CiupercărieChampignon
1
Cuprins
Capitolul 1: Descrierea afacerii..................................................................3 1.1 Descrierea ideii de afacere...................................................................3 1.2 Descrierea societăţii..............................................................................4 1.3 Descrierea produsului...........................................................................4 1.4 Spaţiul de cultură..................................................................................5 1.5 Flux tehnologic.....................................................................................6 1.5.1 Microclimatul necesar ciupercii Champignon...............................6 1.5.2 Alegerea materiilor prime.............................................................. 7 1.5.3 Perioada de recoltare......................................................................7 1.5.4 Sfarşitul culturii şi pregatirea pentru o nouă cultură......................8 1.6 Boli......................................................................................................8 1.6.1 Boli produse de bacterii.................................................................9 1.6.2 Boli produse de ciuperci concurent saprofite................................9 1.6.3 Boli produse de ciuperci parazite..................................................9 1.7 Mijloace de transport..........................................................................10 1.8 Analiza financiară................................................................................10 1.8.1 Investiţia iniţială...........................................................................10 1.8.2 Costuri lunare...............................................................................11 1.8.3 Calculul producţiei anuale...........................................................11 1.8.4 Totalul cheltuielilor până la primii bani încasaţi.........................12Capitolul 2:Plan de marketing.................................................................13 2.1 Descrierea pieţei................................................................................13 2.2 Piaţa de desfacere.............................................................................13 2.3 Trendul pieţei...................................................................................14 2.4 Concurenţa......................................................................................14 2.5 Identificarea şi analiza riscurilor......................................................14
2
Capitolul 1: Descrierea afacerii
1.1 Descrierea ideii de afacere
O afacere la îndemana oricărui mic investitor o reprezintă cultivarea ciupercilor
comestibile,care se vând foarte bine la export în ţările Uniunii Europene, în special în
Franţa,renumită pentru multitudinea de reţete dedicate apreciatelor Champignon.
În ţara noastră,se cultivă doua specii de Agaricus (Champignon) şi mai multe
specii de Pleurotus (bureti).
Avantajul unei ciupercării constă în faptul că este foarte bănoasă.Un alt avantaj
este ca pe baza unui plan de afaceri,oricine poate obţine un credit pentru demararea
acestei activităţi. Cererea de ciuperci pe piaţă este tot mai mare,iar preţul de vanzare
al ciupercilor este foarte bun ( 5 lei/kg en-gros). De asemenea,cererea de ciuperci pe
piaţa românească este mai mare decât oferta într-un raport de 100 la 1,3. Un alt
avantaj al unei afaceri cu ciuperci este piaţa largă pe care se poate „mişca”
investitorul: ciupercile care sunt cerute de către agenţi economici,fiind produse bine
vândute în magazine,supermarket-uri,pizzerii,cantine,restaurante,fabrici de conserve.
Randamentul exprimat în kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru pătrat,în
cazul speciei Agaricus Bisporus este în functie de sistemul de cultură şi de condiţiile
de microclimat asigurate între 15 şi 35 de kilograme.
Alt avantaj al cultivării ciupercilor este acela că ocupă spaţii reduse raportat la
cantitatea de producţie,deoarece,având talie mică,in anumite perioade de dezvoltare
nu au nevoie de lumină sau nu sunt influenţate de lipsa acesteia. În acest scop,se pot
realiza culturi pe 3-6 nivele,pe acelaşi metru pătrat de suprafaţă,făcându-se astfel
economii de spaţiu.Rentabilitatea culturii ciupercilor este dată şi de faptul că de la
majoritatea se consumă toate părţile componente.Astfel,procentul de utilizare
reprezintă 99-100%.
3
Un ciclu de cultură la ciuperci durează,în functie de specie, între 100-120 de zile
( de la însămânţare până la ultimul recoltat). Acesta face ca investiţia să fie
amortizata într-un timp scurt, având în vedere numărul ciclurilor de cultură care se
pot realiza pe an,de pe aceeasi suprafaţă.
1.2 Descrierea societăţii
Societatea „Champignon SRL” este o societate care va avea un singur acţionar,
aceasta va avea sediul social în satul Muntenii de Sus, comuna Muntenii de Sus,
judeţul Vaslui. Fondurile firmei sunt constituite din ajutorul rudelor dar şi fonduri
nerambursabile.
Forţa de muncă va fi locală,ieftină iar cheltuielile cu transportul personalului vor fi
egale cu zero.
