Consiliul Local Motru Judeţul Gorj, România
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ (PIDU) PENTRU CENTRUL URBAN (CU)
MUNICIPIUL MOTRU, JUDEŢUL GORJ - ROMÂNIA
ANEXA la H.C.L. nr. 43 din 26.02.2009
1
CUPRINS
CUPRINS ........................................................................................................................................................... 1
1. CARACTERIZAREA GENERALĂ A ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ ....................................................................... 3
1.1. IDENTIFICAREA ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ ŞI JUSTIFICAREA ALEGERII. .......................................................................... 3 1.1.1 Date generale despre municipiul Motru ................................................................................................ 3 1.1.2 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii. ............................................................. 14
1.2. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ALE ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ ORAŞUL MOTRU ŞI COMPARAŢIE CU MUNICIPIUL
MOTRU ............................................................................................................................................................... 19 1.2.1. Natalitatea ........................................................................................................................................ 19 1.2.2. Mortalitatea ...................................................................................................................................... 20 1.2.3. Mortalitatea infantilă ........................................................................................................................ 21 1.2.4. Bilanţul Natural ................................................................................................................................. 22 1.2.5. Mişcarea migratoare ......................................................................................................................... 22 1.2.6. Densitatea populaţiei ......................................................................................................................... 23 1.2.7. Structura populaţiei ........................................................................................................................... 23 1.2.8. Structura populaţiei pe sexe ............................................................................................................... 23 1.2.9. Structura populaţiei pe grupe de vârstă ............................................................................................. 24 1.2.10. Structura populaţiei pe sectoare de activitate ................................................................................. 25 1.2.11. Restructurarea industriei şi efectele sale ......................................................................................... 27 1.2.12. Preocupările Primăriei Municipiului Motru în contextul dezvoltării socioeconomice a judeţului Gorj ...................................................................................................................................................................... 27 1.2.13. Şomajul şi efectele sale .................................................................................................................... 29 1.2.14. Nivelul de instruire al populaţiei ...................................................................................................... 29 1.2.15. Structura etnică ............................................................................................................................... 30 1.2.16. Structura religioasă ......................................................................................................................... 30 1.2.17. Structura populaţiei municipiului Motru ......................................................................................... 30
1.3. CARACTERISTICI ECONOMICE ALE ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ – ORAŞUL MOTRU ........................................................ 31 1.4. DINAMICA INVESTIŢIILOR ÎN ZONA DE ACŢIUNE URBANĂ – ORAŞUL MOTRU ................................................................ 32 1.5. NEVOI DE DEZVOLTARE IDENTIFICATE ÎN ZONA DE ACŢIUNE URBANĂ .......................................................................... 35 1.6. POTENŢIAL DE DEZVOLTARE AL ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ ...................................................................................... 46
2. STRATEGIA DEZVOLTĂRII ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ .............................................................................. 48
2.1. OBIECTIVE ..................................................................................................................................................... 48 2.2. PRIORITĂŢI DE DEZVOLTARE .............................................................................................................................. 56
3. PLANUL DE ACŢIUNE .................................................................................................................................. 58
3.1. LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT, PE SURSE DE FINANŢARE, PERIOADA
DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR. ........................................................................................................................... 58 3.2. HARTA ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ, CU LOCALIZAREA PROIECTELOR INDIVIDUALE COMPONENTE ALE PLANULUI .................. 59 3.3. MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI INTEGRAT .......................................................................................... 61
3.3.1. Organizarea PIDU Motru ................................................................................................................... 62 3.3.2. Plan de comunicare ........................................................................................................................... 63 3.3.3. Influenţe ale organizaţiilor asupra PIDU ........................................................................................... 64
2
3.3.4. Echipa de coordonare ........................................................................................................................ 65 3.3.5. Capacitatea administrativă, tehnică şi financiară a Consiliului Local Motru .................................... 66
4. INFORMAREA PUBLICULUI ÎN PROCESUL ELABORĂRII PLANULUI ............................................................... 68
4.1. ACTUALIZAREA ŞI APROFUNDAREA DE SPECIALITATE A CONŢINUTULUI ........................................................................ 68 4.2. COORDONAREA ŞI CONTROLLING-UL ADMINISTRATIV-INTERNE ................................................................................. 68 4.3. FEED-BACK LA NIVELUL POLITICII LOCALITĂŢII ........................................................................................................ 68 4.4. DIALOG CU SFERA PUBLICĂ A ORAŞULUI ............................................................................................................... 69 4.5. MONITORIZARE .............................................................................................................................................. 69
ANEXA 1 – LISTA PROIECTELOR INDIVIDUALE ................................................................................................. 71
ANEXA 2 – PROCES VERBAL CO ŞI CDSE ......................................................................................................... 75
ANEXA 3 – ANUNŢ - INFORMARE PUBLICĂ PIDU-CU MOTRU ......................................................................... 84
3
1. Caracterizarea generală a zonei de acţiune urbană
1.1. Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii.
Începând cu 1 septembrie 1968 localitatea Ploştina, împreună cu satele Dealul Pomilor,
Leurda, Însurăţei, Horăşti, Roşiuţa, Râpa şi Lupoiţa au intrat în componenţa oraşului Motru,
oraş nou creat, odată cu deschiderea zonei miniere.
Rezervele de lignit din Valea Motrului au fost puse în valoare, odată cu realizarea
lucrărilor de investiţii, începute în 1960,
prin deschiderea în prima etapă a trei
mine (Horăşti, Leurda, Ploştina), apoi
prin apariţia Minei Roşiuţa şi Motru –
Vest, iar în 1976, lucrările de deschidere
a Carierei Lupoaia.
Odată cu dezvoltarea căilor de
acces, respectiv calea ferată Bucureşti –
Timişoara din care, la staţia Strehaia, se
desprinde o linie secundară cu capătul în
oraşul Motru, procesul de transport al
cărbunelui extras s-a îmbunătăţit
considerabil, oferind oraşului nostru o
dezvoltare dinamică, acesta căpătând un
profund caracter minier. Astfel oraşul
Motru ocupă locul doi ca importanţă
economică şi socială în judeţul Gorj.
La data de 18 Octombrie 2000
oraşul Motru a fost declarat municipiu,
prin Legea nr. 180.
1.1.1 Date generale despre municipiul Motru
Date de identificare:
- Cod poştal
215200
- Localitatea;
Municipiul Motru
- Judeţul ;
Gorj
- Teritoriul administrativ;
PLOSTINA, DEALUL POMILOR, INSURATEI, LEURDA, ROSIUTA,
LUPOITA, RAPA
- Amplasare geografică (date de amplasare geografica şi vecinătăţi)
Municipiul Motru
este localizat în partea de sud-vest a judeţului Gorj din România la linia de
demarcaţie dintre judeţul Mehedinţi şi judeţul Gorj,
Municipiul Motru cuprins în SSTTRRAATTEEGGIIAA
DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE SSOOCCIIOO -- EECCOONNOOMMIICCĂĂ AA
JJUUDDEEŢŢUULLUUII GGOORRJJ 22000077-- 22001133
ZONA 4 – SUD VEST
4
are ca vecini: la sud şi sud-est – comuna Văgiuleşti (judeţul Gorj), la est - comuna
Slivileşti şi Mătăsari (judeţul Gorj), la nord şi nord-est - comuna Ciuperceni
(judeţul Gorj), la nord şi nord-vest - comuna Glogova (judeţul Gorj), la vest –
comuna Cătunele (judeţul Gorj) şi la sud-vest – comuna Broşteni (judeţul
Mehedinţi),
este aşezat pe D.N.67, la 44 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Gorj - Târgu-
Jiu şi la 42 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Mehedinţi - Dr. Tr. Severin.
- Primar (Numele, telefon, Fax, Email)
HANU DORIN, Mun. Motru, b-dul. Trandafirilor nr.1, jud. Gorj, Telefon:0253-
410560,61,62,63, Fax: 0253 410007 E-mail: [email protected];
- Distanţa până la reşedinţa de judeţ; (rutier, cale ferata)
este aşezat pe D.N.67, la 44 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Gorj -
TÂRGU-JIU.
Date privind terenurile
a. Suprafaţa totală a ariei geografice aparţinătoare localităţii
Municipiul Motru:
ocupă o suprafaţă de 50,09 km2
din care, 14,293 km2 reprezintă suprafeţe
intravilan;
deţine următoarele suprafeţe cu intravilan: oraşul Motru – 236,2 ha, satul Ploştina
– 109,00 ha; satul Dealul Pomilor – 34,5 ha; satul Însurăţei – 53,5 ha; satul Leurda
– 69,00 ha; satul Roşiuţa – 136,25 ha; satul Lupoiţa – 24,2 ha; satul Râpa – 51,00
ha.
b. Arabil;
1.081 ha;
c. Fâneţe;
1.808 ha;
d. Vii;
15 ha;
e. Livezi;
133 ha;
f. Păduri;
780 ha;
g. Lacuri
în jur de 1 ha;
h. Suprafeţe alocate altor folosinţe;
124 ha;
i. Terenuri neproductive.
100 ha.
Date despre populaţie
a. Total populaţie:
Municipiul Motru are o populaţie stabilă de 22.848 locuitori, din care:
oraşul Motru – 18.860;
sat Râpa – 399;
sat. Însurăţei – 533;
sat Leurda – 243;
sat Horăşti – 539;
sat Dealul Pomilor – 289;
sat Ploştina – 1157;
sat Roşiuţa – 747;
5
sat Lupoiţa – 81,
din care:
i. Bărbaţi
10.978;
ii. Femei
11.870.
b. Structura pe naţionalităţi
i. Romani:
22.500;
ii. Maghiari:
60;
iii. Germani:
-
iv. Romi;
200:
v. Alte naţionalităţi
80.
c. Situaţia ocupării populaţiei
i. Total populaţie ocupată:
9980 din care:
o Salariaţi: 9237
ii. Total populaţie neocupată din care:
1. şomeri – 1781 din care 1100 provin din sistemul minier;
2. persoane în asistenţă sociala la 31 martie 2006 – 870;
3. pensionari - 1335
Situaţia gospodăriilor
a. Numărul total al gospodăriilor: Conform Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor
încheiat în 20 aprilie 2002, municipiul Motru deţine: 8.633 clădiri din care 8186 destinate
locuinţelor şi un număr de 7.576 de gospodării, din care:
municipiul Motru – 6254;
sat Râpa – 119;
sat Însurăţei -154;
sat Leurda – 87;
sat Horăşti – 159;
sat Dealul Pomilor -193;
sat Ploştina – 321;
sat Roşiuţa – 252;
sat Lupoiţa – 37.
din care:
20 % din total populaţie - pană la 2 membri
45 % din total populaţie - 3 membri;
35 % din total populaţie - 4 şi peste 4 membri
Situaţia asigurării cu utilităţi
căi de acces la drumurile europene, naţionale, judeţene (descrieţi distanta, tipul de
amenajare, starea acestora):
Oraşul Motru este amplasat la intersecţia unor căi importante de comunicaţie:
o drumul DN 67, Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin, străbate Bazinul Minier
Motru de la sud la nord, asigurând legătura între municipiul Târgu Jiu, Bazinul
Minier Rovinari şi Bazinul Minier Mehedinţi;
6
o drumul Judeţean Strehaia – Broşteni – Motru, care începe din DN 67 şi asigură
legătura tuturor localităţilor din zona de vest a Bazinului Minier Motru;
o drumuri interioare, prin care fiecare incintă minieră are asigurată legătura cu DN
67;
o drumul modernizat Ploştina – Ştiucani – Miculeşti – Cojmăneşti care continuă
artera principală de legătură între Bazinul Carbonifer Motru şi Jilţ;
o Drumul Judeţean DJ671B Baia de Aramă - Motru – Samarineşti;
o calea ferată Motru – Strehaia care se racordează la magistrala feroviară
Timişoara – Bucureşti;
o în scopul protejării lucrărilor industriale de efectul distructiv al apelor de
suprafaţă au fost regularizate toate văile din zona incintelor miniere, astfel:
pârâul Băzăvani (incinta Horăşti), pârâul Boca (incinta Horăşti, Boca), pârâul
Leurda (incinta Leurda), pârâul Valea Cireşului (incinta Ploştina, pâraiele
Roşiuţa şi Ştirbeţ (incinta Roşiuţa), pârâul Lupoaia cu afluenţii Valea Stoican
(incinta Lupoaia) care este regularizată şi debuşează în râul Motru în amonte de
oraş. Cea mai importantă lucrare hidrotehnică este îndiguirea râului Motru în
zona oraşului Motru, cuprinse între DN 67 (podul rutier) şi debuşarea pârâului
Lupoaia, precum şi în aval de pod (500 m) pentru protecţia incintei Meriş. De
asemenea, este realizată devierea şi regularizarea râului Motru în amonte de oraş
până la localitatea Cătunele pentru facilitarea amplasării haldei de steril închise a
Carierei Lupoaia;
energie electrică:
consum energie electrica:(MWh/an): 8.500
gospodarii racordate - 7.576;
gospodarii neracordate - 0;
posibilităţi de extindere – DA.
alimentare cu apă:
consum apa: (mc/an) : 2.860.000.
90 % din total - gospodarii racordate;
10 % din total - gospodării neracordate;
10 % din total - gospodarii alimentate din puţuri individuale;
80 % din total - gospodarii alimentate din puţuri colective;
durata în ore/zi de funcţionare a reţelei de consum de apă - 24;
posibilităţi de extindere a reţelei sau a duratei de alimentare cu apă: DA
canalizare de ape menajere 102539 m3/lună:
Reţeaua menajeră este compusă din reţele secundare şi reţele principale, având
tuburi din beton cu diametrul între 250 ÷ 400 mm, în majoritatea zonelor din oraş
sunt subdimensionate, şi nu sunt capabile să preia întreaga cantitate de ape uzate
între orele de vârf. Din această cauză multe subsoluri rămân înecate, dar această
situaţie se datorează în multe cazuri şi neglijenţei Asociaţiilor de proprietari, care
deşi au obligaţia de a repara toate instalaţiile sanitare din subsolul blocurilor de
locuinţe, nu o fac, dând vina pe funcţionarea reţelei de canalizare.
Reţeaua menajeră are o lungime aproximativ de 27,8 Km, iar colectorul principal
4,6 Km. Colectorul principal are diametrul de 800 mm, şi intră în staţia de epurare
în amonte de Gara Însurăţei.
Utilizatorii sunt:
- Populaţie:
consumul mediu = 87.190 m3/lună;
- Rest consumatori:
agenţi economici cu capital de stat = 36,
7
consumul mediu = 13.266 m3/lună;
agenţi economici cu capital privat = 60,
consumul mediu = 2.083 m3/lună.
80 % din total - gospodarii racordate;
20 % din total - gospodării neracordate;
gospodarii cu tratare individuala - 0
gospodarii fără canalizare – în jur de 1000;
epurare ape menajere (informaţii cu privire la instalaţiile de epurare a apelor menajere)
Staţie de epurare amplasată pe Valea Motrului la sud de municipiu. Capacitate de
epurare: 102.539 (mc/an) Nu a fost finalizată realizarea fiului doi de canal
colector, şi modernizarea Staţiei de Epurare - etapa a-II-a
, lucrări de investiţii în
valoare de aproximativ 190 miliarde lei.
canalizare ape pluviale (informaţii cu privire la ;canalizarea apelor pluviale după caz):
Reţeaua pluvială este pozată aproximativ la 1 m adâncime, tuburile din beton
având un diametru între 200-250 mm. Ea este paralelă cu reţeaua de canalizare
menajeră şi are o lungime totală de aproximativ 27,2 Km. Canalul colector
principal care deversează direct în albia râului Motru are diametrul de 800 mm, şi
a fost închis cu un stăvilar, ca apele pluviale să treacă prin staţia de epurare.
Stăvilarul se deschide numai când condiţiile meteorice impun o evacuare mai
rapidă a apelor din străzile oraşului Motru.
transport în comun (informaţii cu privire la asigurarea mijloacelor de transport în
comun) Activitate de transport şi prestări servicii: S.C. IRIS SA care are un număr de
70 autovehicule active pentru transportul în convenţie.
reţele de comunicaţii (telefonie, număr de posturi instalate):
Gradul de asigurare cu echipamente de telecomunicaţii a cunoscut o dezvoltare în
perioada 1990÷1999, înregistrându-se un număr de peste 4.000 abonaţi telefonici,
prin dotarea cu centrală telefonică digitală şi canale de transmisie prin fibră optică.
Televiziunea prin cablu în municipiul Motru este asigurată prin S.C. Tyaxton Prod.
S.R.L. Motru – post particular de televiziune, apărut în baza Legii audiovizualului
şi a Licenţei de emisie nr. C335/3.03.1994. Televiziunea prin cablu asigură accesul
la texte, baze de date şi programe TV preluate prin sateliţi (60 canale), în prezent
intenţionându-se obţinerea a unei frecvenţe şi licenţe pentru înfiinţarea unui post
local de radio.
termoficare (gospodarii racordate la reţele de distribuţie a agentului termic):
Asigurarea cu energie termică se face de la o centrală termică de zonă cu două
cazane de radiaţie (2×CR 40 t/h) cu combustibil solid (păcură + cărbune), cazane de
abur CR (cazan de radiaţie) (nr. 01 şi nr. 02) – caracteristici tehnice principale - 50
Tone abur/h, 40 bari, 4500 C.
Cazanele de radiaţie sunt construite în anul 1964 – 1968 de către Uzina Vulcan
Bucureşti şi puse în funcţie în anii 1968- 1969, acestea nefiind omologate.
Pe perioada de iarnă când se asigură agent termic pentru încălzire funcţionează un
cazan de abur şi celălalt este în rezervă.
Asigurarea apei calde menajere pe perioada de vară funcţionează cazanul de apă
fierbinte CAF - 10 Gcal/h - ASF (ardere în strat fluidizat).
Cazanul de apă fierbinte 10Gcal/h tip ASF este confecţionat de către Întreprinderea de
Cazane Mici şi Arzătoare Cluj Napoca, an fabricaţie 1982 şi montată de către
Şantierul Vulcan Bucureşti, Şantier 7 Craiova şi pus în funcţie în anul 1984, acesta
nefiind omologat.
Cazanul de apă fierbinte 10 Gcal/h tip ASF funcţionează pe perioada de vară, pentru
asigurarea apei calde locatarilor municipiului Motru.
8
a) Producţia de energie termică iniţială, defalcată pe agenţii economici,
instituţii şi populaţie din care:
Instituţii - 17.559 Gcal/an.
Populaţie - 56.516 Gcal/an.
b) Nr. de apartamente care au fost iniţial racordate la apă caldă şi încălzire
şi evoluţia în perioada 2000 - 2004 (branşaţi, debranşaţi, rebranşaţi). Anul Branşaţi Debranşaţi Rebranşaţi
2000 6.493 9 1
2001 6.484 10 -
2002 6.474 5 -
2003 6.484 23 1
2004 6.461 1 3
alimentare cu gaze naturale (informaţii cu privire la nivelul de acoperire a locuinţelor
cu reţea de gaze, număr de gospodarii branşate/nebranşate):
Începând cu anul 2006 a fost pusă în funcţiune reţeaua de alimentare şi distribuţie
de gaze în municipiul Motru. Nivelul de acoperire este de 100% în oraş şi 0% la
sate, însă se prefigurează extinderea şi la satele aparţinătoare municipiului Motru.
Numărul de gospodării este în creştere, actualmente racordându-se 10% din
gospodării.
Reţele utilităţi
Utilitatea Lungimea Stare Observaţii
Apă 100,5 Km Uzură foarte mare cu durată de exploatare
peste 30 ani
Necesar reabilitarea întregului
sistem de alimentare cu apă la
nivelul municipiului ca necesitate
imediată
Canalizare ape
menajere
27,8 Km Uzură foarte mare cu durată de exploatare
peste 30 ani
Necesar reabilitarea întregului
sistem de canalizare la nivelul
municipiului ca necesitate
imediată
Canalizare ape pluviale 27,2 Km Uzură foarte mare cu durată de exploatare
peste 30 ani
Necesar reabilitarea întregului
sistem de canalizare la nivelul
municipiului ca necesitate
imediată
Termoficare 74075 Gcal/an. Uzură foarte mare cu durată de exploatare
peste 30 ani
Necesar reabilitarea întregului
sistem de canalizare la nivelul
municipiului ca necesitate
imediată
Gaze În jur de
20Km
Reţele noi construite date în folosinţă în 2006 10% din populaţie s-au racordat la
reţeaua de gaz.
Electrice 8.500 MWh/an Există racordate la sistemul electric toate
gospodăriile din municipiu
Necesare investiţii în sistem
pentru menţinerea calităţii şi
asigurarea cantităţii cu energie
electrică.
