TEHNICI DE PREPARARE
A CANALULUI
RADICULAR
Evoluţia tehnicilor de
preparare a canalului
radicular
• 1. Tehnica standardizată Ingle 1962
• 2. Tehnica instrumentaţiei
seriate Schilder 1974
• 3. Tehnica step-back Mullaney 1979
• 4. Tehnica crown-down Marshall 1980
• 5. Tehnica step-down Goerig 1982
• 6. Tehnica forţelor balansate ROANE 1985
- prepararea şi curăţirea
spaţiului endodontic (cleaning
and shaping of root canal) şi
obturarea tridimensională
(replicarea microstructurală)
Menţinerea sănătăţii
aparatului de susţinere al
dintelui, acesta fiind
adevăratul organ vital.
Tratarea dintelui şi menţinerea sa pe arcadă
într-un status funcţional în cadrul ansamblului dento
- maxilar până la sfârşitul vieţii individului.
H.
Schilder
TRADIŢIONAL
• Curăţire, preparare, obturare (cleaning,
shaping, filling) - Herbert Schilder
CORECT
• Preparare pentru a facilita curăţirea şi
obturarea (shaping to facilitate cleaning
and filling)
PREPARARE
CURĂŢIRE OBTURARE
RESTAURARE
• 3 ELEMENTE MAJORE :
– Cunoaştere
– Îndemânare
– Dorinţă
TRATAMENT ENDODONTIC
DIAGNOSTIC
INSTRUMENTARE
OBTURARE
ACCES
A VEDEA
MARIRE
IZOLARE
ERGONOMIE
Obiectivele biologice ale
preparării canalului radicular
• limitează instrumentarea în interiorul canalului radicular
Excepţie: patency files
• nu forţa material necrotic dincolo de apex
• îndepărtează în totalitate debriurile tisulare
• finalizează cleaning-shaping pentru fiecare canal într-o singură şedinţă
• prin lărgirea canalului radicular, crează un spaţiu suficient care să poată conţine exudatul care se poate forma
Eliminarea infecţiei
• Curăţire (cleaning)
• Preparare (shaping)
Prevenirea reinfectării
• Obturaţie
• Restaurare coronară
Dezinfecţia canalului radicular
PREPARARE
CHEMOMECANICĂ
PREPARAŢIE
MECANICĂ
1. IRIGARE
2. Medicaţie
intracanalară
Pulpa
Foramen
apical
Cement
JCD
Dentina
Apex
anatomic
Apex radiografic
Diametrul
apical minim
ZONA DE CONTROL APICALĂ
Cohen & Burns, Pathways to the Pulp, 7th Edition, Pag. 282
Apex
Foramen
Apical
Constricţie
Apicală
Lungime de lucru ideală
Distanţa dintre
foramen şi constricţie
este de 0.5 - 1.0 mm Când foramen-locatorul indică
“Apex” acul este între constricţia
apicală şi foramen
Evoluţia tehnicilor de preparare a
canalului radicular
• 1. Tehnica standardizată Ingle 1962
• 2. Tehnica instrumentaţiei
seriate Schilder 1974
• 3. Tehnica step-back Mullaney 1979
• 4. Tehnica crown-down Marshall 1980
• 5. Tehnica step-down Goerig 1982
• 6. Tehnica forţelor balansate ROANE 1985
Dificultatea preparării (shaping) canalului
radicular
• variabilitatea crescută a anatomiei sale
• inabilitatea relativă a operatorului de a
vizualiza această anatomie pe radiografii
O cunoaştere exactă a morfologiei radiculare
“Poţi vedea numai ceea ce
cunoşti.”
Charcot
Superiori
(mm)
Inferiori
(mm)
Centrali 22 20,5
Laterali 23 21
Canini 26,5 25,5
Premolarul 1 20,5 20,5
Premolarul 2 21,5 22
Molarul 1 20,5 21
Molarul 2 20 20
Treime coronară
Treime medie
Treime apicală
Fiecare 3-5 mm
Obiectivele mecanice ale
preparaţiei endodontice (Schilder)
• Formă conică continuă (corespunde
celei a CR)
• Diametrul cel mai mic la nivelul foramenului apical
• Urmează curburile în multiple planuri ale CR şi respectă anatomia sa iniţială
• Păstrează poziţia foramenului apical
• Menţine cât mai mic diametrul foramenului apical
CRITERII pentru o preparaţie
satisfăcătoare
• 1. Conicitate continuă
• 2. Menţinerea anatomiei originale
• 3. Respectă curburile multiplanare
• 4. Poziţia foramenului apical păstrată
• 5. Diametrul foraminal minim practic
Ruddle CJ. Chapter 8: Cleaning and Shaping the Root Canal System.