Firma va avea în componenţă doi muncitori necalificati ce vor primi un salariu de
900lei/luna care posedă permis de conducere categoria B pentru a livra ciupercile şi
un contabil ce va avea salariul de 1.400lei/luna.
1.3 Descrierea produsului
Agaricus Bisporus este o ciupercă de cultură,albă sau crem,cu un regim termic
criofil,necesitând la fructificare,temperaturi relativ scăzute,în marja a 12-18º C. Cu
sprijinul mai multor producători de miceliu,care au insistat pe aceeasi specie,a reuşit
să deţină supremaţia producţiei din familia Agaricus,în ciuda costurilor relativ
ridicate pentru menţinerea temperaturii scăzute,faţă de Agaricus Edulis şi a calităţilor
inferioare faţă de Agaricus Blazei. Creşterea ciupercilor champignon reprezintă
4
începutul unor afaceri cu ciuperci de succes. Conţinutul in proteine al ciupercilor
proaspete este de 4-5% şi acesta poate fi exemplificat şi prin faptul că pe 1m² cultivat
anual cu ciuperci se pot realiya 3 kg de substanţe proteice,comparativ cu 200g cât se
obţin de pe aceeaşi suprafaţă cultivată cu grâu.
Valoarea nutritivă a ciupercilor cultivate este datorată yaharurilor,precum altor
glucide uşor asimilabile,ale căror caracteristici princpale constau în faptul ca jumătate
din ele sunt formate din glicogen,asemănător cu cel din proteina animală. De
asemenea conţin o serie de vitamina D şi vitaminele din complexul B.
1.4 Spaţiul de cultură
Pentru cultura ciupercilor se va folosi un grajd ce apartine părinţilor din satul
Muntenii de Sus, judeţul Vaslui, ce va fi închiriat pe termen lung. Acest grajd are o
suprafaţă de 200m² şi este într-o stare foarte buna.
Pregătirea spaţiului de cultură în vederea folosirii ca ciupercărie constă în:
igienizarea spaţiului,care consta in curaţirea de resturi vegetale,deratizare;
spăarea cu apă curată şi dezinfectarea cu una din soluţiile:sodă calcinată 5%
(50g sodă la 1 litru de apă) sau formalină (40%) soluţie cu concentraţia 2-5%
(20-50 ml la 1 litru de apă)
pereţii şi pardoseala se văruiesc,adăugânsu-se în zeama de var şi 20-30g de
piatră vânătă( sulfat de cupru) la 1 litru de emulsie.
Dezinfectarea spaţiului de cultură este obligatorie dupa fiecare ciclu de cultură.
Vom amenaja o cameră-tampon în faţa intrării,cu dimensiunea de 2x2m din
plăci OSB în care va fi amplasată o lădiţă din lemn,cu lăţimea de 60-70 cm,
înălţimea de 10-15 cn,iar lungimea egala cu lăţimea uşii de acces,în care se pune
rumeguş sau un burete imbibat cu soluţie de sulfat de cupru (piatră vânătă) în
concentraţie de 5%.
Tot din plăci OSB vom mai amenaja şi un spaţiu de depozitare al uneletelor de
lucru.
5
1.5 Flux Tehnologic
1.5.1 Microclimatul necesar ciupercii Champignon
Una din principalele probleme ale culturii ciupercilor este pregătirea
substratului nutritiv,respectiv a mediuluui de cultură.
Ciupercile Agaricus sunt direct influenţate de condiţiile de microclimat. La
temperaturi mai mari de 30ºC creşterea miceliului se opreste,iar dacă aceste condiţii
persista,miceliul piere. Miceliul rămâne viabil la temperatura de 0ºC şi poate intra
imediat ân vegetaţie când este pus în condiţii potrivite de mediu. Temperatura de
20ºC ân spaţiul de cultură favoriyeayă creşterea mceliului.Daca temperatura va fi mai
scăzută,miceliull va avea o creştere mai redusă,astfel la temperatura de 12ºC
incubarea miceliului se desfăşoară în 40-45 de zile.
În periaoada de recoltare,dacă temperatura va fi mai scăzută succesiunea
recoltărilor va fi mult mai lentă (la 11-12ºC recoltarea se face la 2-3 yile,iar la 14-
16ºC recoltarea se face zilnic), iar dacă va fi mai ridicată (17-18ºC) există riscul
uscării.În acest din urmă caz,stropirile se vor efectua cât mai des.
