŢA CONFERINŢA ŞTIINŢIFICO-PRACTICĂ ŞTIINŢIFICO-PRACTICĂ
“Tranziţia “Tranziţia spre spre
sănătate sănătate publică”publică”
RAPORT:RAPORT:OORGANIZAREA ŞI EFECTUAREA MĂSURILOR RGANIZAREA ŞI EFECTUAREA MĂSURILOR
DE SUPRAVEDE SUPRAVEGGHERE EPIDEMIOLOGICĂ HERE EPIDEMIOLOGICĂ A BOLILOR TRANSMISIBILE ÎN MUN.A BOLILOR TRANSMISIBILE ÎN MUN. CHIŞINĂUCHIŞINĂU
CONFERINŢA CONFERINŢA ŞTIINŢIFICO-PRACTICĂ ŞTIINŢIFICO-PRACTICĂ
“Tranziţia “Tranziţia spre spre
sănătate sănătate publică”publică”
RAPORT:RAPORT:OORGANIZAREA ŞI EFECTUAREA MĂSURILOR RGANIZAREA ŞI EFECTUAREA MĂSURILOR
DE SUPRAVEDE SUPRAVEGGHERE EPIDEMIOLOGICĂ HERE EPIDEMIOLOGICĂ A BOLILOR TRANSMISIBILE ÎN MUN.A BOLILOR TRANSMISIBILE ÎN MUN. CHIŞINĂUCHIŞINĂU
Olga VolcovschiOlga Volcovschi
Chişinău, 01 decembrie, 2008Chişinău, 01 decembrie, 2008
Măsurile de combatere şi profilaxie a maladiilor contagioase, elaborate de epidemiologia clasică s-au bazat, în fond, pe măsuri antiepidemice, orientate spre localizarea şi lichidarea focarului şi trecerea treptată la un sistem mai eficient şi modern - supravegherea epidemiologică a bolilor infecţioase.
Realizarea acestor măsuri s-a manifestat prin obţinerea anumitor succese:
eradicarea variolei (a. 1980); reducerea considerabilă a morbidităţii cauzate
de difterie, rugeolă, rubeolă, tusea convulsivă, paludism, etc.
Totodată, spre sfîrşitul anilor ’90 ai secolului trecut – începutul secolului curent se atestă apariţia (emergenţa) unor noi maladii infecţioase şi reapariţia (reemergenţa) celor, în combaterea cărora au fost obţinute realizări evidente.
1. Boli noi: HIV/SIDA, Boala Creuzfeldt - Iacob, Pneumonia atipică, Gripa aviară, ş. a.
2. Bioterorismul.
Concomitent cu Concomitent cu reformele social-politice reformele social-politice şi economice din ţară şi economice din ţară Serviciul sanitaro-Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat a epidemiologic de stat a suportat multiple suportat multiple reforme atât structurale, reforme atât structurale, cît şi funcţionalecît şi funcţionale
Etapele de supraveghere epidemiologică în mun. Chişinău Pînă în 1980 – supravegherea epidemiologică la nivel de
circumscripţie; 1980-1992 – optimizarea supravegherii epidemiologice la
nivel de teritoriu; 1992-2008 – organizarea unui sistem unic (integrat) de
supraveghere epidemiologică prin comasarea serviciilor sanitaro-epidemiologice raionale (5) şi celui orăşănesc.
Urmează o nouă etapă în supravegherea epidemiologică – supravegherea sănătăţii publice, care prevede nu numai supravegherea bolilor transmisibile, dar şi celor netransmisibile.
Funcţii suplimentare atribuite Serviciului de Medicină Preventivă în supravegherea
bolilor transmisibile, perioada a.a.1992 - 2008
1. Elaborarea actelor normative oficiale noi.
2. Armonizarea legislaţiei la rigoriile Uniunii
Europeane, OMS.
3. Conlucrarea cu ONG-uri şi societatea civilă.
4. Elaborarea şi realizarea Programelor naţionale şi
municipale (8).
