INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE PENTRU MECATRONICĂ
ȘI TEHNICA MĂSURĂRII – BUCUREȘTI
Societatea Științifică și Academică <<MECATRON>>
Lucrarile de
Cercetare Stiintifica
INCDMTM - Bucuresti
Vol.2: 2008÷2012
Revis
Revistăta editată de INCDMTM & APROMECA
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
2
Prefața
INCD – Mecatronică şi Tehnica Măsurării reprezintă:
Excelenţă şi Capabilitate în Cercetarea, Dezvoltarea şi
Inovarea de produse, tehnologii şi servicii mecatronice,
integronice, adaptronice inteligente în domeniile:
tehnica măsurării inteligente şi control activ, automat şi
computerizat;
echipamente şi sisteme mecatronice, integronice şi
adaptronice, pentru controlul multiparametric integrat;
echipamente inteligente mecatronice biomedicale;
sisteme şi aparate inteligente mecatronice, integronice,
adaptronice pentru controlul neelectric (temperatură,
presiune, masă, timp, etc.);
tehnologii mecatronice inovative micro şi nano;
tribologie şi micro-nanotribologie;
sisteme robotice şi micro-nanorobotice;
sisteme micro-electro-mecanice (MEMS) şi nano-
electro-mecanice (NEMS);
etc.
Informare şi Valorizare în domeniul Transferului Tehnologic al
rezultatelor cercetării prin Centrul Releu de Transfer Tehnologic şi Consultanţă – CRTTC
INCDMTM;
Formare şi evaluare în Mecatronică prin Centrele de Formare şi Evaluare în Mecatronică (CF-
Mecatron; CE-Mecatron);
Strategie & Dezvoltare sustenabilă în domeniul avansat high-tech Mecatronică, Integronică şi
Adaptronică;
Metodologii, Testări şi Certificări în domeniu;
Management Integrat;
Legături cu Industria prin Oficiul de Legături cu Industria – OLI;
Educaţia universitară şi postuniversitară prin masterate, doctorate şi post-doctorate;
Dezvoltarea de infrastructuri conexe:
APROMECA – Asociaţia profesională a Patronatului din Industria Mecanică Fină, Optică şi
Mecatronică;
Clusterul MECHATREC – Clusterul regional Bucureşti-Ilfov în domeniul Mecatronică;
Rolul Strategic de Competitivitate pentru industria high-tech de mecatronică –
INDMECATRON;
Platfoma tehnologică de Mecatronică, Integronică şi Adaptronică – MECATRON;
Centrul de Formare in Mecatronică – C.F.Mecatron;
Centrul de Evaluare în Mecatronică – C.E.Mecatron;
Oficiul de Legături cu Industria – OLI;
Asociaţia Română de Benchmarking – AROB;
Şcoala Doctorală în Inginerie Mecanică: INCDMTM + Univ. Valahia Târgovişte.
Dezvoltare de metode, tehnologii şi instrumente de măsură şi control pentru asistarea calităţii
caracteristicilor proceselor şi procesărilor, prin:
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
3
controlul dimensional integrat în procesele de fabricaţie pentru industria automobilului,
industria lagărelor, etc;
controlul dimensional al proceselor, pentru industria flexibilă inteligentă;
controlul tehhnic şi tehnologic prin interferometrie cu laser şi prin senzori şi traductoare;
controlul multidimensional mecatronic, integronic şi adaptronic al proceselor şi procesărilor.
Dezvoltare de concepte şi metode pentru promovarea competitivităţii, reabilitării şi capabilităţii
proceselor industriale, prin:
controlul parametrilor neelectrici;
echipamente pentru testare şi investigare;
tehnologii şi micro-nanotehnologii de raţionalizare şi optimizare a proceselor industriale;
caracterizarea tribologică şi micro-nanotribologică.
Dezvoltare de metode, proceduri şi instrumente pentru evaluarea, programarea şi strategia industriei
de mecanică fină, mecatronică, integronică şi adaptronică;
Dezvoltare şi valorizare prin transferul tehnologic a rezultatelor din cercetare, dezvoltare şi inovare;
Dezvoltare altor activităţi conexe:
editare reviste, cărţi tehnice, buletine tehnice şi tehnologice, etc;
servicii inteligente şi consultanţă adaptativă în domenii industriale avansate;
educaţie înaltă în domeniile avansate inteligente;
etc.
Dezvoltare de brand pe piaţa românească şi internaţională pentru INCDMTM:
Brand-ul << MECATRON – Produse inteligente şi de înaltă competitivitate>>
Dezvoltare Resurse Umane, de cercetători ştiinţifici, meşteşugari, doctoranzi, doctori şi cadre
didactice universitare asociate, pentru Cercetarea Românească în Domeniul Mecatronică,
Integronică şi Adaptronică;
Dezvoltare şi acumulare de Experienţă şi Excelenţă în domeniu, permiţând abordarea de proiecte de
cercetare de interes naţional şi/sau european în cadrul Programelor Naţionale şi Europene de
Cercetare şi în cadrul Programelor cu agenţii economici;
Dezvoltarea şi multiplicarea rezultatelor Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, către mediul de Afaceri
din România şi din Europa;
Etc.
Director General :
Prof. Univ. Dr. Ing. EurIng
Gh. Ion. GHEORGHE
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
4
COLEGIUL DE REDACTIE
Colegiul editorial: INCDMTM
Societatea Științifică și Academică – MECATRON
APROMECA
Clusteru MECHATREC
Polul STRATEGIC de COMPETITIVITATE – INDMECATRON
Editor șef: Prof.Univ.EurIng.Dr.Ing. Gh. Ion GHEORGHE
Colectivul de redacțional: Octavia CARUNTU economist
Ilie IULIAN cercetător științific
Ligia PETRESCU cercetător științific
Madalina DINULESCU inginer
Andreea POPESCU filolog
Dana NEGRETU tehnician
Doru DRAGOMIR grafician ind.
Editura CEFIN – str.Pantelimon, nr. 6-8, sector 2, București
Coperta Doru DRAGOMIR
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
5
Cuprins
CERCETARI PRIVIND TEHNICI AVANSATE DE CONTROL BAZATE PE ANALIZA
ERORILOR SI MODELARE TRIDIMENSIONALA PENTRU MASURAREA DE INALTA
PRECIZIE A SUPRAFETELOR COMPLEXEAUTOR Autor: dr.ing.Daniela Cioboata .............................................. 2
ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE A MODULUI DE RAPORTARE A PERFORMANŢELOR ÎN
DOMENIUL TRANSFERULUI TEHNOLOGIC ŞI ELABORAREA DE METODOLOGII ŞI
INSTRUMENTE PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMELOR ŞI PROCEDURILOR DE
RAPORTARE Autor: ing. Iulian ILIE .......................................................................................................................... 2
SUBSISTEME PENTRU NANOSATELITI Autor: Dr.ing. POPAN GHEORGHE ...................................................... 2
EVALUAREA COMPETITIVITĂŢII SECTORELOR INDUSTRIALE – SUPORT PENTRU
STRATEGIA DE DEZVOLTARE SECTORIALĂ A INDUSTRIEI PRELUCRĂTOARE Autori: Director proiect: Prof.univ.dr.ing. Gh.Ion GHEORGHE .............................................................................................. 2
Ing. Anton VIERU, Ing. Cristiana MARINESCU, Ing. Iulian S. MUNTEANU ................................................................ 2
DOTAREA LABORATORULUI DE INCERCARI DISPOZITIVE MEDICALE CU ECHIPAMENTE
INTELIGENTE LA INALTI PARAMETRI DE COMPETITIVITATE EXISTENTI IN Autori: Beca
Paul 2
DEZVOLTAREA SISTEMELOR MECATRONICE DE CONTROL INTEGRAT ÎN PROCESE DE
PRELUCRĂRI CANICE ŞI MONTAJ / PREZENT ŞI PERSPECTIVĂ Autori: Dr. Ing. Beca Paul, Ing.
