8/9/2019 proiect interventie sociala
1/29
REZUMAT
1. Cercetând comparativ şi comprehensiv modul de viaţă şi de gândire (cultura) a unor
comunităţi de români din ţară şi din Spania, dorim să aprofundăm cunoaşterea transformărilor
sociale din comunităţile respective, până la nivelul individului. Ne intereseaă !n mod deose"it
transformările culturale poitive şi implicit "eneficiile !n plan economic a românilor, perioada
de cercetare fiind august #$$% până !n iulie #$$&, precum şi modul cum se integreaă românii
!n 'uropa unită, !n contetul glo"aliării. Neam propus ca o"iectiv cercetarea stadiului
procesului de aculturaţie (interferenţa culturilor) la români, !n ce măsură aceasta !i a*ută sărealiee o aculturaţie poitivă, ca fundament !n realiarea capitalului uman, iar prin
!m"unătăţirea acestuia la devoltare umană şi socială. +e "aa documentării din literatura de
specialitate precum şi celei preala"ile de teren, realiăm cercetarea empirică, utiliând ca
metode şi tehnici de culegere a datelor chestionarul omni"us, interviul, studiul documentelor,
o"servaţia şi eperimentul. Ca univers al cercetării avem trei comunităţi suficient de eterogene
din trei localităţi din *udeţul +rahova culegerea datelor efectuânduse prin chestionar, precum
şi prin studiul documentelor şi o"servaţie. +rin comparaţie am !ntreprins cercetări sociologice
!n provincii din trei comunităţi autonome ale Spaniei, culegerea datelor efectuânduse
preponderent prin chestionar, având !nsă şi alte date o"ţinute prin studiul documentelor şi
interviu.
+rin metoda eperimentală şi cvasieperimentală (ancheta, sonda*ul de opinie, "iografia
socială provocată etc.) utiliată, prin implicare directă, participând efectiv la activităţile
economice şi culturale !n cadrul grupurilor, am realiat studiul integral al câtorva unităţi sau
fenomene socioumane ("iografia, studiul de ca, monografia sociologică etc.).
-upă culegerea şi interpretarea datelor, prin metoda de prelucrare a informaţiilor atât
cantitativ cât şi calitativ, precum şi prin metoda de interpretare comparativă şi interpretativă,
am a*uns la con cluii care cuprinător epuse, pot constitui enunţul care descrie capacitaea
în mare măsură a românilor de a se adapta la noile cutume şi chiar paradigme culturale, pe
fondul unei dispoiţii la aculturaţie, care să le confere un capital uman generator de devoltare
umană şi socială.
omânii, prin mo"ilitate socială, dar chiar şi prin adapta"ilitatea sporită !n orice loc din
spaţiul european, reuşesc să se integree poitiv în cadrul procesului de globalizare atât în
plan noosic (spiritual), cât i social i economic!
8/9/2019 proiect interventie sociala
2/29
Cercetarea fundamentală (academică) a modalităţii de integrare !n plan cultural a
românilor !n /niunea 'uropeană !n contetul mai larg al glo"aliării şi mai restrâns al etno
glo"aliării0, este motivată de faptul că şi românii, ca de altfel toate popoarele componente ale
/.'., tre"uie să contri"uie calitativ la definirea culturală !n toate planurile a /niunii
'uropene.
+ro"lematica studiată cuprinde analia gradului de devoltare umană şi implicit devoltarecomunitară şi socială a românilor, având ca fundament cultura tradiţională !m"inată cu cultura
modernă reultată din interferenţa cu alte culturi din spaţiul european şi mondial (aculturaţie).
+rogramul de management cultural şi social realia"il !n planul devoltării sociale prin
cultură pe care !l propunem şi care face o"iectul preentului studiu, vieaă devoltarea umană
a românului !n cadrul familiei şi apoi a societăţii.
ema este impusă de procesul de structurare a /.'., fenomenul social al integrării
culturale !n plan economic, politic, social, artistic, religios, constituind pentru noi domeniulcare ne stimuleaă interesul de a cerceta !n mod deose"it două aspecte2 aspectul participativ
dăruind societatea românească oferinduşi valorile tradiţiei sale culturale căutând !n acelaşi
timp modalităţi de adaptare la cadrul general cultural european, şi aspectul participativ
primind viând asimilarea de către români a valorilor spirituale specifice celorlalte popoare
componente ale /.'.
3n de"aterea teoretică şi cercetarea empirică sociologică, considerăm demersul nostru ca
o pro"lemă semnificativă privind cunoaşterea modului cum, interferenţa culturilor (acultura
ţia), conduce la !m"unătăţirea capitalului uman, respectiv la devoltare umană şi socială. -eşi
este un segment ştiinţific !n mică masură a"ordat, ne asociem cercetătorilor care sau dedicat
cunoaşterii şi valorificării capacităţii omului de aşi !m"unătăţi calitatea vieţii prin !nno"ilare
culturală. Ne propunem să a"ordăm modul cum românii realieaă culturaţia prin aculturaţie,
atât ca "ăştinaşi cât şi ca imigranţi, considerând ca noutate, evidenţierea capitalului sim"olic
acumulat prin practicarea credinţei creştine şi modului de convertire a acestuia !n alte forme de
capital, !n mod deose"it cel economic. Semnificaţia socială a temei viând fenomenul propus
spre cercetare, este cu atât mai deose"ită, cu cât estrea culturală românească cuprinde un
"ogat teaur care ar !nno"ila patrimoniul cultural european. 3n acelaşi timp, valorificarea
eperienţei culturale a popoarelor de succes vesteuropene, asimilarea şi adaptarea valorilor
spirituale ale acestora !ntru !m"ogăţirea noosului românesc, ar influenţa devoltarea
devoltarea capitalului uman, având ca finalitate devoltarea umană şi comunitară
românească, cu !m"unătăţirea calităţii vieţii. +ro"lematica cercetării noastre se constituie
aşadar !n evidenţierea unor valori de ecepţie din cultura românească, valori care ar putea să
ofere !n procesul integrării, elemente care să fie asimilate la nivel unional astfel !ncât
contri"uţia românească să se regăsească !n temelia culturală europeană a dezvoltării
#
8/9/2019 proiect interventie sociala
3/29
comunitare.
4şadar nu analiăm o pro"lemă socială care ar fi apărut !n plan cultural, ci semnalând
pericolul derădăcinării culturale româneşti, printro analiă ştiinţifică, dorim să contri"uim la
evitarea eventualei apariţii a stării respective spre a nu fi vitregită !ntreaga comunitate
europeană, !n sensul că teaurul cultural românesc poate contri"ui !n mare măsură la
consolidarea temeliei culturale necesară devoltării oricărei societăţi din /niunea 'uropeană.+rin urmare, demersul nostru presupune evitarea unei afectări nedorite a procesului de
europeniare culturală a românilor, simţinduse ,,nevoia să se !ntreprindă ceva5 (6oan
7ărginean, Proiectarea cercetării sociologice, pg. 1$8), astfel iniţiind o ,,acţiune socială
(colectivă)5 (i"d), !n sensul că programul nostru implică investigarea unor colectivităţi de
români suficient de eterogene, din ţară şi din Spania.
#. 3ncercarea tot mai des şi mai amplu eşuată a realiării unui sistem societal real, implică !nmare măsură construirea şi devoltarea unui sistem realist de gândire. 3n acest demers,
!nvăţământul, cultura şi arta repreintă pârghii semnificative, sociologii din sferele societale
respective având datoria iminentă de a acţiona.
/na din cauele principale care conduc la deechili"rul sistemului societal real, este
insta"ilitatea !n toate planurile vieţii sociale, insta"ilitate favoriată de glo"aliare.
Considerăm că adu 9altasiu are dreptate când afirmă că responsa"ilitatea omului este de aşi
direcţiona corect puterile noologice, acele ,,energii sufleteşti ale indiviilor şi ale comunităţilor
(!ntrucât sursa armoniei !n lume este comunitatea de credinţă de ::trăire !nălţătoare;;) care
ţin laolaltă comunităţile, sunt fapte sufleteşti de esenţă transcedentală< (9altasiu, #$$#, p.1%=).
-in perspectiva socioantropologului cultural, concluionăm că este necesară intervenţia
calificată, !ntru consolidarea orientării gândirii şi acţiunii poporului român către valorile
culturalartistice tradiţionale, ca modalitate de a"ordare a unei glo"aliări poitive.
4şadar, dorim ca !n acest demers să ne asociem grupului de cercetători !n domeniu,
asumândune o anumită responsa"ilitate culturală, focaliată pe analia şi promovarea
specificului cultural românesc pe următoarele aspecte2
• atenuarea puterii de seducţie a culturilor glo"aliatoare care pot dilua personalitatea sau
pot depersonalia chiar un popor, atenuare posi"ilă prin stimularea a"isalităţii noologice a
poporului român, şi fundamentarea acesteia pe legătura cu -umneeu>
• evidenţierea insuficienţei, irelevanţei gândirii geopolitice aflată !n circulaţie !n marile me
tropole, gândire care se opreşte la eta*ele superioare, şi implementarea acesteia !n eta*ele
inferioare prin informareaeducarea cetăţenilor de către cercetători specialiaţi pe cadre
noologice.
