UNIVERSITATEA DIN PITEŞTIFACULTATEA DE STIINTE JURIDICE SI ADMINISTRATIVE
REFERAT
DISCIPLINA: DREPTUL EUROPEAN AL CONCURENTEI„AJUTORUL DE STAT”
Student : GHEORMAN CIPRIAN DREPT FR. ANUL III
CUPRINS
Capitolul I Reglementări comunitare privind ajutorul de stat ...........................…..…… p. 3I.1. Conceptul de ajutor de stat ………………………………………......……..........……...……..... 3
1.1. Ajutorul de stat implică utilizarea resurselor statului ..………………………………. 41.2. Ajutorul de stat conferă un avantaj firmei/firmelor beneficiare …………………..... 41.3. Ajutorul de stat este selectiv ...................................................................................51.4. Ajutorul de stat afectează relaţiile comerciale dintre statele membre……..……. … 6
I.2. Ajutoare de stat compatibile................................................………………………………….. 7I.3. Forme ale ajutoarelor de stat ............................................………………………….……... 8I.4. Metodologia de evaluare a ajutoarelor de stat .......………………………......…………..…. 9I.5. Procedura de control a acordării ajutoarelor de stat ………………..………….…………….10
Capitolul I Reglementări naţionale privind ajutorul de stat ...........................……….....11
II.1. Atribuţiile Consiliului Concurenţei în domeniul ajutorului de stat …..…………….....12II.2. Etapele acordării ajutoarelor de stat reglementate de legea naţională ……………… ....13
2.1 Etapa de pregătire a notificării ajutorului de stat şi a informării ………..….......13
2.2 Etapa în faţa Comisiei Europene ……………………………………………..…... ...132.3 Etapa monitorizării ajutoarelor de stat …………………………………….………..142.4 Rambursarea şi recuperarea ajutoarelor de stat ……………………………………15
CONCLUZII ........................................................................................................................ 15BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................16
Capitolul I
REGLEMENTĂRI COMUNITARE PRIVIND AJUTORUL DE STAT
I.1. Conceptul de Ajutor de Stat
Articolul 87 (1) din Tratatul CE defineşte ajutorul de stat ca fiind acel ajutor acordat
„de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau
ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de
producţie, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale între statele membre”1.
Astfel, ajutorul de stat reprezintă orice formă de transfer a resurselor statului prin
avantajarea anumitor agenţi economici, constituind astfel un efect potenţial asupra concurenţei şi
comerţului între statele membre ale Uniunii Europene. Acelaşi articol precizează că ajutoarele de
stat sunt, în principiu, incompatibile cu piaţa comună.
Conceptul de ajutor de stat a fost interpretat de Comisie şi de Curtea de Justiţie într-un
sens foarte larg, astfel încât el include orice ajutor public, acordat de către autorităţile centrale,
precum şi ajutoarele acordate de autorităţile locale sau regionale. Mai mult, ajutorul poate
proveni chiar de la organisme private sau alte organisme asupra cărora statul, o instituţie publică,
o autoritate locală sau regională exercită o influenţă puternică, direct sau indirect.
Forma sub care este acordat ajutorul (reduceri fiscale, garanţii la împrumuturi, livrari de
bunuri sau servicii în condiţii preferenţiale, injecţii de capital în condiţii discriminatorii în raport
cu investiţiile private) sau motivul acordării nu sunt relevante. Ceea ce contează în cazul
ajutoarelor de stat sunt efectele generate de acestea asupra concurenţei de pe piaţă.
În interpretarea Comisiei şi a instanţelor comunitare, există patru condiţii cumulative în
care o măsură sau tranzacţie economică în care este implicat statul poate fi considerată ca
implicând ajutor de stat. Aceste condiţii sunt2:
1 Tratatul instituind Comunitatea Economică Europeană, semnat la Roma la 25 martie 1957, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1985, Partea a III-a - Politica Comunitară, Titlul I, Secţiunea a treia – Ajutoarele acordate de state, Tratatul CE consacră acestei probleme trei articole, de la 87 la 89 (fostele Art.92-94).2 Institutul European din România în colaborare cu Human Dynamics, Politica în domeniul concurenţi, 2003, Seria Micromonografii - Politici Europene, versiune actualizată, lucrare elaborată în cadrul proiectului Phare RO
o măsura să implice utilizarea resurselor statului;
o măsura să confere un avantaj firmei/firmelor beneficiare;
o măsura să fie selectivă;
o măsura să distorsioneze sau să ameninţe cu distorsionarea concurenţei la nivel
transfrontalier.
