2
Elementele esentiale care stau la baza Elementele esentiale care stau la baza interventiei în caz de poluare marinã cu interventiei în caz de poluare marinã cu
hidrocarburi se concretizeazã în:hidrocarburi se concretizeazã în:
• Existenta unui organism de coordonare si Existenta unui organism de coordonare si de organizare national (legal);de organizare national (legal);
• Personal specializat si antrenat;Personal specializat si antrenat;
• Echipamente specializate si fiabile;Echipamente specializate si fiabile;
• Plan de contingentã, o strategie de Plan de contingentã, o strategie de interventie.interventie.
3
Faza de pregãtire a interventiei este esentialã Faza de pregãtire a interventiei este esentialã pentru limitarea rapidã si eficientã a pentru limitarea rapidã si eficientã a pagubelor si a impactului ecologic, pagubelor si a impactului ecologic, cuprinzand urmatoarele aspecte:cuprinzand urmatoarele aspecte:
• Supravegherea evolutiei poluantului;Supravegherea evolutiei poluantului;
• Planificarea operatiunilor de interventie;Planificarea operatiunilor de interventie;
• Definirea echipamentelor pe tipuri si cantitãti;Definirea echipamentelor pe tipuri si cantitãti;
• Formarea echipelor de interventie, coordonatori, Formarea echipelor de interventie, coordonatori, specialisti, operatiuni.specialisti, operatiuni.
4
Obiectivele principale ale interventiei Obiectivele principale ale interventiei sunt:sunt:
• Protejarea tarmului, limitarea pe cat posibil a Protejarea tarmului, limitarea pe cat posibil a poluarii zonelor sensibile (economice, turistice, poluarii zonelor sensibile (economice, turistice, rezervatiilor etc.).rezervatiilor etc.).
• Recuperarea poluantului si a celorlalte deseuri Recuperarea poluantului si a celorlalte deseuri provenite in urma poluarii.provenite in urma poluarii.
• Reabilitarea zonelor poluate astfel incât din Reabilitarea zonelor poluate astfel incât din punct de vedere ecologic acestea sa revina la punct de vedere ecologic acestea sa revina la faza initiala.faza initiala.
5
Metodele de interventie in cazul unei poluãri Metodele de interventie in cazul unei poluãri marine accidentale cu hidrocarburi:marine accidentale cu hidrocarburi:
• Degradarea naturalã (nu se intervine);Degradarea naturalã (nu se intervine);
• Transferul poluantului din tancurile avariate în Transferul poluantului din tancurile avariate în barje, nave de stocare etc.;barje, nave de stocare etc.;
• Arderea in situ;Arderea in situ;
• Dispersarea chimicã în masa apei;Dispersarea chimicã în masa apei;
• Concentrarea si colectarea petrolului de pe Concentrarea si colectarea petrolului de pe suprafata apei;suprafata apei;
• Interventia la nivelul tarmului.Interventia la nivelul tarmului.
6
APLICAREA METODELOR DE INTERVENTIE APLICAREA METODELOR DE INTERVENTIE ESTE CONDITIONATA DE:ESTE CONDITIONATA DE:
• PROCESELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA POLUANTULUI PROCESELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA POLUANTULUI DEVERSAT PE APA/SOL,DEVERSAT PE APA/SOL,
• CONDITIILE HIDRO-METEO,CONDITIILE HIDRO-METEO,
• POLUANT – cantitate/tip,POLUANT – cantitate/tip,
• TIPUL ZONEI POLUATE,TIPUL ZONEI POLUATE,
• TIPUL IMPACTULUI,TIPUL IMPACTULUI,
• RESURSELE MATERIALE SI UMANE DISPONIBILE,RESURSELE MATERIALE SI UMANE DISPONIBILE,
• CONDITIILE DE ACCES IN ZONACONDITIILE DE ACCES IN ZONA
7
CAPITOLUL ICAPITOLUL I
PRINCIPII GENERALE PRIVINDPRINCIPII GENERALE PRIVINDINTERVENTIA IN CAZ DE INTERVENTIA IN CAZ DE POLUARE MARINA CU POLUARE MARINA CU
HIDROCARBURIHIDROCARBURI
88
PRINCIPII GENERALE PRIVIND INTERVENTIA IN CAZ DE PRINCIPII GENERALE PRIVIND INTERVENTIA IN CAZ DE POLUARE MARINA CU HIDROCARBURIPOLUARE MARINA CU HIDROCARBURI
I.1. SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUAREI.1. SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUARE
I.2. EFECTELE POLUARII I.2. EFECTELE POLUARII
I.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARMI.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARM
I 4. TIPURI DE HIDROCARBURI,CARACTERISTICI I 4. TIPURI DE HIDROCARBURI,CARACTERISTICI
PROCESE DE TRANSFORMARE PROCESE DE TRANSFORMARE
14
Surse provenite de la tarm: Surse provenite de la tarm: scurgerile pluviale si scurgerile pluviale si deversarile de ape uzate, provenite din: deversarile de ape uzate, provenite din: - aglomerarile urbane, - aglomerarile urbane, - activitatile desfasurate pe platformele de productie ale unitatilor de- activitatile desfasurate pe platformele de productie ale unitatilor de prelucrare/rafinare ale produselor petroliere, prelucrare/rafinare ale produselor petroliere, - activitatile desfasurate in porturi, santiere navale- activitatile desfasurate in porturi, santiere navale, etc., etc.
15
* Surse provenite din atmosfera* Surse provenite din atmosfera
* * SurseSurselele provenite din cauze naturale se refera la provenite din cauze naturale se refera la eruptiile naturale de gaze sau hidrocarburieruptiile naturale de gaze sau hidrocarburi
16
Transport24%
PlatformeOffshore
2%
Din atmosfera
13%
Deversari de la tarm
50%
Surse naturale
11%
SURSE DE POLUARE: MEDIEA ANUALA = 2.350.000 Mt
1.175.000 tone
564.000 tone
305.000 tone258.000 tone
47.000 tone
Total= 2.35 Mt/an
17
SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUAREPOLUARE
CANTITATEA MEDIE ANUALA DE HIDROCARBURI CANTITATEA MEDIE ANUALA DE HIDROCARBURI DESCARCATA IN MEDIUL ACVATIC DESCARCATA IN MEDIUL ACVATIC
ESTE DE CIRCA 2.400.000 MtESTE DE CIRCA 2.400.000 Mt
din care :din care :
1. Descarcari de la tarm(50%):1. Descarcari de la tarm(50%):
- scurgeri pluviale, deversari ape uzate,- scurgeri pluviale, deversari ape uzate,
- procesare hidrocarburi: rafinare, prelucrare,- procesare hidrocarburi: rafinare, prelucrare,
- activitati portuare: santiere navale. - activitati portuare: santiere navale.