Vocurek Adrian Marian ............................................................................................................................................... 2
DIAGNOSTICARE VIBROACUSTICĂ IN-SITU APLICABILĂ LA MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE
INDUSTRIALE ÎN VEDEREA CONSTITUIRII UNUI SERVICIU DE MENTENANŢĂ PREDICTIVĂ
Autori: Miron Zapciu (UPB-CNCPST) , Leonard Mihaescu(ICTCM), Aurel Abalaru(INCDMTM), Mihai Matache(INMA) ........................................................................................................................................................... 2
FAMILIE DE PRESE HIDRAULICE DE LABORATOR PENTRU INCERCAREA SI
CARACTERIZAREA MATERIALELOR SPECIFICE CONSTRUCTIEI DE DRUMURI SI PODURI
DE SOSEA Autor(i): ing. IOAN LATA ........................................................................................................................ 2
PATURI MEDICALE POLIFUNCTIONALE, Tip PATMED 1 si PATMED 2 Autor: ing. IOAN LUNG ................... 2
SISTEME DE MONITORIZARE ANTIEROARE ÎNGLOBATE PENTRU PROCESE DE
FABRICAŢIE FLEXIBILE DE MARE COMPLEXITATE Autor: Ing. Sergiu Dumitru .............................................. 2
REALIZAREA ELEMENTELOR DE IMPLANT BIOCOMPATIBILE, INSTRUMENTARUL
AFERENT SI SISTEME MODULARE DE OSTEOSINTZA CONTROLATA PENTRU
TRATAMENTUL FRACTURILOR CRANIO-MAXILO-FACIALE Comsa stanca, stefan maria,
pacioga adrian, ciobota dan, gheorghiu doina.............................................................................................................. 2
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
6
STRATEGIA ŞI PROGNOZA PLATFORMELOR TEHNOLOGICE MECATRONICĂ / MICRO ŞI
NANOMECATRONICĂ ŞI ROBOTICĂ / MICRO ŞI NANOROBOTICĂ ÎN CONCEPTUL DE
GLOBALIZARE ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ Autori: Prof. Univ. Dr. Ing. Gh. Gheorghe, Octavia
Caruntu ....................................................................................................................................................................... 2
LABORATOR DE CERCETARE – DEZVOLTARE PROCEDEE TEHNOLOGICE DE REALIZARE
SI CARACTERIZARE RAPIDA A COMPONENTELOR PROTETICE MODULARE Ciobota Dan,
Comsa Stanca, Pacioga Adrian .................................................................................................................................... 2
APARAT RADIOLOGIC DENTAR RETROALVEOLAR CU DIGITALIZARE Comsa Stanca, Pacioga Adrian, Ciobota Dan ...................................................................................................................................... 2
SISTEM INFORMATIC AVANSAT, BAZAT PE IMAGISTICA MEDICALA, PENTRU
PRODUCEREA IMPLANTURILOR PERSONALIZATE DEDICATE ARTROPLASTIEI DE SOLD
Comsa Stanca, Pacioga Adrian, Ciobota Dan .............................................................................................................. 2
DEZVOLTAREA UNEI NOI FAMILII DE POMPE CU ROŢI DINŢATE CU INDICATORI DE
CALITATE ŞI COST SUPERIORI S.C. HESPER S.A. Bucureşti, INCDMTM Bucureşti.......................................... 2
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
7
Denumire Program Cercetare: PNII
Nr.contract: 72176
Acronim proiect: SISMOS
Durata proiect: 01.10.2008 - 30.09.2011
Coordonator proiect: INCDMTM
Director proiect:
Dr.ing.Daniela Cioboata
Parteneri:
P1: Universitatea Politehnica
Bucuresti
P2: Institutul National de Cercetare
Dezvoltare pentru Optoelectronica
INOE2000
P3: Universitarea Valahia Targoviste
CERCETARI PRIVIND TEHNICI AVANSATE DE
CONTROL BAZATE PE ANALIZA ERORILOR SI
MODELARE TRIDIMENSIONALA PENTRU MASURAREA
DE INALTA PRECIZIE A SUPRAFETELOR
COMPLEXEAUTOR Autor: dr.ing.Daniela Cioboata
DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::
Masurarea absoluta, a suprafetelor reprezinta inca o provocare pe plan mondial. Firmele
Mitutoyo, Taylor Hobson, Mahr, au dezvoltate echipamente de laborator (ex:Talysurf CLI 3D), cu
sisteme complexe de operare si intervale mici de masurare (2,5 mm prin palpare mecanica si 30 mm
prin palpare optica). Acest proiect a urmarit realizarea unui echipament pentru industrie, cu
intervale mai mari de masurare (50 mm - masurarea contact si peste 50 mm - masurarea non
contact), arhitectura deschisa (pentru updatari constructive si functionale), flexibilitate functionala
(capete de masurare interschimbabile), posibilitatea de adaptare a unor mecanisme de masurare in
coordonate polare (un mecanism de generare a suprafetelor circulare deschise fost propus spre
brevetare la OSIM). Echipamentul permite masurari absolute si relative, are un sistem de operare
simplu si permite cotarea suprafetelor in oricare sectiune 2 D scanata, similar cotarii desenelor in
CAD.
Proiectul a fost structirat in 3 etape care au urmarit: documentare si studii preliminare privind
tehnicile avansate si sistemele integrate de masurare a suprafetelor complexe si identificarea
surselor de erori; elaborarea de modele conceptuale si realizarea unui stand experimental;
experimentari si testari analitice pentru validarea solutiilor propuse si demonstrarea functionalitatii
si utilitatii acestora.
Proiectul a urmarit:
realizarea unui echipament care sa permita montarea unor capete de masurare
interschimbabile, bazate pe principii de masurare diferite, selectabile functie de specificul suprafetei
masurate (calitate, culoare, forma, duritate, precizie, reflectivitate, etc);
realizarea unui echipament cu arhitectura deschisa, care sa permita updatari ulterioare
[referitoare la utilizarea si a altor tipuri de traductoare de masurare (poate fi cuplat practic orice tip
de traductor de masurare analogic sau digital), dezvoltarea softului de masurare cu noi functii,
utilizarea unor modulede deplasare cu performantesuperioare, interconectarea cu masini de
prelucrare 3D, etc];
realizarea unei structuri rigide, care poate fi montata pe picioare pneumatice de absorbtie a
vibratiilor, cu elemente care sa permita reglarea structurilor de baza pentru a obtine conditiile
constructive necesare obtinerii performantelor scontate;
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
8
Realizarea unei structuri care sa permita separarea erorilor, in scopul analizarii si
compensarii acestora;
Integrarea unor sisteme de deplasare silenţioase, cu frecari reduse, pentru realizarea unui
raport semnal/ zgomot ridicat în scopul creşterii preciziei de măsurare;
Echipamentul realizat si experimentat in cadrul proiectului are in structura 3 capete de masurare
interschimbabile, bazate pe principii diferite de masurare contact sau non-contact:
- masurarea cu contact prin intermediul unui traductor incremental cu intervalul de masurare de 50
mm si rezolutia de 0,0005 mm, cu sistem de ridicare pneumatic pentru protectia palpatorului;
- masurarea fara contact cu traductor laser cu spot punctiform, bazat pe principiul triangulatiei
optice, cu interval de masurare de 100 mm si rezolutie de 0,005 mm (la 10 kHz fara mediere);
- masurarea fara contact cu traductor laser cu spot liniar, bazat pe principiul triangulatiei optice, cu
interval de masurare de 250 mm rezolutie pe axa X de 128 sau 256 or 512 or 1024 de puncte pe
profil si linearitate pe axa Z ±0.1…0.15% din intervalul de masurare.