6. Studii ştiinţifico-practice.
7. Colaborarea internaţională, etc.
Infecţiile Infecţiile dirijabiledirijabile
Spre sfîrşitul anilor ’80 ai secolului XX difteria în municipiu practic a fost eliminată, se înregistrau numai cazuri unice de import. Dar, la începutul anilor ’90 se manifestă tendinţa de creştere a incidenţei prin difterie, care s-a transformat în anii 94-95 în epidemie. În aceşti ani sporeşte şi morbiditatea prin tusea convulsivă, atingînd în anul 1994
indicele de 39,7‰oo.
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995
0
5
10
15
20
25
30
35
40
cazu
ri l
a 1
00
00
0 p
op
ula
ţie
Morbiditatea prin difterie şi tusea convulsivă în anii 1985-1995 în mun. Chişinău (la 100 mii populaţie)
Difteria
Tuseaconvulsivă
În anul 1996 s-a înregistrat cea mai înaltă
morbiditate, cauzată de oreion (350,0%000)
în perioada vaccinală (debutul vaccinărilor -
1980), iar în ultimele majorări epidemice
periodice din anii 2001 şi 2002 incidenţa prin
rubeolă şi rugeolă a constituit, respectiv,
239,0%000 şi 95,1 %000 .
Morbiditatea multianuală prin unele infecţii dirijabile prin imunizări
în perioada anilor 1992-2007 în mun. Chişinău
Sporirea epidemică a morbidităţii prin oreion debutează în octombrie 2007 (34 cazuri sau 4,2 0/0000) şi finalizează în iulie 2008 (35 cazuri sau 4.3 0/0000).
248,1
63,238,9
12,6
92
14,514,824,843,2
25,9
75
94,8
244,9
333,7
350
93,2
0
50
100
150
200
250
300
350
400
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Difteria
Tusea conv
Rujeola
Rubeola
Oreion
Cauzele sporirii morbidităţii prin Cauzele sporirii morbidităţii prin aceste infecţii:aceste infecţii:
dereglări în asigurarea cu vaccin contra oreionului; lipsa condiţiilor de transportare, păstrare şi
încălcarea cerinţelor de utilizare, care aveau un
impact negativ asupra calităţii vaccinurilor; calendarul naţional de imunizări nu prevedea
vaccinarea antirubeolică; acoperirea vaccinală la un nivel redus - sub
90,0% (anul 1993); scăderea păturii imune populaţionale
La începutul anilor 90 rezultatele supravegherii au început să fie activ utilizate pentru desemnarea problemelor prioritare de sănătate şi elaborarea programelor (naţionale, teritoriale) de combatere şi profilaxie a bolilor infecţioase.
Pe parcursul anilor 1992-2008 au fost elaborate programe
municipale: Programele de imunizări (3); Programele de profilaxie şi combatere a holerei şi BDA (2); Programe de profilaxie şi combatere a hepatitelor virale B, C, D (2); Programele de profilaxie a infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală (3); Programul de profilaxie şi combatere a rabiei; Programele de control şi profilaxie a tuberculozei (3), etc.