• desconspirarea aspectului prioritar al mercantilismului, al economicocentrismului !n
8
8/9/2019 proiect interventie sociala
4/29
cultură şi artă şi evidenţierea unor forme de finanţare a actului culturalartistic !n demersul
unei etnoglo"aliări poitive, astfel !ncât protagoniştii să trăiască pentru, iar nu din cultură
şi artă.
3n tumultul vieţii umane implicată !n inevita"ilul proces al glo"aliării, chiar şi pentru
cercetătorul sociologic, este dificil de apreciat !n ce măsură devoltarea este determinată denivelul cultural individual ori societal. 6nstrumentele de măsurare, oricare ar fi ele, devin
ineficiente datorită unor factori care condiţioneaă economic noosul uman. 6ndividul, chiar
dacă nu este asimilat, este integrat dânduise impresia că el doreşte, !ntro societate culturală
ale cărei cadre noologice conţin prea puţin sau deloc din sufletul său. +entru a fi !n măsură să
contri"uie la patrimoniul cultural societal şi respectiv să "eneficiee de acesta, individul are
nevoie de cultură pentru a fi educat. Cultura nu se !nvaţă ci ea poate !nvăţa individul şi
respectiv societatea, aşa cum poate contri"ui la devoltare umană şi respectiv societală.
8. 'ste evident faptul că eistă o discrepanţă socioeconomică !ntre poporul român şi
aşanumitele ,,popoare ale succesului !ntrun cuvânt pe iu"ire. Capitalul sim"olic al creştinilor
români poate fi convertit cu eficienţă sporită !n "unăstare, printro educaţie moralculturală şi
religioasă !n acord cu spiritul !nvăţăturii "i"lice, cu structura sufletului românesc, având ca
fundament cadrele noologice specific rom?neşti.
Cunoaşterea caracterului lui -umneeu repreintă temelia pe care tre"uie să fie aşeată
educarea caracterului uman, necesar unei etnoglo"aliări poitive repreentată de 9iserică. Nu
unirea indiviilor şi popoarelor su" autoritatea unui lider religios, ci unirea sufletelor, respectiv
a diversităţii conştiinţelor oamenilor su" autoritatea lui -umneeu, unire care să se reflecte !n
comportamentul fiecărui individ potrivit normelor 6u"irii, minunat ilustrate de -omnul
6isus2 ,,Ci toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea şi voi faceţi lor, că aceasta este
@egea şi proorocii< (7at.=21#). Noosul popular românesc a transpus porunca -omnului 6isus,
pentru !nsuşirea mai corectă şi trăirea mai intensă, !n icătoarea ,,Ce ţie nuţi place, altuia nui
face
8/9/2019 proiect interventie sociala
5/29
tradusă !n dulcele grai românesc a constituit a"ecedarul a"ecedarului românului, ospitalitatea
românească !nmănunchind virtuţile sufleteşti do"ândite prin adăparea din nesecatul ivor al
iu"irii şi !nţelepciunii dumneeieşti revelate nouă, cea mai dragă creaţie a lui -umneeu.
3ntrunul din momentele sale de su"limă revelaţie, 'mil Cioran vede identificarea omului !n
şi prin -umneeu, aceasta constituind esenţa eistenţei umane. Cu adâncă reverenţă, Cioran se
destăinuie2 ,, B 7ă !nţeleg "ine numai prin imaginea mea despre 'l. Cunoaşterea de sinenumai aşa are un reultat şi un sens. Cine nu se gândeşte la 'l, rămâne străin sie !nsuşi. Căci
-umneeu este singura cale de autocunoaştere, iar 6storia universală rescrierea formelor
@ui< (Cioran, 1&&, p. 1#&).
4şadar, !n condiţiile etnoglo"aliării, atenuarea discrepanţei sociale din spaţiul geografic
românesc, dar şi cel care se !ntrevede la nivelul /niunii 'uropene, se poate realia printrun
proces educativ de autocunoaştere, de cunoaştere a spiritualităţii româneşti !n cadrul căreia
personalitatea românului poate fi mai eficientă. 'ducaţia culturală, cea religioasă creştinăspecifică poporului român, realiată de către profesionişti pregătiţi !n mod deose"it la nivel
universitar, poate constitui una dintre cele mai eficiente pârghii !n devoltarea comunitară din
cadrul etnoglo"aliării poitive. 'ste o responsa"ilitate cu totul deose"ită pe care o are
intelectualitatea acestei generaţii româneşti !n procesul revitaliării şi conservării cadrelor
noologice naţionale, factor determinant !n reistenţa faţă de etnoglo"aliarea negativă.
A. Starea de spirit cu caracter eschatologic pe care omul ,,pământesc una ofensivă, de supunere a pământului, mai concret a
creaţiei lui -umneeu şi !n special a oamenilor, iar cea de a doua tendinţă este defensivă, prin
neasumarea eşecului colectiv, prin nerecunoaşterea falimentului, şi atunci recurgânduse la
separare, la individualiare, !n special pe criterii etnice şi religioase.
Ne!mplinirea, ca şi nemântuirea, repreintă ceea ce !i mai tre"uie omului pentru a fi
complet. -orul noosului uman după 'denul pierdut, după ocrotirea părintească a Creatorului
său, !l determină pe om să caute permanent mi*loace pentru instaurarea sau mai corect
reinstaurarea ,,raiului pe pământ
8/9/2019 proiect interventie sociala
6/29
mondialiată dar ne!nnoităBne!ntregită, căci omul glo"aliării nul are !nlăuntrul său pe
-umneeu, ci o ::putere;; carel face ::puternic;; asupra eternalităţii acestei lumi, nu
asupra interiorităţii ei< profesorul 6lie 9ădescu ilustreaă nimicnicia "ietului om, gol de
-umneeu (9ădescu, #$$8, p.1&). -omnul 6isus Eristos avertieaă icând2 ,,Bfără 7ine nu
puteţi face nimic< (6oan 12). 'lementul esenţial al convieţuirii !l repreintă relaţiile, iar tipul
acestora imprimă tipul societăţii, definitorii fiind cultura şi respectiv educaţia. 4şadar,etnoglo"aliarea este un proces ireversi"il, cu două forme2 etnoglo"aliarea din perspectivă
umană, democratică, "aată pe !nţelepciunea egoistă a omului, care potrivit principiilor
democratice a"ordate, urmăreşte "inele acceptând compromisurile şi chiar uând de ele. Dără
iu"ire, acea ,,falsă universalitate, adică una do"?ndită printro unitate capturată de un nivel
degradat, care, de fapt, nu dă !mplinirea persoanei ci !mplinirea unei ::entităţi străine;;,
degradate şi aducătoare de moarte spiritualăB< (9ădescu, #$$8, p.1&F), glo"aliarea realiată
de om devine dintro "inecuvântare, un "lestem. 4cest tip de etnoglo"aliare, fără iu"ire, careurmăreşte depersonaliarea individului şi a popoarelor, am numito etnoglobalizare negativă.
'tnoglo"aliarea din perspectivă dumneeiască, teocratică, "aată pe !nţelepciunea altruistă,
insuflată prin -uhul Sfânt de către -umneeu, care potrivit principiilor sale urmăreşte "inele
aproapelui fără nici un fel de compromis, este forma de etnoglo"aliare pe care am numito
etnoglobalizare pozitivă.
Scopul principal este crearea şi inno"ilarea personalităţii umane, a omului ,,universal
păstrânduse ca om concret fiindcă are darul iubirii, ::!n şi prin care, poate să ai"ă !n
interiorul lui, !ntreaga omenire;;< (i"id. p. 1&F). 'ste tot mai evident faptul că !nsuşirea şi
aplicarea metodei normative "i"lice este singura modalitate de realiare a unei etnoglo"aliări
poitive. 3ntre"area este cum se poate !mplini acest no"il deiderat uman, !n condiţiile
etnoglo"aliării negative agresiveG. H posi"ilă soluţie ar fi !nno"ilarea culturală şi educaţia
educaţia umană.
6ntegrarea omâniei !n /niunea 'uropeană demarată odată cu aderarea de la 1 ianuarie
#$$=, repreintă un proces social de !ncadrare empirică !n modelul (cu sensul de cadru
paradigmatic general) social european, caracteristica definitorie a acestuia fiind securitatea
socială. H"iectivul principal al strategiei sociale este incluiunea socială, care repreintă
promovarea accesului la ocupare (includerea) !n muncă a individului prin fleicuritate,
implicând flei"ilitatea pieţei muncii şi securitatea ocupării (Strategia de la @isa"ona pentru
creştere economică şi ocupare #$$$ relansată de Consiliul 'uropei !n #$$). 4ccederea la
incluiune cu o"iectivul principal diminuarea inegalităţilor şi creşterea "unăstării este
condiţionată de nivelul capitalului uman al forţei de muncă, acesta la rândul său condiţionând
devoltarea umană (!m"unătăţirea calităţii vieţii) sustena"ilăIdura"ilă. 4ceastă lucrare
!ncearcă să evidenţiee teoretic şi foarte sumar, una din traiectoriile integrării europene
F
8/9/2019 proiect interventie sociala
7/29
româneşti, printro rapidă şi eficientă incluiune socială. -evoltarea umană aflată !n strânsă
interdependenţă cu capitalul uman, se realieaă prin formare profesională !n procesul
educaţional (!nvăţare continuă), având ca fundament realiarea unei culturi adapta"ile !n toate
planurile vieţii sociale, "aată pe raţionalism economic, concept şi modalitate cu şanse sporite
!n demersul incluiunii sociale măsurată !n rata de ocupare (conform o"iectivelor Strategiei de
la @isa"ona), incluiune care implică aptitudinea şi dispoiţia oamenilor pentru modul de viaţă practic şi relaţional de tip capitalist (pe linie Je"eriană) pentru a fundamenta o mentalitate
economică.