18
2. Transport naval (24%):2. Transport naval (24%):
- incarcare descarcare,- incarcare descarcare,
- bunkeraj,- bunkeraj,
- coliziuni,- coliziuni,
- esuari,- esuari,
- sparturi in coca navei, incendii. - sparturi in coca navei, incendii.
19
3. Atmosfera 3. Atmosfera (13%):(13%):
- gaze, fum, eliminate in atmosfera in urma - gaze, fum, eliminate in atmosfera in urma arderilor hidrocarburilor.arderilor hidrocarburilor.
20
4. Naturale4. Naturale ( 11%): ( 11%):
- eruptii naturale de gaze/hidrocarburi- eruptii naturale de gaze/hidrocarburi
in mediul acvatic.in mediul acvatic.
21
5. Platformele offshore5. Platformele offshore ( 2%): ( 2%):
- accidente in operatiunile de foraj, - accidente in operatiunile de foraj, extractie, transfer marfa.extractie, transfer marfa.
2222
CLASIFICAREA NIVELELOR DE CLASIFICAREA NIVELELOR DE POLUAREPOLUARE
((se refera doar la activitatile de transport se refera doar la activitatile de transport naval) naval)
(conform clasificarilor OPRC)(conform clasificarilor OPRC)
MINORA = MINORA = nivel 1nivel 1 - mai mica de 7 tone - mai mica de 7 tone
MEDIE = MEDIE = nivel 2nivel 2 - intre 7 - 700 tone - intre 7 - 700 tone
MAJORA = MAJORA = nivel 3nivel 3 - peste 700 tone - peste 700 tone
23
Cauzele poluarilor datorate transportului naval (24%) provin (cantitativ) din:
Descarcari de la tarm
Platforme offshore
NaturaleAtmosfera
Curatirea tancurilor
Deversari de santina
Accidente altele decat la petroliereAccicidente la petroliere
Terminale maritime
Incarcare descarcare
Docuri uscate
24%
24
POLUARILE PROVENITE DE LA NAVE, CLSIFICATE PE POLUARILE PROVENITE DE LA NAVE, CLSIFICATE PE NIVELE DE POLUARE SUNT GENERATE DE URMATOARELE NIVELE DE POLUARE SUNT GENERATE DE URMATOARELE
CAUZE:CAUZE:
0% 25% 50% 75% 100%Numarul cauzelor deversarilor in %
< 7 T
7-700 T
> 700 T
Incarcaredescarcare
Bunkeraj
Esuari
Coliziuni
Sparturi incendiiSource: ITOPF, 2002
NIVELUL POLUARIIProcentual numeric
NIVEL 3 de poluare
NIVEL 2 de poluare
NIVEL 1 de poluare
25
Numele navei Anul Locatia Petrol deversat (t)
Atlantic Empress 1979 Tobago 287.000 ABT Summer 1991 La distanta de 700 Mm de Angola 260.000
Castillo de Bellver 1983 Golful Saldanha, Sud Africa 252.000 Amoco Caduz 1978 Bretania, Franta 223.000
Haven 1991 Genoa, Italia 144.000 Odyssey 1988 La distanta 700 Mm de Noua Scotie,
Canada 132.000
Torrey Canyon 1967 Insulele Scilly , Anglia 119.000
Urquiola 1976 La Coruna, Spania 100.000 Hawaiian Patriot 1977 La distanta de 300 Mm de Honolulu 95.000
Independenta 1979 Bosphor, Turcia 95.000 Jakob Maersk 1975 Oporto, Portugalia 88.000
Braer 1993 Shetland Islanda, Anglia 85.000 Khark 5 1989 La distanta de 120 Mm la Atlantic
coasta Morocco 80.000
Aegean Sea 1992 La Coruna, Spania 74.000 Sea Empress 1996 Milford Haven, Anglia 72.000
Katina P. 1992 Maputo, Mozambic 72.000 Assimi 1983 55 Mm distanta de Muscat, Oman 53.000 Metula 1974 Stramtoarea Magellan, Chile 50.000 Wafra 1971 Cap Agulhas, Sud Africa 40.000
Exxon Valdez 1989 Prince William Sound, Alaska, USA 37.000
26
CANTITATILE DE PETROL DEVERSATE CANTITATILE DE PETROL DEVERSATE ACCIDENTAL DE O SINGURA NAVA POT DEPASI ACCIDENTAL DE O SINGURA NAVA POT DEPASI UNEORI CELELALTE SURSE DE POLUARE DIN UNEORI CELELALTE SURSE DE POLUARE DIN
ANUL RESPECTIVANUL RESPECTIV
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
550
600
650
1970 72 74 76 78 1980 82 84 86 88 1990 92 94 96 98 2000
(000's
of
tonnes)
Erika20,000 tonnes
Castillo de Bellver252,000 tonnes
ABT Summer260,000 tonnes
Atlantic Empress287,000 tonnes
27
TRAFICUL INTENS DIN ANUMITE ZONE FAVORIZEAZA TRAFICUL INTENS DIN ANUMITE ZONE FAVORIZEAZA PRODUCEREA POLUARILOR MAJORE AMPLIFICAND PRODUCEREA POLUARILOR MAJORE AMPLIFICAND
FACTORUL DE RISC AL ZONEIFACTORUL DE RISC AL ZONEI
28
FACTORII CARE CONTRIBUIE LA CRESTEREA FACTORII CARE CONTRIBUIE LA CRESTEREA NUMARULUI DE ACIDENTE INSOTITE DE NUMARULUI DE ACIDENTE INSOTITE DE
POLUARI MAJORE SUNT:POLUARI MAJORE SUNT:
• Cresterea cantitatii de petrol transportate,Cresterea cantitatii de petrol transportate,
• Caracteristicile locale de navigatie: densitatea Caracteristicile locale de navigatie: densitatea traficului, conditiile hidro-meteo, adancimea apei, traficului, conditiile hidro-meteo, adancimea apei, vizibilitatea, comunicatiile radio defectuase,vizibilitatea, comunicatiile radio defectuase,
• Operatiunile desfasurate: intrare /iesire din port, Operatiunile desfasurate: intrare /iesire din port, incarcare descarcare marfa, bunkeraj, incarcare descarcare marfa, bunkeraj,
• Lipsa sistemelor de avertizare.Lipsa sistemelor de avertizare.