Pathways of the Pulp, 7th edn. St Louis: Cohen and Burns, 2002: 231–291.
PREPARAŢIE CONICĂ
• Debridare mai bună
• Irigare optimă
• Penetrare a materialelor şi
instrumentelor de obturare
cât mai aproape de apex
• Condensare mai eficientă
• Sigilare optimă a întregii
anatomii endodontice
• irigare şi curăţire mai eficientă
• controlul îmbunătăţit al instrumentării
la nivel apical
• rezistenţă apicală sporită, siguranţă
crescută a conului master
• optimă pentru orice tehnică de
obturare
Avantajele preparaţiei conice
Zona de control apicală (Apical
Control Zone)
• Zona de control apicală este o regiune
asemănătoare unei matrici, creată de clinician în 1/3
apicală a spaţiului endodontic.
• Caracteristica principală a preparaţiei în
această regiune a canalului radicular este
reprezentată de o rată de creştere exagerată a
conicităţii pornind de la limita apicală a preparaţiei
stabilită de clinician.
• Conicitatea crescută a zonei de control apical
oferă o formă de rezistenţă contra presiunilor de
compactare din timpul efectuării obturaţiei de canal
şi previne extruzia materialului de obturaţie în
periapex.
Canale curbe +
Instrumente rigide =
Transportare
Rădăcini mici
Incisivii mandibulari
Premolarii cu 2 şi 3 canale
Rădăcina mezială a M inferiori
Rădăcina vestibulară a M superiori
Rădăcini medii
Rădăcinile distale ale molarilor
inferiori
Rădăcinile palatinale ale molarilor
superiori
Rădăcini mari
Caninii inferiori
Frontalii superiori
Premolarii cu un singur canal
Identificarea mărimii rădăcinilor
Rădăcini mici Incisivii mandibulari
Premolarii cu 2 şi 3 canale
Rădăcina mezială a M inferiori
Rădăcina vestibulară a M
superiori
Rădăcini medii
Rădăcinile distale ale molarilor inferiori
Rădăcinile palatinale ale molarilor
superiori
Rădăcini mari
Caninii inferiori
Frontalii superiori
Premolarii cu un singur canal
Selecţia conicităţii de preparare SOF
Suggested Maxillary Apical Preparation (ISO) Sizes
Compendium
1991
LightSpeed
1997
OS, OM,
OP 2000
J Endodon
1977
Central &
Lateral 80 60 – 70 50 – 60 60 – 90
Canine 80 60 60 50 – 70
Premolar 45 – 80 50 – 60 40 – 65 35 – 90
Molar MB 45 45 35 – 50 35 – 60
DB 45 40 35 40 – 60
P 60 50 40 80 – 100
JOE 10 / 99
Molars
MB: 40–55 DB: 40 –
55
P: 55 - 80
Suggested Mandibular Apical Preparation (ISO) Sizes
Compendium
1991
LightSpeed
1997
OS, OM,
OP 2000
J Endodon
1977
Incisors 60 60 55 45 - 70
Canine 80 55 45 50 – 70
Premolar 45 – 80 55 40 50 – 70
Molar MB 45 40 - 45 45 35 – 45
ML 45 40 - 45 45 35 – 45
D 60 50 50 60 - 80
• Filing
• Reaming
• Turn-and-pull
• Watch-winding
• Watch-winding and pull
• Balanced force technique
1. Pushing into
2. Pulling straight back
PILIRE : împingere şi
retragere axială (push-
pull): ac K-file
• Dezavantaje
• apariţia pragurilor în canale chiar şi foarte puţin curbe, dacă acul nu este îndoit la vârf
• Împingere pasivă a instrumentului şi retragerea activă, cu instrumentul aplicat în forţă pe peretele canalar
• Tehnică eficientă cu H-file deoarece sunt inactive în
mişcarea de avans, fiind active doar la retragere.