RA"#RTU$ %E &ER&ETARE EM"'R'&
! Moti*a+ia cercetării empirice
3n demersul nostru privind cercetarea sociologică empirică, !n contetul mai restrâns al
europeniării şi mai larg al glo"aliării, analiăm forme ale adaptării şi devoltării românilor
!n condiţiile culturaleconomice ale capitalismului modern. Considerăm cu atât mai
semnificativă pro"lema cercetată, cu cât, de*a prover"ial, tradiţionalismul cultural românesc
pare a fi un impediment important !n procesul de aculturaţie şi !mplicit al devoltării umane şi
respectiv sociale.
Cercetarea noastră evidenţiaă cuantificarea relaţiei dintre capitalul uman şi cel economic
pentru măsurarea gradului de determinare a devoltării comunitare de către devoltarea
umană, din perspectivă culturală, !n comunităţi româneşti din ţară şi din diaspora.Suntem
interesaţi de modul cum li"ertatea românilor poate fi convertită !n devoltare umană şi
comunitară, respectiv socială, şi care ar fi sistemul de valori principal ales pentru o integrare
eficientă !n spaţiul unional european.
! -copul cercetării!
ema cercetării sociologice Globalizare-Integrare Culturală Europeană şi Dezvoltare
Comunitară, cuprinde !n a"ordarea empirică, procesul de aculturaţie la români, ca formă de
devoltare umană, !n contetul europeniării şi al glo"aliării. -e"aterea teoretică şi
cercetarea empirică a două concepte noi precum etnoglo"aliarea şi culturaţia, având ca
univers al cercetării comunităţi româneşti din ţară şi din Spania, constituie elementul principal
de originalitate al lucrării noastre. Hrginalitatea demersului nostru ştiinţific, constă şi !n faptul
că am avut ca univers al cercetării, comunităţi de români din ţară care au intrat, nu neapărat
voluntar, !n procesul aculturaţiei, fie prin diverse modalităţi de pătrundere !n spaţiul românesc
=
8/9/2019 proiect interventie sociala
8/29
a unor forme de cultură aparţinând altor popoare, fie prin antreprenoriatul capitalist economic.
/rmărim ca prin noua interpretare a culturaţiei din perspectiva etnoglo"aliării, cu reultate
noi !n evidenţierea pro"lematiciinoosuluiuman, să cunoaştem modul cum prin aculturaţie
poate fi !m"unătăţit capitalul uman, conducând la devoltare umană şi socială. 3ntreprindem
cercetări astfel, !ntru cunoaşterea şi valorificarea capacităţii românilor atât !n ţară cât şi !n
diaspora, de aşi !m"unătăţi calitatea vieţii prin !nno"ilare culturală, realiând culturaţie prinaculturaţie, evidenţiind modul cum capitalul sim"olic acumulat prin practicarea credinţei
creştine este convertit !n capital economic.
.! #biecti*ele cercetării i întrebări de cercetare!
#biecti*ele generale propuse constituie tot atâtea răspunsuri la întrebări care ar putea fi
formulate astfel21. Care ar fi specificul fenomenului cultural românesc din perspectiva tradiţionalismului şi a
modernismului culturalG
#. 'istă un model cultural unionaleuropeanG Care este specificul acestuiaG
8. 'istă afinităţi, similitudini, interrelaţionări !ntre cultura românească şi cea a altor state
mem"re ale /.'.G Care ar fi eplicaţiileG
A. +oate fi ela"orată o predicţie referitoare la evoluţia fenomenului cultural românescG
. 'istă posi"ilitatea ca !nsuşirea şi trăirea unor forme de cultură (economică, religioasă,
politică, artistică etc.) specifice altor popoare, să !i a*ute pe români să se integree şi să se
devolte ca individ !n viaţa socială comunitareuropeanăG
F. Care ar fi mecanismele de influenţă socială a culturii româneşti asupra culturii europeneG
=. Care ar fi impactul fenomenului cultural românesc asupra devoltării comunitare din cadrul
/.'.G
%. Ce soluţii ar fi pentru fundamentarea unor deciii la nivel naţional, preentarea acestora la
nivel unional !n vederea sta"ilirii unei strategii de acţiune prin promovarea programului
care face o"iectul preentului proiect de cercetare socialăG
&. 3n urma cercetărilor pot fi formulate noi teorii ştiinţifice !n cadrul paradigmei culturale
4m considerat deose"it de interesant Kprincipiul a"ordărilor alternative şi complementare5
propus de Hscar Eoffman, !ncercând ca răspunsurile pe care le găsim la !ntre"ările propuse de
noi, să ofere posi"ilitatea formulării unor noi !ntre"ări care Kdeschid noi one de cercetare şi
asigură continuarea şi adâncirea cunoaşterii5 (Eoffman, #$$A).
3n plan teoretic, sintetiând reultatele cercetării noastre sociologice, se poate aprecia ca
%
8/9/2019 proiect interventie sociala
9/29
fiind atins obiecti*ul central al demersului, identificând şi evidenţiind unele valori culturale
româneşti de ecepţie compati"ile cu structura specifică unională, precum şi unele modalităţi
de integrare a acestora !n teaurul cultural european, ca formă de consolidare a devoltării
comunitare a /niunii 'uropene.
/! 'potezele cercetării 3n a"ordarea tematicii, pornind de la ipoteza că dacă nivelul cultural determină nivelul
civiliaţiei umane măsurată atât !n nivelul capitalului uman cât şi !n nivelul calităţii vieţii
"aatpe un mod de viaţă raţional, !nseamnă că, cultura raţională genereaă devoltare umană şi
respectiv devoltare comunitară.
'poteză generală 3n condiţiile !n care comportamentul tradiţionalist al unor comunităţi de
români din ţară şi din diaspora poate fi educat şi adaptat comportamentului de tip modern
capitalist, !nseamnă că eistă premia opţiunii !n mare măsură a românilor pentru modelul dedevoltare capitalist. -acă eistă comunităţi creştine româneşti care sau adaptat modului de
viaţă capitalist, !nseamnă că sunt şanse ca societatea românească să se integree !n scurt timp
!n /.'. Linând cont de eperienţa românească !n planul incluiunii sociale precum şi de
fondul cadrelor noologice româneşti evidenţiate din perspectiva tradiţiei culturale precum şi al
celei diţionalisteconomice, sociale, politice şi nu !n ultimul rând formalreligioase, putem
construi ipoteza că dacă un număr !nsemnat de români au reuşit !n ţară şi !n diaspora
performanţe !n sfera incluiunii sociale !n muncă dar şi antreprenorială, atunci, conform
+rogramului Hperaţional Sectorial -evoltarea esurselor /mane (+HS -/), prin educaţie
şi !nvăţământ continuu, până !n #$1, prin vocaţie profesională să realiee integrarea dura"il
!n ocupare a &$$.$$$ de români. 4cest fenomen ar putea constitui o formă eficientă şi
măsura"ilă de limitare !n timp a traniţiei româneşti, pe care o considerăm la nivel mintal !n
primul rând, ca frontieră a trecerii de la economia tradiţională la economia modernă capitalistă
!n procesul integrării omâniei !n /'.
'poteză de lucru -acă tradiţionalismul cultural românesc va fi integrat !n spaţiul
cultural al /.'., atunci traniţia !n omânia va fi !ncheiată şi se va putea vor"i de o autentică
devoltare comunitară.
0! %escrierea designului cercetării!
-emersul nostru ştiinţific având ca scop valorificarea relaţiilor dintre fenomene, concret,
cum influenţeaă nivelul culturaţiei nivelul devoltării umane. 7ăsurarea nivelului devoltării
umane (varia"ila independentă) a universului cercetării noastre, are ca indice, nivelul de cul
&
8/9/2019 proiect interventie sociala
10/29
turaţie (varia"ila dependentă) a persoanelor chestionate (a"elul nr.1), măsurarea fiind strâns
legată de varia"ilele viate !n cercetare şi care se regăsesc !n ipoteele de cercetare, acestea
putând fi testate pe deplin şi fără am"iguitate.
3n caul nostru, metoda folosită este cea cvasieperimentală, privind realităţile socio
culturale româneşti dintro nouă perspectivă teoretică, şi anume cea a etnoglo"aliării noosului
prin aculturaţie./rmărind unitatea dintre teoretic şi empiric dorim să surprindem o imagine holistă,
realiând o cercetare empirică calitativcantitativă transversală din punct de vedere temporal,
a"ordând metodica triangulară. ealiăm colectarea datelor prin metoda sociologică cu
chestionar, precum şi prin utiliarea unor instrumente de investigare cum sunt ancheta, studiul
documentelor, o"servaţie, epertia personală, !nregistrări audiovideo interviuri, şi articole
de presă.
Ca instrumente de lucru utiliăm fişele pentru chestionar, reportofon, cameră video,articole de presă, precum şi filme documentare (4neele 1=).