Evoluţia epidemică nefavorabilă a difteriei, tusei convulsive, rugeolei, rubeolei, oreionului, hepatitei virale B a impus necesitatea lansării unor acţiuni intervenţionale suplimentare:
1994 – întroducerea vaccinărilor de rutină contra hepatitei virale B a nou născuţilor; 1995 – campaniile de imunizări suplimentare contra difteriei, tusei convulsive, tetanosului; 1996 – Zilele Naţionale de imunizări antipoliomielitice a copiilor de pînă la 5 ani 2002 – începutul activităţilor de eliminare a rujeolei, sindromului de rubeolă congenitală şi reducere a incidenţei prin oreion: campania de imunizări antirugeolice şi antirubeolice: prima etapă – a persoanelor de 8-19 ani; a doua etapă – a femeilor de 20-29 ani; – debutul utilizării vaccinului ROR; – întroducerea revaccinării ROR la 6-7 ani; 2003 – vaccinarea contra HVB a lucrătorilor din sistemul sănătăţii publice şi instituţiile de învăţămînt medical; – vaccinarea contra HVA, HVB a elevilor din gimnazii şi şcoli-internate;2005 – campania naţională de vaccinare contra HVB a copiilor anii naşterii 1988-1992
În condiţiile reducerii incidenţei prin infecţiile În condiţiile reducerii incidenţei prin infecţiile prevenibileprevenibile priprinn imunizări, de rînd cu imunizări, de rînd cu supravegherea de rutină bazată pe cazsupravegherea de rutină bazată pe caz,, pentru pentru elaborarea unor măsuri de intervenţie operativă elaborarea unor măsuri de intervenţie operativă se folosesc şi forme active de supraveghere – se folosesc şi forme active de supraveghere – serosupravegherea:serosupravegherea: evaluarea imunităţii evaluarea imunităţii populaţionale în grupuri ale populaţiei cu populaţionale în grupuri ale populaţiei cu ajutorul metodelor imunolojice de laborator.ajutorul metodelor imunolojice de laborator.
Ca urmare a acţiunilor Ca urmare a acţiunilor intervenţionale întreprinse s-a intervenţionale întreprinse s-a obţinut:obţinut: – lichidarea incidenţei – lichidarea incidenţei epidemice cauzate de difterie, epidemice cauzate de difterie, rugeolă, rubeolă, oreion, tusea rugeolă, rubeolă, oreion, tusea convulsivă, HVB;convulsivă, HVB; – menţinerea stării de eliminare – menţinerea stării de eliminare a poliomelitei şi tetanosului; a poliomelitei şi tetanosului; – asigurarea păturii imune – asigurarea păturii imune populaţionale protectivepopulaţionale protective
Dinamica morbidităţii prin hepatitele virale B,C,D în mun. Chişinău, anii 1990 - 2007
Morbiditatea multianuală prin hepatite virale B, C, D în mun. Chişinău, anii 1990 - 2007
73
16,75,9
74,3
16,421,48,211,5 9,8
18,424,424,328,4
35,249,7
67,271,2
88,9
103
8 10,514,1 14,9 16 15,7
14 10,35,85,48,1
4,64,94,18,94,4
5,15,4 2,71,6 4,4 1,7 2,8 4,9 4,1 3,3
0,91,91,72,11,40
20
40
60
80
100
120
anii
ind
. in
t la
100
000
po
pu
laţi
e
HVB HVC HVD
La începutul anilor ’90 se manifestă în teritoriu indici sporiţi a morbidităţii şi prin unele infecţii nedirijabile sau social condiţilonate:
Hepatita virală A (170%000);
BDA (732,4%000), inclusiv
Dizenteria acută (332,9%000);
Salmoneloza 123,6%000);
Tuberculoza (68,2%000);
Tendinţa generală a procesului epidemic la hepatita virală A în ultimii ani se caracterizează prin reducerea incidenţei cu păstrarea periodicităţii 4-5 ani.
Morbiditatea prin hepatita virală A în mun. Chişinău şi Republica Moldova pe anii 1990 - 2007
170,3
102,5
55,274
205,3223,8
33,6
58,2
107,6
30,7
2,8
92,6
1,418,3
48,3
77,6
45,480,8
114,8 121,7
71,3
9,9
98,5103,3
146,7
103,5
72,5 57,784
204,9203,9
136,3
217,5235,6224,5
123,3
51,9
0
50
100
150
200
250
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
anii
ind
. in
t. la
10
00
00
po
pu
laţi
e
indici intensivi mun. Chişinău indicii intensivi Republica Moldova Tendinţa
Incidenţa cauzată de BDA totdeauna a fost înaltă, fiind menţinută, preponderent, de
afectarea prin enterite a copiilor vîrstelor de pînă la 5 ani,
cu menţinerea periodicităţii de 8-10 ani. În scopul diminuării morbidităţii prin BDA
a fost elaborat Programul teritorial de supraveghere şi control a acestor infecţii,
care prevede măsuri de asigurare a inofensivităţii apei potabile, produselor
alimentare, familiarizare a populaţiei, alte măsuri cu caracter igienico – sanitar. Însă,
multitudinea factorilor şi căilor de transmitere a BDA, prezenţa formelor asimptomatice, cît şi unele particularităţi socio-economice ale mun.