• Risc de perforare în rădăcinile curbe, în treimea medie - stripping
Mişcare de răsucire sau rotaţie spre dreapta (în sensul acelor ceasornicului)
RĂSUCIRE SAU ROTAŢIE :
mişcare în jurul axului în sens
orar nelimitată
Risc de fractură a instrumentului
(mai crescut pentru acele pilă şi H)
RĂSUCIRE ŞI RETRAGERE : -
- acul pilă se introduce axial în sens apical cu
presiune modeartă şi se roteşte un sfert de
tură ( 90°); apoi retras activ cu o mişcare de
tip filing:
- secţionarea şi îndepărtarea fragmentelor de
dentină
- Combină mişcarea de reaming şi filing
ROTAŢIE - CONTRAROTAŢIE rotaţie în
sens orar de 30 - 60°, contrarotaţie în
sens antiorar 30 - 60°.
- nu foloseşte ace H, ci doar tipul K –
pilă sau burghiu
ROTAŢIE (30-60 °) ,
CONTRAROTAŢIE ŞI RETRAGERE
ACTIVĂ
TEHNICA FORŢELOR BALANSATE SAU
COMPENSATE
- cel mai eficient mod de secţionare a dentinei,
- instrumentul introdus cu uşoară presiune în sens apical
execută o mişcare de oscilaţie: rotaţie de 90° în sens
orar, apoi contrarotaţie 270 °
- Acul se retrage prin rotaţie în sens orar.
introducere pasivă, rotaţie în sens orar (jumătate de
tură), până ce acul se blochează
dezangajare prin rotaţie antiorară 45-90° (treisferturi
de tură)
rotaţia în sens orar şi retragerea simultană antrenează
debriurile în exterior
mişcările se repetă până se ajunge la lungimea de
lucru
• Negocierea până la capăt a
canalelor radiculare
(permeabilizare, cateterizare)
• Stabilirea lungimii de lucru
Obiectivele negocierii
Crearea unei căi de alunecare
,,glide path” până la, respectiv
dincolo de terminus
Îndepărtarea pulpei din canalul
principal
Determinarea lungimii de lucru
Facilita unui instrument # 15-20 să
ajungă la lungimea de lucru,
anterior oricărei tehnici de
preparare
• Cavitate de acces suficient extinsă
• Instrumente ISO pilă SS #
08,10,15,20,25
• Lubrefiant chelator vâscos- Glyde,
FileCare
• Apex locator
Camera pulpară plină de irigant
Camera pulpară plină de irigant
• Facilitează instrumentarea
• Reduce fricţiunea (lubrefiant)
• Curăţă şi menţine în suspensie
debriurile
! Canalele nu prezintă calcificări apicale, ele pot fi
doar blocate
Glyde Agent chelator vâscos
EDTA 15%
Peroxid de uree 10% - antiagregarea colagenică prin efect proteolitic şi afinitate lipidică
Bază glicolică
facilitează negocierea şi instrumentarea
previne impactarea ţesuturilor
emulsionează pulpa vitală
înmoaie dentina
menţine debriurile dentinare şi resturile pulpare în suspensie, facilitând îndepărtarea lor de către NaClO
NaOCl
- Instrumente fine din SS (0,08;0,10;0,15;0,20…)
- Pot fi precurbate
- Oferă informaţii despre curbura şi diametrul
canalului
Permeabilizarea
(negocierea)
•Instrumente subţiri (0.08,
0.10, 0.15)
•Confirmă că foramenul este
permeabil
•Curăţă NU lărgesc
•Previn blocajele, pragurile
PATENCY (permeabilizarea foramenului)
Refolosirea unei serii de instrumente utilizate anterior
Evitaţi folosirea exagerată
a unui singur instrument
Utilizaţi 1-2 instrumente cu
diametru crescător atunci
când pila iniţială întâmpină
rezistenţă apicală
Recapitulaţi cu pile mici
Începeţi negocierea
cu pile mici # 08 şi
lubrefiant
Determinarea lungimii de lucru
• Radiografic
• Electronic (foramen-
locator)
• Tactil
• Conul de hârtie
Metode electronice
Folosirea apex - locator
Metoda tactilă
- Depistarea
constricţiei
- ac Kerr 10-15
- lg. dintelui pe Rx preoperatorie – 1mm
- nouă Rx – distanţa faţă de JCD
- se ajustează lungimea pe ac
- nouă Rx
Metode radiografice
1.ac Kerr
RX
Metode radiografice
2. metoda lui Dick
D = A×d / a
D – lg. reală a dintelui
A – lg. reală a acului