F. &ercetarea prealabilă i cercetarea propriu1zisă! %escriere generală!
2!! &ercetarea prealabilă
+entru găsirea unor răspunsuri la respectivele !ntre"ări, !n scopul indeplinirii o"iectivelor
propuse, iniţiem o documentare prealabilă pe două direcţii2 a livrească şi " de teren.
a 3 $i*rească consultăm literatura de specialitate conform "i"liografiei selectate,
cercetăm arhivele şi documentele statistice care privesc o"iectul cercetării noastre la nivelul
Consiliului *udeţean
+rahova din analia sociologică Probleme ale administraiei publice locale din !udeul
Pra"ova, pu"licată de către sociolog 7arian +reda !n lucrarea ştiinţifică Diagnoza
problemelor sociale comunitare (ed. 'pert, 9ucureşti, #$$$), coordonată !mpreună cu
sociolog 'lena Mamfir. -e asemenea cercetăm documente ale consiliilor locale din trei
localităţi aparţinătoare la trei regiuni istorice româneşti, şi anume din 7oldova localitatea
oflea *ud. alaţi, din ransilvania localitatea Dărcaşa *ud. 7aramureş, precum şi din
7untenia localitatea Stre*nic *ud. +rahova. -e mare folos ne sunt documentele sociale pe
care aceştia ni leau pus la dispoiţie. 4vem !n vedere notiţele şi convor"irile audio!nregistrate
de noi !n comuna Stre*nic *udeţul +rahova, precum şi !nregistrările video cu eperienţa !n
planul integrării a comunei Dărcaşa *ud. 7aramureş, localitate cu A.$$$ de locuitori, aşeată la
o distanţă de # Om. de 9aia 7are, precum şi comunei oflea *ud. alaţi, localitate cu o
importantă comunitate de rromi.
1$
8/9/2019 proiect interventie sociala
11/29
b 1 de teren 3n perioada augustseptem"rie #$$%, !n ancheta socială preala"ilă de teren
efectuată !n Spania !n vederea unei cercetări sociologice, cercetăm documente din localităţi
aparţinătoare +rovinciei 7adrid, unde vieţuiesc un număr important de români. 3n acest sens
solicităm spri*inul Centrelor de +articipare şi 6ntegrare a 6migranţilor (C'+6) hispanicromân
din Comunitatea 7adrid, situate !n municipiile 4lcala de Eenares şi Coslada. 4ceste centre au
ca o"iectiv general să fie o referinţă culturală şi dinamiatoare !ntre populaţia autohtonă şiimigranţi. Dundamentul documentării sociologice de teren din +rovincia 7adrid, !l constituie
reultatele interrelaţionării pe care am avuto cu români care se află acolo !ndeose"i pentru a
munci.
3n perioada octom"rienoiem"rie #$$%, !n vederea documentării de teren, ne deplasăm
pentru a efectua o"servaţii privind viaţa cotidiană a universului cercetărilor noastre constituit
din locuitori ai *udeţului +rahova, o"servaţii realiate !n urma viitelor !n diferite localităţi, a
convor"irilor !ntreprinse cu populaţia şi cu edilii din localităţile respective.-e asemenea folosim concluiile reultate !n urma viitei de studiu organiată !n perioada
maiiunie #$$% !n 6srael, de Pcoala doctorală de sociologie a Dacultăţii de Sociologie şi
4sistenţă Socială a /niversităţii din 9ucureşti.
Rezultate ob+inute în urma documentării sociologice prealabile de teren4
1 -atul -tre5nic 5ude+ul "ra6o*a 1
Se preintă ca un sat tradiţional cu nuanţe ale tipului modern precum şi ale tipului
minoritar religios, ai cărui locuitori nu sunt săraci dar nici prea mulţumiţi. -iscutând cu
intelectualitatea satului, am a*uns la concluia că aceasta are rolul fundamental !n procesul de
etnoglo"aliare poitivă, deşi !n principiu se resimte şi nevoia ,,educării educatorilor
8/9/2019 proiect interventie sociala
12/29
emarca"ilă spre !nvăţătura politicienilor români este preocuparea statului 6srael pentru
asigurarea unei vieţi sociale decentă a evreilor. Doarte "ine sunt structurate atât ministerele cât
şi H.N..urile care se ocupă cu viaţa socială. 'istă chiar şi un 7inister al 4"sor"ţiei (!nţeles
de noi ca al incluiunii), care oferind modele culturale şi sociale se preocupă pentru !ncadrarea
!n muncă a cetăţenilor, !n vederea integrării sociale şi culturale care să dea amploare culturii
capitaliste moderne.
1 7izita pentru documentare sociologică în -pania 3 în august1septembrie 889 i
iunie1iulie 88:
4m viitat municipiile Coslada, 4tocha, ore*on de 4rdos, 4lcala de Eenares, localităţi
aparţinătoare +rovinciei 7adrid, şi am o"servat că2
Sunt suficient de mulţi români !ncât pe stradă să aui la tot pasul vor"induse româneşte.− 7a*oritatea sunt muncitori fie !n construcţii fie !n lucrări gospodăreşti. 4ctivitatea !n
construcţii a scăut mult, astfel !ncât aproimativ o treime din muncitorii români care
se găseau !n +rovincia 7adrid !n primul trimestru al anului #$$=, sau reprofilat sau au
plecat !n ţara natală sau !n alte ţări.
− Se găseşte de lucru mai mult pentru femei, !n două moduri2 1 !n regim
8/9/2019 proiect interventie sociala
13/29
convieţuiască. (am citat din statutul federaţiei).
4preciem aşadar că eistă o oarecare tendinţă de etnoglo"aliare, adică a omogeniării la
vârf din partea oficialităţilor spaniole, opunânduse prin diferenţiere etnosim"olică şi
etnoreligioasă comunitatea de români prin asociaţiile care alcătuiesc D'-H7 (Dederaţia
omână a 4sociaţiilor 6migranţilor din omânia) . Sunt !n viaţa socială din +rovincia 7adrid,
numeroase eemple !n care se demonstreaă dimensiunea şi valoarea culturii româneşti. Qom preenta două situaţii, una din sfera etnoglo"aliării poitive la care românii !şi aduc aportul
pe pămâtul spaniol, dar, din păcate, şi un eemplu din sfera etnoglo"aliării negative>
E;empul poziti*
-uminica şi de săr"ători, românii merg !n număr mare la "iserică, ceeace pentru spanioli
nu mai repreintă nici măcar un o"icei de rutină. omânii creştini, !ndeose"i femeile, sunt
preferaţi astfel de anga*atori.
E;emplul negati*
/n grup mafiot românesc a reuşit să implice +oliţia din Coslada !n acte de corupţie şi
şanta*, astfel că !mpreună patronau şi di*muiau veniturile recuperatorilor, prostituatelor, ale
patronilor de "aruri, clu"uri de noapte, discoteci etc. Clica a fost desconspirată, !ntegul
colectiv de poliţişti din Coslada destituit, iar infractorii români arestaţi. 4cest act de
anticultură, !mpreună cu altele care par a fi mai puţin dăunătoare cum ar fi agresiunea fonică
produsă de manelele ţigăneşti care nu sunt recunoscute ca fiind de vreo valoare muicală nici
chiar de lautari.
Pi totuşi acestea răsună pretutindeni, tre"uind evident contracarate !n mod deose"it cele
cu tete o"scene. Sociologii !mpreună cu presa, !ndose"i televiiunea, au datoria de a acţiona
persuasiv, spri*inind modalităţile coercitive ale statelor român şi spaniol, !ntru promovarea şi
implementarea unui mod de viaţă care să se !ncadree !ntro etnoglo"aliare şi o integrare
europeană poitivă.
2!! &ercetarea empirică propriu1zisă!
3n vederea cercetării empirice fundamentale de teren, alcătuim chestionarul omni"us ca
instrument şi tehnică de cercetare (4nea nr.1). -e asemenea pregătim aparatura audiovideo
de care dispunem, pentru realiarea de imagini şi interviuri.
+e "aa documentării livrească şi de teren preala"ile, realiăm cercetarea empirică utiliând
ca metode şi tehnici de culegere a datelor chestionarul omni"us, interviul, studiul
documentelor, o"servaţia şi eperimentul. 3n investigaţiile empirice, neam propus cercetarea
18
8/9/2019 proiect interventie sociala
14/29
prin chestionar a nivelului de trai ca urmare a realiării capitalului uman do"ândit !n procesul
de culturaţie, având ca univers al cercetării comunităţi suficient de eterogene din comunele
+oenarii 9urchii, ârgşoru Qechi şi -ra*na din *udeţul +rahova. -e asemenea "eneficiem de
material documentar din Dărcaşa *ud 7aramureş şi oflea *udeţul alaţi culegerea datelor
efectuânduse prin studiul documentelor, filmelor şi direct prin o"servaţie.
+rin comparaţie am !ntreprins cercetări sociologice !n provincii din trei comunităţiautonome ale Spaniei, astfel2
Comunitatea 7adrid, !n provinciile2 4lcala de Eenares, Coslada, şi 7adrid !n districtul
4rganuela cartierul 4tocha şi districtul Qicalvaro cartierul Casco historico de
Qicalvaro culegerea datelor efectuânduse preponderent prin chestionar,
Comunitatea Canta"ria, !n provinciile Santander şi Canta"aria>
Comunitatea Castillia@a 7ancea, !n provinciile oledo şi Eerencia folosind pentru
culegerea datelor preponderent studiul documentelor şi interviul. 9eneficiem de asemenea şi de date importante pentru demersul nostru, privind românii din
Comunitatea Qalencia, !n provincia 4licante precum şi despre celelalte comunităţi româneşti
din Spania, furniate de către D'-H7, federaţie a comunităţilor de români imigranţi.
