Despte autor
Andrei Marga este licen(iat in filosofie gi sociologie gi a obginut doctoratul ir"r
filosofie cu o tezd despre,,teoria critica a gcolii de la FrankfurC' (Herbert Marcuse).
S-a specializat in filosofia contemporanarin Germania Federala 5i SUA'
Publicagiile lui Andrei Marga acoper[ domenii variate gi au ca focus sistema-
tizarea proprie - filosofia ,,pmgmatismului reflexiv". Aceasta se afla in volume
precum Rationalitate, comtnicar e, drgwnentare (199 l) ; Relatiuismul Si cuxecingele
sale (1998) ; intoarr"r"a b sens. Filosofid prdgmdtismului reflexiu (2015)'
Istoria filosofiei contemporane este acoperiti de volume ca Recorxtrucgia
pragrnaticd a filasofiei (1998) , Filnsofia lui Habermas (7006) , Filosofia criticd a ,,scolii
de la Frankfurt" (2014), Introducere ?n filnsofia cuiemporand (2014)'
in domeniul logicii gi metodologiei, a publicatlntoducereinmetodobgia 5i ar-
gunwntarea filosofica (1992) qi monografia ArgLunentarea (2010)'
Filosofia gi sociologia societf,gii modeme sunt reprezentate de volume precum
Die la.ianelle wende. Philnsophische Ktnsequenzat der Trutsfomwtbn (2004) , criza
si dupa cri7a. Schimbarealumii (7olz), Ascensiunea glnbala achitwi (2015),Meta-
nar dtiorii acwali. Mo demizare, dezu olare, glabalizare (20 1 5 ) .
Filosofia unificerii europene este tratate ln volumele Filasofia unificdrii euro-
Pene (2005) giThe Destiny of Europe (2011).
Mai multe volume au abordar religia de astAzi. Este vorb a de Religiatn era glo-
balizarii (zoo5) , ,\bsoluwl amzi. Teologia si filosofialui lose2h Ratzirwer (2010) , Fragi
mai mari. ktat"iri cu iudaisrru'i (2009)'
Filosofia gi politica educagiei au fost acoperite, de asemenea, cu volume ca
tJniversity Reform Today (2005) , Bildtms und Modemisierune Q995) , Challenges,
Values and Vision. The l.)niuersity of the 2 1 st Century (Z0ll) , Unittersitatea c)erita-
bild (20ts).
Programele reformatoare pe care Andrei Marga le-a angajat in funcgiile pu-
blice pe care le-a indeplinit gi inigiarivele sale sunt cuprinse in volumele Anii refor-
mei. 1997-2000 (zoo7) , Profilul si reforma uniuersitdqii clujene. Discursuri rectorale
(2Oll),Dupa cilrcisprezece ani. Fifteenyems after (1993-2004 Si 2008-2012) (Z0ll) '
Runhnia?ntr-olumehschimbme.InteruhnileluiRomeocrrupcu,\ndreiMmga (2013),
Smcronizarea culturii romdne. Un proiect (7013).
Profesor de filosofie contemporane qi logici generala, Andrei Marga a fost cel
mai longeviv rector al Universiretii Babe$-Bolyai (1993-2004 qi 2008-2012), mi-
nistrul Educagiei Nagionale in guvernele ciorbea, Vasile, Isirescu, ministrul Afa-
cerilor Externe in guvernul Pontal, pregedinte al ICR (2012-2013)' "
I s-au acordat ordine de stat in Germania (,,Das GroBe Bundesverdienst-
kreuz"), Franga, Italia, Portugalia, RomAnia. Este laureat al Premiului,,Herder"'
Andrei Marga
SOCIETATEANESIGURA
NICUTESCU
Reinhardt, Wolfgang, Unsere Ugengeselkchalt, Murmann, Ham-burg, 2006
Riesman, David, I-afoule solitaire, Artaud, Paris, 1964
Rorty, Richard; Vattimo, Gianni, Il funro della religione. Solidarietd,caritd, ironia, Garzanti, Milano, 2002
Sandel, Michael 1., I ustice. What' s the Right Thing to Do ?, PenguinBooks, London, New York, 2009
Schmidt, Eric; Cohen, Jared, The New Digital Age. Reshaping the
Future of People, Narions and Business, John Murray, London,201.4
Schmitt, Carl, Die geistesgeschichtliche lage des heutigen Parlamen-tarismus, Dunker & Humblot, Berlin, 1923
Slama, Alain-G6rard,La socidtd. d'indiffdrence, Plon, Paris, 2009
Sloterdijk, Peter, KritiL der zynischenVemunft, Suhrkamp, Frank-furt am Main, 1983
Tennbruck,FriedrichH.,DiekulanellenGnmdlagenderGeselkchaf .