Fig.1. Principii de masurare
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
9
FFuunnccttiiiillee eecchhiippaammeennttuulluuii rreeaalliizzaatt::
Achizitia “norului de puncte” de pe suprafata masurata;
Transmiterea si adaptarea semnalelor de la traductoare;
Procesarea datelor;
Reconstructia suprafetei;
Compararea profilului masurat cu profilul teoretic;
Prezentarea rezultatelor sub forma de harti spatiale si protocol de masurare.
Limitele scanarii suprafetelor sunt date in general de:
viteza de deplasare a capului de scanat;
forma suprafetei (degajările, deschiderile înguste şi muchiile ascuţite pot fi dificil de scanat).
materialul piesei scanate (lucios,mat, colorat, rugos, neted, moale, dur, etc).
Metodele optice de achizitie a datelor 3D sunt cele mai folosite, avand rate de achizitie foarte
mari. Cea mai comună metodă pentru achiziţia unui şir de date este triangulaţia optică.
Triangulatia este metoda care foloseste locatia si unghiurile intre sursa de lumina si senzor pentru a
deduce pozitia. Prin triangulatie se achizitioneaza date la rate foarte inalte iar acuratetea este
determinata de rezolutia senzorului folosit si a distantei dintre suprafata de interes si sistemul de
scanare laser.
Pentru realizarea echipamentului care face obiectul acestui proiect s-a propus utilizarea de
senzori laser 1D si 2D, mişcaţi liniar de-a lungul obiectului. Cum aceştia nu dau suficiente
informaţii pentru a reconstrui suprafata scanata dintr-o singura trecere, trebuiesc făcute mai multe
treceri la distante prestabilite. Pentru a transforma un şir de profile într-o singură descriere a
suprafeţei, a fost realizat un software specializat. Unul dintre beneficiile cele mai importante ale
scanării cu laser 2D este mărirea vitezei cu care poate fi masurata o suprafata. Senzorii laser 2D
cresc insa mult pretul echipamentelor deoarece au preturi destul de ridicate.
Laserii cu precizie mare de masurare au preturi ridicate. Pentru realizarea acestui stand
experimental a fost utilizat un senzor laser
tip OPTON CDT 2200, fabricat de Micro-
Epsilon, cu rezolutia de 0,005 mm, si
intervalul de masurare de 100 mm, din
dotarea INDMTM. Acest sistem laser este
format din senzorul laser-optic si un
sistem electronic de conditionare a
semnalului. Senzorul se bazeaza pe
principiul triangulatiei optice.
AAvvaannttaajjeellee aacceessttuuii ttiipp ddee llaasseerr ssuunntt::
forta de contact zero;
domeniu mare de masurare;
latime mare de banda de
frecventa.
DDeezzaavvaannttaajjee::
precizia de masurare este
influentata de factorul de reflexie al
suprafetei scanate;
viteza mica de masurare (necesita
deplasarea pe 2 directii).
Fig.2. Echipament pentru masurarea profilelor complexe - stand experimental
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
10
CCaarraacctteerriissttiiccii::
Axa longitudinala (axa X):
interval de masurare: 170 mm;
viteza max de deplasare: 1 mm/sec;
rezolutie: 0,1 m;
precizie de masurare (pe intervalul de masurare): 5 μm;
Axa transversala (axa Y):
interval de masurare: 150 mm;
viteza max de deplasare: 1,5 mm/sec;
increment minim de deplasare: 0,25 m;
repetabilitate: 0,2 μm;
Cap de masurare cu palpare mecanica:
interval de masurare: 50 mm;
rezolutie: 0,0005 mm;
Cap de masurare cu palpare optica cu senzor laser cu spot punctiform:
interval de masurare: 100 mm;
inceputul domeniului de masurare: 70 mm;
linearitate: 30 μm;
rezolutie: 1,5 μm (la 10 kHz fara mediere);
viteza de esantionare: 10kHz;
intensitatea maxima a luminii in mediul de masurare: 30,000lx;
diametrul spotului:
la inceputul domeniului de masurare: 230 μm;
la mijlocul intervalului de masurare: 210 μm;
la sfarsitul intervalului de masurare: 230 μm;
Cap de masurare cu palpare optica cu senzor laser 2D (cu spot liniar) (acest sistem a fost
realizat doar in stadiul de proiect):
intervalul de masurare pe axa Z: 250 mm;
intervalul de masurare pe axa X: 250 mm;
inceputul intervalului de masurare: 100 mm;
linearitate pe axa X: ±0.1…0.15% din intervalul de masurare pe axa Z
linearitatea pe axa X: 0.2% din intervalul de masurare pe axa X;
rezolutia pe axa X: 128 or 256 or 512 or 1024 puncte pe profil;
rata de esantionare minima: 100 Hz;
frecventa de masurare a profilelor: 3.000 profiles/s, 3072000 puncte/s;
Axa verticala (axa Z) pentru reglarea palpatorilor in plan vertical:
domeniul de reglare: 100 mm.
Reglare unghiulara a pozitiei sistemelor de palpare: ± 10°.
RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii:: Echipament pentru controlul profilelor complexe – stand experimental
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
11
VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt::
Valorificarea se poate face la agenti economici, echipamentul realizat avand potential de
utilizare in economie pentru masurarea si reconstructia tridimensionala a pieselor complexe;
echipamentul realizat este usor de implementat in sectiile de productie prezentand urmatoarele
avantaje: adaptarea rapida la specificul piesei (calitate, forma, duritate, precizie); prelucrarea cu
usurinta a datelor; reglarea proceselor de productie; eliminarea dispozitivelor auxiliare pentru
control; interfata prietenoasa cu utilizatorul.
Impact academic:
formare tineri cercetatori, atragere student/ masteranzi/ doctoranzi
rezultatele proiectului constituie o importanta baze de date pentru cercetare si învăţământul
tehnic românesc
Impact tehnologic: proiectul a contribuit la realizarea unui produs nou, transferabil in
productie,
Impact Social
dezvoltarea si calificarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi atragere a tinerilor
absolventi in activitati de cercetare si inovare;
crearea de conditii pentru cercetare-inovare si pentru transferul tehnologic al rezultatelor.