Ca atare, putem concluziona că o măsură va fi considerată drept ajutor de stat în
următoarele
circumstanţe:
1.1. Ajutorul de stat implică utilizarea resurselor statului
Conform Art. 87(1) CE, ajutorul de stat poate fi acordat “de către stat sau din resursele
statului”. Rezultă că forma în care ajutorul de stat este acordat este irelevantă din punctul de
vedere al controlului ajutorului de stat: ceea ce contează este efectul măsurii. De fapt, distincţia
între “ajutorul acordat de stat” şi “ajutorul acordat din resursele statului” are rolul de a face
explicit faptul că nu numai ajutorul acordat de guvernul central, ci şi ajutorul acordat de
autorităţile de stat regionale şi locale, precum şi de organismele publice şi private ce acţionează
în numele statului intră în sfera exclusivă de control a Comisiei.
În ceea ce priveşte forma efectivă în care ajutorul de stat este acordat, faptul că ajutorul
de stat nu se referă numai la cheltuielile directe făcute din buzunarul statului (adică subvenţiile
de la buget) ci şi la transferurile indirecte de resurse ale statului (ceea ce atrage pierderi de venit
pentru stat) ţine de jurisprudenţa general acceptată. Transferurile financiare care constituie ajutor
pot lua mai multe forme: subvenţii sau reducerea dobânzii, garanţii pentru împrumuturi,
provizioane aferente metodei de amortizare accelerată, injecţii de capital, scutiri fiscale etc.
1.2. Ajutorul de stat conferă un avantaj firmei/firmelor beneficiare
Încă din primii ani ai aplicării reglementărilor din tratat referitoare la ajutorul de stat,
Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a definit noţiunea de ajutor de stat ca “incluzând orice
măsură, indiferent de forma ei, ce reduce povara suportată în mod normal de o firmă, chiar
dacă ea nu reprezintă o subvenţie directă în sensul strict al termenului ci este echivalentă
0006.18.02, p. 25.
acesteia în virtutea naturii şi efectelor ei”.3 Altfel spus ajutorul trebuie să se materializeze într-
un avantaj economic de care întreprinderea nu ar fi beneficiat în mod normal.
În consecinţă, în Fiscal Aid Notice Comisia doar enunţă un concept bine-cunoscut: o
măsură fiscală care scuteşte firmele de poveri suportate în mod normal din resursele lor proprii
satisface al doilea criteriu din definiţia ajutorului de stat. Comisia dă şi câteva exemple de măsuri
fiscale care conferă un asemenea avantaj4:
- măsuri ce reduc baza fiscală (precum deduceri speciale, aranjamente de depreciere
(amortizare) specială sau accelerată, includerea rezervelor în bilanţul firmei);
- măsuri ce implică o reducere parţială sau totală a sumei datorate ca impozit (exemplu:
scutirile de taxe sau creditele fiscale);
- amânarea, anularea sau chiar reeşalonarea în mod excepţional a datoriilor faţă de buget.
1.3. Ajutorul de stat este selectiv
Art. 87(1) CE se aplică doar măsurilor care au o natură selectivă, adică acelora care
“favorizează anumite activităţi sau producerea anumitor bunuri”. Aplicarea criteriului
selectivităţii atrage după sine trasarea unei distincţii între măsurile cu aplicabilitate generală, cu
alte cuvinte acele măsuri care se aplică tuturor firmelor şi sectoarelor fără deosebire (de exemplu,
majoritatea măsurilor fiscale naţionale), şi măsurile care generează avantaje doar pentru anumite
firme sau sectoare. O schemă este considerată „selectivă” dacă autorităţile care o gestionează se
bucură de o anumită putere discreţionară. Criteriul selectivităţii este de asemenea îndeplinit dacă
schema se aplică doar unei porţiuni din teritoriul unui Stat Membru.