Umiditatea relativă din spaţiul de cultură va putea fi menţinută prin stropirile
repetate ale spaţiilor de circulaţie şi chiar ale pereţilor şi plafonului incintei. Pentru
indicarea unidităţii relative din spaţiul de cultură se foloseşte higrometrul vertical cu
fir de păr.
Aerisirea trebuie sa fie lentă şi continuă,de la începutul culturii şi până la
sfârşit ,în special în perioada de recoltare,când ciupercile vor consuma oxigenul şi vor
elibera dioxid de carbon. În exces de dioxid de carbon,ciupercile vor forma picior
alungit şi pălărie redusă.
Cu ajutorul ventilaţiei va trebui să se asigure o posibilitate de circulaţie a
aerului,însă fără curenţi de aer la nivelul straturilor de cultuă. Umiditatea relativă a
aerului trebuie să se încadreye între 62-65%. Este mai dăunător un substrat cu
umiditate ridicată,decât un substrat uscat.
6
1.5.2 Alegerea materiilor prime
Pentru a avea continuitate în producţie am ales să folosesc un compost în faza
a treia produs în Italia, cu un ciclu de producţie de 45 de yile şi cu un randament de
38% până la 45%. Aprovizionarea cu compost se va face lunar, cate un tir de compost
pe saptamână ( 20 de tone compost). În acest fel, la fiecare 6 săptămâni se deruleaza
un ciclu de producţie.
Preţul acestui compost cu transport inclus este de 546lei/tonă şi va fi
achiziţionat de la firma FUNGHI PERFECT GROUP S.R.L. De la aceeaşi firmă va
fi achiziţionată şi turba cu care se va acoperi compostul la un preţ de 210lei/tonă.
1.5.3 Perioada de recoltare
Primele ciuperci apar dupa o perioadă de circa 3-4 săptamâni de la acoperire,sub
diferite forme:buchete,butoni şi ciuperci individualizate.
Momentul recoltării este determinat de apariţia în partea inferioară a pălăriei a
velumului. Pentru a putea fi valorificate cu eficienţă,ciupercile trebuie recoltate cu
velumul întreg,pălăria închisă, piciorul puţin alungit. Recoltarea se execută în funcţie
de temperatura spaţiului de cultură: după 2-3 zile la 12ºC, după 2 yile la 13-14ºC,
zilnic la 16ºC.
Pentru executarea recoltării,ciupercile se apucă cu mâna, se răsucesc şi se apasă
uşor în jos; ciupercile apărute în buchet se recolteayă eşalonat prin desprinderea din
buchet. După recoltare,cu un cuţitaş de inox,se taie baza piciorului şi se sortează pe
categorii comerciale. Părţile rezultate se depozitează în lădiţe şi se scot din spaţiul de
producţie. Lădiţele se dezinfectează zilnic cu sulfat de cupru sau formalină.
O condiţie de bază pentru reuşita unei culturi impuneca, înainte de recoltare cu
10-12 ore, straturile să nu se ude,deoarece se pot produce pierderi prin desprinderea
unei porţiuni din stratul acoperitor.
1.5.4 Sfarşitul culturii şi pregătirea pentru o noua cultură
7
Pardoseala spaţiului se curăţă de resturile culturii vechi şi se spală, după care pe
toate suprafeţele interioare se aplică deyinfectarea chimica prin pulverizarea unei
soluţii fungicide formată din sulfat de cupru 3 kg,lapte de var 10 litri,formalină 2
litri,lindatox 1 litru,apa 100 litri.
Ulterior,dezinfectarea chimică se continuă prin gazarea spaţiului cu:
-bioxid de sulf,30g sulf/m³ încăpere;
-aldehida formică (fierberea a 20 cm³ formalină/m³ încăpere)
După aerisire ,în spaţiile respective se poate introduce substratul nutritiv pentru
un nou ciclu de cultură.
1.6 Boli-Dăunători-Ciuperci
În timpul culturii ciupercilor,există posibilitatea contaminării cu diferiţi agenţi
patogeni şi organisme dăunătoare.
Numeroase boli pot influenţa apariţtia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau
diferite ciuperci competitoare.
Importanţa prevenirii şi combaterii acestor boli şi dăunători este determinată în
dezvoltarea unor afaceri în cultura de ciuperci.
Neglijenţa sau necunoaşterea acestor riscuri pot periclita serios investiţiile
respective şi pot ajunge până la oprirea activităţii.