29
1. 1. Stabilirea prioritatilor de stopare/eliminarea
surselor/cauzelor preponderente de poluare prin masuri legislative si actiuni de prevenire,
2. Stabilirea prioritatilor de dotare cu echipamente (tip/cantitati/baze de interventie),
3. Stabilirea strategiei optime de interventie (onshore/offshore),
4. Stabilirea prioritatilor de interventie (zone cu risc ridicat de poluare).
Analiza surselor de poluare este Analiza surselor de poluare este necesara pentru:necesara pentru:
30
Poluararile minore de la tarm pot fi prevenite Poluararile minore de la tarm pot fi prevenite prin adoptarea unor masuri :prin adoptarea unor masuri :
• Amplasarea in zonele cu risc a unor baze de Amplasarea in zonele cu risc a unor baze de interventie,interventie,
• Sisteme de siguranta in exploatare, Sisteme de siguranta in exploatare, intretinere, inspectii periodice , etc,intretinere, inspectii periodice , etc,
• Statii de epurare, Statii de epurare,
• Cadru legislativ,Cadru legislativ,
• Personal specializatPersonal specializat
31
Desi rare, poluarile majore provenite din Desi rare, poluarile majore provenite din transportul naval nu pot fi controlate (ca transportul naval nu pot fi controlate (ca cele minore) dar pot fi prevenite prin cele minore) dar pot fi prevenite prin aplicarea unor masuri de prevenire:aplicarea unor masuri de prevenire:
- Cadrul legislativ adecvat,- Cadrul legislativ adecvat,
- Norme speciale de constructie a navelor,- Norme speciale de constructie a navelor,
- Aparatura de navigatie,- Aparatura de navigatie,
- Personal specializat, training.- Personal specializat, training.
32
Evaluarea riscului ( factori)Evaluarea riscului ( factori)• Sursa de pericol: - natura poluantilor, - cantitatea de poluant, - caracteristicile fizico-chimice ale
poluantului, - gradul de toxicitate al acestuia, - caracterul inflamabil si exploziv, etc • Vectorii de transfer: caracteristicile mediului
agresat si conditiile hidro-meteo la momentul producerii poluarii.
• Tinta: mediu fizic, biologic sau socio-economic
33
EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE LA LITORALUL ROMANESCLA LITORALUL ROMANESC
• Nivel maxim de risc :Nivel maxim de risc : Constanta , Midia, Constanta , Midia, Mangalia;Mangalia;
• Nivel mediu de risc : Nivel mediu de risc : trasee navale, ancorajele, traseele trasee navale, ancorajele, traseele
conductelor de transport titei , platformele conductelor de transport titei , platformele PETROMAR;PETROMAR;
• Nivel redus de risc : Vama Veche - 2Mai, Nivel redus de risc : Vama Veche - 2Mai, Neptun - Eforie, Corbu – Neptun - Eforie, Corbu – Bratul Musura. Bratul Musura.
34
EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD nivel maxim de riscnivel maxim de risc
35
EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD nivel maxim de riscnivel maxim de risc
36
EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA CENTRALA nivel mediu/redus de ZONA CENTRALA nivel mediu/redus de riscrisc
37
EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE NORD - nivel redus de riscNORD - nivel redus de risc
39
CAZURI DE POLUARE CAZURI DE POLUARE MARINA CU HIDROCABURIMARINA CU HIDROCABURI
POLUARI MAJORE POLUARI MAJORE
Nivel 3 > 700 Mt Nivel 3 > 700 Mt
40
Haven : 144.000 t petrol (1991)Haven : 144.000 t petrol (1991)
• La 7 Mm de Genoa Franta s-a La 7 Mm de Genoa Franta s-a rupt in 3 parti.rupt in 3 parti.• In urma exploziei au luat foc In urma exploziei au luat foc 10.000 t de titei.10.000 t de titei.• 35.000 t titei au poluat coastele 35.000 t titei au poluat coastele Frantei si Principatului de Monaco.Frantei si Principatului de Monaco.• Au fost utilizati 2.000 m baraje. Au fost utilizati 2.000 m baraje.
41
Braer: 85.000 t petrol (1993)Braer: 85.000 t petrol (1993)
• Esueaza pe coastele Scotiei (Shetland).Esueaza pe coastele Scotiei (Shetland).
• Pierde toata marfa.Pierde toata marfa.
• Vremea nefavorabila si conformatia stancoasa a Vremea nefavorabila si conformatia stancoasa a tarmului favorizeaza dispersia masiva a tarmului favorizeaza dispersia masiva a poluantului.poluantului.
42
Sea Empres: 130.824 t petrol (1996)Sea Empres: 130.824 t petrol (1996)• Esueaza pe coastele Tarii Galilor.Esueaza pe coastele Tarii Galilor.
• Se incearca transferul marfii in tankul Borga.Se incearca transferul marfii in tankul Borga.
• Datorita conditiilor meteo nefavorabile (ulterior) se produce Datorita conditiilor meteo nefavorabile (ulterior) se produce o poluare cu circa 72.500t petrol a plajelor.o poluare cu circa 72.500t petrol a plajelor.
44
• Se rupe in 2 parti in golful Biscaia la 60 Mm de coastele Se rupe in 2 parti in golful Biscaia la 60 Mm de coastele Frantei.Frantei.
• Pierde 14.000 t in momentul initial.Pierde 14.000 t in momentul initial.
• Ambele sectiuni plutesc vertical inainte de a se scufunda, la Ambele sectiuni plutesc vertical inainte de a se scufunda, la 130m adancime cu circa 16.000t.130m adancime cu circa 16.000t.
Erika: 30.000 t petrol (1999)Erika: 30.000 t petrol (1999)
45
• Datorita conditiilor neprielnice (furtuna) au fost Datorita conditiilor neprielnice (furtuna) au fost colectate de pe apa doar 1.100 t poluant.colectate de pe apa doar 1.100 t poluant.
• 400 km de tarm a fost poluat.400 km de tarm a fost poluat.
• Au fost implicati 5000 persoane in operatiunile de Au fost implicati 5000 persoane in operatiunile de curatire.curatire.
• 30.000 pasari au fost afectate30.000 pasari au fost afectate• Operatiunea a costat 7.8 miloane lire sterline.Operatiunea a costat 7.8 miloane lire sterline.