Nu de puţine ori, totuşi, este extrem de dificil să trasezi o graniţă clară între măsurile de
sprijin generale şi cele selective.
Totuşi în unele cazuri concrete, pentru ca o asemenea compensaţie să nu poată fi
considerată ajutor de stat trebuie îndeplinite patru condiţii5:
- întreprinderea beneficiară trebuie să aibă efectiv obligaţii de serviciu public, clar
definite;
3 http://www.ier.ro/documente/formare/Politica_concurenta.pdf4 Octavian Manolache, Tratat de drept comunitar, Ed. All, Bucureşti, 2006, p. 273. 5 Daniel Mihai Şandru, Drept comunitar – Integrarea europeană, Ed. Universitară, Bucureşti, 2008, pp. 244-245.
- parametrii pe baza cărora vor fi calculate compensaţiile trebuie să fie stabiliţi în
prealabil în mod obiectiv şi transparent;
- compensaţia nu va depăşi în tot sau în parte costurile ocazionate de executarea
obligaţiilor de serviciu public, ţinând cont de sumele care sunt legate de acestea şi de un
beneficiu rezonabil;
- când selectarea se face în afara cadrului pieţei publice, nivelul compensaţiei trebuie
determinat în funcţie de analiza costurilor unei întreprinderi de transport medii (ţinând cont de
cheltuielile şi beneficiile rezultate din executarea acestor obligaţii).
1.4. Ajutorul de stat afectează relaţiile comerciale dintre statele membre
Intervenţiile care implică ajutor de stat duc la afectarea relaţiilor comerciale dintre statele
membre şi la distorsionarea concurenţei. Cele două condiţii sunt organic dependente, deoarece,
dacă acordarea unui ajutor duce la întărirea poziţiei unui întreprinzător în raport cu alţi
întreprinzători care acţionează în spaţiul comunitar, cei care nu au beneficiat de ajutor sunt
discriminaţi şi afectaţi în mod negativ.
Ajutoarele acordate de state sunt analizate pentru a se constata dacă sunt susceptibile să
afecteze concurenţa în cadrul Comunităţii Europene sau în relaţiile cu alte state din afara pieţei
comunitare. Curtea de Justiţie a apreciat că un ajutor de stat este incompatibil cu piaţa comună
dacă aduce atingere comerţului între statele membre, în sensul că ar putea prejudicia realizarea
obiectivelor pieţei unice6.
Statele intervin în economie din diferite motive, principala motivaţie a acordării
ajutoarelor de stat se referă la caracterul vital pentru interesul naţional al anumitor sectoare din
economie.
Comisia este de părere că ajutorul constituit din sume mici (ajutor de minimis) nu are un
efect potenţial asupra concurenţei şi comerţului între Statele Membre, motiv pentru care un
asemenea ajutor nu intră sub incidenţa articolului 87 alineatul (1) din Tratat.
I.2 Ajutoare de stat compatibile6 Nicoleta Diaconu, Dreptul Uniunii Europene – parte specială – politici comunitare, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2007, p. 154.
Măsurile de ajutor care îndeplinesc criteriile precizate la articolului 87 alineatul (1)
din Tratatul CE sunt, în principiu, incompatibile cu Piaţa comună. Cu toate acestea, principiul
incompatibilităţii nu merge până la o interzicere totală. Articolul 87 alineatele (2) şi (3) din
Tratat specifică un număr de cazuri în care ajutorul de stat poate fi considerat acceptabil (aşa-
numitele "excepţii"), respectiv ajutoarele compatibile. Existenţa acestor excepţii justifică, de
asemenea, verificarea de către Comisia Europeană a proiectelor de măsurilor de ajutor de stat,
după cum se prevede în articolul 88 din Tratat.