Reţele de drumuri
Categoria Nemodernizate
Modernizate
Starea
Total: 17 Km
din care:
Total: 10,5 Km
din care:
Orăşeneşti 0% 100% Bună spre foarte bună
Comunale 50% 50% Satisfăcătoare
Săteşti 70% 30% Satisfăcătoare
Intercomunale 50% 50% Satisfăcătoare
9
Gestionarea deşeurilor urbane
Utilitatea Caracteristici Stare Observaţii
Colectare şi transport Serviciul public de salubrizare (transport
gunoi) este asigurat de două autocontainere
(cu cârlig), o autocompactoare şi un tractor cu
lamă pentru groapa de gunoi.
Ridicarea şi transportul containerelor se face
zilnic (luni – sâmbătă) între orele 700 – 1500,
iar în zilele de sărbători legale este asigurat
întotdeauna cu o maşină de serviciu pe bază
de grafic.
Categoriile de utilizatori sunt următoarele:
1. populaţie - 17 asociaţii de proprietari,
― consumul mediu = 740 m3/lună;
2. alţi consumatori: - 107 agenţi economici,
― consumul mediu = 277 m3/lună.
Primăria Municipiului Motru şi unităţile
subordonate îşi ridică gunoiul menajer cu
autocontainere ale Serviciului Public Motru.
Uzură foarte mare cu
durată de exploatare
peste 30 ani
Necesar reabilitarea
întregului sistem de
colectare şi transport la
nivelul municipiului ca
necesitate imediată
Sortare depozitare Gunoiul menajer este depozitat în containere
metalice de capacitatea 5m3×42buc. şi
eurocontainere 1,1 m3 x 20 buc. şi este
transportat la groapa de gunoi a municipiului
Motru, care se află în Dealul Miculeştilor –
Ploştina.
Groapa de gunoi nu este organizată ca depozit
ecologic, nu este împrejmuită, nu se face
sortarea gunoiului menajer, nu există
crematoriu pentru deşeuri periculoase, nu are
paznici şi angajaţi permanenţi motiv pentru
care se impune amenajarea unei gropi
ecologice la nivelul municipiului Motru.
Uzură foarte mare cu
durată de exploatare
peste 30 ani
Necesar reabilitarea
întregului sistem de
sortare depozitare la
nivelul municipiului ca
necesitate imediată
Cum este administrat (exploatat întreţinut, reparat, modernizat) sistemul pentru fiecare tip de utilitate.
Actualmente:
Serviciul Public de Călători Motru este concesionat la SC IRIS SA Motru;
Serviciul de Salubritate este asigurat parţial de S.C. Rezoprest S.A. Motru iar parţial
de Direcţia Publică Motru. Serviciul de salubritate se prevede ca în 2009 să fie
efectuat în totalitate de Direcţia Publică Motru care este serviciu public subordonat
Consiliului Local Motru.
Serviciul de Agent Termic şi Apă Caldă Menajeră în 2008 a fost preluat de Consiliul
Local Motru prin preluarea SC UATAA Motru şi trecerea în patrimoniul local al
municipiului Motru.
Serviciul de Canalizare şi Serviciul de Alimentare cu Apă funcţionează din 2007 prin
crearea Operatorului Unic creat la nivelul judeţului Gorj respectiv SC Aparegio SA –
societate cu aport de capital a autorităţilor locale acţionare.
Cum este asigurată finanţarea operaţiunilor de exploatare întreţinere etc.
Actualmente:
Serviciul Public de Călători Motru este concesionat la SC IRIS SA Motru;
Serviciul de Salubritate parţial este asigurat de S.C. Rezoprest S.A. Motru prin
autofinanţare iar parţial de Direcţia Publică Motru prin Buget Local şi autofinanţare;
10
Serviciul de Agent Termic şi Apă Caldă Menajeră este asigurat cu finanţare din
Bugetul local, autofinanţare şi subvenţii din Bugetul de Stat,
Serviciul de Canalizare şi Serviciul de Alimentare cu Apă funcţionează din 2007 prin
crearea Operatorului Unic creat la nivelul judeţului Gorj respectiv SC Aparegio SA –
societate cu aport de capital a autorităţilor locale acţionare, respectiv şi Consiliul Local
Motru cu 14% din totalul de acţiuni cu finanţare din Bugetul local şi autofinanţare.
Proiecte în curs de implementare pentru utilităţi:
a. finanţări nerambursabile, contracte si împrumuturi obţinute in ultimii 3 ani de
la instituţii Europene şi state membre UE (ex fonduri de preaderare UE)
Nr.
Crt.
Denumire
Proiect
Durată de
implementare
Nr. contract Denumire sursă de
finanţare
Valoare
totală proiect
Valoare
Grant
Contribuţie
proprie
1 Proiect „Motru
– oraş ecologic european”
30 LUNI 43218/
29.11.2006
Program PHARE 2004 –
Coeziune Economică şi Socială „Schema de
Investiţii pentru
proiectele mici de gestionare a deşeurilor
460.654,95
EURO
413.654,95
EURO
47.000
EURO
2 Proiect „Staţie
pentru transfer
ecologic al deşeurilor în
zona Motru”
24 LUNI 54962/
30.11.2005
Program PHARE 2005 –
Coeziune Economică şi
Socială „Schema de Investiţii pentru
sprijinirea iniţiativelor
sectorului public în sectoarele prioritare de
mediu”
580.627,83
EURO
520.627,83
EURO
60.000
EURO
3 Construire
drum centura DN 67- Gara
Motru – DJ
671B
22 luni 61079/
19.12.2007
Program „Asistenţa
tehnică pentru sprijinirea Autorităţilor Publice
Locale in pregătirea
tehnica a proiectelor de investiţii publice,
finanţate prin Programul
Operaţional Regional 2007-2013”
203.459,28
EURO
203.459,28
EURO
0
4 Proiect
„Reabilitare
Aleea Liliacului, oraş
Motru, judeţul
Gorj”
36 luni 4613
din
03.12.2007
Programul Guvern -
BIRD – Închiderea
Minelor şi Regenerare Socio-economică –
Componenta Regenerare
Socio-economică, Subcomponenta
Infrastructură Municipală
592.608,695
US$
538.735 US$ 53.873,478
US$
5 „Reabilitare
alimentare cu apă potabilă şi
reţea de
distribuţie sate aparţinătoare,
municipiul
Motru, judeţul Gorj”
24 luni Proiect
derulat prin CNI
Program Guvernamental
- Program integrat de reabilitare a sistemelor de
alimentare cu apă şi
canalizare a staţiilor de tratare a apei potabile şi
staţiilor de epurare a
apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până la
50.000 locuitori”
3.640.420
EURO
2.661.625
EURO
978.795
EURO
6 „Extinderea şi
Reabilitarea Sistemelor de
Apă şi Apă Uzată în
Judeţul Gorj”
2009-2013 - PPrrooggrraammuull ooppeerraaţţiioonnaall
ppeennttrruu aassiisstteennţţăă
ssttrruuccttuurraallăă ccoommuunniittaarrăă
pprriinn FFoonndduull EEuurrooppeeaann ddee
DDeezzvvoollttaarree RReeggiioonnaallăă şşii
FFoonndduull ddee CCooeezziiuunnee îînn
ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu
oobbiieeccttiivvuull CCoonnvveerrggeennţţăă îînn
RRoommâânniiaa
Suma aferentă
municipiului Motru:
5.873.373 EURO
5.175.373
EURO
698.000
EURO
11
b. cereri de finanţare nerambursabile depuse (sau care urmează a fi depuse) la
instituţii Europene si state membre UE (ex fonduri de preaderare UE) Nr.
Crt.
Denumire
Proiect
Durată de
implementare
Data
estimata de
depunere
Denumire sursă de
finanţare
Valoare
totală proiect
Valoare
Grant
Contribuţie
proprie
1 Construire
drum centură
DN67-Gara Motru-DJ671B,
L=3,4 Km
2010-2013 31.04.2009 Programul Operaţional
Regional 2007-2013, Axa
prioritară 2 – „Îmbunătăţirea
infrastructurii de
transport regionale şi locale” Domeniul de
intervenţie 2.1 –
„Reabilitarea şi modernizarea reţelei de
drumuri judeţene, străzi
urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea
şoselelor de centură”
3.594.400
EURO
3.522.512
EURO
71.888
EURO
2 Planul Integrat de Dezvoltare
Urbană (PIDU)
pentru centrul urban (CU)
municipiul
Motru, judeţul Gorj -
România
2010-2013 31.03.2009 Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 1 –
Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli
urbani de creştere
Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri
integrate de dezvoltare
urbană Sub-domeniul: Centre
urbane
3.075.250 EURO
3.013.745 EURO
61.505 EURO
Cadrul natural (informaţii despre relief, ape, zone de agrement, rezervaţii surse de poluare etc.
Flora şi fauna fascinează turiştii acestor locuri prin biodiversitate şi frumuseţe.
Zona este foarte cunoscută vânătorilor prin domeniile de practică vânătorească.
Vânătoarea este permisă persoanelor cu permis de vânătoare recunoscut în Europa şi
respectarea legislaţiei româneşti, cu adresare către Regia Naţională a Pădurilor, Direcţia de
Vânătoare, Silvicultură şi Comercializare.
Fauna acvatică cuprinde o largă diversitate de specii de peşti. Pescuitul sportiv se
poate desfăşura pe lacurile formate în urma închiderii exploatărilor miniere din zonă (crap,
caras, ştiucă) sau pe râul Motru (clean, mreană).
Flora acestor meleaguri este reprezentată prin păduri de foioase şi plante: sunătoare,
muşeţel, măceş, rug, fag, podbal, pătlagină, urzică, trifoi, sulfină, etc.
Clima regiunii este temperat-continentală, caracterizată prin ierni blânde şi veri
călduroase.
Relieful se compune din lunci (Lunca Motrului) şi dealuri acoperite cu păduri.
Resurse specifice (informaţii cu privire la resursele regenerabile şi neregenerabile disponibile în zona)
Municipiul Motru deţine rezerve naturale de:
cărbune energetic (lignit);
terenuri agricole fertile, cu o bună perspectivă pentru agricultura biologică datorită
insuficientei utilizări în ultimul deceniu a substanţelor chimice fertilizatoare;
12
peste 14 km2 păduri cu esenţe remarcabile: fagul stejarul şi salcâmul;
resurse de apă: râul Motru şi pânza freatică situată în apropierea scoarţei terestre.
Activităţi economice specifice localităţilor (informaţii cu privire la activităţile specifice tradiţionale şi la perspectiva acestora, alte consideraţii privind activităţile economice din zona);
SITUAŢIA ACTUALĂ:
În industrie:
preponderent - mineritul prin exploatări ale lignitului la suprafaţă (cariere de lignit) şi
de subteran (mine). Activitatea minieră care se desfăşoară în 2 unităţi miniere de
subteran şi 2 de suprafaţă (cariere);
alte unităţi: de transport, de construcţii, de confecţii metalice şi reparaţii utilaj minier,
o fabrică de tricotaje şi o uzină de apă şi agent termic. Localitatea Motru este o zonă
monoindustrială bazată în principal, pe extracţia cărbunelui energetic - lignit).
În agricultură:
1.118 ha - suprafeţe arabile destinate cultivării cerealelor (în special porumb şi grâu),
plantelor oleaginoase (în special floarea soarelui), legumelor (soia, mazăre, fasole,
roşii, varză, praz, ceapă, castraveţi, ardei), cartofilor;
apicultura prin producţia de miere;
89 ha - viticultura prin producţia de struguri şi vin;
211 ha - pomicultura prin producţia de fructe (prune, mere, pere, cireşe) şi preparatele
din fructe;
1.618 ha – păşuni şi fâneţe pentru creşterea animalelor reprezentată prin bovine,
porcine, oi, capre şi cabaline;
creşterea păsărilor reprezentată prin găini, gâşte, raţe şi curci.
Datorită lucrărilor de excavaţii, terenul arabil şi pădurile sunt puternic afectate, astfel
că activitatea de creştere şi de cultivare a pomilor fructiferi şi viţei-de-vie se practică
într-o mică măsură. Datorită restructurărilor care au avut loc în acest domeniu
industrial a rezultat un număr foarte mare de şomeri. Pentru reducerea numărului de
şomeri este imperios necesar sprijinirea şi stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii
care pot crea noi locuri de muncă în agricultură, mică industrie alimentară, construcţii,
transporturi, industrie uşoară, etc., folosind materii prime, materiale şi forţă de muncă
din zonă.
Mediul Economic
a. Informaţii despre agenţii economici din zonă
Forma de capital
Specificaţie Capital privat Capital de stat Capital mixt
Industrie 10 8 2
Agricultura 0 2 0
Comerţ 580 1 0
Construcţii 3 1 0
Transport 5 0 2
Turism 1 0 0
Alte activităţi 0 0 0
TOTAL 599 12 4
b. Informaţii despre mediul financiar bancar
13
Instituţii financiar bancare Cu capital privat Cu capital de stat Cu capital mixt
Bănci 5 1 1
Instituţii de Microcreditare 0 0 0
Cooperative de credit 0 0 0
CAR 1 0 1
Fonduri de garantare 0 0 0
Societăţi de asigurare 6 0 0
Alte instituţii financiare 0 0 0
TOTAL 12 1 2
Mediul social
a. învăţământ
Unităţi de
Învăţământ:
Număr unităţi Nr. locuri Nr. elevi 2006
Preşcolar 11 1500 1440
Primar 8 1640 1640
Secundar inferior 2 1640 1640
Secundar superior 2 3290 3280
Post liceal 0 0 0
Superior 0 0 0
TOTAL 23 8070 8000
b. sănătate
Unităţi: Număr unităţi Nr. locuri Nr. 2005
Spitale 1 283 283
Ambulatorii 1 - -
Dispensare 21 - -
TOTAL 23 283 283
c. câştiguri medii lunare
Număr de
angajaţi
Total agenţi economici Total număr angajaţi Câştiguri medii
anual [lei/angajat]
1-9 584 2000 800
10-49 19 760 900
50-249 6 870 1000
250-499 4 1100 1090
> 500 2 4500 1100
TOTAL 615 9230 978
8186 destinate locuinţelor şi un număr de 7.576 de gospodării,
d. fond locativ
Fond
locativ:
Număr
unităţi – din
care
în apartamente În case
Total 1 camera 2 camere 3 camere Total 2 camere 3 camere
Privat 15322 8168 500 3500 4186 7576 1200 6376
De stat 520 520 155 105 260 - - -
TOTAL 15762 8688 655 3605 4446 7576 1200 6376
ACTIVITĂŢI COMERCIALE:
- nr. unităţilor cu profil comercial la nivelul localităţii este de 584 (S.R.L., S.A.,
S.N.C.);
- nr. de angajaţi în aceste unităţi este 1650;
14
- nr. de întreprinzători particulari (A.F., I.M.M., INDEPENDENŢI)-74.
TURISM
În Municipiul Motru există un singur hotel-restaurant ”Intim”, cu o capacitate de
cazare de 32 de locuri, categoria 3 stele, cu o sală de mese şi o bucătărie.
Ca şi trasee turistice existente pot fi menţionate:
o Motru-Tismana-Runcu-Cheile Sohodolului;
o Motru-Apa Neagră- Padeş-Valea Mare-izvoarele Cernei;
o Motru-Peştişani-Hobiţa;
o Motru-Cătunele-Bala Băi;
o Motru-Baia de Aramă-Ponoarele.
1.1.2 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii.
Poziţionare spaţială faţă de principalele coridoare, axe europene, precum şi faţă de
principalii poli europeni
Nivelul european
La nivel european, municipiul Motru şi aria sa de influenţă se definesc ca fiind o Arie
Urbană Funcţională, participând ca actor la politica de coeziune naţională şi regională.
Prin poziţia sa geografică, municipiul Motru poate juca un rol important în coeziunea
teritorială şi economică, prin dezvoltarea împreună cu alte arii urbane funcţionale precum
Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin, Craiova şi Baia de Aramă – Băile Herculane, şi poate
deveni parte integrată a unei axe de dezvoltare economică la nivel naţional formată din Târgu
Jiu, Motru, Drobeta Turnu Severin, Râmnicu Vâlcea.
Nivelul naţional
Oraşul Motru este amplasat la intersecţia unor căi importante de comunicaţie:
- drumul DN 67, Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin, străbate Bazinul Minier Motru de
la sud la nord, asigurând legătura între municipiul Târgu Jiu, Bazinul Minier Rovinari
şi Bazinul Minier Mehedinţi;
- drumul Judeţean Strehaia – Broşteni – Motru, care începe din DN 67 şi asigură
legătura tuturor localităţilor din zona de vest a Bazinului Minier Motru;
- drumuri interioare, prin care fiecare incintă minieră are asigurată legătura cu DN 67;
- drumul modernizat Ploştina – Ştiucani – Miculeşti – Cojmăneşti care continuă artera
principală de legătură între Bazinul Carbonifer Motru şi Jilţ;
- Drumul Judeţean DJ671B Baia de Aramă - Motru – Samarineşti;
- calea ferată Motru – Strehaia care se racordează la magistrala feroviară Timişoara –
Bucureşti;
15
JUDEŢUL
GORJ
- în scopul protejării lucrărilor industriale de efectul distructiv al apelor de suprafaţă au
fost regularizate toate văile din zona incintelor miniere, astfel: pârâul Băzăvani
(incinta Horăşti), pârâul Boca (incinta Horăşti, Boca), pârâul Leurda (incinta Leurda),
pârâul Valea Cireşului (incinta Ploştina, pâraiele Roşiuţa şi Ştirbeţ (incinta Roşiuţa),
pârâul Lupoaia cu afluenţii Valea Stoican (incinta Lupoaia) care este regularizată şi
debuşează în râul Motru în amonte de oraş. Cea mai importantă lucrare hidrotehnică
este îndiguirea râului Motru în zona oraşului Motru, cuprinse între DN 67 (podul
rutier) şi debuşarea pârâului Lupoaia, precum şi în aval de pod (500 m) pentru
protecţia incintei Meriş. De asemenea, este realizată devierea şi regularizarea râului
Motru în
amonte de oraş
până la
localitatea
Cătunele
pentru
facilitarea
amplasării
haldei de steril
închise a
Carierei
Lupoaia.
Nivelul regional
În planul
dezvoltării intra-
regionale Municipiul
Motru se diferenţiază
de celelalte oraşe, prin
specificul activităţii
predominante –
mineritul.
Atractivitatea sa se
datorează poziţiei
geografice,
infrastructurii de
transport şi reţelei de
utilităţi dezvoltate şi a
forţei de muncă calificate. Nivelul calităţii vieţii populaţiei din municipiului Motru este
superior celui existent în alte oraşe.
Municipiul Motru face parte din judeţul Gorj şi este cuprins in Regiunea de
Dezvoltare 4 Sud – Vest Oltenia. Judeţul Gorj este situat în partea de sud - vest a României
are o suprafaţă de 5.602 km2 fiind din punct de vedere teritorial administrativ, divizată în
două municipii – Târgu-Jiu si Motru, 5 oraşe si 63 comune.
Populaţia stabilă a judeţului Gorj este de aproximativ 394.570 locuitori, marea
majoritate fiind de naţionalitate română şi de religie ortodoxă.
16
Centre de polarizare in regiunea Oltenia
Localizare:
Municipiul Motru
este localizat în partea de sud-vest a judeţului Gorj din România la linia de
demarcaţie dintre judeţul Mehedinţi şi judeţul Gorj,
are ca vecini: la sud şi sud-est – comuna Văgiuleşti (judeţul Gorj), la est - comuna
Slivileşti şi Mătăsari (judeţul Gorj), la nord şi nord-est - comuna Ciuperceni
(judeţul Gorj), la nord şi nord-vest - comuna Glogova (judeţul Gorj), la vest –
comuna Cătunele (judeţul Gorj) şi la sud-vest – comuna Broşteni (judeţul
Mehedinţi),
este aşezat pe D.N.67, la 44 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Gorj - Târgu-
Jiu şi la 42 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Mehedinţi - Dr. Tr. Severin.
Municipiul Motru:
are în componenţă:
o oraşul Motru;
o 7 sate componente:
Ploştina;
Dealul Pomilor;
Însurăţei;
Leurda;
Roşiuţa;
Lupoiţa;
Râpa.
17
Justificarea alegerii
Oraşul Motru este ales ca zonă principală de acţiune, reprezentând centrul urban cu
principalele instituţii şi activităţi comerciale din municipiul Motru.
Oraşul Motru deţine 236,2 ha de intravilan, respectiv 18.860 de locuitori din totalul de
22.848, respectiv 6.254 de gospodării dintr-un total de 7.576.
Oraşul Motru ca centru urban are nevoie de o dinamică de dezvoltare şi de o
modernizare conforme cu cerinţele actuale. Se identifică ca nevoi prioritare modernizarea
infrastructurii urbane şi de mediu prin atenuarea impactului social al restructurării sectorului
minier şi crearea unui mediu favorabil dezvoltării serviciilor, atragerea investitorilor in
domeniul afacerilor şi turismului prin accesul cetăţenilor din municipiul Motru la utilităţi
publice îmbunătăţite prin:
- creşterea capacităţii comunităţii în rezolvarea participativă a necesitaţilor identificate,
- promovarea bunelor practici de mobilizare a comunităţii în reabilitarea infrastructurii;
- asigurarea durabilităţii infrastructurii reabilitate.
