Marc Levy
Orizontul risturnat
Traducere din francezS de Aliza Peltier
ATRCI
Hope
in depirtare se auzi o sirenl.Cu fafa lipiti de fereastri,Josh trase adinc aerin piept.
Privirea ii ritdcea pe fafadele din cirlmidli ale cartieruluiin care el ;i Hope se mutaseri cu un an in urmI.
O liclrire de lumini albastre;i rqiii;i fticu alnriSa pebulevardul pustiu;i se apropie irrviluind toati inclpereaatunci cind furgoneta se opri infata qii de la intrarea inclidire.
De-acum, fiecare secundi era numdrati
-Josh, va trebui si incep..., implori IHke.
Si se intoarcl gi sX contemple chipul femeii pe care oiubea era peste puterile lui.
-Josh, ;opti Hope in timp ce acul ii pitmndea ln venX,nu te uita, nu-i nevoie. Ticerile noastre ne-au fost intot-deauna de ajuns.
Josh se apropie d" put, se apleci spre Hope ;i o sdruti.Ea i;i intredeschlise buzele livide.
-A fost un privilegiu si te cunosc, Josh dragule, ii ziseea zimbindu-i;i inchise ochii.
Cinevabdtu laugI. Luke seridici;i lisi echipa siintre:doi brancardieri;i un medic care se nipusti la cip6taid lui
Marc Levy
Hope ca si-i ia pulsul. igi scoase din geantl o incilcealf, de
cabluri gi electrozi, i Ie puse pe piept, la incheieturile mdi-
nilor;i la glezne.
Medicul se uitd la traseele de pe banda de hdrtie ;i leficu un semn celor doi brancardieri. Apropiarf, targa 9i o
ridicarl pe Hope ca s-o a;eze pe o saltea de ghea!5'
-Trebuie si ne grdbim, zise medicul.
Josh ii privi cdnd o luar[ pe Hope, ar fi vrut sI plece cu
ei, dar Luke il linu de braf gi il trase spre fereastrX.
- Chiar crezi ci avem sorli de izbdndX? oftX el.
- in ceea ce prive;te viitorul; rispunse Luke, habar n-am,
dar in seala asta am flcut imposibilul.
Josh se uitl in jos la stradf,. Brancardierii bigau targa infurgonetd, medicul se urci ;i el ;i inchise portierele.
- DacI doctorul ;i-ar fi dat seama de ceva... n-o s[ ;tiuniciodat[ cum si-1i mu$umesc.
- Voi doi sunteli ucenicii vrliitori, rolul meu nu va fi fost
a;a de important. $i apoi, pufinul pe care l-am flcut pentruea l-am fIcut.
- Ce-ai ficut tu era esenlial.* DupI teoria ei... gi numai viitoruI o sI ne spunl ce ;i
cum, daci o s[-l mai apuclm.
12fictiil conn€cti@
1.
- De ce te tot ponegregti? E incredibil ci o fati ca tine nuare intr-un asemenea hal incredere in sine. Sau e o shatagemX.
- Ce soi de stratagem5? Numai tu pofi s[ spui asemeneatimpenii.
- Poate cX e o modalitate prin care incerci sI;i se aducllaude.
- Vezi cX am dreptate! Dac-ag fi frumoasl, nu te-ai gdndicX am nevoie sI mi se aduci laude.
- MI enervezi, Hope. Si apoi, irezistibilf, in cazul tiu e
mintea ta. Egti cea mai haioas[ fatl pe care o cunosc.
- in general, cind un bliat spune despre o fatX c[ e
haioasi inseamnX cI e urdtI.
- Aha, pentru cI nu poate fi drlgull si haioasi in acela;itimp? DacX a; fi indrlznit sI zic a;a ceva, m-ai fi acuzat desexism;i machism.* $i cX e;ti un mare dobitoc - dar eu, eu am dreptul s-o
spun. A;a deci, cum e Anita asta?
- Care Anita?
- Fi pe niznaiul!
- Dar nu eram impreuni! Aveam locuri aliturate in salX
gi doar am schimbat citeva pireri despre film.