Astfel, articolul 87 alin.2 din Tratat enumeră categoriile de ajutoare care sunt
compatibile cu piaţa comună:
- ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu condiţia ca acestea
să fie acordate fără discriminare determinată de originea produselor;
- ajutoarele destinate reparării daunelor provocate de calamităţi naturale sau alte
evenimente extraordinare;
- ajutoarele acordate economiei anumitor regiuni ale Republicii Federale Germania
afectate de divizarea Germaniei, în măsura în care acestea sunt necesare pentru compensarea
dezavantajelor economice cauzate de această divizare.
De asemenea, în alin.3 al aceluiaşi articol sunt enumerate anumite categorii de ajutoare
care pot fi considerate compatibile cu piaţa comună:
- ajutoarele destinate promovării dezvoltării economice a regiunilor în care nivelul de trai
este anormal de scăzut sau în care există un grad de ocupare a forţei de muncă extrem de scăzut;
- ajutoarele destinate să promoveze realizarea unui proiect important de interes european
comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru;
- ajutoarele destinate să favorizeze dezvoltarea anumitor activităţi sau anumitor regiuni
economice, în cazul în care acestea nu schimbă condiţiile schimburilor comerciale într-o măsură
care contravine interesului comun.
- alte categorii de ajutoare stabilite prin decizie a Consiliului, care hotărăşte cu majoritate
calificată la propunerea Comisiei.
I.3. Forme ale ajutoarelor de stat
Ajutorul de stat se poate concretiza:
- fie într-un transfer de fonduri publice către o întreprindere,
- fie în renunţarea la unele venituri viitoare, certe sau posibile, şi care asigură unei
întreprinderi un beneficiu de natură economică sau financiară, pe care nu l-ar fi obţinut în
absenţa unor astfel de măsuri.
De asemenea, acesta poate lua forma:
- unei scheme de ajutor de stat (sistem pe baza căruia pot fi acordate alocări specific
individuale de ajutoare întreprinderilor definite în mod general şi abstract sau orice sistem pe
baza căruia ajutorul, care nu este legat de un anume proiect, poate fi acordat uneia sau mai
multor întreprinderi pentru o perioadă de timp nedeterminată sau într-un cuantum nedeterminat);
- unui ajutor individual (orice formă de ajutor care nu este acordat pe baza unei scheme
de ajutor).
Din punct de vedere al naturii, ajutoarele pot fi:
- ajutoare de stat directe, de natura cheltuielilor bugetare sau a veniturilor la care statul
renunţă şi în care se includ: subvenţii, alocaţii, prime, participări cu capital ale statului, ale
autorităţilor publice centrale sau locale ori ale altor organisme care administrează surse ale
statului sau ale colectivităţilor locale, vânzare de terenuri sau alte active sub preţul pieţei,
reduceri de preţ la bunuri furnizate sau servicii prestate, anularea sau reducerea de datorii,
acordarea de credite cu dobânda preferenţială etc;
- ajutoare de stat indirecte, acordate prin intermediul sistemului fiscal sau al asigurărilor
sociale, în care se includ: exceptări, reduceri la plata taxelor vamale, reduceri sau scutiri la plata
obligaţiilor bugetare sau a majorărilor de întârziere, amânări, eşalonări la plata obligaţiilor
bugetare şi a majorărilor de întârziere etc.
I.4. Metodologia de evaluare a ajutoarelor de stat
Evaluarea compatibilităţii unui ajutor reprezintă, în principal, analiza efectelor
pozitive ale ajutorului (în termeni de contribuţie la realizarea unui obiectiv de interes comun bine
definit) comparativ cu efectele negative ale acestuia (în principal denaturarea concurenţei şi a
comerţului), ceea ce constituie „testul comparativ”. Pentru ca ajutorul să fie declarat
compatibil, acesta trebuie să fie necesar şi proporţional pentru realizarea unui obiectiv specific de
interes comun.7
Cu toate acestea, abordarea economică mai precisă nu înseamnă că fiecare caz de ajutor
de stat face obiectul unei evaluări aprofundate specifice. Utilizând raţionamentul economic al
testului comparativ, Comisia Europeană a ţinut seama de cerinţele economice atunci când a
stabilit normele generale privind ajutoarele de stat, oferind, în acelaşi timp, posibilitatea folosirii
sistemului de control cel mai adecvat. In consecinţă, cazurile cu cele mai mici efecte de
denaturare nu sunt considerate ajutor de stat (ajutorul de minimis).