d – lg. dintelui pe Rx
a – lg. acului pe Rx
Metode radiografice
3. cu sonde gradate Zipperer, Kuralt
RX
Metoda conului de hârtie
Machtou and Ruddle‘ s Alpha Omega Article 94(4) Dec.2004
• Instrumente ISO cu scopul de a realiza
preparaţii cu conicitate variabilă
• Instrumente K-burghiu îndoite în
partea activă aproape în semicerc
complet
• Mânerul ţinut vertical, conicitatea se obţine
prin rotirea instrumentului precurbat
• Cu cât instrumentul e mai îndoit, cu
atât anvelopa mişcării e mai mare
• Instrumentul precurbat se
introduce
pasiv în canal până aproape de
blocare (binding), mai scurt
decât lungimea de lucru
• Instrumentul ia contact cu
pereţii canalului în două puncte:
aproape de vârf şi în zona
maximă a curburii (belly)
• Retragere activă în rotaţie
completă 360°
Machtou and Ruddle‘ s Alpha Omega Article 94(4) Dec.2004
Machtou and Ruddle‘ s Alpha Omega Article 94(4) Dec.2004
Machtou and Ruddle‘ s Alpha Omega Article 94(4) Dec.2004
• Se verifică frecvent permeabilitatea
foramenului şi se irigă din abundenţă
• Recapitulare (Schilder)- reinstrumentarea cu
seria de instrumente folosite anterior
• Recapitularea mută pântecul instrumentului
plasat anterior mai jos în canalul
radicular,odată cu forma şi conicitatea
preparării
• Treimea apicală se prepară cu instrumente
K-file precurbate
D16=D1+16×0,02 D16=D1+0,32
Pregătirea instrumentelor de lucru
Acces în linie dreaptă
Instrumentaţie step-back
Preparare apicală
TEHNICA STEP-BACK
• Etapa 1 - Tehnica standard = dimensiunea 0,06 mm – 0,25 mm, la lungimea de
lucru
TEHNICA STEP-BACK
• Etapa 2
- Tehnica Step-back = dimensiunea 0,30mm – 0,80 mm
- Procedura step-back din mm în mm
( Johnson WT, Color Atlas of Endodontics, 70-71 )
Determinarea diametrului foramenului
(Gauging)
În endodonţie, diametrul foramenului
este dimensiunea uitată Dr. Carl Hawrish
• Instrumente tip pilă de NiTi
• Irigant soluţie (EDTA)
#BEAC11#D:\PHOTO_CD\IMAGES\IMG0016.PCD732932223085892540598892540598PB400038325501 mm de apex
Diametrul
foramenului
este critic
Subpreparat
şi transportat
Ţesut
necrotic
Gutaperecă
#BEAC11#D:\PHOTO_CD\IMAGES\IMG0074.PCD732932223085892540598892540598PB40003832550Înainte
Canal oval Debriuri
necrotice
Ac nr. 25
#BEAC11#D:\PHOTO_CD\IMAGES\IMG0088.PCD732932223085892540598892540598PB40003832550După
Canal
rotund
Curat şi
gata de
obturare
Ac nr. 50
Determinarea diametrului foramenului GAUGING
# Gates
1 50
2 70
3 90
4 110
5 130
6 150
• Caracteristic, prepararea începe coronar cu
instrumentar cu diametru mare de mână sau rotativ pentru cele 2/3 coronare, instrumentaţie manuală cu ace de diametru redus progresiv până se atinge lg. de lucru
elimină constricţiile din regiunea coronară
curăţă 1/3 coronară şi 1/3 medie înainte de a prepara 1/3
apicală
reduce curbura
simţ tactil mai fin la finisarea 1/3 apicală
permite pătrunderea unui volum mai mare de irigant
previne iatrogeniile
scade cantitatea de iritanţi împinşi în periapex
accentuează conicitatea
facilitează introducerea medicaţiei şi a OR
Dezinfecţia canalului radicular
PREPARARE
CHEMOMECANICĂ
PREPARAŢIE
MECANICĂ
1. IRIGARE
2. Medicaţie
intracanalară
Arii dincolo de instrumentare
Pashley & Walton. In: Ingle,
Bakland. Endodontics, 1994
#BEAC11#D:\PHOTO_CD\IMAGES\IMG0045.PCD732932223085892540598892540598PB41213832550Canal lateral
Canal
Principal
Chiar şi după
30 min în CRP,
NaOCl nu a
fost eficient
Basrani et al. 2003
• Respectarea unui
protocol corect de
irigare/ condiţionare a
sistemului endodontic
• La inceput, soluţiile de hipoclorit de sodiu
au fost folosite ca agenţi de înalbire.