Marc lerry
-AF sctrimbat cdteva pireri depre un fitm al clrui sce-
nariu se rezumi la o cursi de urmirire de un ceas;i doud-
zeci de minute gi o pateticl strangerc in brale la sfdrqit?
-Nu mehtl si lucrez!
-Atrecuto ori de cind te totholbezi labruneta a;ezatI
in fundul bibliotecii, nu vrei si mI duc si-fi pledez cauza!
Pot S-i cer numirul de telefon, s-o intreb dacl-i nerriritati;i sI-i spun despre colegul meu cI arpofti s-o ducl sXvadiun fitm de autor. In grmdefullem sau weo capodoperi de
Visconti ori poate chiar un Capra de demult--.
- Chiarlucrea Hope,;i nu-ivinamea daci tdnira se afld
in cdmpul meu vizual atunci cind mi gindesc-
- Sunt de acord cu tine, nu-i pofi reproqa legii gravitapei
ci unui om ii cade cineva cu tronc- $i la ce te g0ndqti?
- Ia neurotransmifitori.
- A! Noradrenalinl, serotoninl; melatoninl-..,turui Hope Pe un ton ironic.
-Mai taci;i ascultl-mi o clipi- Neurotransmilitorilorli se recunoasJe puterea de a mobiliza creierul la anumiteagtiuni, de apotenpaliza atenfia, memoria, de aneinfluenfacicturile de somn, comportamentele alimentare sau sexu-
ale... Melatonina, de exemplu, ioacd un rol in depresia
hibemali..----- DacI poF se-mi spui care neurotransmi$tor ioacX un
rol in dqrresia estivald, in momerrtul in care trebuie sIincap in costumul debaig te pro1run pentruNobel.
-$i daci moleculele acestea arfungtionain ambele sen-
suri? Daci neurotransmifitorii ar strdnge informafli des-
pre efectele pe care le provoacl in timpul viefii noastre?
Imagineaz5-fi ci ar agtiona ca nitte particule de memorievie care ar aduna tot ce{am experimenta! ceea ce ne mode-
leazi 9i schimbI caracterul. Nimeninu;tieunde se afliiin
Orizontul rtstumot
creierul nostru sediul con$iinfei, ceea ce face din fiecaredintre noi o fiinli unici. Fresupune atunci ci, asemeneaunei relele de servere informatice care ar conline o fabu-loasi bazii de date, neurotransmifitorii ar forma releaua incare ni s-ar situa personalitatea.
-Nemaipomenit! Ba chiar genial! $i cum ai de gind sI
dovedqti toate astea?
-De ce crezi tu ci studiez neuro;tiinlele?
-Ca si seduci fetele;i sunt sigurl cI primul profesorc5ruia ii veivorbi despre ideile tale revoluponare ip va pro-pune si te-apuci de drept sau de filosofie, orice i-aringiduisi nu te mai aib[ printre studenfi.
-DardacI am dreptate, tuip dai searla de implicap?
- Daclpresupunem cI teoriaastaindoielnicl atae fun-damentatl ;i dacl ne imaginlm ci o si reqim intr-o bunlzi sI decrip,tim informapile conSnute de aceste molecule,am putea accede lia un moment T al memoriei unei fiinfeumane.
- Nunumai, amputeagi s-o copiem;i, decenu?, sitrans-ferim cons,tiinfa unui om spre un calculator
-Mi separc o idee ingrozitoare tr apoi, de ce-mivorbqtitu mie despre asta?
- Pentru ci lucrlm impreunl la acest proieclPe Hope o pufni un hohot de ris pentru care vecinii
lor de masi o certarl din priviri. Rasul lui Hope il inveseleamereu peJostr. Chiar gi atunci cind ea ridea pe seama lui,ata cum o ficea adesea.
-Oferi-mi mai intii ceva de mdncat gopti e4 ;i nu ochestie indigestl liwati acasI, mI refer la un restaurantadev&at.