Der Fall derModeme, Westdeutscher Verlag, Opladen, 1990
Vattimo, Gianni, /enseix des Cltr*tmam. Gibt es eircWek olvw Gou? ,Carl Hanser,'!7ien, Mrinchen, 2002
Viatteau, Alexandra, La socidti infontib,Hora Decima, Paris, 200?
Weber, Max, Schri/ten 1894-1922, Alfted,Kroner, Stuttgart, 2002
\Ueigel, George, The Cube ond the Cathedral. Europe, America ondPolitics without God, Basic Books, New York, 2005
Yu Sui, China in a ChmgingWorld, Foreign Languages Press, Beijing20t5
Zagrebelsky, Gustavo, Contro l' etica della v eritl,2009
Laterza,Ro-r-BrJ
372 373
Cuprins
c) Complexitatea.......... .............97
d) Riscul..... ............99
e) Societatea nesiguri ..........,..102
Ce este societatea nesiguri? .........108
Nesigurang[, risc, pericol.................. ...............116
Viaga tn era digitala.. .....................124
Societlgile risiritene - lncotro? .........'...........133
Unde este meritocragia?.................. .................136
Despre tngelegerea politicii....... ....145
Declinul calificdrilor. ....................147
Democragie fere democrati?............. ...............152
Delegitimare gi istorie... ...............'156
Sofisme ce tin in loc.............. ......160
ffi Partea a III-a: SURSE ACTUALEDE NESIGURANTA.... .......:...171Lipsa vi2iunii................. ................172
Lacune ale politicii ......................180
Criza partidelor............. ....'...........182
Lacune ale dezbaterii pu-blice .......188
inpot-olirea reformelor............. .............'.......193
Grecia gi restangele Europei....... .....................198
Probleme europene qi dificultagi romAnegti........................ 205
Justigia in impas...... ....209
Selecgia eronatd gi declinul pregetirii.... ..........216
Familia gi femeia ln creqtinism ......221
Erori.......... .................245
Eroare gi dezinformare.............. ....249
Cotitura Thrciei .........254
Noile mituri politice ....................264
ffi Partea a IV-a: IE$IREA DIN NESIGURANTA...........2?3Ceea ce 1ipsegte....... ......................274
Spiritul cregtinismului................ ......................283
374 3?5
lffi Diagnoza lui Max Weber
intr-o ,,culturA" de p[reri ce trec drept idei' de mofturi ce se cred
libertngi gi de doringe ce se iau drept concepte, in care, evident, se
citegte pugin, dar se vorbegte oricdt - cum a devenit RomAnia ul-
timilor ani -, simpla chestionare a preciziei gi coerengei gAndirii
atrage ironia. Ingi prea pugin pregitigi cred c[ degin adevf,ruri pen-
tru to[i, persoane f1re vreo realizare fac evaluf,ri, iar efortul de a
articula analize sistematice este dispreguit. Dac[ in trecut cineva
a articulat vreo operd este, in fond, treaba lui; s[ ramAne in trecut'
cu opera lui cu tot! De aceea, preocuparea de a monografia con-
ceptii, opere, personalitegi, epoci este minora la noi, iar scrierile de
referinga in istoria nationale le dau algii, dispuqi sf,-gi cheltuie ani
de zile prin arhive.
in alte g[ri, trebuie spus, se procedeaz[ cu totul altftl, c[ci exist6,
impotriva ingelegerii vulgare a ideilor, libertatii gi conceptelor, in-
g"l"g"r"u culturala a imprejurdrii cf, viaga noastra depinde de acu-
ratetea vorbirii qi de rigoarea gAndirii. Nu de mult, pregedintele
celei mai putemice universitdgi din lume spunea, in mod edificator,
ca ,,toate ideile sunt demne aici de considerare' dar nu toate per-
spectivele sunt in egalA mesure valide". Iar unul dintre antecesorii
,ei umi.rtea cd sunt delimitabile ,,stadii cognitive" in care se afla
diferigi oameni gi sugera ce ,,certitudinea bazatA pe ignorang[" ar
trebui diferengiata de abordarile inteligente, ce pot {i coplegite de
complexitate. O c[utare a perspectivei valide printre multele p6-
reri ce se emit, a o ceuta pe aceasta la nivelul conceptual, unde'
de fapt, se organizeaza abordarile cele mai profunde, au astfel le-
gitimare.