Astfel este necesară asigurarea unei infrastructuri solide, în vederea atragerii de noi
investitori în zonă pentru diversificarea activităţilor economice.
În zona Motru, cea mai importantă materie primă locală este cărbunele lignit, a cărui
rezervă exploatabilă se estimează a se valorifica pe o durată de cel puţin 57 de ani în
cantitate de 285 milioane tone:
- 80 milioane tone, în licenţă de exploatare pe 20 de ani (2000 – 2020) la Cariera
Roşiuţa şi Cariera Lupoaia;
- 62 milioane tone, în afară de licenţă, la Cariera Roşiuţa;
- 73 milioane tone, în afară de licenţă, extindere la Cariera Roşiuţa spre Runcurel;
- 70 milioane tone, în afară de licenţă, cariera Ploştina Sud.
Odată cu găsirea resurselor financiare pentru redarea terenurilor afectate de lucrările
miniere în circuitul agricol, se poate relansa agricultura din zonă cu toate ramurile sale:
creşterea păsărilor şi animalelor, cultivarea viţei-de-vie, a pomilor fructiferi, a cerealelor, a
legumelor şi a zarzavaturilor. Acest lucru creează oportunitatea creării în oraşul Motru a
industriei de prelucrare a cărnii şi laptelui, a sucurilor naturale din fructe inclusiv de pădure,
conserve şi alte produse alimentare.
De asemenea, prin exploatarea şi prelucrarea balastului din albia râului Motru se pot
produce în oraşul Motru materiale de construcţii (cărămidă, ţiglă, produse de balastieră - nisip
şi alte sorturi, betoane, mortare). Cele peste 750 ha de pădure (fag, stejar, salcâm) din zona
municipiului Motru, pot pune bazele dezvoltării industriei lemnului, a prelucrării acestuia.
De asemenea, trebuie menţionat că Municipiul Motru beneficiază de facilităţile
prevăzute pentru zonele defavorizate pe perioada 1999 – 2009, în conformitate cu Hotărârea
nr. 193 din 25 martie 1999 - privind declararea zonei miniere Motru - Rovinari, judeţul Gorj,
ca zonă defavorizată.
Datorită caracterului monoindustrial al municipiului precum şi a disponibilizărilor din
minerit şi a restructurării continue a acestuia, oraşul Motru se confruntă cu o rată ridicată a
şomajului şi cu o degradare progresivă a nivelului de trai. Numărul persoanelor
disponibilizate din minerit sau activităţi conexe, în ani 1999 – 2000 a fost de 4000 la nivelul
municipiului Motru. Indicele de şomaj din populaţia activă, aşa cum rezultă din
Recensământul din anul 2002, a fost de cuprinsă între 20-25%. În Municipiul Motru,
ponderea şomerilor în populaţia stabilă 18-62 ani a fost la sfârşitul lunii decembrie 2008 de
5,1%, corespunzătoare unui număr de 809 şomeri faţă de luna decembrie 2007, când au fost
înregistraţi 657 de şomeri cu domiciliul în Municipiul Motru.
18
În anul 2008 AJOFM Motru a înregistrat un nr. de 1.399 persoane cu domiciliul în
Municipiul Motru care au solicitat loc de muncă (844 femei şi 555 bărbaţi), din care 755 au
beneficiat de indemnizaţie de şomaj (495 femei şi 260 bărbaţi).
Comunitatea din oraşul Motru se confruntă cu următoarele mari probleme sociale:
rata crescută a şomajului; gradul mare de sărăcie; creşterea dependenţei familiilor de
disponibilizaţi de autorităţile publice locale; marginalizarea socială.
Ca urmare, pentru atenuarea acestor fenomene este necesară intervenţia
administraţiei locale prin oferirea de servicii sociale care să asigure un sistem alternativ pentru
instituţionalizare şi o condiţie pentru respectul dreptului fiecăruia de a trăi şi a muncii. O parte
din persoanele aflate în dificultate sunt în evidenţa Primăriei şi sunt incluse în lista
beneficiarilor de ajutor social conform Legii nr. 416/2001. Însă factorii enumăraţi mai sus au
contribuit la mărirea numărului de persoane aflate în dificultate şi extinderea stării de sărăcie
extremă în zona oraşului Motru, astfel încât un număr, cu mult mai mare decât cele aflate în
ajutor social, de persoane se află în situaţii critice care determină imposibilitatea îngrijirii
medicale minime, lipsuri în alimentaţie, lipsa surselor financiare pentru cumpărarea unei
locuinţe, număr mare de copii aflaţi în imposibilitatea frecventării unor forme de învăţământ.
De cele mai multe ori, serviciile publice specializate existente la nivelul oraşului
Motru se află în imposibilitatea de a ajuta toate persoanele aflate în situaţii de dificultate, pe
fondul resurselor bugetare insuficiente. De aceea, pentru atenuarea acestor fenomene a fost
necesară intervenţia administraţiei locale prin accesarea unor fonduri comunitare pentru
realizarea unui proiect care sa asigure dezvoltarea şi extensia serviciilor sociale ca un sistem
alternativ pentru instituţionalizare şi o condiţie pentru respectul dreptului fiecăruia de a trăi.
Provocările din ultimii ani la care municipiul Motru, administraţia, sistemul
educaţional şi locuitorii săi au trebuit să răspundă, respectiv trecerea de la un oraş cu profil
minier accentuat la un municipiu modern atât ca şi formă urbană cât şi ca fond civic, au făcut
ca, prin management şi mobilizare de resurse umane, oraşul să reziste provocărilor (riscurilor
majore) şi să se pregătească pentru noile tendinţe ale mileniului III. Motru are potenţialul
uman şi de infrastructură necesar pentru a redeveni un centru economic al regiunii Sud Vest
Oltenia. Pentru aceasta este nevoie să se creeze un mediu favorabil dezvoltării mediului de
afaceri prin: crearea unui mediu de angajare bine plătit, atragerea de investiţii în municipiu,
dezvoltarea resurselor umane, implicarea mediului universitar.
Motru este capabil să ridice standardul de viaţă al locuitorilor săi la un nivel european.
Pentru aceasta este necesar accesul la o infrastructură de calitate: utilităţi, drumuri, pasaje,
parcări, o locuinţă decentă (reabilitare energetică), condiţii de siguranţă, sănătate, învăţământ
şi servicii sociale, într-un mediu curat.
Motru, în calitatea sa de motor zonal al dezvoltării economice necesită o infrastructură
adecvată pentru întreprinzători, legături bune de transport, servicii de consultanţă şi sprijinire
a afacerilor de bună calitate pentru cei ce doresc să investească, sau forţă de muncă bine
calificată.
Se justifică alegerea oraşului ca zonă de acţiune şi prin poziţia centrală, strategică de
legătură cu municipiile Craiova, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin.
Municipiul Motru este cuprins în cadrul strategiilor de dezvoltare naţională, regională,
judeţeană şi locală, astfel:
Conform Strategiei de dezvoltare socio-economică a judeţului Gorj 2007- 2013,
aprobată prin HCJ este prevăzută viziunea pentru zona 4 în care este repartizat
municipiul Motru:
…”În anul 2013 avem o infrastructură modernă, eficientă şi atractivă, compusă din:
reţele complete şi uniform distribuite de utilităţi (electrice, energetice şi de comunicaţii)
reţele rutiere moderne, completate cu străzi auto de mare viteză între localităţi
unităţi şcolare, sanitare, culturale şi sociale funcţionale
19
infrastructura vernaculară restaurată, reabilitată, inclusă în circuitul turistic intern şi
extern”…
Conform Strategiei DEZVOLTARE REGIONALA SOCIO-ECONOMICE 2007-
2013, realizată de ADR Sud-Vest Oltenia este prevăzut:
“OBIECTIV GENERAL
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economică pentru 2007-2013 este
reducerea disparităţilor de dezvoltare între regiunea SV Oltenia şi celelalte regiuni ale ţării
în scopul creşterii nivelului de trai al cetăţenilor.
OBIECTIVE SPECIFICE
….
Creşterea atractivităţii regionale şi dezvoltarea durabilă a regiunii prin
îmbunătăţirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane şi a potenţialului turistic.
….
PRIORITĂŢI MĂSURI
…….
2.3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale şi de educaţie
2.4. Reabilitarea zonelor urbane, (inclusiv zone verzi, moşteniri culturale şi istorice, sport şi
activităţi recreative, site-uri industriale deteriorate şi abandonate, parcări, zone pietonale,
control trafic, parcuri)…”
1.2. Caracteristici demografice şi sociale ale zonei de acţiune urbană Oraşul Motru
şi comparaţie cu Municipiul Motru
Populaţia se compune dintr-o masă compactă de români care odată cu dezvoltarea
industriei miniere în zonă a atras forţe de muncă disponibile din toată ţara conducând la o
revoluţie demografică fără precedent, astfel conducând la apariţia oraşului Motru. În anul
1969 ritmul oraşului Motru a crescut de 3,6 ori faţa de 1968, iar în anul 1975 populaţia se
ridica la 17.000 din care 80 % erau muncitori minieri cazaţi în 55 de blocuri (3.775
apartamente).
Concomitent cu crearea de locuinţe sau construit: complexe comerciale, magazine,
restaurante, cinematograf cu 500 de locuri, club muncitoresc, farmacie, policlinică, spital, etc.
Mişcarea naturală a populaţiei defineşte schimbările survenite în numărul şi structura
populaţiei numai ca urmarea naşterilor, deceselor, căsătoriilor şi divorţurilor.
1.2.1. Natalitatea
Natalitatea reprezintă frecvenţa naşterilor în interiorul unei populaţii, măsurându-se
prin rata natalităţii, indicator calculat prin raportul născuţilor vii la populaţia medie, exprimat
în promile (‰).
Nivelul general de dezvoltare economică şi socială, factorii biologici, politici şi
culturali au o influenţă importantă asupra natalităţii. Dorinţa de dobândire a proprietăţii,
cheltuielile ridicate implicate de educaţia şi creşterea copiilor, lipsa de spaţiu locuibil, grija
pentru sănătatea mamei au condus la scăderea natalităţii. În mediul rural aceste motivaţii nu
există astfel natalitatea este mult mai ridicată.
În ceea ce priveşte vârsta populaţiei, sunt analizate grupele de vârstă care participă
diferenţiat la procesul de procreare.
Fenomenul demografic a fost şi este influenţat de politica demografică promovată
etapizat în oraşul Motru şi satele componente, precum şi de elemente ca: structura pe vârstă şi
20
sexe, ponderea populaţiei fertile, nivelul de dezvoltare economică şi socială, gradul de
instruire a populaţiei.
Rata medie a natalităţii între anii 1966÷1998 a avut valori foarte mai în oraşul nostru,
astfel în anul 1967, rata natalităţii a fost de 43,2 ‰, al doilea maxim înregistrându-se în anul
1987 de 27,8 ‰, dată după care scăderea este continuă până astăzi.
EVOLUŢIA NATALITĂŢII ÎN PERIOADA 1967-2001
An
ii
1967
1987
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
Na
tali
tate
a
43,2
27,8
90,2
70,9
71,9
67,5
59,6
65,0
57,0
55,7
51,3
46,0
40,8
21,7
Nupţialitatea, ca valori, se corelează cu natalitatea având aproximativ aceleaşi
coordonate. Pentru perioada 1966÷1999 variaţia acestui indicator a fost de 11 ‰ în oraşul
Motru, rata de divorţialitate fiind de 4 ‰.
1.2.2. Mortalitatea
Mortalitatea reflectă totalitatea deceselor care se produc în cadrul unei populaţii,
aceasta exprimându-se prin rata mortalităţii – indicator demografic care reprezintă raportul
dintre numărul total de decedaţi şi populaţia medie (exprimat în promile).
Mortalitatea constituie al doilea element important privind dinamica populaţiei şi
prezintă fluctuaţii anuale.
Populaţia oraşului Motru, începând cu anul 1990, a intrat într-un proces de scădere
continuă, fapt datorat în primul rând mortalităţii, dar şi a altor factori (migrarea,
disponibilizările – prin diminuarea activităţii miniere din zonă). Principalii factori se
influenţează mortalitatea sunt cei socio-economici precum şi factorii genetici şi ecologici în
mică măsură. Privind starea economică, aceşti factori variază pe palierele macrosociale şi
microsociale datorită scăderii nivelului de trai prin diminuarea veniturilor şi mărirea
cheltuielilor.
Lipsa de resurse face ca sprijinul administraţiei publice locale acordat instituţiilor
sanitare sau cetăţenilor să fie scăzut. Sărăcirea populaţiei duce la carenţe în domeniul
alimentaţiei, influenţând capacitatea de protecţie a organismului faţă de bolile provocate de
agenţii patogeni. Un alt aspect îl constituie condiţiile de viaţă ale familiilor, dotarea materială,
0
20
40
60
80
100
1967
1987
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
Anul
Rata
nata
lita
tii
Natalitatea
21
asigurarea serviciilor (încălzire, apă potabilă, canalizare, climatizarea, dotarea cu aparate de
uz casnic, etc.).
Calitatea mediului din oraş şi zonele adiacente, poluarea industrială, salubritatea,
insectele sau alte vieţuitoare care invadează oraşul, calitatea apei potabile sunt factori
determinanţi ai calităţii vieţii ce determină apariţia de boli ce conduc la creşterea indicelui de
mortalitate.
Datorită condiţiilor grele de muncă în care lucrează minierii, există un consum ridicat
de alcool şi tutun, favorizează apariţia bolilor specifice ca tuberculoza, cancerul bronhiilor şi
al plămânului, ciroze ale ficatului, bolile ischemice ale inimii.
O cauză a deceselor din oraşul Motru o reprezintă gradul de îmbătrânire a populaţiei,
mai ales în mediul rural.
În anul 1979, oraşul Motru a avut cele mai mici rate de mortalitate – de 3,5 ‰. EVOLUŢIA MORTALITĂŢII ÎN PERIOADA 1979-2001
Anii
1979
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
Mortalitatea
3,5
8,3
8,8
12,6
11,2
8,4
12,9
12,5
11,9
10,4
9,4
11,0
6,2
0
2
4
6
8
10
12
14
1979
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
Anul
Ra
ta m
ort
alita
tii
Mortalitatea
1.2.3. Mortalitatea infantilă
Mortalitatea infantilă reprezintă totalitatea deceselor infantile care se produc la nivelul
unei populaţii, măsurându-se prin rata mortalităţii infantile, indicator ce reprezintă raportul
numărului total de decese în primul an de viaţă şi numărul total de născuţi vii, redat în promile
(‰).
Mortalitatea infantilă reflectă gradul general de dezvoltare economico-socială prin
instituţiile sanitare şi calităţile serviciilor sanitare, nivelul de instruire a mamelo, educaţie
sanitară şi alimentaţie corespunzătoare. Aceasta intră sub incidenţa variabilelor educaţionale,
psihologice şi culturale.
Rata mortalităţii infantile este mai mică în mediu urban decât în cel rural, deoarece în
oraş majoritatea naşterilor au loc în instituţii specializate. Anul 1995 reprezintă punctul
maxim de creştere a mortalităţii infantile – 26,5 ‰ în oraşul Motru.
EVOLUŢIA MORTALITĂŢII INFANTILE ÎN PERIOADA 1990-2000
Anii
19
90
19
91
19
92
19
93
19
94
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
22
Mortalitate
a 20,3
19,8
24,1
18,6
24,6
26,5
8,8
10,7
23,3
7,3
10,2
05
1015202530
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
Anul
Rata
mo
rtalita
tii
infa
nti
le
Mortalitatea infantila
1.2.4. Bilanţul Natural
Diferenţa dintre nivelul natalităţii (rata natalităţii) şi cel al mortalităţii (rata
mortalităţii) unei populaţii reprezintă bilanţul natural.
Bilanţul natural poate fi pozitiv sau negativ în funcţie de naşteri şi decese. Bilanţul
natural constituie un principal factor care defineşte situaţia şi perspectivele de dezvoltare
demografică a unei anumite regiuni, redă creşterea numerică definind starea populaţiei la un
moment dat.
Până în anul 1989, oraşul Motru a cunoscut un bilanţ natural de 20 ‰, având cea mai
mare valoare în 1990 – 81,9 ‰, după care bilanţul a fost în scădere până astăzi. EVOLUŢIA BILANŢULUI NATURAL ÎN PERIOADA 1990-2000
Anii
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
Bilanţul
natural 81,9
62,1
59,3
56,3
51,2
42,1
44,5
43,8
40,9
36,6
29,8
10
20
30
40
50
60
70
80
90
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
Anul
Bilantul natural
1.2.5. Mişcarea migratoare
Mişcarea populaţiei în cadrul unui teritoriu, cunoscută sub numele de migraţiune
constituie una din trăsăturile sale fundamentale, determinând evoluţia demografică în oraşul
Motru. Cauza migraţiei o reprezintă discrepanţa dintre numărul populaţiei şi resursele
teritoriului respectiv determinate de raţiuni politice, psihologice sau religioase.
Odată cu descoperirea zăcămintelor de lignit şi cu apariţia oraşului Motru a început un
intens proces de emigrare denumit „exod rural”. Noul oraş a atras forţă de muncă din zonele
învecinate şi din toată ţara, putându-se spune că este oraşul „tuturor românilor”.
Migraţia de la sat la oraş, sub aspect demografic, influenţează numărul populaţiei,
structura pe vârste, repartiţia pe sexe, natalitatea şi mortalitatea. Transferul de populaţie poate
fi privit şi sub aspect cultural ca un proces complex. Schimbarea domiciliului a avut la bază,
23
de multe ori, interese individuale, cauze economice, prezenţa instituţiilor de învăţământ şi de
cultură, existenţa instituţiilor de asistenţă medicală şi a condiţiilor de trai.
1.2.6. Densitatea populaţiei
Densitatea populaţiei, ca rezultat al mişcării migratorii s-a mărit în a doua parte a
secolului al XIX-lea şi al XX-lea, ca efect al dezvoltării industriale şi intensificării urbanizării.
Densitatea populaţiei reprezintă raportul numărului populaţiei la suprafaţa teritoriului
(în Km2).
În anul 1999 densitatea oraşului Motru era de 517 locuitori/Km2.
Densitatea fiziologică în oraşul Motru este de peste 5 locuitori/ha.
1.2.7. Structura populaţiei
Analiza structurală poate fi realizată după diverse criterii: sex, grupe de vârstă,
sectoare de activitate, etnie sau confesiuni religioase. Analiza poate fi realizată la anumite
momente de referinţă.
1.2.8. Structura populaţiei pe sexe
Repartiţia după sex şi vârstă poate determina schimbări demografice, analize şi sinteze
pe perioade de timp, poate determina echilibre şi efecte asupra natalităţii şi mortalităţi.
Structura pe sexe şi vârstă este rezultatul tendinţei de lungă durată al natalităţii şi mortalităţi.
Structura pe sexe în oraşul Motru se împarte în 2 subcolectivităţi: masculină şi
feminină, diferenţiate biologic. Cunoaşterea structurii populaţiei după sexe este necesară în
vederea analizării echilibrului dintre sexe şi fundamentarea unor măsuri de politică
demografică cu respectarea legislaţiei în vigoare.
În oraşul Motru ponderea populaţiei masculine este dominantă, faţă de localităţile
aparţinătoare unde persoanele de sex feminin depăşesc pe cele masculine. Aceste concluzii au
fost trase în urma recenzărilor din anii 1912, 1930, 1956, 1966, 1977, 1992 respectiv 2002 .
EVOLUŢIA POPULAŢIEI PE SEXE ÎN MUN. MOTRU (anul 2000)
LOCALITATEA TOTAL MASCULIN FEMININ
ORAŞUL MOTRU 26.626 13.780 12.846
MOTRU 22.472 11.719 10.753
DEALUL POMILOR 291 149 142
HORĂŞTI 579 288 291
ÎNSURĂŢEI 486 251 235
LEURDA 235 114 121
PLOŞTINA 1166 576 590
LUPOIŢA 118 61 57
RÂPA 421 205 216
ROŞIUŢA 858 417 441
24
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
ORAŞU
L M
OTR
U
MOTR
U
DEALU
L PO
MIL
OR
HO
RĂŞ
TI
ÎNSU
RĂŢEI
LEURDA
PLOŞTIN
A
LUPO
IŢA
RÂPA
RO
ŞIUŢA
PO
PU
LA
TIE
MASCULIN FEMININ
Modificarea structurii pe sexe în oraşul Motru după anul 1990 s-a datorat procesul
migraţional, plecând forţa de muncă masculină din zonă. Se poate afirma că această tendinţă
de feminizare a populaţiei cu multiple implicaţii geodemografice şi economice, ridică
numeroase semne de întrebare autorităţilor locale.