Erika: 30.000 t petrol (1999Erika: 30.000 t petrol (1999))
46
CAZUL PRESTIGECAZUL PRESTIGE
• DESFASURAREA ACCIDENTULUIDESFASURAREA ACCIDENTULUI
• INTERVENTIA OFFSHOREINTERVENTIA OFFSHORE
• INTERVENTIA LA NIVELUL TARMULUI INTERVENTIA LA NIVELUL TARMULUI
• RESURSELE UTILIZATERESURSELE UTILIZATE
49
*Incidentul incepe pe 13/11/2002 cand datorita furtunii puternice nava este avariata, incepand sa piarda titei din tankurile 3&4;
* 19 spre 20/11/2002 nava este abandonata;*Salvatorii remorcheaza nava in larg;*La 250km in larg nava se rupe in doua si se scufunda cu o parte din incarcatura la 3500 m adancime
51
OPTIUNI DE INTERVENTIE
•Tieiul este prea vascos/nu se poate interveni cu dispersanti;
•Furtuna nu permite interventia in zona offshore;
•Au fost totusi unele incercari de interventie offshore dar poluantul s-a extins pe suprafete intinse;
•Singura optiune ramane interventia pe litoral.
52
• 700 km de tarm poluat;700 km de tarm poluat;• Zona poluata a cuprins tipuri Zona poluata a cuprins tipuri diferite de tarm:diferite de tarm: - stancos;- stancos; - plaje cu nisip- plaje cu nisip - pietris si galete- pietris si galete - estuare- estuare - constructii hidrotehnice- constructii hidrotehnice - mlastini- mlastini
Poluarea coastei spaniolePoluarea coastei spaniole
55
Tarm stancos
• Forme de viata sensibile/interzis procedeul de curatire cu aburi
• Depoluare manuala
• Depoluare vacuumatica
• Acces dificil
56
Pietris si galetePietris si galete
Pompare vacuumatica
Manuala
Transportul si spalarea pietrelor poluate
Degradare naturala
57
Plaje cu nisip
Nisipul amestecat cu titei este preluat mecanic si curatat
Urmele ramase sunt preluate manual
58
Tarm mlastinos
Zona vulnerabila/biodiversitate
Biodegradare naturala
Colectarea manuala a titeiului vascos
59
Constructii hidrotehnice
Usor de curatat: spalare cu aburi sub presiune
Impact negativ asupra turismului
60
Resurse umane/participantiResurse umane/participanti
• Asistenta din partea unor organizatii: OSRL, Asistenta din partea unor organizatii: OSRL, CEDRE, ITOPF, Irish coastguard, Le Floch CEDRE, ITOPF, Irish coastguard, Le Floch Depollution, etc.Depollution, etc.
• Localnici, voluntari, armata, pescari, garda Localnici, voluntari, armata, pescari, garda de coasta, etc.de coasta, etc.
61
LogisticaLogistica
• Circa 3000 de soldati zilnic pe plaja + alti Circa 3000 de soldati zilnic pe plaja + alti 4000 ca suport indirect;4000 ca suport indirect;
• Un total de 350.000 kituri de protectie Un total de 350.000 kituri de protectie (costume individuale de protectie);(costume individuale de protectie);
• 160.000 unelte de interventie manuala;160.000 unelte de interventie manuala;
• 1.200 ore de zbor;1.200 ore de zbor;
• Circa 350 piese constand in echipament Circa 350 piese constand in echipament specializat de interventie, utilaje de specializat de interventie, utilaje de transport, etc.transport, etc.
66
• FIECARE ACCIDENT ESTE UNIC IN FELUL SAU.FIECARE ACCIDENT ESTE UNIC IN FELUL SAU.
• PENTRU FIECARE POLUARE SE APLICA O PENTRU FIECARE POLUARE SE APLICA O STRATEGIE DIFERITA STRATEGIE DIFERITA
• NU EXISTA O RETETA VALABILA PENTRU NU EXISTA O RETETA VALABILA PENTRU FIECARE CAZ IN PARTEFIECARE CAZ IN PARTE
• NECESITATEA UNUI PLAN NATIONAL DE NECESITATEA UNUI PLAN NATIONAL DE INTERVENTIE.INTERVENTIE.
CONCLUZII
68
Grad de sensibilitate/vulnerabilitateGrad de sensibilitate/vulnerabilitate
Vulnerabilitate = suma efectelor negative Vulnerabilitate = suma efectelor negative
induse de poluant in zona.induse de poluant in zona.
Vulnerabilitatea include si potentialul de Vulnerabilitatea include si potentialul de
“autoaparare“ al zonei“autoaparare“ al zonei
Cartarea gradului de vulnerabilitate este Cartarea gradului de vulnerabilitate este
necesara protejarii zonelor sensibile si necesara protejarii zonelor sensibile si
stabilirii tehnologiei de interventiestabilirii tehnologiei de interventie
70
IMPACTUL ECONOMICIMPACTUL ECONOMIC• Impactul economic se refera la efectele negative Impactul economic se refera la efectele negative
induse activitatilor economice, in cazul unei induse activitatilor economice, in cazul unei poluari accidentale sau cronice.poluari accidentale sau cronice.
TIPURI de ACTIVITATITIPURI de ACTIVITATI
IndustrialeIndustriale
TuristiceTuristice
Pescuit industrial, sportiv si acvacultura,Pescuit industrial, sportiv si acvacultura,
Transport navalTransport naval
Extractie, forajExtractie, foraj
71
TURISM (hoteluri, restaurante, parcuri de TURISM (hoteluri, restaurante, parcuri de distractie, agrement, etc)distractie, agrement, etc)
port turisticport turistic
Statiune turisticaStatiune turistica Turismul sursa importanta de venit,genereaza impozite pentru alimentarea bugetului de stat.
72
plaja MAMAIA
•Plaje amenajate corespunzator, in conditiile mentinerii curateniei;
•Poluarea cu hidrocarburi a plajelor turistice si a zonelor de agrement poate provoca daune pe termen lung;
•Efectul poluarii este cu atat mai grav atunci cand aceasta se produce in perioada sezonului.
plaja poluata
73
Capacitatea totala de cazare 28.000 locuri
Numarul total de unitati turistice din Mamaia
80
Numarul total de unitati turistice din Constanta
26
Unitati 4-5 stele 16
Unitati de 1-3 stele 90
Numarul turistilor /an 378.000
Turisti straini 52.000
Durata medie a sejurului 5 – 7 zile
Gradul de ocupare pt. Statiunea Mamaia
77%
74
Activitati industrialeActivitati industriale
Santiere navale
Terminale petroliere
Operatiuni portuare
75
TRANSPORT NAVALTRANSPORT NAVAL
persoanepersoane
marfamarfa
• sursa de venit ;• aprovizionarea cu materii prime.