In al doilea rând, cazurile pentru care se poate elabora ex ante un set de criterii de
compatibilitate uşor de aplicat sunt scutite de obligaţia de notificare (ajutoarele de stat incluse
în Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare).
Următorul nivel, evaluarea standard, permite Comisiei să analizeze majoritatea
cazurilor de ajutor în raport cu condiţiile predefinite (inclusiv intensităţile ajutorului predefinite)
în scopul asigurării proporţionalităţii şi necesităţii ajutorului, precum şi a efectelor limitate de
denaturare ale acestuia, şi anume pentru care evaluarea economică precisă este efectuată în bloc
în prealabil şi, este reflectată în prezumţiile legale ale normelor.
Ultimul nivel de control – evaluarea detaliată – se aplică acelor cazuri care pot
determina efectele de denaturare cele mai grave, în cazul cărora Comisia verifică fundamentarea
economică a ajutorului de la caz la caz8.
I.5. Procedura de control a acordării ajutoarelor de stat
7 http://www.ajutordestat.ro/?pag=1348 http://www.ajutordestat.ro/?pag=134
Comisia are obligaţia să vegheze asupra modului în care sunt respectate reglementările în
domeniul concurenţei. Ea poate acţiona din proprie iniţiativă, în urma unei plângeri făcute de un
stat membru, în urma unei notificări a acordurilor realizate de către diferite firme sau urmare a
notificării ajutorului de stat. Comisia dispune de însemnate puteri de investigare; ea poate efectua
controale la nivelul firmelor fără a le preveni în prealabil şi poate solicita consultarea
materialelor necesare.
Deoarece Comisia trebuie să se asigure de faptul că nu sunt acordate decât acele ajutoare
ce pot fi considerate compatibile cu piaţa unică, articolul 88 (fost 93) fixează procedura şi
prevede că statele membre au obligaţia să informeze, în timp util, Comisia asupra proiectelor
care tind/intenţionează să instituie un ajutor nou sau să modifice un ajutor existent. Acest lucru
se traduce în mod concret prin notificarea prealabilă a proiectului.
Comisia poate autoriza ajutorul, poate cere modificarea sau respingerea acestuia. În cazul
în care Comisia consideră că un anumit tip de ajutor nu este compatibil cu piaţa comună şi nici
cu excepţiile acceptate, acesta cere statului membru să transmită observaţiile sale privind această
măsură în cel mult o lună. Dacă justificările respective nu sunt convingătoare, Comisia poate
decide modificarea sau eliminarea ajutorului de stat respectiv, într-o perioadă determinată (de
regulă, două luni). În cazul în care statul membru nu se conformează deciziei până la termenul
stabilit, Comisia sau oricare alt stat membru afectat pot aduce cazul în faţa CEJ. În acelaşi timp,
şi statul membru vizat poate recurge la CEJ sau la Consiliul UE (dacă acesta nu se pronunţă în
termen de trei luni, formularea deciziei rămâne în sarcina Comisiei)9.
Consiliul, cu unanimitate, poate decide că un ajutor instituit sau care urmează a fi instituit
este compatibil cu piaţa comună, în cazul în care circumstanţe excepţionale justifică o asemenea
decizie. Într-o asemenea situaţie, toate procedurile desfăşurate până în momentul respectiv vor fi
suspendate.
Consiliul, cu majoritate calificată, pe baza propunerilor Comisiei şi după consultarea
Parlamentului European, poate adopta regulamentele necesare pentru aplicarea articolelor de mai
sus (Art.89 – fostul Art.94).