RECENSĂMÂNTUL DIN ANUL 1992
0 5000 10000 15000
MASCULIN
FEMININ
LO
CA
LIT
AT
EA
POPULATIA
MOTRU
D. POMILOR
HORĂŞTI
ÎNSĂRĂŢEI
LEURDA
PLOŞTINA
LUPOIŢA
RÂPA
ROŞIUŢA
ROŞIUŢA 417 441
RÂPA 205 216
LUPOIŢA 61 57
PLOŞTINA 576 590
LEURDA 114 121
ÎNSĂRĂŢEI 251 235
HORĂŞTI 288 291
D. POMILOR 149 142
MOTRU 11719 10753
MASCULIN FEMININ
1.2.9. Structura populaţiei pe grupe de vârstă
Repartizarea populaţiei pe grupe de vârstă prezintă o importanţă deosebită din punct
de vedere socio-economic cu rol determinant în desfăşurarea de activităţi economice.
Repartiţia populaţiei oraşului Motru după grupe de vârstă s-a analizat în intervale de 5 ani
(0÷4 ani, 5÷9 ani, etc.), iar pentru determinarea potenţialului resurselor de muncă şi a
populaţiei ocupate s-au utilizat intervalele 0÷14 ani, 15÷64 ani, peste 65 ani.
25
Piramida vârstelor nu este perfect simetrică pe sexe: în prima jumătate a vieţii
efectivele generaţiilor masculine sunt mai mari decât cele feminine, în anii de mijloc ai vieţi
generaţiile sunt sensibil egale, iar în ultima parte a vieţii apare o preponderenţă a efectivelor
feminine.
STRUCTURA POPULAŢIEI PE
GRUPE DE VÂRSTĂ
26%
71%
3%
0÷14 ani
15÷65 ani
> 65 ani
Pentru analiza populaţiei pe grupe de vârstă în oraşul Motru, s-a ales ca moment de
referinţă anul 1992, deoarece transformările economice şi sociale au cunoscut o inflexiune.
Diminuarea ponderii populaţiei mature este generată şi de migrarea populaţiei tinere plecată
pentru continuarea studiilor în alte centre urbane, populaţia vârstnică înregistrând o uşoară
creştere mai ales în mediu rural, deci efectul este în ansamblu un fenomen de îmbătrânire a
populaţiei. În anul 1992 este un efect relativ de întinerire a populaţiei oraşului Motru, însă
după anul 1997 tendinţa de îmbătrânire a populaţiei este tot mai evidentă.
STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ALE POPULAŢIEI
ÎN ANUL 1992
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
GRUPE DE VÂRSTĂ
PO
PU
LA
ŢIE
MASCULIN
FEMININ
MASCULIN 4326 1132 1421 1201 1477 1312 938 587 553 412 231 141 61 78
FEMININ 4054 981 1578 1138 1272 1032 822 491 459 356 262 177 93 131
< 15
ani
15-19
ani
20-24
ani
25-29
ani
30-34
ani
35-39
ani
40-44
ani
45-49
ani
50-54
ani
55-59
ani
60-64
ani
65-69
ani
70-74
ani
>=75
ani
Indicele de îmbătrânire a populaţiei poate fi calculat ca fiind raportul populaţiei de
vârstă de peste 60 ani şi populaţia între 0÷14 ani, înmulţit cu 100 pentru calcularea în
procente. În oraşul Motru acest indice are o valoare sub 5 %.
Un alt indice de analiză îl reprezintă rata de dependenţă demografică care reprezintă
raportul dintre populaţia între 0÷14 ani adunată cu cea >65 ani şi populaţia cuprinsă între
15÷64 ani, înmulţit cu 100 pentru calcularea în procente. În oraşul Motru acest indice are o
valoare sub 479 % pentru anul 1998 respectiv 400 % pentru 1996.
1.2.10. Structura populaţiei pe sectoare de activitate
Această structură este realizată după criteriul de participare la activitatea economică:
populaţia activă (ocupată şi neocupată) şi populaţia inactivă.
26
Indicele de activitate reprezintă raportul dintre populaţia activă şi populaţia totală. În
anul 1966 indicele de activitate atingea valoarea de 60 %, iar în 1992 – 44 %, determinat de
migraţia populaţiei şi restrângerea activităţii în industrie. Explicaţia indicelui mărit din anul
1966 constă în principala ocupaţie (94 %) – agricultura, astăzi aceasta fiind diminuată la
jumătate.
În viaţa economică în oraşul Motru (activitatea din industrie, fond funciar,
transporturi, comerţ, turism, servicii şi gospodărie comunală, ocrotirea sănătăţii, protecţia
socială, cultura, învăţământul şi sportul, serviciile bancare şi mass media) s-au produs
importante transformări prin abordarea economiei de piaţă.
Dacă în anul 1990 activitatea industrială era concentrată aproximativ 80 % din
populaţia activă a oraşului, începând din anul 1997 s-a produs un dezechilibru, iar începând
cu anul 1999 prin liberarea preţurilor, blocajele financiare au condus la utilizarea capacităţii
de producţie şi a forţei de muncă în procent de 36,2 %.
0% 20% 40% 60% 80%
POPULAŢIE
1966
1992AN
UL
STRUCTURA POPULAŢIEI PE SECTOARE DE ACTIVITATE
Industrie
Servicii
Agricultură
În anul 1966 nu existau şomeri înregistraţi în oraşul Motru, iar în 1999 existau aproape
4.000 de şomeri. Mulţi cetăţeni din oraş lucrează pe cont propriu – cca. 430, alţii în cadrul
societăţilor sociale patronale şi SRL – uri – cca. 701.
Astăzi populaţia ce locuieşte în mediu urban este mai mare decât cea din mediul rural.
MEDIUL DE LOCUIRE AL POPULAŢIEI
44%
56%
Mediul rural
Mediul urban
Populaţia inactivă este reprezentată în principal de elevi, apoi de şomeri, pensionari,
preşcolari, beneficiat de ajutor agricol şi alte categorii de populaţie.
27
STRUCTURA POPULAŢIEI INACTIVE
0
2000
4000
6000
8000
10000
CATEGORII
PO
PU
LA
ŢIE
POPULAŢIE INACTIVĂ 5775 2553 1083 3603 129 7888
elevi şomeri pensionari preşcolaribenef. aj.
agr.
alte
categorii
1.2.11. Restructurarea industriei şi efectele sale
Principalii factori de restructurare a capacităţilor de producţie şi optimizarea
tehnologică au constat în:
– eficientizare economică;
– corelaţie între investiţii şi exploatarea rezervelor;
– diminuarea costurilor de producţie;
– modernizare tehnologică;
– reorientare şi restructurare a forţei de muncă ca efect al diminuării activităţilor
economice.
Activitatea minieră s-a dezvoltat în regiune în două etape: anul 1960 – prin
deschiderea câmpurilor miniere din zonă şi anii 1980÷1990 prin dezvoltarea câmpurilor
anterioare şi deschiderea de noi câmpuri.
Restructurarea industriei miniere a început prin disponibilizarea de personal conform
Ordonanţelor nr. 22/1997 şi nr. 9/1998, efectul restructurării având un maxim în exploatările
din subteran.
Capacitatea de absorbţie în agricultura zonală este limitată, întreprinderile mici şi
mijlocii nu sunt suficient de dezvoltate, astfel că în perspectivă se caută noi modalităţi pentru
susţinerea alternativelor de dezvoltare socio-economică.
1.2.12. Preocupările Primăriei Municipiului Motru în contextul dezvoltării socioeconomice
a judeţului Gorj
Conform datelor Recensământului populaţiei din 2002, înregistrăm o uşoară
depopulare urbană cauzată în principal de restructurarea industriei miniere.
Populaţia rurală a crescut însă nesemnificativ deoarece localnicii şi-au conservat cu
grijă gospodăriile, unii realizând chiar dezvoltarea acestor gospodării, asigurând în felul
acesta o stabilitate benefică localităţii.
Dezvoltarea economico-socială a Municipiului Motru s-a realizat printr-o integrare
dinamică în conceptul dezvoltării locale şi regionale pe baza programelor asigurate de
Consiliul Judeţean Gorj şi Guvernul României. În această perioadă de tranziţie s-au petrecut
nenumărate schimbări care au presupus sacrificii şi eforturi de adaptare.
Zonă preponderent minieră, Municipiului Motru a trebuit să facă faţă închiderii
gurilor de mină de la Motru Vest, Leurda, Roşiuţa şi Boca. Reacţia a fost o privatizare relativ
rapidă în rândul prestatorilor de servicii din minerit, redistribuirea forţei de muncă din
unităţile intrate în conservare şi integrarea disponibilizaţilor într-un sistem de activitate dirijat
de firme ale sindicatelor şi ale societăţii civile.
28
S-au dezvoltat în paralel activităţile comerciale, prestările de servicii dar şi extragerea
şi transportul cărbunelui în regim privat. Autorităţile au intervenit încurajând sistemele
alternative asigurându-le în cel mai scurt timp modalităţi de înfiinţare, autorizare şi
funcţionare a unor firme private.
Primăria Municipiului Motru se confruntă cu probleme deosebite privind starea
economico-socială însă a acţionat prompt la marile confruntări, astfel:
A existat o criză de locuinţe care a fost redresată prin realizarea a 42 de apartamente,
deschizând finanţarea pentru alte 80 şi facilitând construcţia a peste 500 de locuinţe
individuale, obiective preferate de populaţie.
Au existat preocupări pentru crearea unei alternative de tip post-industrial,
încurajând dezvoltarea investiţiilor în producţie şi servicii şi s-a asigurat prin
intermediul Casei de Cultură cursuri pentru utilizarea calculatoarelor, a informaticii
de gestiune şi a specializărilor solicitate de piaţa muncii.
S-a participat efectiv la crearea incubatoarelor de afaceri din sediul fostei mine
Leurda şi există preocupări pentru repunerea în funcţiune a sediului de la Mina
Roşiuţa.
S-au acordat investitorilor facilitaţi de concesiune sau cumpărare de spaţii şi terenuri
pentru dezvoltarea unor afaceri care să asigure absorbţia forţei de muncă rezultată
din disponibilizările succesive.
Administraţia publică locală i-a sprijinit pe motreni să investească, asigurându-le
inclusiv consultanţă prin intermediul funcţionarilor publici. Din păcate, datorită
scăderii puterii de cumpărare, populaţia are multe dificultăţi economice iar
administraţia locală nu deţine încă soluţii rezonabile şi pârghii de acţiune.
Aproximativ 1.500 de tineri şi persoane adulte lucrează temporar în Comunitatea
Europeană, dovedind o remarcabilă putere de adaptare.
În şcolile din Motru: două colegii, două şcoli generale, mai multe şcoli gimnaziale
din satele municipiului, învaţă peste 3.500 elevi iar în cele 11 grădiniţe îşi au locul
sub îngrijirea atentă a educatorilor aproape 300 copii preşcolari. Autorităţile locale
au investit în şcoli în fiecare an mai multe miliarde de lei pentru a asigura generaţiei
tinere un climat propice învăţăturii şi formării pentru viitor, existând o bună
colaborare cu cadrele didactice şi folosind un sistem de comunicare interactiv.
Sănătatea cetăţenilor municipiului este asigurată prin Spitalul municipal cu 250
paturi, ambulatoriu de specialitate, cabinetele medicale individuale ale medicilor de
familie, precum si cabinetele private ale medicilor de specialitate. Numai în anul
2003 autorităţile locale au investit în reconstrucţia secţiei de obstetrică-ginecologie
peste 1,5 miliarde lei.
Cea mai mare problemă cu care se confruntă administraţia locală este legată de
populaţia activă, de vârsta a doua, provenită din disponibilizări cu o remarcă specială
privind populaţia feminină asupra căreia piaţa muncii exercită o discriminare greu de
contracarat de către serviciile administrative.
În municipiul Motru şomajul se încadrează în limita cifrei pe judeţ însă ar fi necesar
a se realiza un studiu sociologic privind reorientarea activităţilor viitoare ale
populaţiei urbane pentru a şti direcţiile de acţiune şi prevenire în abordări de metode
noi.
Populaţia de la sate reintră în posesia fostelor proprietăţi şi există o stare de fapt
pozitivă prefigurându-se o bună adaptabilitate în conformitate cu noile condiţii.
S-a asigurat, atât cu populaţia din sate cât şi cu populaţia urbană, un dialog
permanent pentru implicarea acesteia în demersurile democratice ale evoluţiei
Municipiului Motru, în felul acesta oferind transparenţă şi generând o stare de
29
încredere reciprocă al cărei efect va genera la rândul ei asigurarea libertăţilor
cetăţeneşti (politice, religioase şi de expresie cu sorginte europeană).
Există, deopotrivă, preocupări pentru soarta populaţiei defavorizate şi programele de
menţinere a tineretului în municipiu prin crearea de locuri de muncă în municipiul
Motru.
1.2.13. Şomajul şi efectele sale
Dezechilibru între cererea şi oferta forţei de muncă conduce la generarea şomajului.
Problemele sunt mai acute în oraşele monoindustriale, şomajul generează pierderi economice,
probleme sociale.
Reorientarea forţei de muncă este destul de dificilă, însă printr-o educaţie – şcolarizare
– calificare în funcţie de necesităţile de zonă se poate diminua din efectele dezastruoase
generate de şomaj.
Vârful şomajului în oraşul Motru a fost înregistrat în anul 1999 – aproximativ 4.000
de şomeri din care 2.420 au provenit din Ordonanţa nr. 22/1997, rata şomajului fiind cuprinsă
între 20÷25%.
ŞOMERI ÎNREGISTRAŢI ÎN ORAŞUL MOTRU ÎN 1997
17%
46%5%
32%şomeri cu ajutor de şomaj
şomeri cu alocaţie de sprijin
populaţie cu ajutor social
persoane neocupate fără ajutor
1.2.14. Nivelul de instruire al populaţiei
Procesul instructiv – educaţional reprezintă elementul decisiv în orice etapă a
dezvoltării societăţii.
NIVELUL DE INSTRUIRE AL POPULAŢIEI ÎN ORAŞUL MOTRU
7%
23%
14%
34%
22%
Înv . superior şi post licial
Înv . licial
Şcoli prof esionale
Înv . primar
Înv . gimnazial
Proporţia persoanelor cu studii superioare şi de nivel secundar se ridică la un nivel de
86 %, superioară mediei pe ţară. Nivelul de instruire al populaţiei tinere este mult mai ridicat
în comparaţie cu populaţia vârstnică. Aproape 2/3 din tinerii de 20÷29 ani au absolvit o
instituţie de învăţământ superior.
Rata de alfabetizare este cuprinsă între 97÷100 %. Neştiutorii de carte se concentrează
în mediu rural şi au vârste de peste 50 ani, persoanele analfabete fiind mai multe de sex
feminin.
30
1.2.15. Structura etnică
Grupurile etnice sunt definite ca sub populaţie ai căror membrii au caracteristici
comune: origine, limbă, religie sau rasă. La acestea se adaugă obiceiurile, tradiţiile (moştenire
culturală comună), precum şi existenţa unei coeziuni de grup.
La nivelul oraşului Motru, românii deţin ponderea de 95 % (în satele aparţinătoare
aproximativ 100 %).
0%
50%
100%
Procent
Etnie
STRUCTURA ETNICĂ A ORAŞULUI MOTRU
Populaţie 95% 0.50% 2.10% 1.50% 0.50% 0.30% 0.10%
români maghiari romi evrei germani bulgari sârbi
1.2.16. Structura religioasă
În cadrul oraşului Motru, religia ocupă un rol important în viaţa cetăţenilor. Se poate
spune că poporul român în procesul de formare şi instituirea limbii române, s-a născut creştin.
Religia creştină ortodoxă a avut un rol permanent şi deosebit de important în afirmarea
conştiinţei naţionale.
Actualmente există în România 15 culte recunoscute oficial, rolul dominant fiind
ocupat de religia ortodoxă.
În oraşul Motru circa 95 % din populaţie este ortodoxă, catolică 1 %, urmate de alte
religii (neoprotestanţi, penticostali, baptişti, etc.).
0%
50%
100%
PROCENT
RELIGIE
STRUCTURA RELIGIOASĂ A POPULAŢIEI
ORAŞULUI MOTRU
Religii 95% 1% 4%
Ortodox Catolică Alte
1.2.17. Structura populaţiei municipiului Motru
Municipiul Motru are o populaţie stabilă de 22.848 locuitori, din care:
municipiul Motru – 18.860;
sat Râpa – 399;
sat. Însurăţei – 533;
sat Leurda – 243;
sat Horăşti – 539;
31
sat Dealul Pomilor – 289;
sat Ploştina – 1157;
sat Roşiuţa – 747;
sat Lupoiţa – 81.
Populaţia Municipiului Motru1%
5% 0%3%
2%
1%
2%2%
84%
O raşul Motru
Sat Râpa
Sat Însurăţei
Sat Leurda
Sat Horăşti
Sat Dealul Pomilor
Sat Ploştina
Sat Roşiuţa
Sat Lupoiţa
1.3. Caracteristici economice ale zonei de acţiune urbană – Oraşul Motru
În anul 2008 au funcţionat 2 exploatări subterane în satele: Lupoaia şi Ploştina.
Numărul de salariaţi a fost de 1.059 dintre care 404 navetişti din comune apropiate şi restul
locuitori ai municipiului Motru.
Exploatarea Miniera de Cariere Motru a funcţionat cu 2 exploatări la zi în satele:
Lupoaia şi Roşiuţa. Numărul de salariaţi la 01.02.2007 a fost de 2.222, dintre care 784
navetişti, restul fiind locuitori ai Municipiului Motru.
Activitate de transport şi prestări servicii au desfăşurat prin unitatea: SC IRIS SA Motru.
In cadrul SC IRIS SA Motru au funcţionat cu 105 salariaţi cu număr de 70 autovehicule
active pentru transportul în convenţie.
Societăţi comerciale
Nr. crt. Denumire Obiect de activitate Nr. de salariaţi
01 Exploatarea minieră de subteran Extracţia cărbunelui energetic (lignit) 1.059
02 Exploatarea minieră de cariera Extracţia cărbunelui energetic (lignit) 2.222
03 S.C. Motru Transport S.A. Transport mărfuri şi persoane 120
04 U.A.T.A.A. Motru Producerea şi distribuţia agentului
termic si apei potabile
275
05 S.C. A.C.M.M. S.A. Tg-Jiu Construcţii-montaj 35
Servicii industriale existente la nivelul localităţii
Nr.
Crt.
Denumire Nr.
salariaţi
Nr. capacităţi Produse
1 Mori şi brutării 192 8 Patiserie, cofetărie, panificaţie
2 Cooperaţia meşteşugărească 10 2 Frizerie, croitorie
32
3 Vopsitorii auto 10 2 Tinichigerie, vopsitorie auto
4 Reparaţii radio-tv, frigidere 10 4 -
Întreprinderi mici şi mijlocii
La nivelul localităţii există un număr de 584 întreprinderi mici şi mijlocii, majoritatea
având profil de activitate comercială, un număr foarte mic (cca. 40) având profil de activitate
producţia (realizarea produselor de morărit-panificaţie, fabrica de tricotaje, prelucrarea
cărnii), iar cca. 9 societăţi au profil de activitate prestări servicii.
1.4. Dinamica investiţiilor în zona de acţiune urbană – Oraşul Motru
Obiectivul fundamental al Strategiei investiţionale constă în accelerarea dezvoltării
economice a Municipiului Motru prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor,
inclusiv a influxului de investiţii străine directe, urmărind scopul de a obţine pe această cale
o îmbunătăţire cardinală a calităţii vieţii populaţiei şi de a atinge un grad înalt de ocupare în
câmpul muncii.
În strategie sunt luate în considerare priorităţile edificării în Municipiul Motru a unui
sistem economic modern, inovaţional şi competitiv, compatibil cu principiile, normele,
mecanismele şi instituţiile economiilor contemporane, creării condiţiilor pentru dezvoltarea
regională şi protecţia mediului ambiant.
În strategie sunt descrise efectele investiţiilor şi scoasă în evidenţă importanţa lor,
sunt identificate mecanismele şi instrumentele de implementare a politicilor investiţionale.
Necesitatea unei majorări substanţiale a volumului de investiţii în economia naţională
este impusă de faptul că, creşterea economică depinde de trei factori fundamentali:
a) forţa de muncă – o populaţie educată şi calificată,
b) capitalul – bazat pe un regim economic şi instituţional susţinut şi
c) progresul ştiinţifico-tehnologic – bazat pe un sistem inovator eficient şi
o infrastructură informaţională dinamică, factori care, pe parcursul ultimului
deceniu, au fost deterioraţi până la un nivel critic. Astfel:
i) gradul de uzură a fondurilor fixe în diferite sectoarele
ale economiei au atins nivelul de 65- 75%;
ii) conform AJOFM Gorj rata şomajului pe anii
2000÷2008 a evoluat astfel:
în anul 2000 a constituit 9,44%;
în anul 2001 a constituit 6,3%;
în anul 2002 a constituit 7,8%;
în anul 2003 a constituit 9,44%;
în anul 2004 a constituit 6,6%;
în anul 2005 a constituit 5,8%;
în anul 2006 a constituit 5,7%;
în anul 2007 a constituit 5,1%;
în anul 2008 a constituit 5,1%;
33
EVOLUŢIA ŞOMAJULUI ÎN ORAŞUL MOTRU ÎN ANII
2000÷2008
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Anul
Rata
Som
aju
lui
Rata Somaj
Medie mobilă pe 2per. (Rata Somaj)
Au emigrat în căutarea unui loc de muncă 500 de persoane, dintre care majoritatea
sunt tineri, calificaţi şi bine instruiţi.
iii) Personalul angajat în sfera ştiinţifico-tehnologică în anul
2006 a constituit doar o cincime din cel al anului 1990, iar alocările în
sfera ştiinţei şi tehnologiei s-au redus de zeci de ori.