+rin metoda eperimentală şi cvasieperimentală (ancheta, sonda*ul de opinie, "iografia
socială provocată etc.) utiliată, am realiat prin implicare directă participând efectiv la
activităţile economice şi culturale !n cadrul grupurilor, studiul integral al câtorva unităţi sau
fenomene socioumane ("iografia, studiul de ca, monografia sociologică etc.).
-upă culegerea şi interpretarea informaţiilor, prin metoda de prelucrare a informaţiilor atât
cantitativ cât şi calitativ, prin metoda de interpretare comparativă şi interpretativă am a*uns la
concluii care cupriător epuse, pot constitui enunţul care descrie capacitaea în mare
măsură a românilor de a se adapta la noile cutume şi chiar paradigme culturale, pe fondul
unei dispoiţii la aculturaţie care să le confere un capital uman generator de devoltare umană
şi socială. omânii, prin mo"ilitate socială dar chiar şi prin adapta"ilitatea sporită !n orice loc
din spaţiul european, reuşesc să se integree poitiv !n cadrul procesului de etnoglo"aliare şi
glo"aliare atât în plan social cât i economic!
2!.! Metoda de selectare a unită+ilor de eantion!
3n perioada iunieiulie #$$&, !n timpul anchetei sociale efectuate, am distri"uit %$$
eemplare de chestionar omni"us> A$$ !n cele trei comunităţi din *udeţul +rahova şi A$$ !n
cele trei comunităţi de români din +rovincia 7adridSpania. 4u răspuns un număr de $ de
persoane> #%8 din Rudeţul +rahova şi #F= din +rovincia 7adrid, constituind astfel cele două
unităţi de eşantion, având ca elemente de identificare2
1A
8/9/2019 proiect interventie sociala
15/29
− locul unde vieţuiesc românii
− nivelul de cultură
− apartenenţa la gen ("ăr"aţi, femei)
− mod de raportare la sistemul creştin de valori
− nivelul de devoltare umană (intelectuală şi economică)
− nivelul de integrareglo"aliare.
/niversul cercetării alcătuit di cei $ de români respondenţi la chestionarul omni"us al
cătuit !n vederea o"ţinerii datelor necesare studiului nostru (a"elul nr.1), cuprinde #%8 de
persoane din *udeţul +rahova şi #F= din +rovincia 7adrid, care, !n funcţie de nivelul de
cultură, cel scăut este apropiat ca procenta* de cel mediu #&,A respectiv 8$,A la sută, iar cel
avansat detaşânduse poitiv cu circa 1$ procente (raficul nr.1).
'lementele care stau la "aa măsurării cuprind date reieşite din răspunsurile la chestionar,
astfel2 pentru măsurarea Nivelului de cultură !ntre"ările
nr.,F,1$,11,18,1,1F,1=,1%,1&,#$,#1,#A, # şi #F.
Considerăm nivelul de cultură astfel2
1. Scăut2 nu este mem"ru şi nu frecventeaă nici o organiaţie nonguvernamentală
nu consideră vocaţia profesională utilă pentru a face "ine aproapelui dar
şi pentru a câştiga
nu consideră sistemul creşti de valori un ghid pentru a lucra eficient
consireră că nul a*ută cultura pentru a prospera
#. 7ediu2 este mem"ru !ntro organiaţie nonguvernamentală dar o frecventeaă
ocaional, sau odată pe lună.
este de acord cu reerve, că sistemul creştin de valori !l a*ută să prospere
8. 4vansat2 este !ntro organiaţie nonguvernamentală şi o frecventeaă săptămânal
este de acord că sistemul creştin de valori !l a*ută să prospere
− pentru măsurarea Nivelului de devoltare umană !ntre"ările nr.#,=,%,&,1$,1#,18
şi 1A.
− pentru Nivelul de integrareglo"aliare !ntre"ările nr.8,A,1&,#8 şi #A.
4vem !n vedere pentru determinarea elementelor măsurării, !n mod deose"it definiţia
culturii dată de lor, părintele antropologiei culturale, potrivit căruia cultura prin devoltarea
mentală şi organiaţională a societăţilor, este un comple care cuprinde cunoştinţe, credinţe
1
8/9/2019 proiect interventie sociala
16/29
religioase, arta, morala, o"iceiurile şi capacităţle deprinse. 4cademia franceă consideră
termenul cultură sinonim cu cel de civiliaţie, pe plan social definind cultura ca fiind
ansam"lul aspectelor intelectuale, morale, materiale, al sistemelor de valori şi stilului de viaţă
ce caracterieaă o civiliaţie -icţionar @arousse). Linând cont şi de afirmaţia lui 4marta Sen
potrivit căruia devoltarea umană ca epresie a li"ertăţii !nno"ilată prin educare, !nvăţare şi
formarea capacităţilor, are ca reultat devoltare economică, realiăm elementele măsurărilor.
a"elul nr.1. Nivelul de devoltare umană !n funcţie de nivelul de cultură români din
+rahova şi 7adrid.
>i*el de
cultură
Români
Mod de
raportare la
sistemulcretin
de *alori
Apartenen1
+a la gen
>i*el de dez*oltare
umană T#TA$
T#1
TA$
?E1>ERA
$
Scăut 7ediu 4van
sat
-căzut
Rudeţul
+rahova
+racticant
7asculin F F 1=
8FDeminin % = A 1&
Nepracticant
7asculin F A A 1A
8ADeminin & = A #$
Comuni
tatea
7adrid
+racticant
7asculin 1$ F A #$
8ADeminin F F # 1A
Nepracticant
7asculin F F 8 1
81Deminin = F 8 1F
Mediu
Rudeţul
+rahova
+racticant
7asculin % 1$ #8
8Deminin 1$ A 1F 8$
Nepracticant
7asculin = 18 #
%Deminin & A #$ 88
Comuni
tatea
7adrid
+racticant
7asculin 1# A % #A
ADeminin = 8 11 #1
Nepracticant
7asculin 1F 8 1 8A
%Deminin % 11 #A
A*ansat
Rudeţul
+rahova
+racticant
7asculin 8 = #8 88
Deminin 8 1$ & ##
Nepracticant
7asculin 8 11 11 #
A=Deminin 8 1 A ##7asculin % 11 #A
Deminin 8 % 1 #F
1F
8/9/2019 proiect interventie sociala
17/29
Comuni
tatea
7adrid
+racticant $
Nepracticant
7asculin A 1# = #8
A&Deminin 8 1F = #F
T#TA$
?E>ERA$
1 1F# 1F= ##1 $ $
otal români respondenţi din +rahova #%8
otal români respondenţi din 7adrid #F=
otal $
-in totalul de #%8 români respondenţi din *udeţul +rahova, reultă că sunt2
− 1AA creştini practicanţi
− 18& creştini nepracticanţi.
Nivelul de cultură are o uşoară influenţă asupra nivelului de devoltare umană, sistemul de
valori "i"lic constituind suportul devoltării economice atât pentru creştinii practicanţi cât şi
pentru cei nepracticanţi, astfel2
− nivel de devoltare scăut =$
− nivel de devoltare mediu 111
− nivel de devoltare avansat 1$#
-in totalul de #F= români respondenţi din Comunitatea 7adrid, nivelul de devoltare umană
se preintă astfel2
nivel de devoltare scăut F
nivel de devoltare mediu 1$8
nivel de devoltare avansat &&
raficul nr.1. Nivelul de devoltare umană !n funcţie de nivelul de cultură români din
+rahova şi din 7adrid.
1=
8/9/2019 proiect interventie sociala
18/29
Nivel de devoltare umană scăut 1F# #&,AT
Nivel de devoltare mediu 1F= 8$,AT
Nivel de devoltare avansat ##1 A$,#T
otal număr respondenţi2 $.
Nivel de cultură scăut
Nivel de cultură mediu
. Nivel de cultură avansat
3n ansam"lu, românii chestionaţi din Rudeţul +rahova şi Comunitatea 7adrid, au nivelul
de devoltare condiţionat de nivelul de cultură. Nivelul de cultură scăut şi cel mediu sunt
foarte apropiate ca valori, nivelul de devoltare umană fiind pe măsură, respectiv #&,A şi 8$,A
procente din respondenţi.
Nivelul avansat de devoltare umană de A$,#T din respondenţi, indică importanţa nivelului de
cultură !n realiarea capitalului uman intelectual şi economic.
&onsidera+ii =inale
&omentarii personale! &oncluzii ateptate!