asigurarea unei baze de date pentru cercetare si învăţământul tehnic românesc;
automatizarea proceselor, deci uşurarea muncii operatorului.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
12
Denumire Program Cercetare:
Programul Operaţional
„Dezvoltarea Capacităţii
Administrative” (PO DCA)
Nr.contract: COD SMIS 24120
Acronim proiect:
Durata proiect: 01.2011 – 01.2013
Coordonator proiect: Institutul IRECSON
Director proiect: ing. Iulian ILIE
Parteneri:
P1:INCD pentru Mecatronică şi Tehnica
Măsurării P2:Centrul Naţional de Pregătire în Statistică
P3:INCD pentru Protecţia Muncii "Alexandru
Darabont" Bucureşti
P4:INCD pentru Textile şi Pielărie Bucureşti
P5:INCD pentru Inginerie Electrică ICPE-CA
P6:Centrul de Informare Tehnologică Impact
P7:Universitatea de Nord din Baia Mare
P8:INCD pentru Optoelectronică, filiala Institu-
tul de Cercetări pentru P9:Instrumentaţie
Analitică Cluj-Napoca
P10:Camera de Comerţ, Industrie şi
Agricultură Ialomiţa
P11:Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi
Agricultură Constanţa
P12:INCD "Delta Dunării" - Tulcea
P13:INCD pentru Tehnologii Criogenice şi
Izotopice Rm. Vâlcea
P14:Camera de Comerţ, Industrie şi
Agricultură Arad
P15:Camera de Comerţ, Industrie şi
Agricultură Timiş
P16:Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" Arad
ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE A MODULUI DE RAPORTARE A
PERFORMANŢELOR ÎN DOMENIUL TRANSFERULUI TEHNOLOGIC ŞI
ELABORAREA DE METODOLOGII ŞI INSTRUMENTE PENTRU
ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMELOR ŞI PROCEDURILOR DE RAPORTARE
Autor: ing. Iulian ILIE
(Autor(i): Dr. ing. Paul Beca
DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::
Partenerii proiectului au încheiat un acord de asociere pentru realizarea unor activităţi din
cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul
inovării şi al transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltări socio-economice durabile”,
Cod SMIS 24120. Acest proiect a fost implementat de către Autoritatea Naţională pentru Cercetare
Ştiinţifică în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare – AroTT.
Ideea proiectului a pornit de la o nevoie cât se poate de concretă observată de-a lungul timpului,
anume, lipsa de comunicare între entităţile care produc inovare (respectiv centre de cercetare şi
universităţi) pe de o parte şi autorităţile centrale şi locale şi producători, jucătorii în arena economiei
de piaţă, care ar putea pune în practică invenţiile.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
13
CCaarraacctteerriissttiiccii::
Obiectivul general al proiectului a fost dezvoltarea capacităţii administrative a ANCS pentru a
îmbunătăţi procesul de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice de inovare şi transfer
tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltări socio-economice durabile.
Grupul ţintă direct a fost format din personalul administraţiei publice centrale implicat în
raportarea performanţelor, monitorizarea şi evaluarea politicilor de inovare şi transfer tehnologic
(Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, ministerele care au în coordonare institute
naţionale de cercetare-dezvoltare), precum şi personalul administraţiei publice locale, Consiliile
Judeţene (48 de consilii, inclusiv sectoarele Capitalei), Prefecturi (42), Primării ale oraşelor
reşedinţă de judeţ (48), şi personalul OSIM şi ORDA.
RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii::
Metodologii create:
Metodologie de raportare, evaluare şi monitorizare a activităţii de inovare şi transfer
tehnologic
Raport de analiză de impact la nivel naţional a politicii ANCS în domeniul transferului
tehnologic şi inovării
Raport de evaluare a situaţiei actuale a sistemului de raportare a performanţelor în domeniul
inovării şi transferului tehnologic
Ghidul privind metodele de evaluare a impactului transferului tehnologic şi inovării în plan
economic şi social
Instrumente create:
Studiu Inobarometru
Manual de utilizare a aplicaţiei software de colectare şi analiză a informaţiilor specifice
domeniului inovare şi transfer tehnologic (ITT)
Standard la nivel naţional pentru procesul de transfer tehnologic
Platformă pentru colectarea datelor şi furnizarea de statistici relevante privind performanţele
în domeniul ITT
Instruire Personal:
Pentru deprinderea lucrului cu platforma IT de raportare, monitorizare şi evaluare a
rezultatelor inovării şi transferului tehnologic au fost organizate 23 sesiuni de instruire, însumând
un număr de 485 participanţi din administraţia central şi locală - grup ţintă.
Evenimente organizate:
25 Octombrie 2012 - BUCUREŞTI-ILFOV - Eveniment regional pentru promovarea
activităţii de inovare şi transfer tehnologic în Regiunea Bucureşti-Ilfov
4 Octombrie 2012 - TÂRGU MUREŞ - Eveniment de promovare a conceptului de inovare
durabilă
31 Mai 2012 - PITEŞTI - Eveniment regional pentru promovarea activităţii de inovare şi
transfer tehnologic în Regiunea Sud Muntenia
17 Mai 2012 - CLUJ NAPOCA - Eveniment regional pentru promovarea activităţii de inovare
şi transfer tehnologic în Regiunea Nord – Vest
30 Martie 2012 - TIMIŞOARA - Eveniment regional pentru promovarea activităţii de inovare
şi transfer tehnologic în Regiunea Vest.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
14
21 Martie 2012 - BUCUREŞTI - Eveniment de promovare a conceptului de inovare durabila.
24 Noiembrie 2011 - IAŞI - Eveniment regional pentru promovarea activităţii de inovare şi
transfer tehnologic în Regiunea Nord – Est
10 Noiembrie 2011 - CRAIOVA - Eveniment regional pentru promovarea activităţii de
inovare şi transfer tehnologic în Regiunea Oltenia
27 Octombrie 2011 - CONSTANŢA - Eveniment regional pentru promovarea activităţii de
inovare şi transfer tehnologic în Regiunea Sud-Est
20 Octombrie 2011 - BRAŞOV - Eveniment regional pentru promovarea activităţii de inovare
şi transfer tehnologic în Regiunea Centru
VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt::
Valorificare/Valorizare rezultat: Toate documentele se pot descărca de pe site-ul
www.romaniainoveaza.ro iar platforma online pentru colectarea datelor şi furnizarea de statistici
relevante privind performanţele în domeniul ITT poate fi folosite cu ajutorul unui cont creat, prin
intermediul unui user si parolă.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
15
Denumire Program Cercetare:
STAR
Nr.contract: 8/19.11.2012
Acronim proiect:SUNS
Durata proiect: 36 luni
Coordonator proiect: ISS filiala
INCDFLPR
Partener 2: INCDMTM
Responsabil proiect:
Dr. ing. POPAN GHEORGHE
SUBSISTEME PENTRU NANOSATELITI
Autor: Dr.ing. POPAN GHEORGHE
DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::
Lucrarea a fost structurată pe parcursul a 6 faze:
Faza I: „Evaluarea echipamentelor de masurare cu laser in spatiu pentru domeniul 1-1000
m”/14.12.2012
Faza II: „Stabilirea caracteristicilor tehnice ale subsistemelor "/19.04.2013
Faza III: „Documentatie DE-ME pentru subsisteme”/04.10.2013
Faza IV: „Executie fizica subsisteme”19/09.2014
Faza V: „Testari si simulari sisteme”/17.04.2015
Faza VI: „Diseminare si demonstrare”/04.11.2015
Caracteristici
Faza I: „Stabilirea caracteristicilor tehnice ale subsistemelor "/19.04.2013
In prima faza a proiectului au fost prevazute a se realiza studii de documentare privind
modalitatile de actionare controlata a satelitilor, posibilitatilor de masurare in spatiu a distantei intre
sateliti, a metodelor de masurare prin telemetrie laser a pozitiei relative in spatiu pe distante de 1-
1000 m si a posibilitatilor de deplasare fara frecare, pe perna gazostatica pentru experimentari a
satelitilor.
In urmatoarele etape se vor realiza si experimenta sistemele de masurare , deplasare controlata
si comanda a acestor deplasari pentru 3 sateliti prevazuti a se lansa in primul zbor in formatie a unor
sateliti din Romania.
Acest proiect se realizeaza in cooperare intre ISS, ICPE-CA si INCDMTM.