În municipiul Motru proporţia persoanelor cu studii superioare şi de nivel secundar se
ridică la un nivel de 86 %, superioară mediei pe ţară. Nivelul de instruire al populaţiei tinere
este mult mai ridicat în comparaţie cu populaţia vârstnică. Aproape 2/3 din tinerii de 20÷29
ani au absolvit o instituţie de învăţământ superior.
Doar o majorare substanţială a investiţiilor interne şi externe ar putea garanta pe
viitor restabilirea factorilor de bază ai creşterii economice, prin înnoirea cardinală a
fondurilor fixe şi implementarea tehnologiilor avansate, deschiderea masivă a noilor locuri de
muncă, revitalizarea ştiinţei, tehnologiei şi inovaţiei, ameliorarea calităţii potenţialului uman,
prin creşterea nivelului educaţiei şi învăţământului, contribuind, astfel, la menţinerea şi
accelerarea ritmului de creştere economică şi realizarea unui salt al productivităţii muncii.
Luând în considerare posibilităţile reduse de atragere a investiţiilor interne şi de faptul
că cele externe, în comparaţie cu alte localităţi, au constituit sume neînsemnate, o prioritate
indiscutabilă în activitatea investiţională îi revine atragerii investiţiilor străine directe (ISD).
La acest parametru Municipiul Motru este cu mult în urma municipiilor mari ale României.
Dacă în ţara noastră ISD pe cap de locuitor în anul 2000 a constituit circa 252 dolari SUA, în
Municipiul Motru, în aceeaşi perioadă, acest indice a fost de 100 dolari SUA.
Influxul de ISD este determinat, în mare măsură, de adoptarea unei legislaţii noi
locale, care prevede înlesniri substanţiale pentru investitori, îndeosebi dacă aceştia creează noi
locuri de muncă şi facilitează implementarea tehnologiilor avansate, metodelor contemporane
de management. Cu toate acestea investitorii străini vor fi trataţi în mod egal cu cei autohtoni
în ceea ce priveşte acordarea facilităţilor şi avantajelor pentru atragerea investiţiilor.
Investiţiile sunt un element-cheie în dezvoltarea economică a oricărei localităţi.
Politica economică a României pe termen mediu şi lung va fi orientată spre creşterea
investiţiilor şi menţinerea acestora la un nivel înalt, deoarece investiţiile determină
capacităţile de producţie a ţării în viitor şi potenţialul ei de creştere economică.
34
Privitor la restructurarea industriei din municipiul Motru, principalii factori de
restructurare a capacităţilor de producţie şi optimizarea tehnologică au constat în:
– eficientizare economică;
– corelaţie între investiţii şi exploatarea rezervelor;
– diminuarea costurilor de producţie;
– modernizare tehnologică;
– reorientare şi restructurare a forţei de muncă ca efect al diminuării activităţilor
economice.
Activitatea minieră s-a dezvoltat în regiune în două etape: anul 1960 – prin
deschiderea câmpurilor miniere din zonă şi anii 1980÷1990 prin dezvoltarea câmpurilor
anterioare şi deschiderea de noi câmpuri.
Restructurarea industriei miniere a început prin disponibilizarea de personal conform
Ordonanţelor nr. 22/1997 şi nr. 9/1998, efectul restructurării având un maxim în exploatările
din subteran.
Capacitatea de absorbţie în agricultura zonală este limitată, întreprinderile mici şi
mijlocii nu sunt suficient de dezvoltate, astfel că în perspectivă se caută noi modalităţi pentru
susţinerea alternativelor de dezvoltare socio-economică.
Investiţiile străine
Investiţiile străine directe în Municipiul Motru au înregistrat un nivel scăzut în
perioada ultimilor 19 ani. Volumul total al investiţiilor în economia locală a fost direcţionat în
sectorul industrial (fabrici de pâine, fabrică de tricotaje), ţinând cont de specificul local.
Atragerea investiţiilor străine pe viitor va fi considerată drept remediu cu efect
imediat pentru revitalizarea economiei locale atât timp cât nu vor începe să funcţioneze
satisfăcător propriile mecanisme de piaţă. Fără investiţii străine este imposibilă menţinerea şi
amplificarea tendinţei de creştere economică care s-a conturat în ultimii ani.
Nivelului jos al veniturilor populaţiei şi dimensiunilor reduse ale profiturilor provenite
din activităţile de afaceri investiţiile străine directe sunt unica cale de a genera o creştere
economică.
Principalele beneficii ale investiţiilor străine directe sunt următoarele:
creşterea accelerată a exporturilor şi accesibilitatea la pieţele străine,
contribuirea la soluţionarea problemelor şomajului. În cazul investiţiilor "greenfeld" -
proiecte investiţionale noi - se creează noi locuri de muncă prin angajarea forţei de
muncă locale;
creşterea veniturilor populaţiei. Ca regulă, în companiile cu participarea capitalului
străin, venitul lucrătorilor este substanţial mai mare decât a celor din întreprinderile
autohtone;
practicarea unui management performant, contribuind la răspândirea acestuia printre
întreprinderile autohtone;
accelerarea proceselor de modernizare a economiei. Introducerea noilor tehnologii şi
know-how, implementarea noilor tehnici de marketing;
intensificarea substanţială a procesului de privatizare. Programele ce ţin de privatizare
transmit investitorilor existenţi şi potenţiali un semnal puternic despre dorinţa
autorităţilor locale de a susţine reformele economice şi sectorul privat şi de a crea un
climat adecvat pentru investiţiile străine;
apariţia efectului de multiplicare al investiţiilor, manifestat prin atragerea partenerilor
din străinătate;
stimularea competiţiei şi a concurenţei, inclusiv în domeniul implementării
tehnologiilor avansate.
35
Oportunităţi şi probleme
Dimensiunile investiţiilor depind de capacitatea municipiului nostru, pe de o parte,
de a spori şi a utiliza în maximă măsură avantajele sale şi oportunităţile de care poate
beneficia, iar pe de altă parte, de a-şi compensa dezavantajele şi a reduce riscurile, pe care şi
le-ar asuma potenţialii investitori.
În acest sens pentru Municipiul Motru, în calitatea lui de areal pentru investiţii, este
important a identifica avantajele, dezavantajele, oportunităţile şi riscurile legate de o posibilă
investiţie.
Avantaje:
amplasarea geografică favorabilă.
gradul înalt de educaţie a generaţiei tinere (analfabetismul constituie doar 3%, iar
numărul studenţilor în universităţi în ultimii 10 ani a crescut cu 75%);
calitatea excepţională a solurilor cu înaltă productivitate naturală, care determină
componenţe chimice şi calităţi gustative excepţionale ale plantelor agricole
(îndeosebi, a fructelor, legumelor, poamei, plantelor medicinale şi etero-
oleaginoase) şi oportunităţi sporite de a produce producţie ecologic pură;
deprinderi industriale - personalul care activa în sfera industrială, precum şi unele
capacităţi tehnico-materiale, cel puţin încăperile, în cazul unor investiţii
adecvate, pot fi întorşi în circuitul industrial;
situaţie macroeconomică relativ stabilă şi favorabilă;
existenţa forţei de muncă calificate cu costuri mult mai joase decât în ţările membre
ale Uniunii Europene;
existenţa multor spaţii de producţie care staţionează, precum şi terenuri aferente;
Motru este zonă defavorizată, în care legislaţia prevede facilităţi substanţiale,
inclusiv de ordin fiscal;
Municipiul Motru asigură infrastructură adecvată desfăşurării de activităţi
economice.
Dezavantajele:
necesitatea acută în modernizarea economiei locale (o mare parte din sectoarele
economiei posedă fonduri de un înalt nivel de uzură fizică şi morală, de
tehnologii învechite);
serviciile prestate de sistemul hotelier sunt la un nivel jos. În Municipiul Motru
există un singur hotel-restaurant ”Intim”, cu o capacitate de cazare de 32 de
locuri, categoria 3 stele, cu o sală de mese şi o bucătărie.
practic lipseşte infrastructura de turism intern şi de agrement. Funcţionează
doar localurile de noapte;
nivelul jos de inovare în economie şi modalităţi depăşite de organizare şi
management;
insuficienţa predispunerilor şi a deprinderilor agenţilor economici pentru
stabilirea relaţiilor de parteneriat cu companiile străine;
dimensiunile reduse ale pieţei interne din cauza veniturilor joase ale populaţiei.
1.5. Nevoi de dezvoltare identificate în zona de acţiune urbană
Administraţia publică locală a Municipiului Motru a înţeles necesitatea elaborării
planului de dezvoltarea socio-economică a localităţii în mod participativ în vederea unei
dezvoltări durabile a localităţii.
Elaborarea Planului Integrat pentru Dezvoltare Urbană (PIDU) se bazează pe
36
instrumentele uzuale de planificare urbană şi de dezvoltare rurală integrată – pe aspectele de
„regionalitate” şi de „participare”.
„Regionalitatea” se referă la gândirea în manieră regională, la crearea circuitelor şi a
structurilor urbane şi regionale. Pe acestea se fundamentează coeziunea şi competitivitatea
regiunii. Abordarea integrată este din punct de vedere al planificării şi al implementării o
procedură relativ nouă în România. Procesul de dezvoltare vizează înlăturarea discrepantelor ,
analizarea viitoarelor procese de dezvoltare şi utilizarea în interes reciproc a potenţialelor
oraşului şi zonei adiacente.
„Participarea” înseamnă cooptarea reprezentanţilor autorităţilor locale de la nivelul
municipalităţii şi al reprezentanţilor comunităţii în diversele faze ale procesului decizional,
pentru a-l influenţa în mod eficient. Astfel, se are în vedere o înaltă transparenţă. O atenţie
deosebită a revenit caracteristicii situaţiei actuale sub forma unei analize socio-economice
concrete şi a analizei punctelor tari – punctelor slabe. PIDU este rezultatul unui proces
interactiv şi participativ, în care localnicii şi purtătorii de decizie au activat în mod
integrativ. Necesarul real de decizie a fost adus în mod clar în prim-plan şi a constituit o parte
componentă a procesului de comunicare. Ca rezultat, s-a născut un plan ce este în mod clar
orientat către consens şi deschis spre priorităţi Acestuia îi stă la bază o considerare
integrată a consecinţelor şi interconexiunilor teritoriale. Baza a constituit-o, pe lângă
elaborarea profesională a analizei, în special dialogul constructiv dintre administraţia publică
a municipiului Motru şi reprezentanţii cetăţenilor municipiului în încercarea de a cuprinde cât
se poate de exact dorinţele şi ideile atât ale cetăţenilor cât şi ale factorilor de decizie. În
această ordine de idei nu a fost vorba numai de o însumare teoretică a opiniilor, ci şi de sprijin
în elaborare, pentru a consolida motivele participării la implementarea ulterioară a PIDU.
Procesul a început cu întâlnirea consilierilor pe probleme de integrare din cadrul
Primăriei Motru si reprezentanţii comunităţii, când municipalitatea a explicat importanţa
elaborării planului, paşii de urmat în vederea elaborării participative.
Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a fost constituit pe baza propunerilor
membrilor Comitetului Organizaţional aprobat prin HCL nr. 51/2007, fiind aleşi lideri locali
pentru fiecare zonă de activitate pentru a reprezenta şi a le exprima doleanţele cetăţenilor
astfel încât să fie acoperite toate domeniile de cuprindere a strategiei. Membrii propuşi să facă
parte din Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică au fost consultaţi de către Comitetul
Organizaţional, în legătură cu voinţa de a face parte în mod voluntar din CDSE iar în urma
consultărilor a fost stabilită componenţa finală a CDSE care a fost aprobată prin Hotărârea
nr.50/2007 a Consiliului Local Motru.
În vederea obţinerii unei finanţări din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR),
Primăria Municipiului Motru reprezentata prin Comitetul Organizaţional împreună cu
Comitetul de Dezvoltare Socio Economica, pregăteşte un Plan integrat de dezvoltare urbana
(PIDU) al oraşului pentru perioada 2009-2013. Ca document de planificare strategică, acesta
va identifica proiecte care vor putea fi finanţate prin POR AXA1 – „Sprijinirea dezvoltării
durabile a oraşelor - poli urbani de creştere” Domeniul major de intervenţie 1.1: Planuri
integrate de dezvoltare urbană, Subdomeniul: Centre urbane, pe următoarele componente:
Reabilitarea infrastructurii publice şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv
transportul şi mobilitatea populaţiei;
Dezvoltarea mediului de afaceri;
Reabilitarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor sociale, inclusiv locuinţele
sociale.
Pentru elaborarea PIDU-ului s-a pornit de la PLANUL STRATEGIC DE
DEZVOLTARE PE PERIOADA 2007-2013, de la necesităţile locale, care au fost împărţite pe
domenii de interes cu scopul identificării principalelor priorităţi ale comunităţii.
37
Planul strategic de dezvoltare social-economică al municipiului Motru a fost elaborat
în mod participativ, prin implicarea reprezentanţilor tuturor grupurilor social demografice din
comunitate. Participarea populaţiei la elaborarea planului strategic de dezvoltare social-
economică a contribui la creşterea spiritului de iniţiativă a oamenilor din comunitate, la
implicarea păturilor vulnerabile în procesul de luare a deciziilor şi la responsabilizarea
comunităţii pentru deciziile luate şi pentru întreg procesul de dezvoltare. Totodată, implicarea
tuturor actorilor din comunitate a sporit gradul de dezvoltare a parteneriatului dintre
administraţia publică locală, organizaţiile comunitare şi businessul privat în direcţia
soluţionării problemelor comunitare.
Comitetul Organizaţional împreună cu Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică s-au
întâlnit în data de 03.03.2009 în vederea identificării proiectelor ce pot fi incluse în Planul
Integrat de Dezvoltare (PID), precum şi prioritizarea acestora în funcţie de criteriile de
eligibilitate – Proces Verbal nr. 5943/03.03.2009 – Anexa nr. 2.
Scopul acestei întâlniri a fost:
Împărţirea municipiului în zone de acţiune urbană şi identificarea zonei de acţiune
prioritara pentru care se va elabora Planul Integrat de Dezvoltare Urbană.
Formularea şi adoptarea unei viziuni strategice comune asupra Planului integrat de
dezvoltare
Definirea priorităţilor şi obiectivelor pentru fiecare componentă a Planului integrat
de dezvoltare
Identificarea şi prioritizarea propunerilor de proiecte
Identificarea proiectelor ce pot fi incluse în Planul Integrat de Dezvoltare (PID),
precum şi prioritizarea acestora în funcţie de criteriile de eligibilitate.
În urma celor dezbătute s-au stabilit următoarele zone de acţiune urbană:
Zona 1 – oraşul Motru
Zona 2 – Ploştina, Dealul Pomilor şi Roşiuţa
Zona 3 – Însurăţei, Horăşti, Leurda
Zona 4 – Râpa şi Lupoiţa
S-a identificat ca zona prioritară de acţiune zona 1 – oraşul Motru, zonă pentru care se
va elabora Planul Integrat De Dezvoltare Urbană.
Analizând propunerile de proiecte din Strategia de Dezvoltare a Municipiului Motru 2007
– 2013, şi ceea ce s-a realizat până în prezent s-au stabilit priorităţile pe fiecare zonă de
acţiune urbană aşa cum reiese din Tabelul 1.
38
PROIECTE DE INVESTIŢII PROPUSE SPRE REALIZARE
ÎN MUNICIPIUL MOTRU
NR.
CRT. DENUMIRE PROIECTE
DE INVESTIŢII
DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI
ALE PROIECTULUI
SURSA
FINANTARE/STAD
IU DE REALIZARE
ZONA DE ACTIUNE 1 – ORAS MOTRU
1 SISTEM ECOLOGIC DE GESTIONARE A
DEŞEURILOR MENAJERE PROIECT
„MOTRU – ORAŞ ECOLOGIC,
EUROPEAN”
- lucrări de construcţie:
- amenajare platforme colectoare;
- împrejmuire rampă;
- amenajare platformă rampă;
- sediu în incinta rampei;
- drum acces platforme;
- dotări:
- echipamente instalate permanent (coşuri, pubele
ecologice, autotransportor cu compactare, etc.);
- saci de plastic, etc.
PHARE
2004/REALIZAT
2 STATIE PENTRU TRANSFERUL
ECOLOGIC AL DESEURILOR DIN ZONA
MOTRU
- lucrări de construcţie:
- amenajare platforme transfer;
- împrejmuire platformă ;
- sediu în incinta staţiei;
- drum acces staţie;
-
PHARE2005/REALIZ
AT
3 MODERNIZAREA STRĂZII MĂRULUI - modernizare stradă l=590 m;
- parcări;
- trotuare;
- canalizare pluvială
REALIZAT /BUGET
LOCAL
4
REABILITAREA DRUMULUI JUDEŢEAN
DJ671B
- realizare infrastructură şi suprastructură;
- asigurare scurgere ape pluviale
REALIZAT
/CONSILIUL
JUDETEAN
5 MODERNIZAREA INSTALAŢIILOR DE
ALIMENTARE ŞI DISTRIBUŢIE DE APĂ
POTABILĂ/CANALIZARE APĂ UZATĂ
- extindere foraje de captare
- modernizare staţie de pompare distribuţie
- reabilitare bazine de colectare
POSMEDIU/ IN
CURS DE
REALIZARE
Tabel nr. 1
39
NR.
CRT. DENUMIRE PROIECTE
DE INVESTIŢII
DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI
ALE PROIECTULUI
SURSA
FINANTARE/STAD
IU DE REALIZARE
LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU,
ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII APEI PRIN
MONTAREA DE FILTRE ŞI STAŢIE DE
TRATARE A APEI NOI, ÎN
CONFORMITATE CU STANDARDELE
EUROPENE.
- înlocuire conducte de transport apă potabilă
- înlocuire conducte de alimentare-distribuţie apă
potabilă
- modernizare staţie de epurare a apelor uzate
- înlocuire reţea de canalizare
- dotare cu staţie de tratare şi montare de filtre
- contorizare, etc.
6 CONSTRUIRE DRUM CENTURA DN67-
GARAMOTRU-DJ671B
- lucrări de drum;
- canalizare pluviala;
- parcări;
- trotuare;
- iluminat public;
- zone verzi.
POR AXA 2
7 REALIZAREA ZONA AGREMENT
(CONSTRUIRE ŞTRAND ÎN ORASUL
MOTRU)
- construire bazine înot;
- amenajare plajă;
- amenajare teren sport;
- amenajare cabine;
- amenajare împrejmuire
BUGET
LOCAL/PROPUS
8 MODERNIZAREA REŢELE STRADALE
ZONA ALEEA MUNCII – BL B1G-B2G-J2-
J5 (ZONA H-URI)
- reabilitare alei carosabile – ranforsare;
- realizare carosabil nou din mixtură asfaltică;
- reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton de
ciment;
- realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice;
- realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor
dalate;
- încadrarea cu borduri noi;
- reamplasarea iluminatului public;
- execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi
orizontală;
- refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă;
- realizarea de canalizare pluvială;
- amenajare cu structuri verzi.
- amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii.
POR AXA 1/
PROPUNERE PIDU
9 MODERNIZARE STRADA MINERULUI - lucrări de carosabil;
- parcări;
- trotuare;
BUGET
LOCAL/REALIZAT
40
NR.
CRT. DENUMIRE PROIECTE
DE INVESTIŢII
DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI
ALE PROIECTULUI
SURSA
FINANTARE/STAD
IU DE REALIZARE
- iluminat public.
- mărirea benzii de circulaţie
- construirea unei fântâni arteziene în parcul din faţa
casei multiculturale
10 REABILITAREA REŢELELOR STRADALE
DIN ZONA L-URI ŞI M-URI
- reabilitare alei carosabile – ranforsare;
- realizare carosabil nou din mixtură asfaltică;
- reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton de
ciment;
- realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice;
- realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor
dalate;
- încadrarea cu borduri noi;
- reamplasarea iluminatului public;
- execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi
orizontală;
- refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă;
- realizarea de canalizare pluvială;
- amenajare cu structuri verzi.
- amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii.
POR AXA 1/
PROPUNERE PIDU
11 REABILITARE ALEEA LILIACULUI - reabilitare alei carosabile – ranforsare;
- realizare carosabil nou din mixtură asfaltică;
- reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton de
ciment;
- realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice;
- realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor
dalate;
- încadrarea cu borduri noi;
- reamplasarea iluminatului public;
- execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi
orizontală;
- refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă;
- realizarea de canalizare pluvială;
- amenajare cu structuri verzi.