16
Aceste gAnduri mi le-a suscitat lectura monografiei viegii gi ope-
rei unui veritabil ,,clasic" al conceperii actuale a societetii modeme.Este vorba de monumentala lucrare a istoricului Joachim Radkau *MaxWeber. Die ltidenschaft des Denkerc (Carl Hanser Verlag Mtin-chenffiien, 2005, 1008 pag.), ce restituie impletirea viegii perso-
nale, profesurii, cercetdrii, angajamentelor publice, scrisului gi con-ceptualizarilor lui Max'Weber. Cartea aceasta este un standard inaltde monografiere a unei personalitagi care a dat o operd de refe-ringf,, bazatf, pe epuizarea izvoarelor accesibile astazi (comparabila
doar cu Joakim Garff Saren Kierkegaard. Eine Biographie, 2000, gi
Manfred Krihn, Kant. Eine Biographie,2003).AstAzi, avdnd beneficiul izvoarelor complete gi al distangei, pu-
tem misura mai exact moqtenirea lui Max '!7eber. Am in vedere
traseul de la doctoratul (1889) proeminent despre societf,qile co-merciale italiene din Evul Mediu, urcdnd prin istoria agrari romanlin relagie cu dreptul (1891), prin cercetarea marii proprietdgi agrare
prusace (1894) gi conferinga Der Nationalstaat und dieVolkswirt-schaftspolitik (1895), la scrierile majore Die Protestmttische Ethik und
der ,,Geist" des Kapitalismus (1903), Wirtschaft wtd Gesellschaft(1909), Wissenschaft ak Beruf (1917), Politik als Beruf (1919), care
s-au impletit cu implicarea politic[ a celebrului savant: alituri de
liberalii lui Friedrich Naumann (1890), de ,,nagional-sociali" (1896),
apoi de social-democragi (1906), de democragii ce pregiteau con-stitutia Repubhcii de la \il/eimar (1918) gi de ,,nagionalif' (1919)
postbelici. Monogra{ia MaxWeber. Die Leidenschaft des Denkens, a
luiJoachim Radkau, hmuregte contextual, cu toate detalierile ne-cesare (mai ales acelea privind interacfiunea punctelor de vedere,
induntrul cf,reia s-au profilat inigiativele clasicului gAnditor), tra-seul gi moqtenirea lui Max'Weber. Printr-o investigagie nouf,, ce in-clude, in premierS, lectura corespondengei dintre Marianne \Uebergi mama lui Max'Weber, s-a lemurit convingdtor sursa continueineurastenii gi a frecventelor prlbugiri ale forgei de lucru a lui MaxWeber, trimigAndu-se la efectele, pentru intreaga viag[ a acestuia,
ale unei meningite contractate in copil5rie, care a deturnat viaga
familiei.