Chişinău provoacă dificultăţi în realizarea scopurilor
Morbiditatea prin boli diareice acute în mun. Chişinău şi Republica Moldova pe anii 1992 - 2007
398,7431,8
376,7
435,2
687,7
449,4
314,6339,4 354,7340,4
503,5
656,5643,8643,6
732,4
524
376,7403,8
393,4
495,8
464,7445,4
353,3
287,8272,2250,1
362,4
486
423,5
309,5
510,2509,6
460,4
0
100
200
300
400
500
600
700
800
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008ind.
int.
la 1
0000
0 po
pula
ţie
ind. intensivi mun. Chişinău ind. intensivi Republica Moldova Tendinţa
Un prejudiciu extrem de grav, din punct de vedere epidemiologic, Un prejudiciu extrem de grav, din punct de vedere epidemiologic, prezintă enteritele cu cota medie 87% pe a.a.2002-2007, care în prezintă enteritele cu cota medie 87% pe a.a.2002-2007, care în
66,8% se înregistrează printre copiii vârstei 0-5 ani.66,8% se înregistrează printre copiii vârstei 0-5 ani.
Morbiditatera prin infecţii intestinale în mun. Chişinău, anii 1993 - 2007
0
100
200
300
400
500
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
ind.
int.
la 1
00 m
ii p
opul
aţie
dizenteria acută salmoneloza enterite nedeterminate enterite determinate
Morbiditatea prin IEV şi meningită seroasă în mun. Chişinău, anii 2000 - 2007, 10 luni 2008
1 5
151191
999
37
323
144
769
160187140
100
234346
151
11
149
156
145
1092
197286
111
425497
0
200
400
600
800
1000
1200
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 10 luni2008
anii
cazu
ri /
cifr
e ab
solu
te)
IEV Meningită seroasă Total
În anul curent s-a intensificat procesul epidemic la BDA virotice
În scopul ameliorării situaţiei epidemice cauzate de infecţia enterovirală, Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat mun. Chişinău a asigurat:
Organizarea şi petrecerea seminarelor de instruire metodică pe tema „Infecţia enterovirală, etiologia, epidemiologia, formele clinice, măsuri de profilaxie” cu personalul
medical din toate IMSP din teritoriu.
Spitalizarea maximală a bolnavilor cu sindrom de meningită seroasă enterovirală.
Evaluarea corespunderii diagnosticului de IEV definiţiei de „caz standart” (ord. MS al RM nr.385 din 12.10.07 „Cu privire la aprobarea definiţiilor de caz pentru supravegherea şi raportarea bolilor transmisibile în RM”).
Utilizarea metodelor de laborator serolologice, virusologice, inclusiv prin contractarea efectuării investigaţiilor de laborator cu instituţiile abilitate.
Recepţionarea zilnică prin telefon a informaţiei despre cazurile de IEV, meningită seroasă de la dispeceratul CMP şi întreprinderea acţiunilor de supraveghere medicală după contactaţi.
Monitorizarea permanentă a situaţiei epidemiologice cauzată de IEV şi informarea organelor superioare.
Organizarea depistării active a bolnavilor cu IEV de către medicii de familie, consultaţia şi tratamentul la domiciliu a bolnavilor cu manifestări minore şi medii sub supravegherea medicului infecţionist.
Activizarea lucrului de propagare
a modului sănătos de viaţă la
compartimentul nominalizat prin
familiarizarea populaţiei despre
măsurile de profilaxie a infecţiilor
enterovirale prin utilizarea diferitor
metode de informare şi comunicare (mese rotunde, pliante, emisii la radio, TV).