PROGRAM
GUVERN BIRD/IN
CURS DE
EXECUTIE
12 REABILITARE REŢELE STRADALE –
ZONA T-URI
- reabilitare alei carosabile – ranforsare;
- realizare carosabil nou din mixtură asfaltică;
- reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton de
POR AXA 1/
PROPUNERE PIDU
41
NR.
CRT. DENUMIRE PROIECTE
DE INVESTIŢII
DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI
ALE PROIECTULUI
SURSA
FINANTARE/STAD
IU DE REALIZARE
ciment;
- realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice;
- realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor
dalate;
- încadrarea cu borduri noi;
- reamplasarea iluminatului public;
- execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi
orizontală;
- refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă;
- realizarea de canalizare pluvială;
- - amenajare cu structuri verzi.
13 REALIZAREA UNEI PARC ÎN ZONA
BLOCURILOR T - alei betonate, dotare cu mobilier urban, spatii joaca
pentru copii, pomi, gard viu
BUGET LOCAL/IN
CURS DE
REALIZARE
14 MODERNIZAREA PIEŢEI CENTRALE
MOTRU
- construire de spaţii noi;
- dotare cu instalaţii aferente,
- dotare cu mese, etc.
- amenajare spaţii existente, etc.
BUGET LOCAL/IN
CURS DE
REALIZARE
15 REABILITARE CĂMIN SOCIAL –
CENTRU DE ASISTENŢĂ PENTRU
PERSOANE AFLATE ÎN DIFICULTATE
- reabilitare camere de locuit;
- reabilitare grupuri sociale;
- reabilitare instalaţii tehnice.
POR AXA 1/
PROPUNERE PIDU
16 REABILITARE INFRASTRUCTURA
EDUCATIONALA COLEGIUL
NATIONAL GEORGE COSBUC MOTRU
- Extindere şcoală cu săli de clase
- şarpanta şcoala şi atelier
- bituminare
- împrejmuire grad
- teren sintetic
- înlocuire uşi termopan
- parchetări săli clasă
- amenajare sală de festivităţi
- amenajare grupuri sanitare conformelor normelor UE
POR AXA
3/PROPUSE
17 REABILITARE INFRASTRUCTURA
EDUCATIONALA COLEGIUL TEHNIC
MOTRU
- Reabilitare clădire şcoală
- Reabilitare cămin elevi
- Amenajare garsoniere profesori
- Reabilitare cantina
- Reabilitare bază de practică pentru elevi
- Reabilitare bază sportivă
POR AXA
3/PROPUSE
42
NR.
CRT. DENUMIRE PROIECTE
DE INVESTIŢII
DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI
ALE PROIECTULUI
SURSA
FINANTARE/STAD
IU DE REALIZARE
- Reabilitare 2 săli de sport
- Reabilitare sală festivităţi
- refacere împrejmuire incintă
- înlocuirea tâmplăriei cu geam termopan
- acoperirea cu parchet a pardoselilor
- montare lambriuri în clase
- înlocuirea instalaţiilor sanitare
18 REABILITARE CLADIRE ANEXA
SCOALA GEN NR. 1 MOTRU
- şarpantă atelier
- reparaţii exterior şcoală, atelier, sala sport
- igienizări săli clasă, atelier
- bituminare curte scoală
- amenajare baza sportiva covor sintetic
- împrejmuire gard faţă scoală
- amenajare sala de şedinţe
- parchetare săli clasă cu uşi termopan
- înlocuire instalaţii termice
POR AXA
3/PROPUSE
19 SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO A
ORASULUI MOTRU - instalare camere supraveghere
POR AXA 1/
PROPUNERE PIDU
20 MODERNIZARE STATIE EPURARE A
ORASULUI -
PROGRAM
GUVERNAMENTAL
/IN CURS DE
REALIZARE
ZONA DE ACTIUNE 2 – SAT PLOŞTINA + DEALUL POMILOR + ROSIUTA
21 REALIZARE ALIMENTARE ŞI
DISTRIBUŢIE APĂ POTABILĂ A
SATELOR APARŢINĂTOARE
MUNICIPIULUI MOTRU
- realizarea sistemului de captare şi tratare a apei;
- realizarea reţelelor de transport şi distribuţie a apei;
- contorizarea distribuţiei.
PROGRAM
GUVERNAMENTAL
/IN CURS DE
REALIZARE
22
ASFALTAREA ULIŢELOR
APARŢINĂTOARE SATULUI PLOŞTINA
- completarea cu piatră a stratului pentru asfaltarea şi
nivelarea drumului respectiv;
- executarea rigolelor şi dalarea acestora;
- asfaltarea uliţelor şi schimbarea denumirii din uliţă în
nume nou „ alee sau străzi”
- uliţa zimnicu – ex: va devenii aleea zimnicu - cu
tăbliţe indicatoare şi nr. gospodăriilor cuprinse în
BUGET LOCAL/
REALIZAT
PARTIAL
43
NR.
CRT. DENUMIRE PROIECTE
DE INVESTIŢII
DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI
ALE PROIECTULUI
SURSA
FINANTARE/STAD
IU DE REALIZARE
această uliţă de la – pană la.
- uliţa zimnicu are o lungime pentru asfaltare de
aproximativ 450 metri are în componenţă şi un pod
de trecere peste un pârâu ce trebuie refăcut.
- uliţa bisericii ploştină mai trebuie continuat asfalt pe o
porţiune de 120 metri.
- uliţa Begu – necesită asfalt pe o lungime de
aproximativ 200 de metri, iar restul - o lungime de 250
m. necesită balastare
- uliţa ciobăneşti necesită continuarea asfaltului pe o
lungime de aproximativ 600 m. incluzând derivaţiile
acesteia.
- uliţa Tîrlea – Dafinoiu - nevoie de asfalt pe o
lungime de aproximativ 120 m. şi executare de
şanţuri de scurgere a apelor din ploi şi zăpezi.
- uliţa Albici Maria - necesită asfalt pe o lungime de 40
m.
- uliţa Vlădescu necesită asfalt pe o porţiune de 50 m. -
necesită doar punerea covorului de asfalt
- uliţa ion Barbălată – 40 m.
- uliţa Fota Constantin necesită asfalt pe o lungime de
120 m.
- uliţa Trică Ion – necesită asfalt pe o lungime de 175-
185 m
- asfaltarea uliţei bisericii din DN 67 – spre cimitir şi
până la ultima casă Dafinoiu pe o lungime de aprox.
1200m. şi refacerea şanţurilor cu dalarea acestora.
23 REABILITAREA REŢELELOR DE
ILUMINAT LOCAL PENTRU SATUL
PLOŞTINA ŞI DEALUL POMILOR
- realizare reţea electrică la standardele SR
- dotarea cu lămpi de iluminat şi corpuri aferente
- mărirea densităţii corpurilor de iluminat cât şi a
becurilor ce trebuie înlocuite cu altele economice şi de
calitate
- înlocuire transformator de putere.
BUGET LOCAL
/REALIZAT
24
ACHIZIŢIONAREA STAŢIILOR DE
CĂLĂTORI PENTRU TRANSPORTUL
LOCAL DIN MUNICIPIULUI MOTRU
- amenajarea de scuare de oprire a autobuzelor;
- dotare cu staţii de călători standardizate.
BUGET LOCAL/
REALIZAT
44
NR.
CRT. DENUMIRE PROIECTE
DE INVESTIŢII
DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI
ALE PROIECTULUI
SURSA
FINANTARE/STAD
IU DE REALIZARE
25 REABILITAREA DRUMULUI VALEA
ŞTIRBEŢULUI
- amenajare zona aferentă construcţiei
- realizare teren de sport cu gazon
- realizare împrejmuire
- realizare drum de acces.
BUGET
LOCAL/REALIZAT
26 REABILITAREA MEDIULUI AFERENT
SATULUI ROŞIUŢA PRIN REDAREA ÎN
CIRCUIT A TERENURILOR AFECTATE
DE LUCRĂRILE MINIERE
- regularizarea pârâurilor ce străbat satul Roşiuţa spre
dealul Bujorâscu şi Valea Știrbeţului
- tăierea lemnelor existente pe vad
- curăţare şi drenarea prin dalare
BUGET LOCAL/ IN
CURS DE
REALIZAT
ZONA DE ACTIUNE 3 - SAT HORASTI - SAT LEURDA - SAT ÎNSURĂŢEI
27 REABILITAREA MEDIULUI AFERENT
SATULUI LEURDA PRIN REDAREA ÎN
CIRCUIT A TERENURILOR AFECTATE
DE LUCRĂRILE MINIERE
- Realizarea de nivelări de teren
- Consolidări din beton în zonele supuse alunecărilor sau
prăbuşirilor,
- Terasare şi plantări de arbori;
- Efectuare drenaje,
- Execuţia de lucrări de ecologizare
- Reabilitare locuinţe afectate
PROGRAM
GUVERNAMENTAL
/IN CURS DE
REALIZARE
28 CONSTRUIREA UNEI BISERICI
ORTODOXE ÎN SATUL LEURDA
- Construire edificiu de cult în locul - zona fostului
depozit de exploziv al minei Leurda;
- Realizare împrejmuire.
BUGET LOCAL/IN
CURS DE
REALIZARE
29
REALIZARE ALIMENTARE ŞI
DISTRIBUŢIE APĂ POTABILĂ A
SATELOR APARŢINĂTOARE
MUNICIPIULUI MOTRU
- Realizarea sistemului de captare şi tratare a apei;
- Realizarea reţelelor de transport şi distribuţie a apei;
- Contorizarea distribuţiei.
PROGRAM
GUVERNAMENTA
L/IN CURS DE
REALIZARE
30 SISTEM ECOLOGIC DE GESTIONARE A
GUNOAIELOR MENAJERE LA NIVELUL
MUNICIPIULUI MOTRU
- Lucrări de construcţie:
- Amenajare platforme colectoare;
- Împrejmuire rampă;
- Amenajare platformă rampă;
- Sediu în incinta rampei;
- Drum acces platforme;
- Dotări:
- Echipamente instalate permanent (coşuri, pubele
ecologice, autotransportor cu compactare, etc.);
- Saci de plastic, etc.
PHARE
2005/REALIZAT
31 REGULARIZAREA PÂRÂULUI LEURDA. - Realizarea de canale
- amenajare poduri şi podeţe existente
- poduri şi podeţe nou înfiinţate: la şcoală (Mezinca),
BUGET LOCAT
/REALIZAT
45
NR.
CRT. DENUMIRE PROIECTE
DE INVESTIŢII
DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI
ALE PROIECTULUI
SURSA
FINANTARE/STAD
IU DE REALIZARE
Băloi acces la fântâna publică
32 MODERNIZARE DRUMURI COMUNALE
SATE LEURDA, HORASTI ŞI ÎNSURĂŢEI - Realizare infrastructură şi suprastructură;
- Asigurare scurgere ape pluviale acostament
BUGET LOCAT
/REALIZAT
33 REABILITARE ŞCOALA LEURDA - acoperiş – asterială
- geamuri, uşă intrare
- gard de împrejmuire
- instalaţia electrică
BUGET LOCAT
/REALIZAT
ZONA DE ACTIUNE 4 – RAPA - LUPOITA
34 MODERNIZARE DRUMURI COMUNALE
SAT RÂPA, LUPOITA - Realizare infrastructură şi suprastructură;
- Asigurare scurgere ape pluviale
BUGET LOCAL/IN
CURS DE
REALIZARE
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
46
Proiectele care vor fi integrate in PIDU si care corespund criteriilor de eligibilitate rezultate în
urma întâlnirii CO cu CDSE , în vederea elaborării Planului Integrat de Dezvoltare Urbana pe perioada
2009 – 2013 sunt:
1. MODERNIZAREA REŢELE STRADALE ZONA ALEEA MUNCII – BL B1G-
B2G-J2-J5 (ZONA H-URI)
2. REABILITAREA REŢELELOR STRADALE DIN ZONA L-URI ŞI M-URI
3. REABILITARE REŢELE STRADALE – ZONA T-URI
4. REABILITARE CĂMIN SOCIAL – CENTRU DE ASISTENŢĂ PENTRU
PERSOANE AFLATE ÎN DIFICULTATE
5. SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO A ORASULUI MOTRU
1.6. Potenţial de dezvoltare al zonei de acţiune urbană
ÎN INDUSTRIE:
Întreprinderi mici şi mijlocii:
o Service curăţătorie, vopsitorie, spălătorie;
o Service aparate uz casnic (ceasornicărie, bobinări, frigotehnie, etc.);
o Service instalaţii hidraulice, sanitare;
o Ateliere specializate pentru prelucrarea lânii şi pieilor;
o Centru de colectare a produselor reciclabile (sticlă, produse textile, mase plastice,
celuloză);
o Staţii de concasare şi sortare a balastului de pe Lunca Motrului;
o Staţii de betoane şi prepararea materialelor de construcţii;
o Centru de informare şi consultanţă în proiectarea construcţiilor civile;
o Mass-media (înfiinţarea de posturi de radio şi televiziune).
Întreprinderi mari
o Fabrică de prelucrare a laptelui;
o Fabrică de ţiglă şi cărămidă;
o Întreprindere de prelucrare a lemnului;
o Fabrică de conserve;
o Fabrică de dulciuri (având ca materie primă mierea de albine);
o Microhidrocentrală în amonte pe râul Motru;
o Fabrică de mase plastice şi produce chimice;
o Fabrică de sticlărie (cu materiale din localitatea Ohaba);
o Fabrică de paste făinoase;
o Fabrică de bere şi spirt;
o Fabrică de jucării;
o Fabrică de oţet prin distilarea vinului;
o Fabrică de lacuri şi vopsele;
o Trust de construcţii.
ÎN AGRICULTURĂ:
Amenajarea fostelor galerii de mină pentru cultivarea ciupercilor;
Centru de colectare şi distribuire a ciupercilor de pădure;
Centru de colectare şi distribuire a fructelor de pădure şi rezultate din pomicultura
locală;
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
47
Ferme pentru creşterea animalelor (ovine, taurine, porcine) şi a păsărilor;
Centru de asistenţă tehnică de specialitate pentru agricultură;
Puncte specializate privind însămânţările artificiale şi naturale a animalelor;
Organizarea de asociaţii legumicole prin înfiinţarea de sere;
Înfiinţarea de exploataţii agricole mixte;
Colectarea plantelor medicinale;
Podgorie viticolă;
Cultivarea plantelor medicinale pe terenurile afectate de lucrări miniere (în vederea
redării în circuit).
ÎN TURISM:
o Hotel turistic;
o Ateliere de confecţionare a produselor de artizanat (împletituri de răchită, olărit,
confecţionarea instrumentelor populare, costume şi covoare).
FACILITĂŢI LOCALE PENTRU INVESTITORI
Facilităţi fiscale;
Scutiri de impozite,
Forţă de muncă calificată,
Stimulente pentru angajatori,
Cadru social favorabil;
Facilităţi ale zonelor defavorizate;
Sprijin al autorităţilor pentru deschideri de obiective economice,
Clima favorabilă,
Nivel ridicat al pregătirii forţei de muncă,
Cadru legislativ local favorabil
Riscurile:
starea de confuzie în întreprinderile privatizate contra bonuri patrimoniale şi
incapacitatea lor de a stabili relaţii de parteneriat cu companiile străine;
concurenţa puternică în continuă creştere pe piaţă.
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
48
2. STRATEGIA DEZVOLTĂRII ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ
2.1. Obiective
a. Instituţii publice:
Nivel strategic: – întărirea capacităţii instituţionale: prim management eficient, definirea serviciilor publice in
raport cu resursele financiare, cu obiectivele dezvoltării durabile, precum şi cu necesităţile
comunităţii;
– dezvoltarea unor relaţii durabile şi continue între actorii politici, instituţiile publice şi
extinderea în sectorul privat pentru a asigura implementarea de noi proiecte şi programe cu suport
logistic, tehnic şi financiar;
– integrarea politicilor pe orizontală (realizare de efect sinergic simultan între sectoare) şi pe
verticală (corelare şi integrare a politicilor locale cu cele judeţene şi regionale);
Nivel tactic: – realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public – privat;
– cooperări internaţionale, programe de înfrăţire între oraş;
– unităţi de asistenţă socială;
– prevenirea şomajului din minerit;
– elaborarea unor programe pentru vârstnici;
– analizarea stării sociale a familiilor defavorizate şi găsirea de soluţii;
– mărirea gradului de informare şi participare a cetăţenilor (întărirea solidarităţii sociale);
– mărirea gradului comunicare între instituţii;
– mediatizarea problemelor reale;
Nivel proiecte: – proiecte de perfecţionare a corpului de funcţionari publici PHARE cofinanţate de U.E.;
– proiecte de dezvoltare a managementului instituţional, al proiectelor in vederea asigurării
postaderării în U.E prin asociaţii de dezvoltare regională.
b. Cultura
Nivel strategic: – dezvoltare durabilă cu schimbări majore în cultură şi atitudine în utilizarea resurselor de către
populaţie şi operatorii de piaţă;
Nivel tactic:
– cooperare descentralizată cu instituţii de cultură similare din ţară şi străinătate, îmbinarea
armonioasă, cunoaştere şi studiere reciprocă;
Nivel proiecte: - realizare unor programe de expunere a operelor zonale şi punerea în valoare a artei şi culturii
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
49
prin desfăşurarea de simpozioane, lansări de carte, expoziţii, festivaluri şi concursuri (pictură,
muzică, poezie, sculptura, grafică, fotografie, etc.).
c. Urbanism
Nivel strategic: – design-ul durabil arhitectonic cu reguli privitoare la materialele de construcţii, design-ul unei
clădiri, bioclimatul, densitatea clădirilor în areal, orientare spaţială a clădirilor (3D HOME),
„structuri verzi” în jurul clădirilor, microclimat, eficienţă energetică;
– fixarea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în
baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spaţială;
Nivel tactic: – analiza capacităţii tehnice de execuţie;
– evaluarea eficienţei utilizării resurselor financiare şi umane;
– evaluarea viabilităţii financiare a programelor şi proiectelor prin prisma veniturilor fiscale
încasate;
Nivel proiecte: – identificarea nevoilor şi trebuinţelor comunităţilor locale, stabilirea priorităţilor şi
corespondentelor în lansarea programelor şi proiectelor;
- oportunitatea de a obţine profituri în baza realizării a unui program sau proiect în parteneriat
cu sectorul privat.
d. Economie
Nivel strategic: – managementul resurselor prin integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare
şi umane şi înscrierea acestora într-un ciclu natural;
– utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţinta durabilităţii, emiterea de reglementari
pentru eco–taxe şi funcţionarea utilităţilor publice în sistem de piaţă, evaluarea investiţiilor după
criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de mediu la întărirea bugetului local;
– descentralizarea managementului în sistemul energetic;
– întărirea rolului privind protecţia mediului înconjurător, asigurarea unei calităţi superioare a
aerului şi a apelor;
Nivel tactic: – mărirea patrimoniu arhitectural;
– reabilitarea reţelelor tehnico-edilitare (canal de scurgere);
– întărirea reprezentării a activităţilor economice în sectorul agricol;
– mărirea investiţiilor în segmentele cu valoare adăugată mare: producţie, tehnologii înalte;
– construcţia reţelelor de alimentare cu gaze;
– efectuarea de construcţii edilitare în domeniul turismului;
– preocupări privind atragerea capitalului străin în zonă.
Nivel proiecte: – Proiecte cu finanţare externă;
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
50
Proiecte de dezvoltare cofinanţate de administraţia locală şi organisme private sau străine prin
programul de preaderare UE.
e. IT & C
Nivel strategic: – „twining municipal” (reţea) în scopul schimbului de informaţii între municipalităţi cu privire
la utilizarea celor mai bune practici în managementul proiectelor de dezvoltare urbană;
– asigurarea publicităţii informaţilor cu impact în investiţii;
Nivel tactic: – atragerea unor investitori străini în domeniu;
– înfiinţarea IMM – uri IT & C;
– realizarea unei coeziune în domeniu;
– executarea unei reţele locale între instituţii publice şi private (e–learning, ebussines,
ecommerce);
– aplicarea standardelor IT & C;
– înfiinţarea sistemelor de achiziţii publice (selecţii de oferte);
– dotarea cu sisteme electronice de plata a taxelor si impozitelor locale;
Nivel proiecte: – înfiinţarea unui portofoliu de proiecte locale cu componente IT & C;
– menţinerea capitalului financiar si uman local si atragerea altor capitaluri din exterior;
- întărirea colaborării cu centrele universitare Tg – Jiu si Craiova.
f. Protecţia Mediului
Coeziunea, solidaritatea:
Nivel strategic: – cetăţeni şi ecosistemul Motru;
– sistem integrat.
Nivel tactic: – conservarea resurselor naturale neregenerabile;
– depozitarea ecologică şi colectare selectivă;
– dezvoltarea economiei de reciclare a deşeurilor.
Puterea oraşului:
– Conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului înconjurător.