•
• Pe baza studiilor de laborator efectuate
de Koch şi Pasteur, hipocloritul de sodiu
câştiga la sfârşitul secolului XIX o largă
acceptare ca dezinfectant
• În Primul Război Mondial, chimistul Henry
Drysdale Dakin şi chirurgul Alexis Carrel
au extins utilizarea hipocloritului de sodiu,
in concentraţie de 0,5%, pentru irigarea si
tamponarea plăgilor infectate
Due to a request for a chemist by Alexis Carrel to the Rockefeller Institute,
Dakin joined Carrel in 1916 at a temporary hospital in Compiègne. There
they developed the Carrel-Dakin method of wound treatments. This
consisted of intermittently irrigating the wound with Dakin's solution. This
solution is a highly diluted antiseptic, consisting of sodium
hypochlorite (0.4% to 0.5%) and boric acid (4%). It is unstable and
deteriorates within a few days, and must be made as needed. Since 1982 a
modified, more stable Dakin's Solution has been commercially available
from Century Pharmaceuticals, Inc.
• Incepand din 1920 hipocloritul de sodiu
este utilizat in endodontie ca solutie
Dakin (0.5% NaClO)
NaOCl
SOLUŢIE:
NaClO, H2O2,
EDTA, Ac
citric, CHX,
alcool
VÂSCOŞI:
Lubrefianţi,
Chelatori
Proprietăţile irigantului ideal
• Acţiune antibacteriană
• Acţiune de lubrefiant, facilitând
instrumentarea
• Îndepărteze debriurile
• Dizolvă structurile devitale,
patologice, organice şi anorganice
(smear layer)
Irigantul ideal
• Rapiditate şi substantivitate
• Biocompatibilitate
• Difuzeze şi să penetreze în dentină
• Promoveze stimularea reparării
• Reduce durerea
Harty 1982, Ingle & Bakland 1994
În cazurile vitale
irigaţia preliminară
Glyde
Agent chelator vâscos
EDTA 15%
Peroxid de uree 10% - antiagregarea colagenică prin efect proteolitic şi afinitate lipidică
Bază glicolică
facilitează negocierea şi instrumentarea
previne impactarea ţesuturilor
emulsionează pulpa vitală
înmoaie dentina
menţine debriurile dentinare şi resturile pulpare în suspensie, facilitând îndepărtarea lor de către NaClO
NaOCl
Hipocloritul de sodiu
• Irigantul curent de elecţie
• Agent antimicrobian eficient (Kuruvilla &
Kamath 1998, Leonardo et al. 1999): bacterii, spori,
virusuri
• Excelent solvent al ţesuturilor organice
(O’Hara et al. 1993): pulpă vitală şi necrotică
• Lubrefiază
• Efectivitate rapidă
Concentraţii: 0.5% şi 5.25%
• Concentraţiile mici şi mari sunt egal eficiente
în distrucţia florei microbiene din CR • Spangberg et al 1973
• Cveck et al 1976b
• Bystrom and Sundqvist 1985
• Siqueira et al 2000
• Efectul de dizolvare a ţesuturilor este direct
dependent de concentraţie • Spangberg et al 1973
• Hand et al 1978
A. Castellucci
Timp 45 min. Împrospătare 5min.