Rolul INCDMTM Bucuresti in proiect este de a dezvolta sisteme mecatronice de determinare a
distantei intre sateliti si conceperea sistemului de deplasare pe masa gazostatica a satelitilor.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
16
RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii::
Titlul proiectului este “ Subsisteme pentru nanosateliti” si face parte din programul STAR.
Romania este membru al Agentiei Spatiale Europene (ESA) si participa la programele de cercetare
in domeniul spatial. Programul STAR este unul din programele dedicate dezvoltarii capabilitatilor
Romaniei de a dezvolta aplicatii in domeniul explorarii spatiului cosmic.
Proiectul isi propune rezolvarea unor probleme in domeniul zborului in formative a satelitilor.
Problemele care solicita rezolvare la zborul in formative sunt legate de coordonarea comenzilor
satelitilor din formatie astfel incat acestia sa pastreze traiectorii si distante precise prestabilite.
Problemele care se propun a se rezolva prin proiect sunt: realizarea unui sistem de actionare a
deplasarii in spatiu a satelitilor, determinarea distantei intre satelitii din formatie si comanda
traiectoriilor si pozitiilor satelitilor din formative.
Deoarece testarea sistemelor de actionare, a sistemelor de masurare cu laser a distantelor intre
sateliti si comanda acestor sisteme nu este posibil de experimentat in spatiu se realizeaza si un stand
de experimentare a comenzii deplasarii si corelarii cu distanta masurata la sol. Pentru a elimina
influenta frecarii si a simula conditii de deplasare asemanatoare cu cele din spatiu se realizeaza un
sistem portant pe perna gazostatica.
VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt::
Prin acest proiect INCDMTM va demonstra capabilitati de abordare a unor colaborari in
Programe Europene (ale ESA) de explorare umana a spatiului cosmic atat prin sisteme mecatronice
si accesorii pentru telescoape, prin sisteme mecatronice utilizate la lansatoare, prin sisteme
mecatronice si senzoristica pentru programele de explorare robotica a atmosferei si a planetei
Marte.
Aceste cercetari au si o puternica componenta de dezvoltare a competitivitatii industriale,
multe din rezultatele cercetarilor in domeniul spatial avand aplicabilitate directa in industie.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
17
Denumire Program Cercetare: Programului sectorial
Nr.contract: 13/579582/2008
Acronim proiect:
Durata proiect: 20 luni
Coordonator proiect:
Director proiect:
Prof. Univ. Dr. Ing. GH. ION GHEORGHE
Parteneri:
P1: Academia Română – Institutul de
Economie Mondială
P2: Academia Română – Institutul de
Economie Naţională
P3: Centrul de Informare EUROPE
DIRECT CENTRAS Bucureşti
EVALUAREA COMPETITIVITĂŢII SECTORELOR INDUSTRIALE
– SUPORT PENTRU STRATEGIA DE DEZVOLTARE
SECTORIALĂ A INDUSTRIEI PRELUCRĂTOARE
Autori: Director proiect: Prof.univ.dr.ing. Gh.Ion GHEORGHE
Ing. Anton VIERU, Ing. Cristiana MARINESCU, Ing. Iulian S. MUNTEANU
DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::
Lucrarea a fost structurată pe parcursul a 4 faze:
Faza I: „Elaborarea studiului de analiză a dezvoltării industriei prelucrătoare în perioada 2000 –
2008 baza criteriilor / modelelor adaptate la nivel UE (raportat la Cod CAEN rev.2 şi la
Comunicarea CE 474/2005 privind strategia Lisabona revizuită)"
Faza II: „Elaborarea studiului privind evaluarea gradului de competitivitate şi a performanţelor
sectoarelor industriei prelucrătoare (raportat la Cod CAEN rev.2 şi la Comunicarea CE 474/2005
privind strategia Lisabona revizuită)"
Faza III:Analize de benchmarking cu alte state UE la nivelul sectoarelor industriei prelucrătoare
Faza IV: Elaborarea suportului pentru analize/evaluări în vederea formulării obiectivelor
strategiei de dezvoltare a industriei prelucrătoare”
CCaarraacctteerriissttiiccii::
Faza I: „Elaborarea studiului de analiză a dezvoltării industriei prelucrătoare în perioada
2000 – 2008 baza criteriilor / modelelor adaptate la nivel UE (raportat la Cod CAEN rev.2 şi
la Comunicarea CE 474/2005 privind strategia Lisabona revizuită)"
In cadrul acestei faze au fost derulate urmatoarele activităţi
Elaborare studiu de analiză a dezvoltării industriei prelucrătoare în perioada 2000 -2008.
Prezentarea industriei prelucrătoare ca ramură a economiei naţionale.
Analiza alinierii dezvoltării la tendinţele comunitare.
Analiza stadiului alinierii şi integrării conceptelor fabricaţiilor sectoarelor industriale la
cerinţele / tendinţele dezvoltării pe plan european şi mondial.
Faza II: „Elaborarea studiului privind evaluarea gradului de competitivitate şi a
performanţelor sectoarelor industriei prelucrătoare (raportat la Cod CAEN rev.2 şi la
Comunicarea CE 474/2005 privind strategia Lisabona revizuită)"
In cadrul acestei faze au fost derulate urmatoarele activităţi:
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
18
Elaborare studiu privind evaluarea gradului de competitivitate şi a performanţelor sectorului
industrial pe baza criteriilor / modelelor adoptate la nivel UE
Analiza evoluţiei indicatorilor statistici pentru perioada 2000 – 2008 şi a gradului de
încadrare în strategiile dezvoltării durabile a economiei naţionale
Analiza gradului de aliniere la tendinţele evoluţiei pe plan naţional şi al UE a sectoarelor
industriale.
Evaluarea impactului, implementării normelor şi reglementărilor comunitare în industria
prelucrătoare
Analiza de evaluare a gradului de integrare a conceptelor şi a potenţialului fabricaţiilor la
cerinţele comunitare.
Analiza de evaluare a gradului de concuren- ţialitate, capabilitate şi complementaritate a
produselor şi serviciilor sectorului industrial.
În cadrul lucrării au fost detaliate informaţii descriptive generale legate de industria
prelucrătoare, ca ramură a economiei naţionale.
Structura detaliată a industriei prelucrătoare este reglementată prin atribute statistice, în cadrul
“ Clasificării Activităţilor din Economia Naţională – conform CAEN Revizia 2/2008 publicată în
Monitorul Oficial la 01.01.2008, implementată prin Ordinul nr. 337 / 2007 al Preşedintelui
Institutului Naţional de Statistică în conformitate cu art. 5 din HG nr. 656/ 1997.
Se observă complexitatea structurală a secţiunii “C” care reuneşte: 24 diviziuni, 95 grupe şi
230 de clase.
Diviziunile industriei părelucrătoare analizate sunt:
Industria alimentară [Div.10] , Fabricarea băuturilor[Div.11] Fabricarea produselor din
tutun[Div.12], Fabricarea produselor textile [Div.13] , Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
[Div.14] , Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie,
harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor[Div.15], Prelucrarea lemnului,
fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din
alte materiale vegetale împletite [Div.16] , Fabricarea hîrtiei şi a produselor din hârtie[Div.17] ,
Tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor[Div.18] , Fabricarea produselor de cocserie
şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului[Div.19] , Fabricarea substanţelor şi a produselor
chimice[Div.20] , Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor
farmaceutice[Div.21] , Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice[Div.22], Fabricarea altor
produse din materiale nemetalice[Div.23], Industria metalurgică[Div.24] , Industria construcţiilor
metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii [Div.25], Fabricarea
calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice[Div.26],
Fabricarea echipamentelor electrice [Div.27] , Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente
n.c.a[Div.28] , Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor
[Div.29],
Fabricarea altor mijloace de transport [Div.30] , Fabricarea de mobilă[Div.31], Alte activităţi
industriale n.c.a [Div.32] , Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentului [Div.33]
Cele 24 de diviziuni ale industriei prelucrătoare din România au fost analizate din punct de
vedere al competitivităţii, deoarece se consideră că fiecare ţară din UE manifestă o “personalitate
sistemică”, definită ca “ansamblul particularităţilor de dezvoltare şi al specializărilor sectoriale,
construite în perioade lungi de timp”.