Nivel tactic: – plan de management şi administrare a suprafeţelor protejate;
- dezvoltarea şi întreţinerea spatiilor verzi şi a parcurilor publice.
Dezvoltare durabilă
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
51
Nivel strategic: – diminuarea poluării mediului şi reabilitarea zonelor poluate.
Nivel tactic: – implementarea Planului Local de Acţiune pentru mediu;
– reconversie tehnologică în industria minieră;
– acţiuni concertate privind redarea în folosinţă a terenurilor afectate de lucrările miniere;
– extinderea reţelei de alimentare cu apă în zonele Leurda – Horăşti (datorită existenţei
compuşilor chimici) şi echilibrare a ecosistemului.
Nivel proiecte: - proiecte – extinderea reţelei de apă potabilă.
- Obiective globale
– respectarea legislaţiei naţionale;
– completarea legislaţiei naţionale cu legislaţie locală;
– crearea sistemelor integrate prin armonizarea cerinţelor de mediu cu resursele economice şi
situaţia socială locală.
g. Dezvoltare şi Reabilitare Urbană
Obiective strategice - Direcţii de acţiune
Puterea oraşului
Nivel strategic: – stimularea şi atragerea investiţiilor publice şi private, în scopul creării de noi locuri de muncă,
în domenii cu potenţial local.
Nivel tactic: – parteneriate pe direcţii prioritare de dezvoltare economică, atragere de capital (public –
privat, înfrăţiri între municipii şi oraşe);
– asigurarea unei educaţii tehnologice, turism eco – business, IT & C, administraţie modern.
Dezvoltare durabilă
Nivel strategic: – dezvoltarea unui sistem integrat de marketing urban.
Nivel tactic: – construirea de blocuri cu locuinţe sociale;
– extinderea Colegiului Naţional „George Coşbuc”;
– construirea unei săli de sport polivalente;
– construire ştrand în complex sportiv;
– construirea unui sediu nou administrativ de servicii;
– modernizări de străzi.
Nivel proiecte: - proiecte specifice în domeniile prioritare Dezvoltării Durabile.
Obiective globale
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
52
– iniţierea procedurilor de certificare ISO;
- dezvoltarea de parteneriate durabile din UE.
h. Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor (IT & C)
Coeziunea, solidaritatea
Nivel strategic: – participarea cetăţenilor la Guvernarea Electronică.
Nivel tactic: – planul de dezvoltare a relaţiei GUVERN – CETATEAN.
Nivel proiecte: – proiecte tic pentru cetăţeni (informare, afişare electronică);
– proiecte pentru dezvoltare cu acces la tehnologii moderne TIC;
- Proiecte pentru tineri (competiţii moderne), etc.
Puterea oraşului
Nivel strategic: – Guvernarea Electronică;
- dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere şi informaţie proiecte.
Nivel proiecte: - dezvoltarea şi implementarea de proiecte tic (reţele de afaceri locale, regionale, naţionale şi
internaţionale).
Dezvoltare durabilă
Nivel strategic: – societatea cunoaşterii şi informaţională.
Nivel tactic: – infrastructuri urbane tic (comunicaţii voce database, Internet);
– structuri de învăţământ tic.
Nivel proiecte: - dezvoltarea reţelelor informatice urbane.
i. Întărirea Coeziunii Sociale şi a Solidarităţii Comunitare, Reducerea Sărăciei
Obiective strategice - Direcţii de acţiune
Coeziunea, solidaritatea
Nivel strategic: – întărirea coeziunii sociale;
– participarea cetăţenilor la procesul decizional din administraţia locală.
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
53
Nivel tactic: – asigurarea de ajutoare sociale conform legii;
– strategii instituţionale (ocrotirea sănătăţii, educaţie şi învăţământ, asistenţă socială, cultură,
sport, tineret, siguranţa cetăţeanului):
– Sprijinirea tinerilor, pensionarilor şi şomerilor:
- facilităţi pentru familiile tinere în asigurarea unor locuinţe sociale cu plata în rate;
- crearea de spaţii comerciale destinate pensionarilor şi altor persoane defavorizate;
- reducerea impozitului pe clădiri şi pe teren pentru pensionarii cu venituri reduse;
- înfiinţarea unui spaţiu comercial care asigură vânzarea produselor către pensionari la preţuri
cât mai mici;
- elaborarea de programe care să fie realizate prin încadrarea şomerilor;
– acţiuni sociale în parteneriat (privind persoanele defavorizate, petrecerea timpului liber,
comunicare).
Nivel proiecte:
– realizarea unor parteneriate administraţie – ONG;
– finanţarea transparentă a societăţilor civile.
Puterea oraşului
Nivel strategic: – creşterea puterii sociale a municipiului
Nivel tactic: – dezvoltarea infrastructurilor urbane, vitale (apă – canal).
Nivel proiecte: - proiecte – înlocuirea conductelor de aducţiune a apei potabile.
Dezvoltare durabilă
Nivel strategic: – limitarea problemelor sociale.
Nivel tactic: – asigurarea condiţiilor socio-economice;
– informare prin accesare directă a cetăţeanului;
– participarea populaţiei la procesul decizional din administraţia publică locală.
Nivel proiecte: - proiecte specifice în domeniile prioritare.
Obiective globale
– aliniere la standardele sociale europene (integrare şi favorizare comunitară şi individuală);
- implementarea unor politici sociale ale municipiului.
FACTORII DE INFLUENŢE AI STRATEGIEI DE DEZVOLTARE AI ORAŞULUI MOTRU
MEDIU SOCIAL ŞI CULTURAL
Factori pozitivi Factori negativi
Factori Puncte tari: Puncte slabe:
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
54
interni interes şi capacitate a societăţilor civile;
forţa de muncă calificată;
voluntariat;
deschiderea Primăriei pentru parteneriate
sociale;
unităţi de asistenţă socială (Centre sociale);
clubul elevilor municipal;
complexe sportive (fotbal, lupte, box,
atletism, tenis de masa şi de câmp, handbal
şi volei, etc.);
Mass Media locală activă;
reţea de învăţământ extinsă (preşcolar,
şcolar, licee, postliceale);
centre de educaţie, tehnologia informaţiei;
orchestre şi solişti locali, potenţial cultural
de zonă ridicat;
nivel profesional superior ridicat cu mulţi
absolvenţi de învăţământ superior;
rezultate foarte bune la concursuri şi
olimpiade şcolare;
existenta bazelor de cultură şi sportive,
stadion municipal.
cooperări internaţionale, programe de
înfrăţire între oraş;
unităţi de asistenţă socială;
şomaj în minerit;
lipsa unor programe pentru vârstnici;
starea socială a familiilor defavorizate;
slaba informare şi participare insuficientă
a cetăţenilor (lipsa solidarităţii sociale);
poluare industrială ridicată;
comunicare insuficientă între instituţii;
insuficienta mediatizare a problemelor
reale;
disfuncţionalităţi în parteneriatele sociale
locale;
slaba coeziune între corpurile tehnice
asociaţii profesionale şi experţi;
sistem sanitar subfinanţat;
slabe relaţii între actorii politici locali cu
cetăţenii şi societatea civilă;
lipsă bazine de înot şi potenţial turistic
scăzut.
Factori
externi
Oportunităţi:
valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor de
zonă;
participare activă la activităţile cultural-
artistice;
creativitate;
sponsorizarea din sfera privată;
venitul minim garantat;
modernizări ale Mass media (prezenţa
internetului, TV cablu local);
relaţii între minorităţi conlocuitoare, religii
şi culte religioase;
aportul organizaţiilor sindicale în sfera
culturii şi socialului.
Ameninţări:
disfuncţionalităţi între organele centrale şi
cele locale administrative;
lipsa fondurilor bugetare prin neîncasarea
taxelor şi impozitelor de la agenţii privat şi
de stat, lipsa fondurilor lichide şi barajelor
de compensare;
evaziunea fiscală;
evaziuni mascate prin prestarea muncii la
negru la limita salariului minim;
insuficient sprijin în achiziţionarea de
proiecte;
monoindustrie şi reconversie dificilă a
forţei de muncă disponibilizate;
emigrare a resurselor umane calificate;
lipsa de locuri de muncă adecvate cererii.
MEDIUL ECONOMIC
Factori pozitivi Factori negativi
Factori
interni
Puncte tari:
reţea reprezentativă a instituţiilor publice;
reţea interurbană modernă în
telecomunicaţii;
reţele tehnico-edilitare dezvoltate (energie
electrică apă canal);
prestări servicii corespunzătoare;
reţea comercială dezvoltată;
zonă defavorizată (facilităţi fiscale);
iniţiativă privată activă;
reţea extinsă de instituţii financiar-bancare;
industrie textilă modernă;
Puncte slabe:
slab patrimoniu arhitectural;
insuficienta dezvoltare a comunicării şi
comunicaţiei între instituţiile publice;
grad de uzură avansat al reţelelor tehnico-
edilitare (canal de scurgere);
declin economic a industriei tradiţionale
(minerit);
slaba reprezentare a activităţilor
economice în sectorul agricol;
investiţiile reduse în segmentele cu valoare
adăugată mare: producţie, tehnologii
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
55
reţele de transport dezvoltate;
potenţial agricol ridicat;
condiţii excelente de extracţie prelucrare a
cărbunelui;
reţea dezvoltată de transporturi auto.
înalte;
buget local auster;
inexistenţa unor instituţii de învăţământ
superior;
lipsa reţelelor de alimentare cu gaze;
lipsa construcţiilor edilitare în domeniul
turismului;
lipsa posturilor de radio-TV locale, slaba
dezvoltare a comunicaţiilor prin radio;
slaba infiltrare a capitalului străin în zonă.
Factori
externi
Oportunităţi:
Motru – zona defavorizata – multiple
facilităţi;
utilizarea instrumentelor datoriei publice
(împrumuturi şi obligaţiuni);
accesarea unor surse atrase la bugetul local
(proiecte, surse guvernamentale, surse
private, taxe speciale);
existenţa Planului Urbanistic General
(Master Plan) – instrument de extindere şi
dezvoltare urbană;
existenţa unor planuri de dezvoltare urbană,
parcuri, bazin de înot, centre sportive,
construcţii în învăţământ, construcţii
sociale, consolidarea suprafeţelor de
transport urban;
prezenţa unor investitori străini în zonă;
condiţii de climă şi habitat deosebite, poziţie
geostrategică.
Riscuri/Pericole:
slabul parteneriat public-privat;
declin economic continuu în industria
minieră de zonă;
insuficienţa resurselor bugetare;
reducerea profundă a finanţării
obiectivelor de investiţii majore;
rata ridicată a indicelui de inflaţie;
slaba creştere economică;
competiţia regională la surse de finanţare;
fiscalitate excesivă cu favorizarea
activităţii economice neimpozată;
schimbări rapide în legislaţia economică;
declin continuu al activităţilor economice
în zona cercetării-proiectării;
inexistenta în planurile regionale a căilor
de transport modern (autostrăzi, drumuri
rapide).
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI TELECOMUNICAŢII
Factori pozitivi Factori negativi
Factori
interni
Puncte tari:
iniţiativa locală a administraţiei publice;
birou specializat în managementul
proiectelor;
capacităţi a resurselor umane în
domeniul informaţional (grafică,
programare, networking şi database);
prezenţa în spaţiu virtual (Internet);
prezenţa operatorilor naţionali Dialog,
Vodafone, Cosmote şi RomTelecom;
televiziune locală – cablu TV;
Mass media dezvoltată: presa locală,
regională şi naţională.
Puncte slabe:
lipsa unor investitori străini în domeniu;
lipsa IMM – uri IT & C;
slaba coeziune în domeniu;
inexistenţa unei reţele locale între instituţii
publice şi private (e – learning, ebussines,
ecommerce);
neaplicarea standardelor IT & C;
inexistenţa sistemelor de achiziţii publice
(selecţii de oferte);
inexistenta sistemelor electronice de plată a
taxelor şi impozitelor locale.
Factori
externi
Oportunităţi:
zona defavorizată cu multiple facilităţi stabilite
prin lege;
globalizarea;
poziţie geografică;
evenimente la nivel regional;
liberalizarea pieţei telecomunicaţiilor (1 ian.
2003).
Pericole:
inexistenţa unui portofoliu de proiecte locale
cu componente IT & C;
competiţie mare în domeniu în oraşele vecine;
migrarea capitalului financiar şi uman;
vecinătatea regională cu centrele universitare
Tg – Jiu, Craiova si Dr. Tr – Severin;
fragilitate în faţa competiţiei ce imprimă o
dezvoltare haotică a activităţilor IT & C;
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
56
erodarea tehnologiilor IT & C datorită
evoluţiei exponenţiale în domeniu;
cumularea unor deşeuri specifice (monitoare,
carcase, tastaturi) nereciclabile local;
Riscuri – Fenomene specifice (viruşi
informatici);
creşterea competiţiei (inclusiv neloiale).
2.2. Priorităţi de dezvoltare
PROIECTE PRIORITARE DE INVESTIŢII IDENTIFICATE LA NIVELUL ORAŞULUI
MOTRU PREVĂZUTE PENTRU PERIOADA 2007-2013
NR.
CRT.
TITLU PROIECT BENEFICIAR DESCRIEREA
PRINCIPALELOR
ACTIVITĂŢI ALE
PROIECTULUI (LUCRĂRI)
LOCALIZARE:
RURAL/URBAN
LOCALITATE,
JUDEŢ
1. DATA
ÎNTOCMIRII
SF
2. NR. SF
1 Reabilitare Reţele
Stradale – Zona T-uri
Consiliul Local
Motru
- Reabilitare alei carosabile –
ranforsare;
- Realizare carosabil nou din mixtură asfaltică;
- Reabilitări de parcaje din
mixtură asfaltică şi beton de ciment;
- Realizări de parcaje noi din
mixturi asfaltice;
- Realizări de trotuare noi prin
înlocuirea trotuarelor dalate;
- Încadrarea cu borduri noi; - Reamplasarea iluminatului
public;
- Execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi
orizontală;
- Refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă;
- Realizarea de canalizare
pluvială; - Amenajare cu structuri verzi.
Urban/
Oraşul Motru
S.F. – realizat
2 Reabilitarea reţelelor
stradale din zona L-
uri şi M-uri
- Reabilitare alei carosabile –
ranforsare; - Realizare carosabil nou din
mixtură asfaltică;
- Reabilitări de parcaje din
mixtură asfaltică şi beton de
ciment;
- Realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice;
- Realizări de trotuare noi prin
înlocuirea trotuarelor dalate; - Încadrarea cu borduri noi;
- Reamplasarea iluminatului
public; - Execuţia de parcaje şi
semnalizări pe verticală şi
orizontală; - Refacerea căminelor de
vizitare şi ridicare la cotă;
- Realizarea de canalizare
Urban/
Oraşul Motru
S.F. – realizat
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
57
NR.
CRT.
TITLU PROIECT BENEFICIAR DESCRIEREA
PRINCIPALELOR
ACTIVITĂŢI ALE
PROIECTULUI (LUCRĂRI)
LOCALIZARE:
RURAL/URBAN
LOCALITATE,
JUDEŢ
1. DATA
ÎNTOCMIRII
SF
2. NR. SF
pluvială;
- Amenajare cu structuri verzi. - Amenajarea spaţiilor de joacă
pentru copii.
3 Modernizarea reţele
stradale zona Aleea
Muncii – Bl B1G-
B2G-J2-J5 (ZONA H-
URI)
Consiliul Local Motru
- Reabilitare alei carosabile – ranforsare;
- Realizare carosabil nou din
mixtură asfaltică;
- Reabilitări de parcaje din
mixtură asfaltică şi beton de
ciment; - Realizări de parcaje noi din
mixturi asfaltice; - Realizări de trotuare noi prin
înlocuirea trotuarelor dalate;
- Încadrarea cu borduri noi; - Reamplasarea iluminatului
public;
- Execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi
orizontală;
- Refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă;
- Realizarea de canalizare
pluvială; - Amenajare cu structuri verzi.
- Amenajarea spaţiilor de joacă
pentru copii.
Urban/ Oraşul Motru
S.F. – realizat
4 Centru de Asistenţă
pentru persoane aflate
în dificultate -
Reabilitare cămin
social
Populaţia cu venituri mici fără
locuinţă din oraşul
Motru
- Reabilitare camere de locuit; - Reabilitare grupuri sociale;
- Reabilitare instalaţii tehnice,
etc.
Urban/ Oraşul Motru
S.F. – realizat
5 Sistem de
supraveghere video a
oraşului Motru
Consiliul Local
Motru
- Montare sistem video pentru
urmărire şi înregistrare în
punctele cheie ale oraşului; - Corelare imagini pe harta
oraşului, - Prelucrarea automată a
imaginilor pentru situaţii, etc.
Urban/
Oraşul Motru
S.F. – realizat
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
58
3. PLANUL DE ACŢIUNE
3.1. Lista proiectelor şi bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe
surse de finanţare, perioada de implementare a proiectelor.
Proiectele care fac obiectul PLANULUI INTEGRAT DE DEZVOLTARE
URBANĂ (PIDU) PENTRU CENTRUL URBAN (CU), MUNICIPIUL MOTRU,
JUDEŢUL GORJ - ROMÂNIA sunt:
Nr. crt. Denumire proiect
1 MODERNIZARE REŢELE STRADALE ZONA T-URI
2 MODERNIZARE REŢELE STRADALE ZONA L-URI+M-URI
3 MODERNIZAREA REŢELE STRADALE ZONA ALEEA MUNCII –
BL B1G-B2G-J2-J5 (ZONA H-URI)
4 CENTRU DE ASISTENŢĂ PENTRU PERSOANE AFLATE ÎN
DIFICULTATE - REABILITARE CĂMIN SOCIAL
5 SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO A ORAŞULUI MOTRU
Lista proiectelor şi bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe surse de
finanţare, perioada de implementare a proiectelor, se regăseşte în Anexa nr. 1.
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
59
3.2. Harta zonei de acţiune urbană, cu localizarea proiectelor individuale componente
ale Planului
ORAŞUL
MOTRU
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
60
LEGENDA
ZONE INFRASTRUCTURĂ CUPRINSĂ ÎN PIDU PENTRU REABILITARE
ZONE INFRASTRUCTURĂ REABILITATĂ PRIN BUGET LOCAL
ZONE INFRASTRUCTURĂ MODERNIZATĂ PRIN PROIECTE CU FINANŢARE EXTERNĂ
ZONA DE ACŢIUNE URBANĂ – ORAŞUL MOTRU
1
4
2 3
Modernizare reţele stradale zona T-uri Modernizare reţele stradale zona L-uri+M-uri Modernizarea reţele stradale zona Aleea Muncii – Bl B1g-B2g-J2-J5 (zona H-uri) Reabilitare cămin social – Centru de Asistenţă pentru persoane aflate în dificultate Sistem de supraveghere
video a oraşului Motru
1
2
4
5
3
5
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
61
3.3. Managementul implementării planului integrat
PIDU este un cadru adecvat pentru o dezvoltare coordonată,durabilă şi integrată a
spaţiului cu un nucleu – Municipiul Motru. Coordonarea proceselor de dezvoltare în diversele
domenii şi spaţii este complicată şi necesită un astfel de „instrument central de coordonare “,care
subliniază caracterul procesual. Din aceasta rezultă necesitatea de a structura şi de a organiza într-
un mod adecvat procesul de implementare ce ne stă înainte.
În această ordine de idei trebuie luate în considerare următoarele componente:
1. Actualizarea şi aprofundarea de specialitate a conţinutului
2. Coordonarea şi controlling-ul administrativ-interne
3. Feedback la nivelul politicii localităţii
4. Dialog cu sfera publică a oraşului
Dezvoltarea proiectelor rezultă din necesităţile de dezvoltare a oraşului. CDSE împreună
cu CO dezvoltă împreună proiecte, completează fisele de proiect şi redactează cererile de
finanţare.
Propunerile de proiect sunt înaintate comisiilor din Consiliul Local pentru a fi verificate
din punct de vedere al plauzibilităţii şi din punct de vedere al parametrilor tehnici. După ce
proiectele au fost aprobate de Consiliul Local, cererile de finanţare sunt transmise Organismelor
Intermediare (OI), respectiv ministerelor responsabile. După ce se obţine avizul OI, Consiliul
Local încheie contractele aferente cu Autorităţile de Management (AM), respectiv cu ministerele.
După ce aceste contracte au fost încheiate, comunele cu ajutorul unităţii de implementare ce
urmează a fi creată, alcătuiesc o echipă de proiect. În felul acesta ele beneficiază de sprijin de
calitate în vederea implementării proiectelor.
CO urmăreşte implementarea PIDU, controlând indicatorii realizaţi şi raportând
rezultatele obţinute către Consiliul Local şi către OI, respectiv AM sau minister.