Astfel, prin Regulamentul nr. 994/98/CE, Comisia poate excepta anumite tipuri de
ajutoare de stat, de tip orizontal, de la obligaţia notificării, respectiv: ajutoarele pentru IMM-uri,
9 Institutul European din România în colaborare cu Human Dynamics, Politica în domeniul concurenţi, 2003, Seria Micromonografii - Politici Europene, versiune actualizată, lucrare elaborată în cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02, p. 28.
pentru cercetare-dezvoltare, protecţia mediului, ocuparea forţei de muncă şi formare
profesională, ajutoare regionale în conformitate cu harta ajutoarelor regionale aprobată de
Comisie, iar prin Regulamentul nr.659/1999/CE a clarificat şi consolidat regulile de procedură
privind ajutorul de stat.
Regulamentul 994/98/CE privind aplicarea Art.87 şi 88 ale Tratatului UE privind unele
categorii de ajutoare de stat orizontale, instituie dreptul Comisiei de a emite regulamente de
exceptare pe categorii, privind anumite tipuri de ajutoare. Aceste regulamente vor trebui să
specifice pentru fiecare categorie scopul lor, beneficiarii, pragurile valorice, condiţiile privind
cumulul şi modalităţile de control. De asemenea, Comisia poate decide că în cazul anumitor
ajutoare care nu depăşesc un anumit plafon, notificarea către Comisie nu mai este necesară
(regula „de minimis”). În plus, regulamentul conţine prevederi privind transparenţa şi controlul
ajutoarelor, durata de validitate şi modul de modificare a regulamentelor emise de Comisie.
Capitolul II
REGLEMENTĂRI NAŢIONALE PRIVIND AJUTORUL DE STAT
Ajutorul de stat fiind reglementat la nivelul Uniunii Europene, asemenea reglementări
sunt direct aplicabile în România, ca stat membru UE.
Odată cu momentul aderării României la Uniunea Europeană, Legea nr.143/1999 privind
ajutorul de stat a fost abrogată, iar legislaţia comunitară în acest domeniu a devenit direct
aplicabilă furnizorilor şi beneficiarilor români de ajutor de stat. În acest context, dispoziţiile
Tratatului CE (art. 87-89), reprezentând legislaţia primară, şi prevederile regulamentelor,
instrucţiunilor şi directivelor comunitare, reprezentând legislaţia secundară, sunt aplicate de către
Comisia Europeană. La nivel naţional noua reglementare în domeniul ajutorului de stat este
O.U.G. nr. 117/200610 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, modificată
prin Legea nr.137 din 17 mai 2007 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.
117/2006, care a fost în aşa fel concepută încât să facă trimitere în mod direct la regulile
europene.10 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului, nr.117 din 21 decembrie 2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, publicată în Monitorul Oficial nr. 1042/28 dec. 2006, modificată prin Legea nr.137 din 17 mai 2007 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, publicată în Monitorul Oficial nr. 354/24 mai 2007.
II.1 Atribuţiile Consiliului Concurenţei în domeniul ajutorului de stat
Dacă înainte de 1 ianuarie 2007 în acest domeniu exista o structură din care făceau parte
beneficiarul, autoritatea care acorda ajutorul de stat şi Consiliul Concurenţei care autoriza
acordarea fiecărui tip de ajutor, în prezent, rolul esenţial pe care îl deţinea Consiliul Concurenţei
în acest domeniu fiind preluat de către Comisia Europeană, Consiliului rămânându-i numai rolul
de intermediar între solicitant şi Comisie.
Rolul Consiliului Concurenţei s-a transformat semnificativ, în unul consultativ, atribuţiile
de autorizare fiind înlocuite cu cele de avizare, precum şi cu statutul de „punct naţional de
contact” în materie de ajutor de stat. În exercitarea acestui rol, Consiliul Concurenţei acordă
ajutor de specialitate autorităţilor, altor furnizori şi beneficiarilor de ajutor de stat, inclusiv în
cadrul procesului de elaborare a actelor normative sau administrative prin care se instituie măsuri
de natura ajutorului de stat. De asemenea, Consiliul Concurenţei va continua activitatea de
monitorizare a ajutoarelor de stat acordate în România, activitate ce presupune colectarea,
procesarea şi verificarea datelor şi informaţiilor transmise de furnizori sau beneficiari, după
caz, precum şi elaborarea şi transmiterea rapoartelor privind ajutoarele de stat acordate în
România .