Pe plan naţional a fost dezvoltat un model de evaluare a competitivităţii, la nivel de ramură şi al
domeniilor industriale, care consideră perspectiva creşterii economice.
În cadrul lucrării, cele 24 de diviziuni au fost analizate după modelul care permite identificarea/
caracterizarea “personalităţii sistemice” a industriei prelucrătoare, elaborat de economistul C.
Mereuţă, modelul, pe baza analizei evoluţiei celor şase indicatori economici:
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
19
Ponderea valorii adăugate la costul factorilor domeniului;
Productivitatea muncii / salariat;
Rata excedentului brut din exploatare;
Rata profitabilităţii generale;
Ponderea exportului domeniului în exportul total al industriei prelucrătoare;
Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi
Faza III:Analize de benchmarking cu alte state UE la nivelul sectoarelor industriei
prelucrătoare
In cadrul acestei faze au fost derulate urmatoarele activităţi:
Elaborarea studiului de analize de benchmarking cu alte state la nivelul industriei prelucrătoare.
Analiza poziţionării sectorului industrial pe plan UE.
Analize de benchmarking la nivelul sectoarelor industriei prelucrătoare: evaluări calitative şi
cantitative
Analiza tendinţelor de dezvoltare/structurare a sectoarelor industriale pe orizonturi de timp
Analiza gradului de dezvoltare a sectoarelor cu potenţial de implementare comunitară
Analiza de competitivitate pentru diviziunile CAEN Rev.2/2008 a fost derulată utilizând aceeaşi
indicatori , agreaţi intern şi aliniaţi UE, folosiţi şi în etapa precedentă a lucrării, respectiv: sistemul
de indicatori macroeconomici, dimensiunile agenţilor economici, infrastructura existentă, nivelul
tehnologic şi pregătirea profesională, gradul de dezvoltare şi implementare al inovării şi rezultatelor
cercetării – dezvoltării, structura, flexibilitatea şi eficienţa forţei de muncă, export intensivitatea
domeniilor, sistemul afacerilor şi caracteristicile mediului de derulare a acestora.
■ Evaluarea gradului de competitivitate a avut în vedere:
• sistemul indicatorilor macroeconomici;
• corelarea cu dimensiunile intreprinderilor;
• export intensivitatea domenilor;
• infrastructura;
• nivelul tehnologic şi pregătirea profesională;
• gradul de dezvoltare şi implementareale inovării;
• flexibilitatea şi eficienţa pieţei muncii;
• sistemul afacerilor şi caracteristicile mediului de rulare a acestora;
■ Rezultatele analizelor/ evaluărilor au relevat atât avantajele competitive cât şi dezavantajele
existente la nivelul domeniilor industriale;
■ Pe baza acestora s-a iniţiat o analiză de competitivitate la nivelul industriei prelucrătoare,
utilizându-se metodologiile : avantajelor competitive relevate şi a caracterizării comerţului
intraindustrial (indicatorii Lafay şi Grubel – Loyd);
- comparaţiile cu ţările UE privind competitivitatea domeniilor industriei prelucrătoare cu
menţionarea topului primelor cinci firme;
- comparaţie cu ţările UE privind ratele specializării producţiei şi a profitabilităţii.
Rezultatele analizei de benchmarking au relevat gradul redus, încă de competitivitate şi ratele
inferioare ale specializării înregistrate de domeniile industriei prelucrătoare, comparativ cu ţările
UE –
În cadrul studiului de „Analiza tendinţelor de dezvoltare/structurare a sectoarelor industriale pe
orizonturi de timp”au fost analizate:
1. - Competitivitatea şi dimensiunea intreprinderilor industriale
Principalii indicatori relevanţi ai competitivităţii întreprinderilor din industria prelucrătoare
din România luaţi în calcul au fost: numărul de întreprinderi, capital social, cifra de afaceri,
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
20
număr mediu de salariaţi, exporturi, valoare adăugată brută, cheltuieli cu personalul, excedentul
brut de exploatare, rezultatul brut al exerciţiului,investiţii realizate.
2. - Evaluarea gradului de competitivitate a sectoarelor industriei prelucrătoare pe baza
criteriilor modelelor la nivelul UE (pentru diviziunile 10 – 33)
Au fost analizate modalităţile prin care Romania poate obţine avantaje competitive - respectiv
situaţia unei profitabilităţi superioare a unei firme faţă de celelalte.
De asemenea a fost analizată competitivitatea internaţională a ţării - gradul în care ţara respectivă
poate produce bunuri şi servicii, în condiţiile unei pieţe libere şi corecte, care poate satisface cererea
pe pieţele internaţionale, menţinând sau crescând venitul real al cetăţenilor. In lucrare a fost
prezentat „Sistemul indicatorilor macroeconomici ai avantajelor competitive”, caracterizat prin :
instituţii – infrastructura, indicatori macroeconomici, indicatorii de sănătate şi ai învăţământului ,
indicatori ai învăţământului superior şi formării profesionale, indicatori ai eficienţei pieţei: pieţele
de bunuri şi servicii, piaţa muncii, pieţele financiare, - indicatori ai pregătirii tehnologice, gradul
de complexitate a afacerilor, indicatori ai inovării .
3.-Integrarea economică a României în UE, specializarea şi avantaje comparative/ competitive
In cadrul studiului s-a abordat relaţia integrare – comerţ exterior care ca principal reper criterial a
avut tocmai triada de obiective economice, sociale şi de mediu căreia trebuie să i se subordoneze
convergent un complex de factori, instrumente, mecanisme şi politici printre care şi cele referitoare
la comerţul exterior. Pentru a putea realiza această caracterizare au fost utilizaţi , compatrativ
indicatorii Lafay, Grubel &Lloyd si Michaely.
4. - Avantaje comparative ale comerţului exterior
Analiza competitivităţii comerţului exterior al României a fost realizată cu ajutorul indicatorul
Lafay. Astfel se pot trage anumite concluzii referitor la totalul comerţului exterior al României faţă
de comerţul cu ţările membre ale UE, oferind elemente de reper importante pentru stabilirea
gradului de specializare a comerţului exterior a unei ţări, în funcţie de similitudinile sau diferenţele
faţă de altele.