Referitor la maladiile social condiţionate: o situaţie alarmantă rămîne a fi cea cauzată de tuberculoză. Este recunoscut, că tuberculoza nu poate fi prevenită prin imunizări .
Ultima declaraţie din 22.10.2007 a Biroului European a OMS la Koch-Metichnicov-Forum este:
“Toţi împotriva tuberculozei!”
Dinamica multianuală a morbidităţii prin TB în mun.Chişinău pe anii 2001-2007.
773
932918
824
935
746736
309
341292269271270
231
99,2119,5117,7105,6107,69594
39,643,737,434,434,834,7290
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Număr absolut Forme bacilifere Incidenţa Incidenţa forme bacilifere
Situaţia epidemiologică rămâne agravată, deoarece conform OMS situaţia se socoate favorabilă cînd se înregistrează un bolnav bacilifier la un million de populaţie (în mun. Chişinău în a. 2007 s-au aflat la evidenţă 529 pacienţi baciliferi.)
Preponderent e afectată de TB vârstă tînără, vârsta aptă de muncă; în 90% de la 18-59 ani.
67%
33%
Femei Bărbaţi Anual creşte afectarea prin TB a sexului frumos: de la 25% în a. 2001 până la
33,2 % în a. 2007.
Beneficiul activităţii Serviciului de Medicină Preventivă municipal
• Stabilitate epidemiologică în municipiu.
• În prezent nu se înregistrează cazuri de poliomielită, nu se depistează cazuri de difterie, tularemie, antrax, bruceloză, holeră, febra tifoidă, rubeolă congenitală, rabie, tifos exantematic, hepatită E, etc.
• S-a redus de 12 ori morbiditatea prin hepatitele virale, esenţial a rubeolei şi rugeolei, este în diminuare morbiditatea prin salmoneloză, NAG-infecţie, tusea convulsivă, scarlatină.
Menţinerea nivelului de acoperire vaccinală contra infecţiilor prevenibile prin imunizări în conformitate cu recomandările OMS, obiectivele PNI pentru
anii 2008-2010;
Supravegherea circulaţiei agenţilor cauzali a difteriei, poliomielitei în populaţie şi mediul ambiant;
Supravegherea epidemiologică a poliomielitei bazată pe depistarea activă a cazurilor de paralizie acută flască (PAF);
Extinderea vaccinărilor anti HVA şi anti HVB în alte contingente de populaţie;
Fortificarea supravegherii TB prin suplimentarea strategiei DOTS cu măsuri de depistare a tuberculozei în stadii incipiente, suport social pacienţilor;
Supravegherea epidemiologică bazată pe depistarea precoce a cazurilor, identificarea grupurilor de populaţie cu risc sporit de molipsire, detectarea şi prevenirea erupţiilor epidemice;
Dezvoltarea activităţilor de implementare a Regulamentului Sanitar Internaţional (2005), orientate la prevenirea, protecţia, controlul şi facilitarea elaborării răspunsului de sănătate publică la răspîndirea internaţională a unei maladii.
Propuneri de fortificare
a sistemului intervenţional de supraveghere:
PROMOVAREA PROMOVAREA SĂNĂTĂŢIISĂNĂTĂŢII ŞI ŞI PROFILAXIA MALADIILORPROFILAXIA MALADIILOR
Conceptul de Conceptul de profilaxie a maladiilor profilaxie a maladiilor contagioase şi necontagioasecontagioase şi necontagioase a devenit o a devenit o preocupare dominantă pentru majoritatea preocupare dominantă pentru majoritatea ţărilor şi a OMS. ţărilor şi a OMS.
Promovarea principiului profilactic în Promovarea principiului profilactic în RMRM şi municipiu şi municipiu, de asemenea se prezintă , de asemenea se prezintă ca unul din cele prioritare pentru ca unul din cele prioritare pentru ssănătatea publicăănătatea publică. Un rol important. Un rol important în în menţinerea şi ameliorarea stării de menţinerea şi ameliorarea stării de sănătate sănătate îi revine îi revine MedicinMediciniii Preventivei Preventive..