- DacE cina in orat poate s-agtepte... acum sunt lefter,dar o si fac rost de ceva bani la sfirs.itul slptiminii.
Marc Levy
- larca-taur
- Nu, meditafiile Ia ;tiinle pe carc i le dau unui tembel ai
clrui pirinli se inddrjesc sI creadl cd o sd faci intr-o bunlzi o facultate demnX de acest nume.
- Egti snob gi rdu. O sf, plltesc eu nota.
- tn asemenea condilii, sunt de acord si te invit la cinI.
Josh o cunoscuse pe Hope in prima lor lund in campus.' Era la inceputul toamnei, el ;i Luke fumau o figarl de un soi
nu prca licit pe un co\ de peluzi, in timp ce-;i povesteau
necazurile in amor. Cifiva metri mai incolg Hope i;i citea
cursurile, sprijiniti de trunchiul unui cire;.Cu voce tare ;i limpede, intrebase dac[ cineva are vreo
boali incurabili care sd iustifice folosirea medicinall a uneisubstanle psihotrope in aer liber.
Luke se ridicase, incercind s[ afle dacd vocea era a unuiprofesor sau a unei studente 9i, in timp ce scruta impreiu-rimile, Hope igi fluturase braful. Apoi, sufldnd peste breto-nul care ii acoperea fruntea, i;i dezvXluise ochii, iar Luke
fusese fermecat.
- Tu imi pari in formd, trag darl concluzia cI pe moartee prietenul tdu de-acolo, care s-a tollnit sI numere stelele
ziua-n amiazamare, dqi de vinl e, fIrI indoialX, tutunulvostru jamaican, chiar gi eu m[ simt ciudat.
- Vrei si ni te-allturi? intrebase Luke.
- Mullumesc, dat mi-e gi-a;a greu sd mI concentrez.Grafie sclipitoarei voastre conversafii despre stirpea femi-nini, de-o iumitate de or5 incoace tot citesc acela;i rdnd.E incredibil cate tamperiii pot sf, debiteze bliefii de vdrsta
voastrf, despre femei.16
Orizontul rdsturnot
- Dar ce citegti tu aga de interesant?
- Malformalii congenitale ale sistemului newos central, deprofesorul Eugene Ferdinand Algenbruck.
- ,E o fatd drigufl, subfirici ;i fIrI fasoane, f[cuti dincap pdni-n picioare ca sI supraviefuiasc5." Despre ce vorbimcAnd vorbim despre iubire, de Raymond Carver. Fiecare cucartea lui de cdpitdi, nu-i a;a? Dar nu vrei tu sI ne lumi-nezi despre stirpea feminin[, e un mister mai de nepi-truns decdt patologiile cortexului cerebral ;i mult maipasionant.
Hope se uiti circumspectl la Luke, isi inchise cartea
;i se ridici.
- Anul intdi? il intrebase ea aliturAndu-i-se.
Josh inaintase ca s[ o salute, ea ticuse, multumindu-sesi se uite fintd la mdna pe care i-o intindea. Surprins c[ nui-o intindea si ea pe a ei, el se a;ezase la loc.
Lui Luke nu-i sclpase nimic din felul in care se uitaserlunul la cel5lalt, din lumina care-;i ficuse aparilia in ochiilui Hope si, de;i il fascina deja, infelesese ci necunoscutanu pe el il alesese.
Hope avea mereu s[ nege cX se sim]ise cdtqi de pufinatrasl deJosh in ziua aceea, dar Luke nu credea o iotl dince-i spunea ea ;i amintea, de fiecare datl cdnd subiectuliegea la ivealX, cd urmarea evenimentelor ii diduse dreptate.
La fel ;i Josh avea sI jure c[ in ziua aceea nu obser-vase nimic care s5-l atragl in mod special la Hope, ad5-ugdnd chiar cd era una dintre fetele acelea care nu ni se
par frumoase decit atunci cdnd ajungem sX le cunoagtemcu adevXrat. Iar Hope n-avea sd izbuteasci vreodat[ sX-lfacl sI mdrturiseascd dac5 era un compliment sau unsarcasm.