Din studiu s-au putut observa următoarele:
la Secţiunea de produse IX (produse din lemn, exclusiv mobilier), indicatorul Lafay pentru
comerţul României intra-UE după ce a înregistrat o îmbunătăţire în perioada postasociere 1996-
2000 în perioada de preaderare a scăzut, înregistrând chiar valori negative în anul 2008.
reducere a gradului de specializare a comerţului României, intra-UE se constată la secţiunile: I
(animale vii şi produse animale), III (grăsimi şi uleiuri animale şi vegetale); XIII (articole din piatră,
ipsos, ciment, ceramică şi sticlă); XVII (mijloace şi materiale de transport).
un grad relativ ridicat al specializării, dar în scădere, se observă la secţiunile XI şi XII care includ
produse textile şi încălţăminte şi XX (mărfuri şi produse diverse);
- pentru celelalte secţiuni se înregistrează valori negative, în unele cazuri cu tendinţa de
creştere, ceea ce semnifică un grad redus de specializare sau chiar despecializare, motiv care ar
trebui să preocupe factorii decizionali astfel încât să putem prin politici şi măsuri adecvate să
îmbunătăţim situaţia competitivităţii;
Indicatorul Grubel-Lloyd a indicat dacă în relaţiile lor comerciale bilaterale, ţările partenere practică
un comerţ intraindustrial sau interindustrial sau, cu alte cuvinte, dacă ţările schimbă acelaşi tip de
produse sau produse diferite.Cu cât este mai mare comerţul net între două ţări sau regiuni cu atât
mai redus este comerţul în interiorul industriei sau sectorului cercetat. Indicatorul Grubel-Lloyd are
relevanţă doar pentru grupe de industrii, calculele la nivelul comerţului exterior total nefiind
relevante.
Efectuarea unei comparaţii între mărimile indicatorilor RCA şi Grubel-Lloyd pentru comerţul
exterior al României cu ţările membre ale UE, pe cele XXII de secţiuni ale Nomenclatorului
Combinat confirmă concluziile anterior prezentate în legătură cu faptul că România are un slab
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
21
nivel de specializare şi că avantajele comparative se înregistrează la ramurile pentru care înzestrarea
relativă cu factori de producţie (forţa de muncă ieftină, capital natural) este mai bună.
5. Analiza competitivităţii domenilor industriale cu ajutorul modelului celor şase
indicatori
Modelul de evaluare a competitivităţii domenilor industriale prezentat în cadrul acestei lucrări
a utilizat şase indicatori economici:
- ponderea valorii adăugate la costul factorilor unui domeniu în valoare adăugată la costul
factorilor industriei prelucrătoare VA:
- productivitatea ,,P”;
- rata excedentului brut de exploatare, raportat la cifra de afaceri, ,,EBE”;
- rata profitabilităţii generale ,,Pg”;
-ponderea exportului realizat de un domeniu industrial în exportul industriei prelucrătoare,
,,Pe”;
- gradul de acoperire a importurilor prin exporturi,, Ga”.
Principalele concluzii şi tendinţe vizând competitivitatea şi structura industriei prelucrătoare
din România, cu modificări şi nuanţări specifice, îşi păstrează valabilitatea şi în perioada de criză,
dar mai ales de post-criză, având în vedere faptul că schimbările structurale în cadrul unui complex
industrial pe cât de heterogen, pe atât de inerţial, nu se pot produce în perioade foarte scurte de
timp.
Analiza competitivităţii industriei prelucratoare în România, în contextul UE şi al globalizării,
precum şi fundamentarea deciziilor strategice în acest domeniu necesită elaborarea unui sistem de
indicatori adecvaţi diferitelor niveluri de agregare a ramurilor şi subramurilor industriei
prelucrătoare, actualizaţi permanent, după modelul Japoniei şi al ţărilor aparţinând categoriei
„micilor tigrii asiatici” şi mai recent din China şi India.
Operaţionalizarea unui asemenea sistem de indicatori presupune contribuţia institutelor de
cercetare, din cadrul industriei prelucrătoare pentru elaborarea unor sisteme de urmărire permanentă
a competitivităţii industriei prelucrătoare naţionale, atât la nivel macro, sectorial cât şi micro, cu
implicarea directă a ministerelor şi departamentelor de resort, precum şi a institutelor de cercetare.
O atenţie specială va trebui acordată şi indicatorilor de impact asupra mediului sau ai eco-
eficienţei, în strânsă legătură cu intensificarea inovării tehnologice şi a nevoilor tranziţiei la
economia „low-carbon”.
6. Analiza de benchmarking cu alte state UE la nivelul sectoarelor
În cadrul acestei faze a fost prezentată o analiză complexă a factorilor de creştere a
competitivităţii industriei prelucrătoare din România, în contextul european ca şi al implicaţiilor
crizei economice şi financiare globale, care pune în termeni noi, conceperea şi implementarea
politicilor industriale, creşterea capacităţii de adaptare a economiei româneşti la şocurile interne şi
externe prin sprijinirea dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere şi stimularea competitivităţii.
Tendinţe ale industriei prelucrătoare a UE-27 în perioada 2001-2008
A fost studiată dinamica producţiei industriei prelucrătoare la nivelul UE-27 în perioada 2001-
2008, evideţiindu-se următoarele particularităţi:
- ritm mediu anual de creştere pe perioada 2001-2006 de 1,5%, din care:
a) dinamici peste nivelul mediu, fiind înregistrate în ramurile: echipamente de comunicaţii,
radio şi TV (3,5%); chimicale şi produse chimice (3,1%); instrumente ştiinţifice şi alte instrumente
(2,8%); vehicule cu motor (2,6%); maşini şi echipamente n.e.c. (2,2%); alimente şi băuturi (1,8%);
construcţii metalice şi produse fabricate din metal (1,8%); alte echipamente de transport (1,8%);
b) dinamici sub nivelul mediu fiind înregistrate în ramurile: produse din cauciuc şi mase
plastice (1,4%); prelucrarea lemnului şi a produselor din lemn (1,3%); maşini şi aparate electrice
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
22
(1,3%); metalurgie (0,9%); prelucrarea ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui (0,8%); alte produse
minerale nemetalice (0,8%); calculatoare şi maşini de birou (0,5%);
c) ritmuri negative se constată la următoarele ramuri: mobilă şi alte produse prelucrate (-
0,8%); textile (-3,6%); articole de îmbrăcăminte (-5,9%); pielărie şi încălţăminte (-6,7%).
Comparaţii internaţionale privind competitivitatea în România şi celelalte ţări membre ale
Uniunii Europene pe ramuri
In acest capitol a fost realizată o analiză a competitivităţii, pe ramuri ale industriei
prelucrătoare din Romînia şi ţările membre UE, folosind datele EUROSTAT din „European
businness – Facts ans Figures” , European Statistical Books, 2009 Edition, care conţine date la
nivelul anilor 2006 şi 2007.
Ratele specializării producţiei totale şi profitabilitatea
La nivelul UE-27, s-au calculat ratele specializării pentru anul 2006, pe baza cărora s-au făcut
o serie de clasamente din care au rezultat, în general, următoarele concluzii:
cel mai ridicat grad de specializare în construcţiile de maşini, echipamente şi vehicule cu motor îl
au: Germania, în construcţii; Spania, în alte echipamente de transport; Franţa, în calculatoare şi
activităţi conexe; Anglia în CDI;
o rată a specializării relativ ridicate în prelucrarea lemnului şi produse de hârtie se
înregistrează în ţările baltice, scandinave şi ţările membre ale UE cu ţinuturi alpine, în timp ce
industriile extractive au avut un grad de specializare îndeosebi în Bulgaria, R. Cehă şi Polonia;
textilele, confecţiile, pielăria şi încălţămintea reprezintă domeniul de specializare mai ales al Italiei,
Portugaliei şi al unor ţări din Europa Centrală şi de Est, între care şi România.
Faza IV: Elaborarea suportului pentru analize/evaluări în vederea formulării obiectivelor
strategiei de dezvoltare a industriei prelucrătoare”
In cadrul acestei faze au fost derulate urmatoarele activităţi:
Elaborare studiu suport documentat în vederea formulării obiectivelor strategiei de dezvoltare
a industriei prelucrătoare.
Elaborare suport documentat pentru analize / evaluări în vederea formulării obiectivelor
strategiei de dezvoltare a industriei prelucrătoare.