NaOCl → Na+ + OCl-
OCl- + H+ → HOCl (pH< 7)
OCl- + 2e- +2H+ → Cl- + H2O
(pH > 9)
Volumul
• Este considerat mai critic pentru dezinfecţie decât concentraţia irigantului
• Baker et al 1988
• Lima et al 2001
• Împrospătare frecventă şi utilizarea unui volum mai mare de irigant compensează concentraţia mai scăzută
• Siqueira et al 2000
Temperatura
• Creşte capacitatea irigantului de a
dizolva ţesuturile pulpare
Timp de acţiune
NaCIO 5,25%
Timp 30 min.- devital
Împrospătare 5min.
Timp 45min. –
vital
Împrospătare
5min.
Agitaţia
NaCIO 5,25%
Irigare în CR Nu numai la nivelul
orificiului coronar al CR
Limite
• Toxic (Kuruvilla & Kamath. 1998, Leonardo et al. 1999,
Jeansonne & White 1994)
• Inactiv asupra E. faecalis
• Ineficient la concentraţii mici (Leonardo et al. 1999).
• Nu are substantivitate (White et al. 1997)
• Decolorează (Jeansonne & White 1994), corodează,
miros neplăcut (White et al. 1997).
• Ineficient în îndepărtarea smear layer
Eficacitatea iriganţilor:
Volum
Concentraţie
Temperatură
Agitaţie
funcţie de crown down
schimbare frecventă
creşte timpul de contact
sonicaţie/cavitaţie
CHX
Clorhexidina
NH C NH C NH (CH2)6 NH C NH C
NH
NH NH NH NH
Cl Cl
• Bisguanidă cationică
• Antimicrobian cu spectru larg
• pH între 5.5 şi 7 (American Association of Health- System Pharmacists, 2003)
-
Davis 1973
• Proprietăţile sale cationice îi permit să se lege electrostatic de suprafaţa celulelor (anion), determinând creşterea permeabilităţii membranei celulare
• … membrana devine permeabilă
-
Hugo and Longworth 1964
Hugo and Longworth 1966
Hennessey 1977
• microleakage intracelular şi moartea bacteriilor
Davis 1973
Loe 1973
Hennessey 1977
• Bacteriile sunt astfel eliminate gradual din
dinte, pe măsură ce concentraţia de
Clorhexidină din spaţiul endodontic scade
-
Rolla et al 1970
Emilson et al 1973
Dinte
Citotoxicitate CHX
• Se utilizează în concentraţii ce variază între 0.12 şi 2.0%
• Eficientă asupra speciilor microbiene rezistente
White et al.1997
Basrani et al. 2003
• La aceste concentraţii toxicitatea tisulară este extrem de scăzută
Loe 1973
• Reacţiile alergice la clorhexidină sunt rare Okano et al. 1989
Garvey et al 2001
Limite
• Inabilitatea CHX de a dizolva structurile
organice
• Nu acţionează asupra smear layer
Enterococcus faecalis
• Asociat cu persistenţa infecţiilor după
tratamentul endodontic Molander et al. 1998
Sundqvist et al. 1998
Peciuliene et al. 2000
Hancock et al. 2001
Combinaţia:
CHX + NaOCl
(1) White et al.: Combinaţia lor nu reduce proprietăţile
nici unuia dintre cei doi iriganţi
(2) Kuruvilla and Kamath: Combinaţia (2.5% NaOCl + 0.2% CHX) a arătat cea mai crescută activitate antibacteriană
(3) Zamany et al: Dezinfecţie sporită atunci când este utilizată ca spălătură finală CHX după preparare chemomechanică cu NaOCl
Precipitare NaOCl + CHX
Basrani B., MacDonald K., Lee S. 2004
Smear layer
Prezenţa sau absenţa sa poate influenţa adaptarea
,,obturaţiei,, de canal
Trebuie îndepărtat anterior umplerii tridimensionale
a spaţiului endodontic
White et al 1984:
• Îndepărtarea SL a permis ca ZOE să
penetreze în tubulii dentinari