Practic, rolul Consiliului Concurenţei în domeniul ajutorului de stat a fost redefinit ,
principalul obiectiv fiind reprezentat, în prezent, de îndeplinirea obligaţiilor asumate de
România, în domeniul ajutorului de stat, în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Figura 1: Scopul, rolul, valorile şi principiile Consiliului Concurenţei11
II.2. Etapele acordării ajutorului de stat reglementate de legea naţională
2.1 Etapa de pregătire a notificării ajutorului de stat şi a informării
În cadrul acestei etape, Consiliul Concurenţei primeşte notificările şi emite un aviz12, cu
caracter preliminar, ca urmare a cererilor înaintate în acest scop de către solicitant (autoritatea
care acordă ajutorul), în termen de 30 de zile de la primirea cererii de avizare, exceptând cazul în
care solicitantul cere prelungirea termenelor pentru completarea notificării sau informării.
Acest moment este urmat de o colaborare între Consiliu şi solicitant pentru completarea
şi îmbunătăţirea notificărilor sau informărilor în scopul respectării regulilor comunitare.
Etapa înaintării notificării/informării, în forma avizată, prin intermediul Reprezentanţei
permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, după comunicarea avizului către solicitant.
2.2 Etapa în faţa Comisiei Europene
Consiliul Concurenţei are competenţe de reprezentare a României în faţa Comisiei
Europene în procedurile comunitare privind ajutorul de stat. În susţinerea notificării în faţa
Comisiei, Consiliul Concurenţei va fi asistat de către autoritatea care a elaborat notificarea. În
11 Raportul Anual al Consiliului Concurenţei pe anul 2008, p. 4, www.consiliulconcurentei.ro.12 idem, art. 11.
urma emiterii deciziilor cu privire la ajutoarele de stat notificate, Consiliul Concurenţei
informeză, de îndată, autoritatea sau alţi furnizori, după caz, cu privire la deciziile adoptate de
Comisie, trimiţând totodată şi o copie a decizei în cauză13.
2.3 Etapa monitorizării ajutoarelor de stat
Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat potrivit prevederilor din
regulamentele comunitare referitoare la acţiunile de monitorizare, în baza raportărilor,
informaţiilor şi datelor transmise de furnizori, care pot fi autorităţi şi alţi furnizori de ajutor de
stat14.
Consiliul Concurenţei este responsabil cu întocmirea şi actualizarea inventarul
ajutoarelor de stat, pe baza raportărilor, datelor şi informaţiilor primite de la furnizori. De
asemenea, Consiliul Concurenţei organizează registrul ajutoarelor de stat şi elaborează raportul
anual al ajutoarelor de stat acordate în România şi alte rapoarte necesare îndeplinirii obligaţiilor
de stat membru pe baza inventarului ajutoarelor de stat, a raportărilor transmise de furnizori,
respectiv, a răspunsurilor primite la cererile de informaţii ale Consiliului Concurenţei către
furnizori15.
Consiliul Concurenţei va elabora raportul anual privind ajutoarele de stat acordate în
România, care este supus aprobării Guvernului. În vederea asigurării transparenţei în acest
domeniu, raportul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se transmite Comisiei
Europene. Raportul anual privind ajutoarele de stat cuprinde date şi informaţii despre ajutoarele
de stat acordate în ultimii trei ani, inclusiv anul pentru care se face raportarea, în special cu
privire la valoarea, obiectivul, tipul şi modalităţile de acordare a acestora16.
Un rol important revine Consiliului Concurenţei în cazul în care Comisia Europeană
dispune prin decizie rambursarea, recuperarea, suspendarea, sau recuperarea provizorie a
ajutorului de stat considerat ilegal şi a ajutorului de stat utilizat abuziv, moment în care în
sarcina beneficiarului se naşte obligaţia de rambursare a sumei reprezentând echivalentul
ajutorului a cărui recuperare a fost dispusă de Comisie.