Prin specificul lor, culturile de ciuperci oferă condiţii optime de deyvoltare
pentru multe microorganisme ca virusurile,bacterii,ciuperci saprofite şi parazite,care
pot infesta substratul sau ataca direct basidiofructul. De asemenea,temperatura de 16-
24ºC,umiditatea relativă de 80-90%, existenţa unor materii organice în
descompunere,creează condiţii pentru dezvoltarea a numeroşi
dăunători:nematoyi,insecte,acarieni,etc.
1.6.1 Boli produse de bacterii
8
Bacteriile aparţinând speciilor Pseudomonas fluorescens şi Pseudomonas
talassia atacă în special suprafaţa cuticulei pălăriei,provocând boala petelor de
bronz,caracterizată prin pete de culoare gălbuie,care ulterior devin brune.
Prevenirea se face prin evitarea stropirii straturilor cu o zi înainte de
recoltare,pentru a nu se crea condiţii de dezvoltare a bacteriilor în picăturile de apa
care stagnează la suprafaţa pălăriei ciupercilor. Acest fenomen apare mai ales dacă
ventilaţia se face direct şi stropirea se face cu pompe cu duze grosiere.
1.6.2 Boli produse de ciuperci concurent saprofite
Aceste boli,cunoscute şi sub numele de mucegaiuri de îmburuienire sau ciuperci
concurente,infestează substratul de cultură,il secătuiesc şi nu mai permit ca miceliul
ciupercii de cultură să se împânzească. În culturile de ciuperci mai frecvente sunt
urmatoarele:
Boala de ghips;
Boala de gips brună;
Mucegaiul cenuşiu;
Mucegaiul galben;
Mucegaiul în formî de creier (boala trufelor);
Ciupercile cerneală;
Ciupercile cupă.
1.6.3 Boli produse de ciuperci parazite
Cele mai frecvente boli sunt:
Putregaiul moale;
Putregaiul uscat;
Mucegaiul cenusiu al lamelor.
9
1.7 Mijloacele de transport
În cadrul societăţii vom utiliza o autoutilitara Ford,autoturismul va fi folosit
pentru livrarea ciupercilor.
1.8 Analiza financiară
1.8.1 Investiţia initială
Pentru realizarea camerei tampon,a spaţiului de depozitare şi a magaziei s-
au cumpărat 12 plăci OSB a 97lei bucata însemnând 1.164lei şi 25m de ţeavă
pătrată 25x25x2mm a 6lei metrul însemnând 150lei.
Pentru a mări producţia pe metrul pătrat se va folosi un sistem de cultură
pe rafturi de aluminiu pe cinci nivele.Astfel pentru 184m² la sol suptafaţa
cultivabilă pe rafturi este 804m² de calculată astfel:
-lăţime rafturi = 1,34m
-lungime rafturi = 30m
-număr nivele pe raft = 5
-număr rânduri pe cameră = 4
Total: 30m x 1,34m x 5 x 4 = 804m²
Preţul unui metru pătrat de raft din aluminiu este de 84lei.Astfel pentru
toate rafturile va fi necesară o investiţie de 67.536lei.
Pentru asigurarea microclimatului necesar dezvoltării ciupercilor se va
achiziţiona un sistem de comandă şi control cu senyori pentru temperatură
aer/compost,pompă CO2 şi cpmputer central cu o valoare de 15.960lei şi un
sistem de umidificare în valoare de 4.200lei.
Pentru efectuarea lucrărilor se achiziţionează următoarele ustensile pentru
muncitori:
-lopată – 2buc – 40lei
-cultivator- 2buc – 20lei
-furcă – 2buc – 30lei
10
-roabă – 1 buc – 150lei
Total: 240lei
Total costuri iniţiale: 89.250lei
1.8.2 Costuri lunare
Compost [ 1x 20tone x 546lei/tona] - 10.960lei
Salarii [ 2x 900lei + 1 x 1.400lei] - 3.200lei
Chirie grajd - 600lei
Energie electrică -250lei
Carburant (motorină) -200lei
Total: 15.210lei
1.8.3 Calculul producţiei anuale
La 804 m² avem nevoie de 64,3 tone de compost (80 kg compost/mp) x 8
cicluri de productie anual = 514,4 tone de compost/an.
La un randament minim de 38% avem: 514,4 tone x 38% = 195,4 tone de
ciuperci anual.