• Poate îmbunătăţi calitatea sigilării
Safavi et al. 1989:
• Deschiderea tubulilor dentinari poate
elibera microorganismele acoperite de SL
Behrend et al. IEJ 1996
• Îndepărtarea smear layer: reduce microinfiltraţia
Agenţii chelatori-soluţie
MD Cleanser
Agent chelator
EDTA 17%
Soluţie apoasă
Facilitează îndepărtarea
smear layer (1 min)
Se foloseşte ca irigaţie finală
NaOCL (5.25%) EDTA (17%)
REDTA (17%) MTAD
• 10 min
• Elimină ţesutul de granulaţie (resorbţie
internă)
• Netezeşte pereţii dentinari →
îmbunătăţeşte adaptarea obturaţiei
• Eliminat cu NaClO şi apă distilată
BioPure-MTAD
(Torabinejad)
• Irigant nou
• Omoară E. faecalis
• Îndepărtează smear layer
• Biocompatibil
• Sistem uşor de plasare cu ajutorul unei seringi
de unică folosinţă
• Irigaţie finală
BioPure-MTAD
• o mixtură de izomeri ai tetraciclinei [doxiciclina]
• acid [citric acid]
• detergent [Tween 80]
• Irigarea finală pentru dezinfecţia sistemului canalului radicular şi îndepărtarea smear layer
Instrumentaţia cu 5.25% NaOCl ca irigant şi tratamentul 5 min cu MTAD ca
spălătură finală au avut ca rezultat îndepărtarea completă a SL de pe
pereţii canalului radicular
• Dinţi cu pulpă vitală
– Irigare preliminară
• Chelator vâscos
– Alternanţă NaClO –
EDTA sol
– Apă distilată
Etanol (96%) – USCARE
• Dinţi cu pulpă devitală
– Alternanţă NaClO –
EDTA sol
– Apă distilată
– Clorhexidină
Etanol (96%) – USCARE
Protocolul de irigare
NaOCl (5.25%) – încălzit între 60-70°- ORGANIC
17% EDTA – ANORGANIC
NaOCL– EDTA – NaOCL – EDTA – etc
Etanol (96%) – USCARE
Clorhexidina 2% gel – oscilaţie sonică
– HEALOZONE
BioPURE MTAD
Etanol – nu poate fi utilizat cu sealeri pe bază de răşini
Irigarea cu presiune apicala
negativa (EndoVac)
Safety Irigator
(Vista Dental)
Accidentele irigarii
- distruge microorganismele din
zonele neafectate de tratamentul
mecano-chimic şi de a facilita
procesele de reparare de la nivel
periapical
Antiseptice- fenol, formol
Antibiotice- Ledermix
TERAPIA MODERNĂ: Ca(OH)2
Hermann 1920
• Hermann – 1920 – introducerea
hidroxidului de calciu în endodonţie
Calxyl
• Hidroxid de calciu 1,5 g,
• Clorură de calciu 1,5 g,
• Clorură de sodiu 2,0g,
• Clorură de potasiu 3,5 g,
• Bicarbonat de sodiu 1,5 g,
• Apa distilată.
Adausul de sulfat de bariu îl face radioopac
• Pulbere albă, fină, granulară, amorfă, solubilă în apă
şi insolubilă în alcool
• Se obţine prin calcinarea carbonatului de calciu:
CaCO3→CaO + CO2
CaO+H2O→ Ca(OH)2
• Posedă marcate proprietăţi bazice prin pH-ul
alcalin, pH=12,4 , ceea ce explică proprietăţile sale
bactericide
Odontoterapie
• Agent inductor al dentinei de reparaţie în
procesele de coafaj pulpar indirect
• Agent inductor al punţii dentinare în
procesele de coafaj pulpar direct
• Apă distilată
• Ser fiziologic ( Soluţie
Ringer)
• Metilceluloză
• Glicerină
• Anestezice dentare (de
preferinţă fără VC)
Endodonţie
• Folosirea hidroxidului de calciu ca
medicaţie interimară a canalului radicular
s-a dovedit a îmbunătăţi dezinfecţia după
utilizarea ca irigant a NaClO.
• Mai mult, această asociere sinergică se
pare că are efecte benefice pentru
prepararea chemo-mecanică a canalului
radicular.