t7
Monografia luiJoachim Radkau lemuregte insi multe probleme
de interpretare a celebrelor scrieri ale lui Max Weber. in cazul cargii
Etica protestmrtd Si spiriwl capitalisrru.lui, ce expune faimoasa ipotezd
a genezei etico-religioase, protestante, a capitalismului modem, se
atesta cu probe factuale influenqele asupra lui Max Weber dinspreelevi ai sai (p. 3 1 7) , in reacgie la Albrecht Ritschl (p. 3 19) , dinspre
William James (cu Varieties of religious experience, 1902), Marianne'Weber
(Rechtgeschichte der Frau,1899) etc. gi se documenteazi ideea
cd in aceastd carte Max \Ueber a prelucrat ,,numai o componentea genezei capitalismului modern, fara sA vrea in vreun fel sd tig5-duiasc[ importanta condigiilor economice" (p. 316). in acest fel,se redeschide posibilitatea apropierii de ,,adeviratul \Weber (den
walvenWeber)",la distanga de dogmatica deceniilor r"."rt". i.r g"-neral, dogmatica prelu6rii tezelor maxweberiene - solicita JoachimRadkau - trebuie reconfruntat6 cu textele qi cu interacgiunile in-telectuale in care au fost elaborate tezele. O ingelegere mai precisla acestor teze se atinge repunAnd ,,opera" in legaturi cu ,,viaga" qi
cu interacgiunile acesteia, caci Max \Webet aqa cum a sugerat deja
Karl Jaspers, a dat o conceptualizare greu de despdrgit complet de
situagiile vieqii sale (p. 340 gi urm., p. 409 gi urm. etc.).Oricare ar fi ins[ explicagia ce se de tezelor maxweberiene,
acestea nu sunt de ocolit pentru cine vrea sd cunoasc6 cAtuqi depugin calificat ceea ce se petrece in societdgile actuale. Este, de
altfel, ugor sesizabil ci asupra acestor societf,gi se pronuntA adesea
oameni care nu gi-au aruncat privirea mf,car peste cdteva pagini
de-ale lui Max'Weber. La noi, de altfel, inceputurile aducerii indiscugie a operei celebrului clasic al teoriei modernizdrii, legate
de Constantin NicugS, la Bucureqti, qi George Em. Marica gi IonAluag, la Cluj, nu au mai fost continuate. Astazi se pot numera pe
degetele unei mAini cunoscf,torii acestei opere, care rAmane totuqiun reper in abordarea multor probleme, cf,ci diagnoza pe care Max!7eber a dat-o lumii ce vine s-a dovedit corecte. Iar aceasti diag-nozl se refer6, in primul rAnd, la o probleml cruciale - cea a viito-rului libertagii individuale.
inGesmrmelte,\uf satzeTurReligiorssozblngie(1920),Max\Uebera susfinut ce acest viitor este mai complicat decAt s-a crezut inliberalismul secolelor anterioare. in virtutea asocierii marketizlriieconomice cu ragionalizarea activitigilor impuse de concurenga,
cadrul institugional nu va mai rezulta din deciziile individuale, ci,mai curAnd, va limita, prin mecanismele birocrafiei in expansiune,
aceste decizii. Personalitatea armonioasd pe care a imaginat-oGoethe nu va mai fi orizontul evolutiei istorice, ci un ideal, a15-
turi de celelalte. Max Weber a formulat metafora celebrd pentrusocietatea birocratizat[ spre care se indreapti modemitatea: ,,o car-
casd tare ca ogelul a supunerii (ein stahlhartes Gehriuse der Horigl<eit)".
Max Weber a scris: ,,Nimeni nu gtie incd cine va locui in acea car-casa gi daca, la capdtul acestei dezvoltari nesigure, vor interveni noiprofetri sau o renaqtere formidabila a vechilor idei gi idealuri sau
daca - in cazul in care nu se va petrece niciuna din cele dou[ -pietrificarea mecanizat[ se va garnisi cu un soi spasmodic de a-qi
da singur importanf[" (p. 204).Ne dam ugor seama cAt de profunde a fost diagnoza lui Max
\7eber, care nu inceta sa pledeze pentru extinderea libertSlilor in-dividuale, fiind conqtient insa ca arborii libertetii nu se pot in[lgapAnd la cer. Este adevf,rat c[ diagnoza aceasta nu a mai dat seama
su{icient de imprejurarea ci, in orice situagie in societate, oamenii,individualitagile ce-gi folosesc libertdgile, sunt cei care imprimd di-rectiile evolugiei. Este, de asemenea, adev[rat c[, temdtor pentrufaptul cd drepturile qi libertdgile individuale vor fi afectate, MaxWeber d concentrdt liberalismul dsuprd procedurilor Si a tncurajat wrlib er alism procedur alist. Astazi tocmai acesta iSi dezu aluie inc ap acita-tea de a-Si generd resursele de motic,)are a oamenilor, de care are nevoie
pentru a se mentine. Dar diagnoza izbuteqte qi astf,zi sa fie realistagi ar trebui si dea teme de reflecgie adepgilor liberalismului, dispugi
sd {ie tot atat de ,,adevf,ragi" precum Max Weber.
18 t9
Recommended