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
62
3.3.1. Organizarea PIDU Motru
Autoritate de Management - Guvernul României - MDRL
UNIUNEA EUROPEANĂ
Autoritatea intermediară - ADR SV OLTENIA
MANAGER - PROGRAM
MANAGER
PROIECT 1
MANAGER
PROIECT 2
MANAGER
PROIECT 3
MANAGER
PROIECT 4
MANAGER
PROIECT 5
Specialist
Tehnic PROIECT 1
Responsabil
Financiar PROIECT 1
Specialist
Tehnic PROIECT 2
Responsabil
Financiar
PROIECT 2
Specialist
Tehnic PROIECT 3
Responsabil
Financiar
PROIECT 3
Specialist
Tehnic PROIECT 4
Responsabil
Financiar
PROIECT 4
Specialist
Tehnic PROIECT 5
Responsabil
Financiar
PROIECT 5
Diriginte de şantier Proiectant Auditor financiar
Furnizori de produse Furnizori de servicii Furnizori de lucrări
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
63
3.3.2. Plan de comunicare
De la: Către: Frecvenţa de
comunicare
Formularul text Canal de
comunicare Autoritatea Contractantă Program Manager Când este nevoie Cereri de plată;
Raport tehnic intermediar;
Raport tehnic final.
Raport audit final.
e-mail, fax, întâlnire
Program Manager Project Manager Lunar Raport tehnic intermediar;
Raport tehnic final.
Raport săptămânal;
Fişa de pontaj
întâlnire
Project Manager Responsabil Financiar Când este nevoie Raport tehnic intermediar;
Raport final.
întâlnire
Responsabil Financiar Program Manager Când este nevoie Cereri de plată;
Raport audit final.
întâlnire
Specialist Tehnic Project Manager Săptămânal Raport săptămânal pe
întreg proiect;
Lista de activităţi/acţiuni;
Fişa de pontaj.
întâlnire
Diriginte de şantier Program Manager,
Project Manager
Lunar Rapoarte tehnice lunare
Memorii tehnice
e-mail, fax, întâlnire
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
64
3.3.3. Influenţe ale organizaţiilor asupra PIDU
INFLUENŢE ALE ORGANIZAŢIILOR ASUPRA PROIECTULUI
Echipa de Proiect/
Resurse Umane
Infrastructură fizică -
sediu, obiective
Tehnologia
Informaţiilor
Produse/servicii oferite
Strategia locală
Politici de zonă,
regionale, naţionale Procese funcţionale în
cadrul instituţiei
Legislaţie
/reglementări
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
65
3.3.4. Echipa de coordonare
Pentru realizarea obiectivelor stabilite, în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urban
Motru se vor constitui echipa de coordonare.
ECHIPA DE COORDONARE va fi constituită din următoarele posturi:
- conducător de program – Program Manager –ing. Hanu Dorin;
- director de proiect – Project Manager – ing. Păun Marian;
- responsabil financiar – ec. Udrea Mihaela Lorena;
- specialist tehnic – ing. Aldulescu Paula Carmen.
Conducătorul de program răspunde de coordonarea şi managementul ariei de
cuprindere, a timpului şi bugetului mai multor proiecte în vederea obţinerii unor beneficii
strategice. Atribuţiile principale ale conducătorului de program sunt:
– Administrează fluxurile financiare ale programului;
– Verifică şi controlează implementarea proiectelor aferente programului;
– Supraveghează structura şi nivelurile conform valorilor bugetare;
– Promovează programul şi serviciul public către cetăţeni;
– Menţine contacte permanente cu comunitatea locală şi reprezentanţii acestora;
– Mediatizează relaţiile beneficiar-furnizor de servicii şi lucrări pentru atingerea
obiectivelor proiectelor programului;
– Asigurarea interfeţei de lucru cu toate instituţiile implicate prin proiectele
programului.
Directorul de proiect va răspunde de întreaga organizare a activităţilor, de structurarea,
instruirea şi coordonarea echipei de proiect. Acesta va asigura administrarea corectă a fondurilor,
elaborarea şi înaintarea rapoartelor către autoritatea contractantă. Atribuţiile principale ale
directorului de proiect sunt:
– Administrează fluxurile financiare ale proiectului;
– Verifică şi controlează implementarea proiectului;
– Supraveghează structura şi nivelurile conform valorilor bugetare prevăzute prin bugetul
aprobat al proiectului;
– Promovează proiectul şi serviciul public către cetăţeni;
– Aplică transparent procedurile corespunzătoare (PRAG) pentru selectarea furnizorilor;
– Se preocupă permanent de menţinerea unei baze de date corecte;
– Menţine contacte permanente cu comunitatea locală şi reprezentanţii acestora;
– Asigură relaţiile beneficiar-furnizor de servicii şi lucrări pentru atingerea obiectivelor
proiectului;
– Asigură comunicarea cu toate instituţiile implicate prin proiect;
– Asigură transparenţa totală asupra derulării proiectului şi asigură promovarea
proiectului;
– Asigură contactul permanent cu autorităţile locale în legătură cu implementarea
proiectului.
Responsabilul financiar va răspunde de gestiunea contabilă a proiectului, va asigura
sprijin în evaluarea economică a ofertelor, va asigura monitorizarea şi raportarea financiară.
Atribuţiile principale ale responsabilului financiar de proiect sunt:
– Ţine evidenţele financiare şi contabile ale proiectului;
– Verifică şi controlează din punct de vedere financiar implementarea proiectului;
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
66
– Ţine evidenţa conturilor speciale ale proiectului;
– Realizează relaţiile între mediile financiare şi administraţia publică locală;
– Asigură structura şi nivelurile conform valorilor bugetare prevăzute prin bugetul aprobat
al proiectului;
– Aplică transparent procedurile corespunzătoare (PRAG) pentru selectarea furnizorilor;
– Se preocupă permanent de menţinerea unei baze de date corecte;
– Asigură relaţiile financiare beneficiar-furnizor de servicii şi lucrări pentru atingerea
obiectivelor proiectului;
– Asigură comunicarea în domeniul financiar cu toate instituţiile implicate prin proiect;
– Asigură transparenţa totală asupra derulării proiectului şi asigură promovarea
proiectului.
Specialistul tehnic va asigura elaborarea caietelor de sarcini ale licitaţiei pentru proiectul
tehnic şi a celei pentru execuţia lucrării, va asigura sprijin în evaluarea tehnică a ofertelor, va
asigura monitorizarea execuţiei. Atribuţiile principale ale specialistului tehnic de proiect sunt:
– Asigură suportul tehnic în implementarea proiectului;
– Aplică transparent procedurile corespunzătoare (PRAG) pentru selectarea furnizorilor;
– Se preocupă permanent de menţinerea unei baze de date corecte;
– Asigură comunicarea cu toate firmele furnizoare de servicii şi lucrări;
– Asigură asistenţa coordonatorului de program şi directorului de proiect;
– Asigură corespondenţa, traduceri, redactări;
– Administrează echipamentele de birotică;
– Organizează suportul logistic tehnic;
– Asigură asistenţă tehnică de specialitate.
Odată echipa constituită şi odată definit conţinutul rolului fiecărui membru şi modul de
lucru, ea va elabora planul de activităţi, detaliind perioada imediat următoare, respectiv cea de
organizare a licitaţiei pentru proiectul tehnic. Detalierea planului de activităţi are un caracter
repetitiv, urmărind etapele proiectului.
3.3.5. Capacitatea administrativă, tehnică şi financiară a Consiliului Local Motru
Cele 196 persoane din cadrul Consiliului Local Motru sunt repartizate astfel:
o Aparatul Propriu – 75 de persoane;
o Aparatul Permanent – 2 persoane;
o Serviciul Asistenţă şi Protecţie Socială – 13 persoane;
o Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor – 11 persoane;
o Serviciul Poliţie Comunitară Motru – 60 persoane;
o Direcţia de Cultură, Activităţi Sportive şi Tineret – 14 persoane, din care
Bibliotecă – 4 persoane şi Casă de Cultură –10 persoane;
o Creşa nr. 1 Motru – 6 persoane;
o 14 persoane angajate în cadrul Proiectului PHARE „ Motru - oraş ecologic
european;
o Cabinet primar - 1;
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
67
Primăria Municipiului Motru are în structură un compartiment specializat cu 3 angajaţi
specializaţi în domeniul proiectelor cu finanţare externă - Serviciul Integrare europeană, Resurse
Umane, Informatizare – Compartimentul Integrare Europeană, Relaţii Externe.
Consiliul Local Motru este dotată cu echipamente informatice şi este mediu informatizată
cu conectare la Internet.
Consiliul Local Motru deţine calculatoare de birou si personale, telefoane şi faxuri care
pot asigura comunicarea internă şi externă privind derularea în condiţii optime a proiectelor.
De vreme ce consiliul local nu a contractat nici un împrumut, municipalitatea va putea să
contracteze împrumuturi suplimentare, luându-se însă în considerare limitarea legală. Se
demonstrează astfel capacitatea de a primi fonduri de post-aderare de la UE, deoarece aceste
investiţii necesită co-finanţare (de obicei asigurată prin intermediul împrumuturilor), ce va putea
fi contractată de consiliul local fără nici o problemă.
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
68
4. INFORMAREA PUBLICULUI ÎN PROCESUL ELABORĂRII
PLANULUI
4.1. Actualizarea şi aprofundarea de specialitate a conţinutului
În cadrul elaborării PIDU au fost cooptate, pe cât posibil, administraţiile de localitate,
instituţiile publice şi actori diverşi. Astfel, în cadrul unui proces cooperativ şi participativ, au fost
puse cap la cap consideraţii, stări de fapt, informaţii, teme şi conţinuturi ale unor concepţii. PIDU
va fi transpus într-o strategie pentru dezvoltarea durabilă a municipiului Motru.
Pentru nucleul urban se are în vedere elaborarea unor statute de reabilitare şi de
dezvoltare. Prin aceasta trebuie să se realizeze coroborarea planificărilor de specialitate de la
nivelul subordonat localităţilor,utilizarea eficientă a resurselor şi o identificare mai înaltă a
cetăţenilor cu zona locativă specifică. Pentru implementarea acestor sarcini va fi introdus un
management al oraşului.
4.2. Coordonarea şi controlling-ul administrativ-interne
Prin intermediul CO şi a CDSE a fost aleasă o formă de organizare care să ţină cont atât
de necesităţile politice de decizie, cât şi de evaluarea stării de fapt. În faza de implementare
trebuie asigurat fluxul corect şi la termen de informaţii.
Coordonarea centrală din biroul Primarului municipiului Motru, care este simultan şi
Preşedinte al CO, ar trebui păstrată. Pe lângă întrunirea CO se vor dovedi utile şi suplimentarele
armonizări tematice şi de măsuri din cadrul CDSE. Aceste întruniri ale CO si CDSE vor servi pe
viitor preponderent schimbului de informaţii şi realizării supraordonate a deciziilor. O bună
pregătire este absolut necesară pentru a garanta o desfăşurare constructivă a discuţiilor.
Principial se impune prelucrarea în parte a următoarelor puncte de discuţie:
- Starea de fapt a implementării PIDU
- Informarea şi cooptarea unor terţi,
- Impulsuri din partea actorilor participanţi.
Pregătirea din punct de vedere al conţinutului, mai ales cu privire la controlul
implementării măsurilor şi a proiectelor PIDU, ar trebui asigurat prin CO şi departamentul
dezvoltării urbanistice. Raportările anuale faţă de autorităţile dătătoare de finanţare (AM POR) şi
armonizarea curentă cu MDRL cu privire la stadiul implementării PIDU vor structura în mod
suplimentar procesul de coordonare.
4.3. Feed-back la nivelul politicii localităţii
PIDU trebuie să servească şi ca instrument de înţelegere între administraţie şi politica
municipală. Acest lucru presupune un acord comun privitor la valoarea de rang al PIDU în cadrul
realizării deciziilor politice la nivelul localităţii. PIDU trebuie să reprezinte, prin structurarea
domeniilor tematice,fundamentul pentru armonizarea dintre administraţie şi politică la nivelul
localităţii în privinţa celorlalte puncte de importanţă. PIDU reprezintă spaţiul comun de acţiune al
administraţiei orăşeneşti ,al deputaţilor şi Ministerului în vederea procedării strategice în cadrul
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
69
dezvoltării Municipiului Motru. Dezvoltarea economică va fi structurată iar procesele oricum
necesare de decizie ale politicii la nivelul localităţii, ale administraţiei sau ale sferei publice vor fi
iniţiate. Prin aceasta PIDU va trebui – într-o abordare unificatoare cu strategia de dezvoltare a
municipiului – să creeze structura pentru procesele viitoare de luare a deciziilor.
4.4. Dialog cu sfera publică a oraşului
Spaţiul oraşului intră într-un dialog strâns cu cetăţenele şi cetăţenii. În acest context miza
trece dincolo de informare, în domeniul câştigării unor întreprinderi, asociaţii, iniţiative şi a
cetăţenilor singulari pentru activităţi şi acţiuni concrete.
Astfel de teme ale PIDU ar trebui în orice caz armonizate cu administraţia publică şi cu
departamentele de specialitate ale acesteia. În mod suplimentar este necesar să se asigure un
feedback permanent din procesele discursive avute în vedere.
Angajamentul cetăţenesc şi antreprenorial este în mod esenţial dependent de
comprehensibilitatea abordării ideilor prezentate, respectiv de recunoaşterea prestaţiilor realizate.
Astfel, rezultatele esenţiale ale PIDU, vor fi prezentate şi explicitate şi marii sfere publice.
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Centrul Urban, Municipiul Motru,
Judeţul Gorj a fost supus procesului de informare publică, în vederea îmbunătăţirii,
consultării cu cetăţenii municipiului Motru, în vederea elaborării participative şi optimizării de
soluţii. Campania de informare s-a realizat prin:
intermediul articolelor de presă în ziare locale şi prin:
- Afişare la Panourile de Informare din municipiul Motru;
- Postarea pe pagina Anunţuri a site-ului oficial al Primăriei Municipiului
Motru www.primariamotru.ro ;
- Articole de presă în ziare locale, respectiv „Monitorul de Motru” –
Publicaţie informativă a Consiliului Local Motru – care se distribuie gratuit
într-un tiraj lunar de 1000 exemplare.
4.5. Monitorizare
Construirea unui sistem de monitorizare al dezvoltării urbane integrate este necesară,
pentru a urmări în mod continuu implementarea şi pentru a putea acţiona rapid şi eficient în cazul
apariţiei unor eventuale probleme. Demersul integrativ de dezvoltare este un tărâm nou, nici în
celelalte state membre ale UE neexistând încă experienţe de mulţi ani în această direcţie.
Necesitatea şi eficienta acestui tip de instrumente,cum este PIDU,sunt adesea
subestimate, nu sunt cooptate în planificările informale iar armonizarea cu celelalte procese de
dezvoltare urbană este mai degrabă rară. De aceea trebuie ca unele premise pentru un proces de
monitorizare de succes să fie de la bun început controlate în mod strict:
Fundamente pentru activităţile de evaluare şi de monitorizare la nivelul derulării, luării
deciziilor şi al planificării Întocmirea unui concept solid integrat de dezvoltare orientat către
obiective, spre exemplu cu o analiză a situaţiei de pornire şi a derulării unor workshop-uri cu
specific de grup focalizate pe obiectiv.
- Cooptarea sistematică şi motivantă a grupurilor-ţintă în diferitele faze ale programului (de
ex. cetăţene /cetăţeni,actori sociali,economie privată)
- Orientarea consecventă a managementului de proiect în funcţie de strategiile de acţiune şi
de prevederile-obiectiv ale conceptului integrat de acţiune PIDU.
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU
Februarie 2009
70
- Construcţia şi menţinerea unor concepte actuale de măsuri şi de derulare atât pentru
măsurile de investiţie cât şi pentru cele non-investive.
- Elaborarea şi instituţionalizarea unor structuri transparente de cooperare şi de comunicare
ale participanţilor la program
- Module de evaluare în domeniile documentării şi evaluării programului
- Actualizarea în funcţie de obiective a PIDU (spre ex. sub forma strategiei de dezvoltare a
municipiului)
- Întocmirea în funcţie de obiectiv a rapoartelor anuale şi de proiect, care sunt utile pentru
scopurile de evaluare
- Construirea şi utilizarea unor scheme simple de evaluare în cadrul coordonării proiectului,
spre ex. prin iniţierea şi ţinerea unei baze de date a proiectului.
- Cercetări sistematice în vederea îmbunătăţirii fundamentelor de date precum şi pentru
utilizarea datelor existente ale altor actori şi instituţii. Feedback regulat,la intervale scurte,
către cei implicaţi în proiect cu privire la rezultatele evaluării.
- Recoltări de date relevante pentru proiect în vederea realizării evaluărilor (observaţii,
sondaje).
- Instituirea unei competenţe metodice pentru (auto-)evaluare şi evaluarea datelor prin
intermediul unui sprijin profesional.
71
ANEXA 1 – LISTA PROIECTELOR INDIVIDUALE
Nr. crt.
Denumire proiect
Solicitant1 Obiectiv şi activităţi
propuse
Perioada de implementare
Buget proiect
Anul începerii
Anul finalizării
Valoare nerambursabilă
solicitată (VNS)2 (lei)
Contribuţie proprie costuri eligibile (CPCE)3
(lei)
Costuri neeligibile (CN)4 (lei)
Total (lei)
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)=(7)+(8)+(9)
1
Modernizare
reţele
stradale zona
T-uri
Consiliul Local Motru
Obiectiv: Crearea, dezvoltarea, modernizarea, echiparea infrastructurii urbane Activităţi: - Reabilitare alei carosabile
– ranforsare;
- Realizare carosabil nou
din mixtură asfaltică;
- Reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton
de ciment;
- Realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice;
- Realizări de trotuare noi
prin înlocuirea trotuarelor dalate;
- Încadrarea cu borduri noi;
- Reamplasarea iluminatului public;
- Execuţia de parcaje şi
semnalizări pe verticală şi
2009 2013 2.757.500 56.276 0 2.813.776
1 Informaţiile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv la secţiunea 1 – Informaţii privind solicitantul 2 Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv 3 Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv 4 Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv
72
orizontală;
- Refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă;
- Realizarea de canalizare
pluvială;
- Amenajare cu structuri
verzi.
2
Modernizare
reţele
stradale zona
L-uri+M-uri
Consiliul Local Motru
Obiectiv: Crearea, dezvoltarea, modernizarea, echiparea infrastructurii urbane Activităţi: - Reabilitare alei
carosabile – ranforsare;
- Realizare carosabil nou
din mixtură asfaltică; - Reabilitări de parcaje din
mixtură asfaltică şi beton
de ciment; - Realizări de parcaje noi
din mixturi asfaltice;
- Realizări de trotuare noi prin înlocuirea
trotuarelor dalate;
- Încadrarea cu borduri noi;
- Reamplasarea
iluminatului public; - Execuţia de parcaje şi
semnalizări pe verticală
şi orizontală; - Refacerea căminelor de
vizitare şi ridicare la
cotă; - Realizarea de canalizare
pluvială;
- Amenajare cu structuri
verzi.
2009 2013 3.158.981 64.469 0 3.223.450
3
Modernizarea
reţele
stradale zona
Aleea Muncii
– Bl. B1G-
B2G-J2-J5
Consiliul Local Motru
Obiectiv: Crearea, dezvoltarea, modernizarea, echiparea infrastructurii urbane Activităţi:
2009 2013 2.257.560 46.073 0 2.303.633
73
(zona H-uri) - Reabilitare alei carosabile
– ranforsare; - Realizare carosabil nou
din mixtură asfaltică;
- Reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton
de ciment;
- Realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice;
- Realizări de trotuare noi
prin înlocuirea trotuarelor dalate;
- Încadrarea cu borduri noi;
- Execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi
orizontală;
- Refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă;
- Realizarea de canalizare
pluvială; - Amenajare cu structuri
verzi.
4
Reabilitare
cămin social
– Centru de
Asistenţă
pentru
persoane
aflate în
dificultate
Consiliul Local Motru
Obiectiv: Îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor sociale Activităţi: - Reabilitare camere de
locuit;
- Reabilitare grupuri sociale;
- Reabilitare instalaţii tehnice;
- Dotări specifice.
2009 2013 1.891.520 38.602 0 1.930.122
5
Sistem de
supraveghere
video a
oraşului
Motru
Consiliul Local Motru
Obiectiv: Îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor sociale Activităţi: - Montare sistem video
pentru urmărire şi înregistrare în punctele
cheie ale oraşului;
- Corelare imagini pe harta oraşului,
- Prelucrarea automată a
2009 2013 1.340.493 27.357 0 1.367.850
74
imaginilor pentru
situaţii, etc.
Sub-total 1 (buget proiecte) 11.406.054 232.777 0 11.638.831
Costuri implementare Plan integrat5 0 0 0 0
TOTAL 11.406.054 232.777 0 11.638.831
5 Se vor specifica cheltuielile suplimentare necesare pentru implementarea Planului integrat, precum cele legate de echipa de management al PIDU. Aceste costuri nu reprezintă cheltuieli eligibile în cadrul Axei prioritare 1 a Programului Operaţional Regional, trebuind să fie asigurate de către promotorul/promotorii PIDU