• Agent bacteriostatic şi bactericid (controlul microorganismelor)
• Acţionează ca agent catalizator în modificarea pH-ului ţesuturilor periapicale favorizînd procesele de cicatrizare
• Excelent agent higroscopic în controlul exudatului din canalul radicular al dinţilor cu leziuni periapicale mari, a căror umiditate persistă
• În procesele ce necesită formarea unei punţi calcificate, cum sunt perforaţiile şi fracturile, se indică frecvent utilizarea sa datorită potenţialului său osteogenic şi osteoinductor
• În procesele resorbtive hidroxidul de calciu este un medicament modulator al activităţii clastice, acţionând în prevenţia sau limitarea sa
• Este inclus în compoziţia unor cimenturi de obturaţie definitivă a canalelor radiculare (sealeri): Sealapex (Kerr), Apexit (Ivoclar-Vivadent, Lichtenstein), CRCS (Hygenic Corp.)
HIDROXIDUL DE CALCIU
asigură endodonţiului patru certitudini:
• catabolismul pulpar şi proliferarea microbiană sunt oprite, din acid mediul devinind alcalin (pH: 11-13);
• activitatea enzimatică este anulată,
când pH-ul trece de 8.5 ea devine imposibilă;
• capacitatea de apărare devine maximă prin leucocitoză;
• refacerea osoasă este accelerată prin îndepărtarea obstacolelor care se opun acţiunii fosfatazei alcaline.
Prin reacţie cu CO2 din aer se carbonatează, de
aceea se păstrează în recipiente ermetic închise
• Ca(OH)2+ CO2→CaCO3+H2O
Prin combinarea acestor factori oferiţi de un pH optim, se obţine o acţiune terapeutică eficientă
(Descordes, 1976).
• Materialul are capacitatea de a expansiona din canalul radicular principal în canalele laterale şi tubulii dentinari
• Acţiunea litică asupra resturilor necrotico-gangrenoase
• Acţiunea de stimulare a proceselor de reparaţie tisulară
Expansiunea hidroxidului de calciu de la nivelul
canalului radicular principal
Pentru a fi eficient, se menţine în CR 14-28 zile
Mecanism de acţiune
CaOH2 → Ca 2+ + 2 OH -
• Ionii de calciu Ca 2+ determină reducerea excitabilităţii nervoase deoarece cresc pragul pentru iniţierea răspunsului nervos
• Nivelurile crescute de ioni de Ca2+ pot produce diferenţierea celulară, care poate conlucra la procesul de mineralizare
• Deoarece ionii de calciu îmbunãtãţesc circulaţia sangvinã la nivelul capilarelor, se obţine o reducere a exudatului inflamator, şi astfel hidroxidul de calciu poate fi considerat şi un sedativ al durerii minore
Mecanism de acţiune
CaOH2 → Ca 2+ + 2 OH -
• Ionii OH – determină liza substanţelor
organice necrozate de la nivelul canalului
radicular, respectând materia organică vie
• Crează un mediu bazic (pH≥11,5),
incompatibil cu viaţa microorganismelor ce
compun flora endodontică→acţiune de
sterilizare. Acest pH creşte lent, dar
constant în timp 11-12,5
• Limitat asupra E. faecalis şi Candida
Stevens and Grossman 1983
Bystrom et al. 1985
Haapasalo and Orstavik 1987
Waltimo et al. 1999
• Utilizarea CHX
Efect antibacterian al Ca(OH)2
• mai activă decât Ca(OH)2
• mai puţin eficientă decât CHX
• efectul asupra E. faecalis depinde de CHX Basrani et al.2003
Combinaţia CHX + Ca(OH)2
Materiale pe bază de oxid şi hidroxid de calciu
• 1. Materiale pentru tratamentul plăgii pulpo-dentinare
1.1.Lineri-suspensii pe bază de hidroxid de calciu
1.2.Cimenturi pe bază de hidroxid de calciu
1.3.Materiale fotopolimerizabile
• 2. Materiale pentru obturarea canalelor radiculare
2.1. Paste resorbabile pe bază de hidroxid de calciu
2.2. Sealeri pe bază de hidroxid de calciu
2.3. Conurile Hidroxid de calciu Plus (ROEKO)
• 3. Mineral Trioxide Aggregate-Pro ROOT MTA (Dentsply)
• 4. Materiale pe bază de oxid de calciu greu – Biocalex
medicatie