194,4 tone de ciuperci : 12 luni = 16,2 tone de ciuperci/lună
Costul de producţie (stabilit de specialişti) pentru un kg de ciuperci este de 4,5
lei iar preţul de vânzare este de 5,5lei/kg; rezultă un profit net de 1leu/kg.
Astfel avem un profit net de 16.200lei/lună sau 194,400lei/an iar investiţia
iniţială se va recupera în aproximativ şase luni.
1.8.4 Totalul cheltuielilor până la primii bani încasaţi
Totalul cheltuielilor până la primii bani încasaţi va fi constituit din
investiţia iniţială la care se adaugă cheltuielile lunare pentru două luni.
89,250 + 15,210 x 2 = 119,670lei
11
CAPITOLUL 2: PLAN DE MARKETING
2.1 Descrierea pieţei
Cultura ciupercii nu este o culturra tradiţională pentru Romania. Cultivarea
şi consumul ciupercilor a început să se dezvolte în ultimii 15 ani. Migrarea
12
forţei de muncă,care s-a amplificat la sfârşitul anilor 90,a condiţionat multe
schimări ale tradiţiilor culturale,sociale,religioase şi nutritive.
Strctura cheltuielilor consumatorilor este puternic influenţată de factori
socio-economici,aşa că nivelul venitului,profesia,nivelul de studii,vârsta,etc.
Datorită acestor factori,piaţa ciupercilor şi produsele din ciuperci poate fi
împarţită în segmentul populaţiei urbane şi segmentul populaţiei rurale. În
general, ciupercile se consumă în orase,deoarece populaţia rurală tradiţională
consumă produsele cultivate pe loturile personale şi ciupercile fiind un produs
pentru ocazii speciale şi mai puţin pentru consum zilnic.
2.2 Piaţa de desfacere
Ciupercile pot fi comercializate atât în pieţe cât şi la supermarket-
uri,pizzerii,restaurante.
Noi ne vom axa pe comercializarea în supermarket-uri prin încheierea de
contracte pe termen lung pentru cantităţi en-gros.
Deoarece ciupercaria este amplasată în apropierea municipiilor Iaşi şi Bacău
vor fi vizate supermarket-urile din aceste municipii,cu interes mai mare pentru
Iaşi deoarece distanţa de livrare este mai mică.
2.3 Trendul pieţei
Producţia mondială a crescut constant în ultimul deceniu,ajungând la
3.000.000 tone metrice în 2002. China continuă să predomine în producţia
ciupercilor la nivel mondial. Cota sa pe piaţă internaţională a ciupercilor a
crescut constant în medie de 20% pe an în ultimii 5 ani,ajungând la 1.244.968
13
tone metrice în anul 2002,adică 43% din producţia mondială totală. Statele
Unite se află pe locul doi dupa producţia de ciuperci la nivel mondial
producând în total 390.000 tone metrice sau circa 13%. Olanda şi Franţa sunt
pe locurile trei şi patru cu 28.000 şi respectiv 150.000 tone.
În ciuda importurilor,necesarul rămâne de cel puţin cinci ori mai
mare,Bucureştiul fiind cea mai importantă piaţă de desfacere,aici
comercializându-se câteva zeci de tone de ciuperci săptăămânal.
2.4 Concurenţa
În Romania cultivarea ciupercilor Champignon este încă la început.Aşadar
suntem încă feriţi de concurenţă şi avem toate şansele să dezvoltăm o afacere
profitabilă. Acum,consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor,în România
este de 100g. Consumul normal ar fi de cc. 2 kg ciuperci/locuitor. Deci şansele
de creştere ale unei afaceri cu ciuperci sunt uriaşe. Mai ales dacă se ia în
considerare tendinţa mondială a populaţiei.
Cele mai multe ciupercării,sunt localizate în parte a de Vest a României. În
judeţul Vaslui mai există cultivatori de ciuperci.
2.5 Identificarea şi analiza riscurilor
Riscurile care planează asupra firmei sunt destul de multe,unele pot fi
soluţionate de către firma,altele sunt datorate mediului extern.
Aceste riscuri sunt:
Interne-boli şi dăunători,condiţii de creştere;
Externe- inflaţia,scăderea nivelului de trai,neplata la termen a ciupercilor
de către firmele cu care colaborăm.
Toate aceste riscuri pot duce la blocaje financiare,sau chiar faliment.
14
Recommended