76
Activitati - posibile surse de poluareActivitati - posibile surse de poluare
Incarcare/descarcare marfa
Transport hidrocarburi
77
• Activitatile industriale au un caracter permanent.
• Indicele de vulnerabilitate zonal are o valoare ridicata pe toata durata anului.
• Costurile interventiei sunt ridicate adaugandu-se pagubelor economice produse prin incetarea activitatilor industriale.
In caz de poluare
78
Extractie si forajExtractie si foraj
Platforme de extractie/foraj
Transport petrol prin conducte submarine si terstre
79
PESCUIT INDUSTRIALPESCUIT INDUSTRIAL(pescuit cu unelte fixe si active)(pescuit cu unelte fixe si active)
Stocurile de peste sunt in declin nu atat ca numar ci mai ales ca marime si ca dificultate in a le captura.
Productia de peste:
- 3 milioane tone in 1900
- 86 milioane tone in 1989
80
Efectele poluarii asupra pescuitului
- contaminarea organismelor marine cu poluant,
- interzicerea accesului navalor de pescuit in zona poluata in vederea evitarii contaminarii cu poluant a uneltelor de pescuit, si a corpului navelor,
- interzicerea accesului in zonele poluate pentru evitarea accidentelor cauzate de intoxicare cu vapori sau a celor provocate de explozii,
- inchiderea porturilor pescaresti cu baraje antipetrol in vederea protejarii acestora
82
EFECTELE ECOLOGICEEFECTELE ECOLOGICE
efectele induse depind de urmatorii factori:efectele induse depind de urmatorii factori:
• volumul deversarii si caracteristicile fizico-chimice ale volumul deversarii si caracteristicile fizico-chimice ale poluantului,poluantului,
• conditiile hidro-meteo,conditiile hidro-meteo,
• anotimpul in care se produce dezastrul, anotimpul in care se produce dezastrul,
• prezenta structurilor hidrotehnice de aparare, a resuselor prezenta structurilor hidrotehnice de aparare, a resuselor de hrana, prezenta zonelor populate aflate in calea de hrana, prezenta zonelor populate aflate in calea deplasarii poluantului,deplasarii poluantului,
• topografia si geomorfologia tarmului si a fundului apei,topografia si geomorfologia tarmului si a fundului apei,
• relatia poluant - sediment, gradul de amestecare al relatia poluant - sediment, gradul de amestecare al acestora.acestora.
83
In functie de prezenta factorilor enumerati, efectele ecologice In functie de prezenta factorilor enumerati, efectele ecologice ce rezulta in urma unei poluari, includ :ce rezulta in urma unei poluari, includ :
• schimbari fizice si chimice in cadrul ecosistemului, schimbari fizice si chimice in cadrul ecosistemului,
• schimbari in ceea ce priveste dezvoltarea, psihologia, si schimbari in ceea ce priveste dezvoltarea, psihologia, si comportamentul individual ale organismelor si speciilor,comportamentul individual ale organismelor si speciilor,
• cresterea mortalitatii, distrugerea sau modificarea unui cresterea mortalitatii, distrugerea sau modificarea unui intreg ecosistem datorita efectului combinat intreg ecosistem datorita efectului combinat toxicitate/sufocare/inabusiretoxicitate/sufocare/inabusire
Impactul poate fi indus prinImpactul poate fi indus prin
actiunea directa a poluantuluiactiunea directa a poluantului actiunea indirecta a poluantului actiunea indirecta a poluantului
activitatea de depoluareactivitatea de depoluare
84
CONTAMINAREA FIZICA A BIOTEI (in functie de tipul tarmului)
In cazul plajelor nisipoase, cu panta lina, poluantul este impins de valuri in interiorul tarmului,
poluantul se depune pe stanci sub forma de benzi
poluantul ″ pluteste ″ pe tarm, migrand in diverse directii
85
EcotoxicologiaEcotoxicologia
Cresterea ratei mortalitatii se datoreaza toxicitatii fractiilor solubile in Cresterea ratei mortalitatii se datoreaza toxicitatii fractiilor solubile in apa: alchene, benzene si naftaleneapa: alchene, benzene si naftalene
″″Doza letalaDoza letala″″ = DL50 (la 96 ore expunere) = DL50 (la 96 ore expunere) este cuprinsa intre 0,5 mg/l si 10 este cuprinsa intre 0,5 mg/l si 10 mg/1 mg/1
Prezenta hidrogenului sulfurat (H2S) este principala cauza care poate Prezenta hidrogenului sulfurat (H2S) este principala cauza care poate genera efecte letale imediategenera efecte letale imediate
• 1PPM1PPM = 0.0001 % - detectabil dupa miros, irita traseul respirator, = 0.0001 % - detectabil dupa miros, irita traseul respirator,• 10PPM10PPM = 0.001 % - expunere maxim 8 ore, = 0.001 % - expunere maxim 8 ore,• 20PPM20PPM = 0.002 % - peste 20PPM este necesar utilizarea echipamentului = 0.002 % - peste 20PPM este necesar utilizarea echipamentului
de protectie,de protectie,• 100PPM100PPM = 0.01 % - neutralizeaza simtul olfactiv in 3-5 minute, se produc = 0.01 % - neutralizeaza simtul olfactiv in 3-5 minute, se produc
arsuri ale cailor respiratorii, ale ochilor, tuse.arsuri ale cailor respiratorii, ale ochilor, tuse.• 200PPM 200PPM = 0.02 % - distruge rapid simtul olfactiv, produce grave arsuri la = 0.02 % - distruge rapid simtul olfactiv, produce grave arsuri la
nivelul ochilor si a gurii,nivelul ochilor si a gurii,• 700 PPM700 PPM = 0.7 % - pierderea cunostintei, stop respiratoriu, moarte daca = 0.7 % - pierderea cunostintei, stop respiratoriu, moarte daca
nu se inervine cu mijloace artificiale de resuscitare,nu se inervine cu mijloace artificiale de resuscitare,• 1000 PPM1000 PPM = 0.1% - pierderea imediata a cunostintei, daune la nivelul = 0.1% - pierderea imediata a cunostintei, daune la nivelul
creierului, survine moartea in circa 3 – 5 minute de expunere. creierului, survine moartea in circa 3 – 5 minute de expunere.