2.4 Rambursarea şi recuperarea ajutoarelor de stat13 idem, art. 13.14 Idem, art. 17-18.15 Idem, art. 19.16 Idem, art. 23.
Alte prevederi ale actului normativ vizează rambursarea, recuperarea, suspendarea sau
recuperarea provizorie a ajutorului de stat ilegal şi a ajutorului de stat utilizat abuziv. Astfel,
beneficiarul unui ajutor de stat este obligat să ramburseze suma reprezentând echivalentul
ajutorului de stat a cărui recuperare a fost dispusă de Comisia Europeană. Ajutorul de stat care
trebuie rambursat sau recuperat include şi dobânda aferentă, datorată de la data plăţii până la data
recuperării sau a rambursării.
În cazul în care beneficiarul nu rambursează ajutorul de stat, furnizorul, în baza deciziei
Comisiei Europene, se va adresa Curţii de Apel Bucureşti pentru ca aceasta să dispună anularea
actului prin care a fost acordat ajutorul de stat şi, pe cale de consecinţă, recuperarea acestuia şi a
dobânzii aferente17.
CONCLUZII
In situaţia actuală, în care efectele crizei economico-financiare s-au propagat cu rapiditate
pe plan mondial, economiile Statelor Membre ale UE se confruntă cu serioase dificultăţi, atât în
cadrul sistemului bancar, cât şi în economia reală, fiind afectate nu numai companiile fragile, dar
şi societăţile solide, care în lipsa bruscă a finanţărilor şi-au văzut proiectele blocate, sprijinul ce
vine din partea ajutoarelor de stat poate reprezenta soluţia adecvată pentru menţinerea
economiei, prevenirea creşterii şomajului şi furnizarea resurselor necesare pentru noi investiţii.
Dat fiind faptul că domeniul ajutoarelor de stat este reglementat în detaliu, iar încălcarea
acestor reglementări generează consecinţe grave pentru beneficiari, incluzând obligaţia de
rambursare a întregii sume acordate ca ajutor de stat, împreună cu dobânda aferentă, este
important pentru întreprinderile ce intenţionează să solicite ajutor de stat să obţină consiliere
juridică înainte şi în timpul acestui proces, precum şi în timpul realizării proiectelor dezvoltate
prin intermediul ajutoarelor de stat acordate.
BIBLIOGRAFIE
17 OUG nr. 117/2006, privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, modificată şi completată, Capitolul V: Rambursarea, recuperarea, suspendarea sau recuperarea provizorie a ajutorului de stat ilegal şi a ajutorului de stat utilizat abuziv art. 26-32.
Legislaţie
Tratatul CE
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 994/98 din 7 mai 1998 de aplicare a art. 92 şi 93 din Tratatul
de instituire a Comunităţii Europene la anumite categorii de ajutoare de stat orizontale
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 659/1999 din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de
aplicare a articolului 93 din Tratatul CE
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului, nr.117 din 21 decembrie 2006 privind procedurile naţionale
în domeniul ajutorului de stat modificată şi completată prin Legea nr.137 din 17 mai 2007
Publicaţii
Diaconu Nicoleta, Dreptul Uniunii Europene – parte specială – politici comunitare, Ed. Lumina
Lex, Bucureşti, 2007
Institutul European din România în colaborare cu Human Dynamics, Politica în domeniul
concurenţi, 2003, (lucrare elaborată în cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02)
Manolache Octavian, Tratat de drept comunitar, Ed. All, Bucureşti, 2006
Şandru Daniel Mihai, Drept comunitar – Integrarea europeană, Ed. Universitară, Bucureşti, 2008
Wallace H., Wallace W., Pollack M., Elaborarea politicilor in Uniunea Europeană, Ed. Institutul
European din România, Bucureşti, 2005
Site-uri web
www.ajutordestat.ro
www.consiliulconcurentei.ro
www.ier.ro