1%
:,/@
.8,/@
/8,@
8/9/2019 proiect interventie sociala
19/29
4derarea la 1 ianuarie #$$= a omâniei la /niunea 'uropeană, impune accelerarea
procesului de traniţie spre Mona 'uro şi integrare !n /niunea 'uropeană.
raniţia societăţii româneşti din perioada preaderare !ncepând cu decem"rie 1&%& şi
continuând !n perioada postaderare, repreintă o frontieră care, ca fenomen,
8/9/2019 proiect interventie sociala
20/29
!ncă din 1%=F, că
8/9/2019 proiect interventie sociala
21/29
susţine individul !n a se autoeduca, astfel !ncât !n caul ineficienţei persuadării, autocoerciţia
să fie instrumentul ales !n detrimentul manipulării pentru atingerea scopului. eultatele
cercetării noastre sunt confirmate şi de 4marta Sen care afimă că !n mare măsură, capacitatea
umană ca epresie a li"ertăţii, determină Kprocesul de epansiune economică5, adică, susţine
el, Kdacă educaţia face o persoană mai eficientă !n producţia de "unuri, atunci aceasta este
evident o !m"unătăţire a capitalului uman5 (4marta Sen, #$1$, p.8F8=).@ucrarea noastră relevă faptul că românii educaţi şi autoeducaţi pe principii "i"lice chiar
dacă nu frecventeaă regulat "iserica, dar sunt temători şi respectuoşi faţă de -umneeu şi
respectuoşi faţă de oameni !şi identifică mai uşor vocaţia profesională şi se adapteaă mai
uşor la noile condiţii de muncă şi viaţă, aculturaţia poitivă având un impact mai deose"it
asupra lor. -ovadă este !n primul rând faptul că sunt preferaţi de antreprenori, instituţii şi
persoane fiice care solicită forţă de muncă, !n general, se "ucură de apreciere din partea
semenilor.Sunt testate enunţurile !ntre"ărilor de cercetare, concluionând că prin autocoerciţie, pe
fondul unei persuadări populare eercitată de alţi români care au făcut pionierat !n imigrarea !n
căutare de muncă !n spaţiul european, ma*oritatea românilor reuşesc să ai"ă reultate
remarca"ile !n procesul de aculturaţie, realiând un capital uman suficient pentru a le conferi
posi"ilităţi sporite de incluiune şi do"ândirea resurselor financiare necesare unei prosperităţi
medii.
#1
8/9/2019 proiect interventie sociala
22/29
A>EA >r!!a!
&6estionar omnibus 3 pg!
##
C E ' S 6 H N 4 H 7 N 6 9 / S N V V V V V
Q ă m u l ţ u m i m c ă a ţ i a c c e p t a t s ă s p r i * i n i ţ i d e m e r s u l n o s t r u ! n a r e a l i a u n s t u d i u s o c i o l o g i c , p r i v i n d m o d u l c u m r e u ş e s c r o m â n i i d i n ţ a r ă ş id i n S p a n i a , s ă s e i n t e g r e e ! n / n i u n e a ' u r o p e a n ă , ş i v ă r u g ă m s ă r ă s p u n d e ţ i l a u r m ă t o a r e l e ! n t r e " ă ri 2
) . 9 i f a ţ i o p ţ i u n e a d v s . c u c i f r a1 p e n t r u o m â n i a ş i c u # p e n t r u S p a n i a
a . s ă l o c u i ţ i " . s ă l u c r a ţ i c . s ă l o c u i ţ i ş i s ă l u c r a ţ i d . N S ( n u ş t i u ) N ( n u r ă s p u n d )
, ! a p r e c i a ţ i v e n i t u r i l e " ă n e ş t i a l ef a m i l i e i d u m n e a v o a s t r ăa . s u f i c i e n t p t . u n t r a i d e c e n t ş i t . e c o n o m i i
C u m
" . a ! n t r e ţ i n e f a m i l i ac . a d e v o l t a o a f a c e r ed . N S N
. ! - a c ă s u n t e ţ i ! n S p a n i a , c â t d e d e s m e r g e ţ i ! n ţ a r ă G a . d e c â t e v a o r i p e a n " . o d a t ă p e a n c . d e s ă r " ă t o r i ş i ! n c o n c e d i i d . d e l o c
2 ! C â t d e d e s f r e c v e n t a ţ i o r g a n i a ţ i a r e s p e c t i v ă G
a . s ă p t ă m â n a l" . o d a t ă p e l u n ăc . o c a i o n a l
d . d e l o c
S u n t e ţ i m e m " r u p r a c t i c a n t ! n o r g a n i a ţ i in o n g u v e r n a m e n t a l e c a 2 a . g r u p u r i s p o r t i v e " . " i s e r i c a c . a s o c i a ţ i i p r o f e s i o n a l e d . g r u p u r i e c o l o g i c e e . a l t a c a r e a n u m e V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V
0 !/ ! C e v ă p l a c e ! n m o d d e o s e " i t 21 ! n o m â n i a # ! n S p a n i a G
a . o r g a n i a r e a e c o n o m i e i" . c u l t u r a
c . f r u m u s e ţ i l e n a t u r i id . o r g a n i a r e a s o c i a l ăe . a l t c e v a c e a n u m e V V V V V V V V V V V V V V V V V V
< ! C u m c r e d e ţ i c ă s e v a s c h i m " a n i v e l u l d v s . d e t r a i ! n u r m ă t o r i i d o i a n i Ga . s e v a ! m " u n ă t ă ţ i " . v a r ă m â n e n e s c h i m " a tc . s e v a ! n r ă u t ă ţ i d . N S N
9 ! - u p ă o p i n i a d v s . c â t d e p r o " a " i l ă e s t e i n t e g r a r e a o m â n i e i ! n / ' p â n ă ! n # $ # $ G
a . f o a r t e p r o " a " i l ă " . d e s t u l d e p r o " a " i l ăc . d e s t u l d e i m p r o " a " i l ă d . f o a r t e i m p r o " a " i l ă e . N S N
: ! + o t r i v i t e p e r i e n ţ e i p e c a r e o a v e ţ i , c r e d e ţ i c ă e i s t ă o l e g ă t u r ă ! n t r e a t i t u d i n e a f a ţ ă d e m u n c ă I p r o f e s i e ş i n i v e l u l d e t r a i G a . f o a r t e m a r e " . d e s t u l d e m a r e c . n u f o a r t e m a r e d . d e l o c e . N S N
) 8 . + u t e ţ i s ă s p u n e ţ i c ă v o c a ţ i a p r o f e s i o n a l ă s a u d o r i n ţ a d e a f a c e c e v a c u d r a g , p e n t r u a f i u t i l a p r o a p e l u i d a r ş i p e n t r u a c â ş t i g a " a n i , e s t e i m p o r t a n t ă p e n t r u ! m " u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i v i e ţ i i
a . d a " . n u c . N S N
. o m â n i i c a n a ţ i u n e s u n t f o a r t e m â n d r i c ă a u s t r ă m o ş i p e d a c i ş i p e r o m a n i . S e c â n t ă a d e s e a r e f re n u l 2. P t i ţ i c e n a ţ i o n a l i t a t e a a v u t r a i a n G
a . i t a l i a n " . s p a n i o l c . e v r e u d . a l ta c a r e G V V V V V V V V V V V V V V V V V e . N S N
) ) $ o i s u n t e m r o m a n i %n o i s u n t e m u r m a ş i a i l u i & r a i a n
) ,
. H a m e n i i a u d i f e r i t e m o t i v e p e n t r u c a r e a l e g s ă l u c r e e l a f i r m e s t r ă i n e ! n ţ a r ă s a u s t r ă i n ă t a t e . C a r e d i n u r m ă t o a r e l e a s p e c t e e s t e c e l m a i i m p o r t a n t p e n t r u d u m n e a v o a s t r ă G a . ! m i p l a c e o r g a n i a r e a " . s e p l ă t e ş t e " i n e c . m ă s i m t i m p o r t a nt d . l u c r e c u d r a g , c u p a s i u n e 7 a i a v e ţ i u n a l t m o t i v G V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V
) . ! 7 e n ţ i o n a ţ i p e o s c a l ă d e l a 1 l a 8 c a r e ! n s e a m n ă , ş i ! n c e m ă s u r ă c o n s i d e r a ţ i c ă 2a . c r e ş t i n i s m u l d e t e r m i n ă p e o a m e n i s ă f i e m a i d i s c i p l i n a ţ i ş i m a i c u m p ă t a ţ i a s t f e l ! n c â t s ă d u c ă o v i a ţ ă r a ţ i o n a l ă G
" . s i s t e m u l c r e ş t i n d e v a l o r i p o a t e c o n s t i t u i u n g h i d p e n t r u a v i e ţ u i ş i l u c r a e f i c i e n t G
d e z a c o r d a c o r d c u r e z e r v e a c o r d %
1 # 8 N S N
1 # 8 N S N
..
1 # 8 N S N
s ă a m c u c e t r ă iv o c a ţ i a p r o f e s i o n a l ă m ă f a )c e u t i l ş i ) m i a s i g u r ă t r a i u ls ă ) i f i u d e f o l o s a p r o a p e l u i f a c d i n p r o f e s i e o v o c a ţ i e
N S N
c . c r e ş t i n i s m u l p r a c t i c a t a * u t ă l a a c c e d e r e a m a i l e s n i c i o a s ă l a u n l o c d e m u n c ă , ! n m ă s u r ă s ă a s i g u r e v e n i t u r i s u f i c i e n t e p e n t r u a t r ă i " i n e
) !/ C a r e e s t e m o t i v a ţ i a , n u m e r o t â n d ! n o r d i n e c r e s c ă t o a r e p e s c a l ă , p e n t r u c a r e d v s . m u n c i ţ i G
) 0 . C a r e c r e d e ţ i c ă a r f i c a u e l e p r i n c i p a l e p e n t r u c a r e u n i i o a m e n i , d e ş i a p ţ i d e m u n c ă , n u s u n t ! n c a d r a ţ i G
V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V
8/9/2019 proiect interventie sociala
23/29
A>EA >r!!b!