86
Efectele poluarii cu petrol asupra pestilorEfectele poluarii cu petrol asupra pestilor
Peste contaminat cu petrol
- mortalitatea la pestii adulti este foarte rara in cazul poluarilor cu petrol; - larvele sunt cele mai expuse.
In anumite cazuri au fost observate efecte negative in ceea ce priveste procesele de reproducere, incluzand comportamentul, fertilitatea si succesul fertilizarii icrelor .
Populatiile de pesti pot fi intr-un pericol real in urmatoarele cazuri :• Poluare majora cu hidrocarburi a zonelor onshore;• Poluare in timpul sezonului de reproducere;• Atunci cand sunt poluate zonele protejate pentru speciile pe cale de disparitie.
87
Efectele poluarii cu petrol asupra pasarilor Cele mai expuse sunt acele specii de pasari care depind exclusiv de mediul acvatic
Patrunderea petrolului in spatiile interstitiale ale penelor afecteaza capacitatea termoizolanta si hidroizolanta a acestora = hipotermia/scaderea flotabilitatii individului
Inecul si hipotermia sunt considerate ca fiind
principalele cauze ale efectelor letale pe care
poluarea cu petrol le are asupra pasarilor.
88
Cele mai frecvente cazuri de ingerare a compusilor petrolieri se datoreaza pe de o parte curatirii penelor contaminate cu ciocul, pe de alta parte cunsumului hranei contaminate.
Speciile dispersate pe arii intinse sunt mai putin afectate in caz de poluare accidentala cu petrol.
Depunere petrolului pe coaja oului in perioada de incubatie provoaca anomalii in dezvoltarea embrionului sau chiar moartea acestuia.
89
Depunerea unui strat de poluant pe blana sau piele
Efectele poluarii cu petrol asupra mamiferelorEfectele poluarii cu petrol asupra mamiferelor
Expunerea la petrol se poate produce prin:
- contact fizic direct cu poluantul din coloana de apa, care pluteste pe suprafata apei, sau care este depus pe tarm,- ingestia hranei contaminate,- inhalarea vaporilor toxici.
Animalele a caror protectie termica este asigurata de piele sau blana sunt vulnerabile la contactul direct urmat
de depunerea poluantului pe acestea.In acest caz se instaleaza hipotermia.
90
Delfini – ingestie, intoxicareDelfini – ingestie, intoxicare
Delfinii pot stimula contractii vasculare sau ale glandelor care produc grasimi in scopul controlarii temperaturii corpului.
91
Expunerea prin inhalare pe termen scurt, produce inflamarea mucoaselor
Ingestia produsilor petrolieri se realizeaza de regula prin contaminarea verigilor lantului trofic
93
Consecinte ale poluarii cu hidrocarburi pentru organismele marine
Sensibilitate Efecte imediate
Efecte pe termen lung
Alge slaba degradarea tesuturilor in zona de contact
refacere lenta in timp
moluste forme fixate pe roci
puternica puternica
axfixie axfixie
acumulare in organisme acumulare in organismele filtratoare in functie de timpul de contact
94
Sensibilitate Efecte imediate Efecte pe termen lung pesti
slaba pentru adulti puternica pentru larve si juvenili
la contact direct axfixie prin contaminarea branhiilor
parasirea zonei poluate influenta deosebit de grava pentru pestii bentonici prin contaminarea sedimentelor
mamifere Variabila, puternica pentru cele acvatice
Contaminarea externa, ingestie, hipotermie, intoxicare.
Decimarea populatiilor, disparitia surselor de hrana, pestele.
pasari
variabila puternica pentru plonjori
contaminarea penajului intoxicare prin ingestie distrugerea oualor
Decimarea populatiei, parasirea zonei.
95
Refacere medie
Refacere totala
Adapostit Semiadapostit Semiexpus Expus Cresterea expunerii la energia valurilor
2 ani
12 ani
Durata de refacere a bentosului din zona litorala
6 ani
96
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
Rezervatia marina de la Mangalia
ZONE PROTEJATE/PESCUIT/REPRODUCEREZONE PROTEJATE/PESCUIT/REPRODUCERE
97
EFECTE SOCIALEEFECTE SOCIALE
• Poluarea zonelor populate poate avea efecte Poluarea zonelor populate poate avea efecte negative asupra organismului uman, asupra negative asupra organismului uman, asupra starii de sanatate a populatiei,starii de sanatate a populatiei,
• Evacuarea zonei, Evacuarea zonei,
• Poluarea zonelor populate produce efecte Poluarea zonelor populate produce efecte negative de imagine asupra comunitatii negative de imagine asupra comunitatii respective.respective.
98
EFECTE POLITICEEFECTE POLITICE
• In cazul in care poluarea depaseste In cazul in care poluarea depaseste granite/frontiere apar granite/frontiere apar pagube/reclamatii/despagubiri intre cele doua sau pagube/reclamatii/despagubiri intre cele doua sau mai multe state implicate.mai multe state implicate.
• Impactul politic este mai accentuat in cazul in care Impactul politic este mai accentuat in cazul in care tarile respective nu sunt membre ale organizatiilor tarile respective nu sunt membre ale organizatiilor si conventiilor internationale care sa le acorde si conventiilor internationale care sa le acorde asistenta si protectie in caz de poluare.asistenta si protectie in caz de poluare.
99
• Studierea tipurilor de impact posibile a se produce Studierea tipurilor de impact posibile a se produce intr-o zona poluata este necesara in vederea intr-o zona poluata este necesara in vederea stabilirii gradului de vulnerabilitate al zonei,stabilirii gradului de vulnerabilitate al zonei,
• La aceasta contribuie si studierea tipului tarmului,La aceasta contribuie si studierea tipului tarmului,
Informatiile referitoare la indicii de vulnerabilitate Informatiile referitoare la indicii de vulnerabilitate sunt utilizate la:sunt utilizate la:
• * Stabilirea prioritatilor de protectie/interventie;* Stabilirea prioritatilor de protectie/interventie;• * Stabilirea si amplasarea dotarilor de interventie;* Stabilirea si amplasarea dotarilor de interventie;• * Stabilirea strategiei de interventie. * Stabilirea strategiei de interventie.
101
TIPURI DE TARMTIPURI DE TARM
IMPERMEABILEIMPERMEABILE• Tarmuri stancoaseTarmuri stancoase• Structuri artificialeStructuri artificiale
PERMEABILEPERMEABILE• Tarmuri mlastinoase, Tarmuri mlastinoase,
• Tarmuri cu nisip si pietrisTarmuri cu nisip si pietris
102
TARM IMPERMEABILTARM IMPERMEABILPoluantul nu se infiltreaza in substratPoluantul nu se infiltreaza in substrat
Tarmuri stancoase, structuri Tarmuri stancoase, structuri portuare/costiere: teren accidentat, acces portuare/costiere: teren accidentat, acces
dificil, fauna si flora saraca ( se dificil, fauna si flora saraca ( se concentreaza in zona superioara), zona nu e concentreaza in zona superioara), zona nu e
vulnerabila la poluare, poluantul se vulnerabila la poluare, poluantul se disperseaza si se degradeaza in timp.disperseaza si se degradeaza in timp.
faleze / platforme / stanci / structuri artificiale faleze / platforme / stanci / structuri artificiale
103
Faleze stancoase expuse la valuri
Roci mai mari de 250 mm
Panta mai mare de 30°
Efect de spalare exercitat de valuri
105
DEPUNERE SUB FORMA DE BENZI
De regula nu se intervine, terenul fiind accidentat, exista pericolul de accidente.
106
Platforma expusa la valuri
Linia tãrmului prezintã crevase,Varietate ecologicã redusa, Petrolul se fixeazã sub forma de benzi, Nu se intervine accesul in zona fiind periculos.
107
Structuri portuare: cheiuri, diguri care au la bazã amenajãri realizate cu ajutorul stabilopozilor sau a blocurilor de piatrã având dimensiuni mai mari de 0,5m. Acestea produc spargerea valurilor si protejarea acvatoriilor portuare.
108
Structuri de protectieAmenajarile de protectie sunt create in scopul diminuarii eroziunii in zonele rezidentiale sau de interes turistic/economic.
111
Tarm stancos adapostit, depozite de scoici,
Bogata diversitate de plante si animale marine
depozite de scoici
112
Poluantul este acumulat in crevase si instratul superficial de sediment.Fiind ferit de valuri, poluantul persista timp indelungat in zona.
113
Interventia consta in:Recuperare manuala, spalare cu apa la presiune joasa la temperatura mediului,
Refacerea ecologica.
114
CONCLUZIICONCLUZII• AvantajeAvantaje: : poluantul nu poate avansa pe tarm si nu se poluantul nu poate avansa pe tarm si nu se
infiltreaza in substrat/efectul de spalare a valurilor, infiltreaza in substrat/efectul de spalare a valurilor, realizand autocuratirea sitului.realizand autocuratirea sitului.
• DezavantajeDezavantaje: accesul persoanelor, echipamentelor este : accesul persoanelor, echipamentelor este dificil/imposibil, pericol de accidente. dificil/imposibil, pericol de accidente.
MODURI DE INTERVENTIEMODURI DE INTERVENTIE• Recuperare manualã grosierã,Recuperare manualã grosierã,• Recuperare mecanicã prin metoda aspiratiei vacuumatice,Recuperare mecanicã prin metoda aspiratiei vacuumatice,• Recuperare pasiva prin folosirea adsorbantilor,Recuperare pasiva prin folosirea adsorbantilor,• Spalare cu apa rece/calda la presiuni joase/inalte,Spalare cu apa rece/calda la presiuni joase/inalte,• Sablarea suprafetelor si utilizarea produselor de curatire Sablarea suprafetelor si utilizarea produselor de curatire
( dispersanti).( dispersanti).
115
TARM PERMEABILTARM PERMEABILTextura sedimentului permite patrunderea Textura sedimentului permite patrunderea
poluantului in substratpoluantului in substrat
• Tarmuri mlastinoase, estuare, Tarmuri mlastinoase, estuare, delta,delta,
• Tarmuri cu nisip (grosier, fin) si Tarmuri cu nisip (grosier, fin) si pietrispietris
Zonele sunt Zonele sunt vulnerabilevulnerabile la poluare, datorita la poluare, datorita inaltimilor reduse, poluantul este antrenat de inaltimilor reduse, poluantul este antrenat de valuri pe suprafete mari in interiorul tarmuluivaluri pe suprafete mari in interiorul tarmului
116
TARM MLASTINOS
Tãrmuri saturate cu apã, canale,
Solul este instabil chiar si în cazul circulatiei pietonale,
Accesul in zonã este extrem de dificil
Delta
117
Fauna si flora prezintã o varietate si o densitate deosebitã accentuând sensibilitatea si importanta zonelor de acest tip.
Zona este extrem de sensibilã mai ales primãvara-vara, în timpul cuibãritului si a depunerilor de icre.
118
Petrolul aderã rapid la vegetatie
Cu cat vegetatia este mai abundenta cu atat limita de patrundere a poluantului in interiorul tarmului este mai redusa.
119
Poluantul este impins de valuri pe suprafete mari de tarm,formand bãltiri sau “plãcinte” vascoase, poate afecta masiv ecosistemul prin asfixierea plantelor si a faunei.
120
METODE DE INTERVENTIEBiodegradarea în prezenta bacteriilor
Depoluare manualaDepoluare prin aspiratie vacuumatica
Utilizarea adsorbantilorNu se intervine
Depoluarea se realizeaza cu deosebita atentie, in scopul evitarii distrugerii vegetatiei, amestecarii poluantului in straturile de sediment.
121
TARMURI CU NISIP SI PIETRISTARMURI CU NISIP SI PIETRIS
• Tarm cu plaje de nisip:Tarm cu plaje de nisip:
- nisip fin: 0,1-1mm,- nisip fin: 0,1-1mm,
- nisip grosier: 1-2 mm,- nisip grosier: 1-2 mm,
- nisip cu pietris: 2-250 mm,- nisip cu pietris: 2-250 mm,
- galete- galete
• Zona este vulnerabila la poluare, poluantul se Zona este vulnerabila la poluare, poluantul se poate infiltra in substrat sau poate ramane la poate infiltra in substrat sau poate ramane la suprafata.suprafata.
122
Plaje cu nisip grosier amestecat cu pietris sau scoiciformat din: nisip (peste 30%), pietris (peste 20%) si scoici (circa 40%).
Aceste plaje sunt stabile, relativ accesibile circulatiei.
123
Plaje cu nisip grosierGranulatia nisipului în aceste zone este de circa 1÷ 2 mm
Plaje înguste, situându-se de-a lungul falezelor, Acestea sunt relativ accesibile atat circulatiei pietonale cat si
mijloacelor de transport.
124
Plaje cu nisip fin Granulatia nisipului este de circa 0,1÷ 1mm,
Ofera posibilitãti de acces având un substrat solid si stabil,Plaje catalogate ca plaje turistice.