&6estionar omnibus 3 pg!
#8
3 n f i n a l u l c h e s t i o n a r u l u i n o s t r u v ă a d r e s ă m c â t e v a ! n t r e " ă r i r e f e r i t o a r e l a p e r s o a n a d v s . , ! n s ă d a că a v e ţ i r e e r v e p u t e ţ i r ă s p u n d e p a r ţ i a l s a u d e l o c . o t u ş i a m f i " u c u r o ş i s ă a v e m s u f i c i e n t e d a t e p e n t r u a v ă c o m u n i c a r e u l t a t e l e c e r c e t ă r i i n o a s t r e s o c i o l o g i c e l a c a r e ş i d v s . s u n t e ţ i p ă r t a ş i .
N u m e V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V + r e n u m e V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V Q â r s t a V V V V V N a ţ i o n a l i t a t e a V V V V V V V V V V C e t ă ţe n i a V V V V V V V V V V V V V V
H c u p a ţ i a V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V S t u d i i V V V V V V V V V V V V 4 d r e s a V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V
e l e f o n V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V e m a i l V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V e l i g i a I C u l t u l c r e ş t i n V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V
Q ă a * u t ă ! n s u ş i r e a u n o r f o r m e d e c u l t u r ă a a l t o r p o p o a r e s ă p r o s p e r a ţ i G) 2 !
a . d a ! n m a r e m ă s u r ă " . d a c . d a ! n m i c ă m ă s u r ă d . n u e . d e l o c f . N S N
C o n s i d e r a ţ i c ă t r a n i ţ i a ! n o m â n i a d e p i n d e ş i d e m o d u l c u m t r a d i ţ i o n a l i s m u l c u l t u r a l r o m â n e s c e s te i n t e g r a t ! n s p a ţ i u l c u l t u r a l a l / ' G
a . ! n m a r e m ă s u r ă " . s u f i c i e n t d e m u l t f o a r t e p u ţ i n d e l o c N S N
) < !
) 9 ! C a r e c r e d e ţ i c ă e s t e c e a m a i i m p o r t a n t ă p r o " l e m ă c u c a r e s a c o n f r u n t a t o m â n i a ! n u l t i m i i p a t r u a n i G
V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V
) : ! o m â n i i a u d i f e r i t e m o t i v e s ă c o n s i d e r e " u n ă i n t e g r a r e a ! n / ' d i n m o m e n t c e a u a l e s ! n m a r e p a r t e s ă a d e r e .6 . C o n s i d e r a ţ i c ă i n t e g r a r e a e s t e o f o r m ă d e g l o " a l i a r e Ga . d a " . n u c . a l t c e v a V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V
c u l t u r a le c o n o m i c p o l i t i c s o c i a l s p i r i t u a l r e l i g i o s N a r t i s t i c N S
6 6 . # . 4 l t c e v a V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V
Q ă r o g s ă m i s p u n e ţ i d e c a r e m u i c ă v ă p l a c e G - a c ă v ă p l a c m a i m u l t e g e n u r i , n u m e r o t a ţ i c u c i f r e o r d i n e a ! n p ă t r ă ţ e l e > u ş o a r ă p o p u l a r ă r o m â n e a s c ă p o p u l a r ă ţ i g ă n e a s c ă ( m a n e l e ) l ă u t ă r e a s c ă r e l i g i o a s ă c r e ş t i n ă s i m f o n i c ă
, ) !
, , . - e c e v ă p l a c p r i m e l e t r e i g e n u r i m u i c a l e a l e s e d e d u m n e a v o s t r ă G V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V
, !. N o i r o m â n i i n u n e m a i p u t e m p e r m i t e s ă a v e m u n " l a o n a f e c t a t d e c o m p o r t a m e n t u l u n o r c o n f r a ţ i . C r e d e ţ i c ă e s t e n e c e s a r s ă i d e t e r m i n ă m s ă s e i n t e g r e e p o i t i v G C u m
V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V
, !/ C a r e d i n t r e v a l o r i l e c u l t u r a l e , ş t i i n ţ i f i c e , a r t i s t i c e , s p o r t i v e , e t c , r o m â n e ş t i c r e d e ţ i c ă s u n t re c u n o s c u t e p e p l a n g l o " a l ş i e u r o p e a n ş i a r p u t e ac o n s t i t u i e l e m e n t e p a r t i c i p a t i v e ! n c a d r u l u n e i c u l t u r i g l o " a l e s a u e u r o p e n e G ' p l i c a ţ i .
V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V
, !
!
0 C o n s i d e r a ţ i c ă a ţ i p u t e a c o n t r i " u i ! n v r e u n u l d i n d o m e n i i l e e n u m e r a t e m a i s u s , s a u a l t u l , p e n t r u a f i r m a r e a o m â n i e i p e p l a ne u r o p e a n G - a c ă d a , ! n c a r e G
V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V
C u m c r e d e ţ i c ă s e v o r i d e n t i f i c a r o m â n i i , p e t e r m e n m e d i u , ! n s p a ţ i u l c u l t u r a l a l / ' Ga . s e v o r i n t e g r a " . v o r f i a s i m i l a ţ i c . s e v a ş t i c ă s u n t r o m â n i N S N # F
, 8 ! ' i s t ă e l e m e n t e a l e c u l t u r i i r o m â n e ş t i a s e m ă n ă t o a r e c u a l e a l t o r p o p o a r e u n i o n a l e u r o p e n e G - a c ă d a, c a r e a r f i t r e i d i n t r e e l e G V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V
6 6 . 1 . - a c ă d a , ! n c e d o m e n i i ş i ! n c e o r d i n e , n u m e r o t â n d d e l a 1 F
8/9/2019 proiect interventie sociala
24/29
B'B$'#?RAC'E
0 4cademia omână 6nstitutul de lingvistică K6orgu 6ordan5. (1&&F). Dicionarul E#plicativ
al limbii române. 9ucureşti2 'ditura /nivers enciclopedic.
0 4ugustin, Sfântul. (#$$#). Prima cate"eză. 6aşi2 'ditura +olirom.
0 4ugustin Sfântul. (#$$#). Despre iubirea absolută. 6aşi2 'ditura +olirom.
0 9altasiu, adu. (#$$#). Elemente de sociologie. Craiova2 'ditura 9aladi.
0 9altasiu, adu. (#$$&). 'ntropologia globalizării. 9ucureşti2 'ditura 7ica Qalahie.
0 9anWs, 7arcus, (#$$1), (isual met"ods in social researc"% S4' +u"lications.0 9ădescu, 6lie, -ungaciu, -an. (1&& ). *ociologia şi geopolitica frontierei. 9ucureşti2
'ditura Dloarea al"astră.
0 9ădescu, 6lie. (#$$1). $oologia. Cunoaşterea ordinii spirituale a lumii. 9ucureşti2
'ditura Qalahia.
0 9ădescu, 6lie, 7ihăilescu, 6oan, 6onel Nicu Sava. (#$$8). Geopolitică% Integrare%
Globalizare. 9ucureşti2 'ditura 7ica Qalahie.
0 9ădescu, 6lie. (#$$A). &ratat de geopolitică. 9ucureşti2 'ditura 7ica Qalahie.
0 9i"lia sau Sfânta Scriptură.
+ ,laga% ucian% /001). &rilogia cronologică. Diferenialele divine. 'specte
antropologice. 2iina istorică% ,ucureşti3 Editura 4umanitas.
0 9oudon, amond, 9esnard, +hilipe, CherWaoui, 7ohamed, @ecuer, 9ernard+ierre
(coord.). (1&&8). Dicionar de sociologie arousse. 9ucureşti2 'dit. /niv. 'nciclopedic.
0 9ourdieu, +ierre şi cola"oratorii. (1&&). 5arile religii. 9ucureşti2 'ditura Hrionturi.
0 9ourdieu, +ierre. (#$$8). -ominaţia masculină. 9ucureşti2 'ditura 7eridiane.
0 9răileanu, raian. (#$$$). &eoria comunităii omeneşti. 9ucureşti2 'ditura 4l"atros
Clusium.
0 9reaul, eorge, (1&=A), Pagini din istoria muzicii româneşti% ,ucure6ti3 'ditura 7uicalX.
0 9ressolette, Claude, ,,+reentarea creştinismului
8/9/2019 proiect interventie sociala
25/29
0 Chelcea, Septimiu. (#$$1). 5etodologia cercetării sociologice. 9ucureşti2 'ditura
'conomică.
#%
0 Chelcea, 6on. (#$$#). Privire către noi 7nşine ca popor. +iteşti2 'ditura /niversităţii.0 Chelcea, Septimiu. (#$$F). 8pinia publică 9 *trategii de persuasiune şi manipulare.
9ucureşti2 'ditura 'conomică.
0 Chelcea, Septimiu. (#$$=). *ociologia emoiilor3 teorii culturale, !n Sociologie
omânească, vol.Q, nr.#, 6aşi2 'ditura +olirom.