126
Poluant pe o plaje cu nisip fin
Poluantul poate penetrarea stratul de nisip pana la 10 -20 cm
Aportul de nisip afunda poluantul la circa 20 – 30 cm adancime
Impact economic/imagine
Valurile imping produsul in interiorul tarmului formandu-se benzi paralele cu malul.
127
Poluant pe o plaja cu nisip grosier
Granulatia nisipului fiind mai mare, petrolul penetreazã la o adâncime de circa 25÷ 40 cm,
Aportul de nisip provoaca afundarea petroluluila adancimi de circa 60 cm.
Valurile imping produsul in interiorul tarmului formandu-se
benzi paralele cu malul.
128
Tarm cu galete poluat
Petrolul se strecoarã printre pietre pânã la stratul impermeabil unde se constituie în bãltiri “subterane” neexpuse ochiului,
Plajele cu un continut accentuat de pietris, degradeaza natural petrolul depus, într-o proportie mãritã datoritã actiunii abrazive produsã de valuri.
Plajele adãpostite sunt mai sensibile.
129
Metode de interventie recomandate
Plajele cu nisip si cele cu pietris sunt cele mai expuse situri, datoritã pantei line si a granulatiei sedimentelor.
Poluantul se combinã cu nisipul, producând astfel cantitãti mari de deseuri poluate.
Interventia pe plaje trebuie sã previna combinarea poluantului cu nisipul, sa aibã în vedere spãlarea cantitãtilor mari de nisip poluat, reamplasarea acestuia dupã spãlare la aceleasi cote (în aceleasi cantitãti) si la aceeasi granulatie ca si in faza initialã în vederea evitãrii eroziunii.
131
ABSORBTIE VACUUMATICASPALARE CU APA LA PRESIUNE JOASA
SPALARE CU APA SAU VAPORI LA PRESIUNE RIDICATA DISPERSANTI
Depoluarea in zone cu galete/pietris
132
CALCULUL INDEXULUI DE VULNERABILITATECALCULUL INDEXULUI DE VULNERABILITATE
• Factori: economic, biodiversitate, social, politicFactori: economic, biodiversitate, social, politic
• Tipul tarmului: permeabilitate, structura, grad de Tipul tarmului: permeabilitate, structura, grad de autoaparare (plaje, mlastini, estuare, faleze, autoaparare (plaje, mlastini, estuare, faleze, constructii hidrotehnice)constructii hidrotehnice)
• Informatiile cuantificate sunt reprezentate grafic Informatiile cuantificate sunt reprezentate grafic pe harti de risc necesare stabilirii strategiei zonale pe harti de risc necesare stabilirii strategiei zonale de interventie.de interventie.
133
TIPUL TARMULUI TIPUL TARMULUI
ROMANESCROMANESC• IN PARTEA SUDICA PE O DISTANTA IN PARTEA SUDICA PE O DISTANTA
DE CIRCA 54 KM DE CIRCA 54 KM
- faleze pe circa 30 km ( cu inaltimi de - faleze pe circa 30 km ( cu inaltimi de 10-35 m) avand plaje inguste cu nisip 10-35 m) avand plaje inguste cu nisip grosier si pietris la baza (Cap Aurora - grosier si pietris la baza (Cap Aurora - Agigea), Agigea),
- structuri portuare, - structuri portuare,
- constructii hidrotehnice paralele cu - constructii hidrotehnice paralele cu plajele turistice,plajele turistice,
- plaje ( turistice) cu nisip fin - plaje ( turistice) cu nisip fin (Mamaia).(Mamaia).
• Zona cu vulnerabilitate medie.Zona cu vulnerabilitate medie.
139
• IN PARTEA NORDICA IN PARTEA NORDICA PE O DISTANTA DE PE O DISTANTA DE CIRCA 190 KM CIRCA 190 KM
- campie aluvionara cu - campie aluvionara cu nisip fin expusa la nisip fin expusa la valuri (cu inaltimi de valuri (cu inaltimi de circa 0-3 m),circa 0-3 m),
- campie aluvionara - campie aluvionara mlastinoasa expusa la mlastinoasa expusa la valuri (cu inaltimi de valuri (cu inaltimi de circa 0-3 m),circa 0-3 m),
Zona foarte vulnerabila.Zona foarte vulnerabila.
140
Portita
Periboina
Periboina
Campie aluvionara cu nisip fin expusa la valuri (cu inaltimi de circa 0-3 m),
142
Sfantul Gheorghe Delta Dunarii
Campie aluvionara mlastinoasa expusa la valuri (cu inaltimi de circa 0-3 m).
144
Zona sudica pe o lungime de Zona sudica pe o lungime de circa 54 km de la Vama circa 54 km de la Vama Veche la Midia;Veche la Midia;
• 3 porturi cu activitati 3 porturi cu activitati industriale industriale
• 3 santiere navale,3 santiere navale,• terminale petroliereterminale petroliere• 1 combinat petrochimic1 combinat petrochimic
• 2 mari orase si o serie de 2 mari orase si o serie de statiuni turistice,statiuni turistice,
• circa 30 km plaje turistice,circa 30 km plaje turistice,• 3 porturi turistice,3 porturi turistice,• • 1 rezervatie naturala,1 rezervatie naturala,• transport naval, activitati de transport naval, activitati de
pescuit industrial,pescuit industrial,O retea de aces terstru si navalO retea de aces terstru si naval Baze cu echipament si personal Baze cu echipament si personal specializat de interventiespecializat de interventie
145
ZONA SUDICAZONA SUDICAVAMA VECHE - MIDIAVAMA VECHE - MIDIA
IMPACT ECONOMIC SI IMPACT ECONOMIC SI SOCIALSOCIAL
146
Zona nordica pe o lungime de circa 190 km de la Midia la bratul Musura este caracterizata prin:
• Rezervatia Biosferei Delta Rezervatia Biosferei Delta Dunarii Dunarii
• Mici localitati de pescariMici localitati de pescari• Lacuri litorale Lacuri litorale • Pescuit cu unelte fixePescuit cu unelte fixe• Nu exista o retea de Nu exista o retea de
drumuri si nici acces cu drumuri si nici acces cu mijloace navale.mijloace navale.
• Nu exista baza de Nu exista baza de depoluaredepoluare
147
ZONA NORDICA ZONA NORDICA MIDIA - BRATUL MUSURAMIDIA - BRATUL MUSURA
IMPACT ECOLOGICIMPACT ECOLOGIC