0 Chelcea, Septimiu, (#$$F). 8pinia publică 9 *trategii de persuasiune şi manipulare.
9ucureşti2 'ditura 'conomică.
0 Chelcea, Septimiu, (#$$=). *ociologia emoiilor3 teorii culturale, !n Sociologie omânească, vol.Q, nr.#, 6aşi2 'ditura +olirom.
0 Chelcea, Septimiu. (#$$%). Psi"osociologie -&eorie% cercetări% aplicaii. 6aşi2 'd.+olirom.
0 Cio"anu, heorghe, (1&=F), Izvoare ale muzicii româneşti, vol.1, 9ucureşti2 'ditura
7uicală.
0 Cioran, 'mil, (1&&), acrimi şi sfini, 9ucureşti2 'ditura Eumanitas.
0 Costa Doru, Yenia. (1&A). Cercetarea monografică a familiei. 9ucureşti2 'ditura
/niversităţii.
0 CostaDoru, Yenia. (#$$1). Plan de cercetare a vieii de familie !n Stahl, E. Eenr
&e"nica monografiei sociologice. 9ucureşti2 'ditura Dacultăţii K-avid Hgilvi5.
0 Culda, @ucian. (#$$$). Emergena şi reproducerea naiunilor. 9ucureşti2 'ditura @icorna.
0 Dicionarul E#plicativ al imbii :omâne. (1&&F). 9ucureşti2 'ditura /nivers 'nciclopedic.
+ Dicionar Grec-:omân. (1&=F). 9ucureşti2 'ditura Ptiinţifică şi 'nciclopedică.
0 -urWheim, 'mile, (1&&), 2ormele elementare ale vieii religioase, 6aşi2 'ditura +olirom.
0 'liade, 7ircea, (1&), Istoria credinelor şi ideilor religioase, vol.8, 9ucureşti2 'ditura
ştiinţifică.
0 'minescu, 7ihai. (1&&&). *tatul /. 2unciile şi misiunea sa. 9ucureşti2 'ditura Saeculum
0 eanX, heorghiZX, (#$$A), Curs de 'ntropologie vizuală% /niversitatea din 9ucure[ti,
Dacultatea de Sociologie [i 4sistenZX socialX.
0 a"or, a"riel. (#$$&). &ransformarea organizaiilor militare 7n actualul mediu globalizat
teă de doctorat. 9ucureşti2 'ditura /niversităţii Naţionale de apărare
0 audin +hilippe. (1&&). 5arile :eligii. 9ucureşti2 'ditura Hrionturi
0 eană, heorghiţă. (#$$8). 'ntropologia formelor comunitare curs. 9ucureşti2 Dacultatea
de Sociologie şi 4sistenţă Socială.
#
8/9/2019 proiect interventie sociala
26/29
0 iddens, 4nthon. (1&&=). *ociologie. 9ucureşti2 'ditura 9ic 4ll.
0 iddens, 4nthon. (#$$=). Europa 7n epoca globală. 9ucureşti2 'ditura Miua.0 hinoiu,
6on, (#$$1), Panteonul românesc% Dicionar , 9ucureşti2 'ditura 'nciclopedică.
0 ulian, C.6, (1&%1), 4egel , 9ucureşti2 'ditura ştiinţifică şi 'nciclopedică.
0 Eauser, -.(#$$A). +relegere la Cursul de master Sociologia şi geopolitica globalizării.
/niversitatea din 9ucureşti, Dacultatea de Sociologie şi 4sistenţă socială.0 Eoffman, Hscar, (#$$A), Sociologia Hrganiaţiilor, 9ucureşti2 'ditura /niversitară.
0 6luţ, +etru, (1&&=), 'bordarea calitativă a socioumanului. 6aşi2 'ditura +olirom.
0 6nstitutul pentru Studii Sociocomportamentale şi eopolitice 6SH'+ 9ucureşti, (#$$A),
,,Eolocaustul culturii române
8/9/2019 proiect interventie sociala
27/29
0 Nicola, 6oan. (1&&F). &ratat de pedagogie şcolară. 9ucureşti2 'ditura -idactică şi
+edagogică.
0 Htovescu, -umitru. (coord. #$1$). *ociologia culturii. Craiova2 'ditura 9eladi.
0 +etitat, 4ndre. (#$$8). *ecret şi forme sociale. 6aşi2 'ditura +olirom.
0 +etrescu, Nicolae. (1&&A). Principiile *ociologiei comparate. 9ucureşti2 'ditura Ptiinţifică.
0 +inW, Sarah, (#$$#), (isual Etnograp"?3 images% media and representationinresearc"% @ondon, honsand HaWs> NeJ -elhi> Sage +u"lications.
0 :aportul $aional al Dezvoltării =mane :$D=) 9 :omânia @AA1. 'derarea la =niunea
Europeană 7n beneficiul tuturor . 9ucureşti.
0 ose, illian, (#$$1), (isual 5et"odologies an introduction to t"e interpretation
of visual materials% ondon% &"ousand 8ak s% California% *age Publications.
0 iviere, Claude, (#$$$), *ocio-antropologia religiilor , 6aşi2 'ditura +olirom.
0 ogues, Rean, ,,'istenţa creştină şi năde*dea mântuirii< !n Rean, -elumeau, (1&&8), :eligiile lumii, 9ucureşti2 'ditura Eumanitas.
0 +reda, 7arian. (#$$=). Politica socială românească 7ntre sărăcie şi globalizare.
6aşi2 'ditura +olirom.
0 +rodan, -umitru. (1&%$). Iobăgia 7n &ransilvania 7n sec. al ;(-lea% vol./. 9ucureşti2
'ditura 4cademiei omâne.
0 icinschi, 7ihail. (#$$8). &ransformarea 9 şansa 'lianei 7n faa viitorului 9 articol !n
pu"licaţia KH"servatorul militar5, nr.A$.
0 Sandu, -umitru. (1&&F). *ociologia tranziiei. 9ucureşti2 'ditura Staff.
0 Sandu, -umitru. (#$$8). *ociabilitatea 7n spaiul dezvoltării. 6aşi2 'ditura +olirom.
0 Sandu, -umitru. (#$$8). Dezvoltare comunitară şi regională curs master, Dacultatea de
Sociologie şi 4sistenţă Socială a /niversităţii din 9ucureşti.
0 Sandu, -umitru. (#$$A aprilie). *tatus inconsistens? in a societ? of trial and error
transition. +aper presentiedal Social Stratification Seminar Crest, #$$1, +aris.
0 Sandu, -umitru. (#$$A, aprilie). Pattterns and dilemmasin class empirical anal?sis.
ranseurope internet course, 7odule Stratification and lifestle.
0 Sandu, -umitru. (#$$A). Cultură şi e#perienă de migraie 7n satele :omâniei. 6aşi2 'ditura
+olirom
0 Sandu, -umitru. (#$$A). Suport de curs master *tratificare socială şi stil de viaă.
0 Sandu, -umitru, (#$$A), Elite ale :omâniei rurale despre integrarea europeană% internet,
octom"rie.
0 Sava, 6onel Nicu, i"il, heorghe, Mulean, 7arian. (1&&%). 'rmata şi societatea 9 culegere
de te#te de sociologie militară. 9ucureşti2 'ditura 6nfoeam.
0 Savu, 4l. heorghe. Stoicescu, Nicolae (1&%$). 'rmata şi societatea românească.
#=
8/9/2019 proiect interventie sociala
28/29
9ucureşti2 'ditura 7ilitară.
0 Schifirneţ, Constantin. (#$$=). *paiul public naional% spaiul public european 7n
*ociologie :omânească%vol.(% nr@. 6aşi2 'ditura +olirom.
0 Sen, 4marta. (#$$A). Dezvoltarea ca libertate. 9ucureşti2 'ditura 'conomică.
0 Simmel, eorg, (1&&&), :eligia% Colecia 4omo :eligiosus, Clu*Napoca2 'ditura -acia,
0 Stahl, E. Eenri, &e"nica monografiei sociologice% 9ucureşti.0 Pişeştean, heorghe. (#$$#). 'ntropologia şi sociologia sacrului. Malău2 'ditura @imes.
0 Qlăduţescu, heorghe, şi cola"oratorii, (1&%1) 'ntropologie 9 &eme% &e#te%
9ucureşti2 Dacultatea de istorie şi Dilosofie. 'ditura /nivers.
0 Qlăduţescu, heorghe. (#$$#). Istoria sentimentală a unui sat. 9ucureşti2 'ditura +aideea
Colecţia Ptiinţe Sociale.
0 Qlăşceanu, @aăr. (1&%#). 5etodologia cercetării sociologice. 9ucureşti2 'ditura Ptiinţifică
şi 'nciclopedică.0 Qoinea, 7aria. (1&&F). KStudiul monografic al familiei5 !n 7aria @arionescu (coord.),
8/9/2019 proiect interventie sociala
29/29
Rournal of Sociolog.
0 Ue"er, 7a. (1&&8). Etica protestantă şi spiritul capitalismului. 9ucureşti2 'ditura
Eumanitas.
0 Ue"er, 7a, (1&&%). *ociologia religiei. &ipuri de organizări comunitare religioase.
9ucureşti2 'ditura /niversitas eora.
0 Ue"er, 7a. (#$$1), &eorie şi metodă 7n ştiinele culturii, 6aşi2 'ditura +olirom.