Formularea de obiective strategice şi de politici privind dezvoltarea industriei prelucrătoare.
RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii::
In cadrul proiectuli au fost abordate următoarele tematici:
Prezentarea şi caracterizarea industriei prelucrătoare ca ramură a economiei naţionale
Încadrarea în strategiile dezvoltării durabile a economiei naţionale şi alinierea la cele UE
Competitivitatea –abordare teoretico-metodologică
Conceptul de competitivitate internaţională în cadrul OECD
Aspectele internaţionale ale competitivităţii(ACR şi BCR)
Modele de determinare a avantajelor comparative aplicate în cadrul UE
Model de evaluare a competitivităţii domeniilor industriei prelucrătoare din perspectiva
creşterii economice
Avantajele/dezavantajele competitive ale României la nivel internaţional-Criterii şi modele
adoptate la nivel UE
Exportintensivitatea industriilor prelucrătoare
Evaluarea gradului de competitivitate a sectoarelor industriei prelucrătoare pe baza criteriilor
modelelor la nivelul UE (pentru diviziunile 10 – 33
Sistemul indicatorilor macroeconomici ai avantajelor competitive
Infrastructura
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
23
Competitivitatea macroeconomică
Competitivitatea în domeniul învăţământului superior şi al formării profesionale
Eficienţa pieţei de bunuri
Flexibilitatea şi eficienţa pieţei muncii
Complexitatea şi deschiderea pieţelor financiare
Pregătirea tehnologică
Complexitatea afacerilor
Indicatori de competitivitate a inovării
Analiza comerţului intraindustrial pe baza indicatorului Lafay
Analiza de benchmarking cu alte state UE la nivelul sectoarelor industriei prelucrătoare
Comparaţii internaţionale privind competitivitatea în România şi celelalte ţări membre ale
Uniunii Europene pe ramuri
Ratele specializării producţiei totale şi profitabilitatea
Încadrarea în strategiile naţionale
Analiza alinierii ramurii industriale la prevederile UE (Strategia UE 2020. şi alte documente
de referinţă)
Propuneri privind formularea obiectivelor strategice de dezvoltare a industriei prelucrătoare
VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt::
Studii realizate:
Alinierea dezvoltării sectoarelor industriei prelucrătoare la tendinţele comunitare, privind:
poziţia sectorului în economia Uniunii Europene, tendinţe pe piaţa internă şi comunitară,
inovare şi know-how ale sectorului (conceptele specifice sectorului), competiţia regională şi
mondială, norme, reglementări, legislaţie,competitivitatea cu mediu, competitivitatea
externă, forţa de muncă şi dimensiunea geografică;
Alinierea şi integrarea conceptelor fabricaţiilor la cerinţele / tendinţele dezvoltării pe plan
european şi mondial
Creşterea competitivităţii, a resurselor de capabilitate şi complementaritate a produselor şi
serviciilor din sectoarele industriei prelucrătoare
Alinierea performanţelor sectoa-relor industriale la nivelele impuse pe pieţele interne şi
externe libere şi concurenţiale
Creşterea gradului de eficienţă a fabricaţiilor din sectoarele industriale în special a eficienţei
energetice.
Alinierea ramurii industriale la prevederile strategiei de dezvolotare a economiei naţionale şi
la prevederile şi tendinţele de dezvoltare ale UE.
“Sectoral study on the evolution of the manufacturing industry” lucrare bilingva engleză-
română, (document editat în vederea prezentării la Brusseles in septembrie 2010)
„Studiu sectorial privind evoluţia industriei prelucrătoare” – în limba romana (document
editat în vederea diseminării)
„Industria prelucrătoare: sinteză privind competitivitatea sectorială”
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
24
Denumire Program Cercetare: Program sectorial – M.Ec.F.
Nr.contract: 1611/2950/57825
Acronim proiect: -
Durata proiect: 08.10.2008 –
20.12. 2008
Coordonator proiect:
Dr. Ing. Paul Beca
Director proiect:
Prof. Univ. Dr. Ing. GH. ION
GHEORGHE
Parteneri: -
DOTAREA LABORATORULUI DE INCERCARI DISPOZITIVE
MEDICALE CU ECHIPAMENTE INTELIGENTE LA INALTI
PARAMETRI DE COMPETITIVITATE EXISTENTI IN
Autori: Beca Paul
DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::
Obiective prevazute:
Extinderea domeniilor de investigatie in spectrul nanodimensional pentru noi materiale
micro si nanostructurate
Cresterea preciziei de masurare si control in domeniul micro si nanotehnologiilor specifice
componentelor/ sistemelor mecatronice
Posibilitatea de abordare in fabricatie a produselor si tehnologiilor noi implementate pe
capacitati aliniate cerintelor UE
Extinderea domeniilor de cercetare prin abordari multidisciplinare complexe la nivelul
sistemelor tehnice, tehnologice si tribosistemelor
Etapa proiectului:
„Achizitie echipament. Microscop de forta atomica NT-MDT – model NTEGRA PRIMA”
Punere in functiune
Etalonare
Instruire personal
CCaarraacctteerriissttiiccii::
Principiul de lucru al microscopiei de forţă atomică (AFM) este măsurarea forţei de
interacţiune între un cap de măsură special ataşat de un cantilever şi suprafaţa probei. Forţa aplicată
pe capul de măsură de către suprafaţă duce la îndoirea cantileverului. Măsurând devierea acestuia,
este posibil să evaluăm forţa de interacţie vârf – suprafaţă.
Microscopul de forţă atomică NTEGRA PRIMA (figura 1) are următoarele sisteme de bază şi
module: unitate de bază, module de bază (capete de măsură, suport de schimb, scanner, platforma
de încălzire, celule lichid, etc), sistem optic de vizualizare,
sistem de control (controller SPM, termocontroler,
computer cu software de procesare a datelor şi panou
interfaţa). Unitatea de bază ajustează sistemul de acces,
care asigură calea de acces a probei spre capul de măsură.
În hota protectoare se pot introduce gaze cu ajutorul unor
tuburi de conectare. Dispozitivul de poziţionare poate
susţine suportul probei, scanerul sau oricare alt dispozitiv
cu proba ataşată de el. Capul de măsură universal poate fi
folosit pentru a realiza aproape toate tehnicile SPM atât în
aer cât şi în lichid.
Figura 1. AFM NTEGRA PRIMA. (a) vedere generala; (b) vedere detaliata.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
25
CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnniiccoo--şşttiiiinnttiiffiiccee
Domeniu maxim de scanare X, Y: 50 × 50 μm
Domeniu maxim de scanare pe Z: 12 μm
Rezolutie: < 0,6 nm (cu bucla inchisa), < 0,01 nm (fara bucla inchisa)
Abaterea de planeitate: max. 2 nm pe un interval orizontal de 50 microni, fara corectii
software
Cap AFM cu dioda super-luminiscenta (835 nm)
Marire: 780× (pe monitor de 19 inch)
Rezolutie optica: 1 μm
Focalizare motorizata, controlata prin software, pe o adancime de 10 mm
Camera digitala CCD de inalta rezolutie cu zoom digital
Rezolutie 1032 × 778 pixeli
Viteza cadrelor: 20Hz
Viteza procesor controller: > 500 MHz
Principalele domenii de aplicabilitate ale AFM
sunt: topografie 3D, analize spectroscopice,
determinarea vâscoelasticităţii materialelor, topografia
suprafeţelor, analize chimice structurale, microscopie
prin modulare magnetică, nanolitografie, scanare
microscopică, in industria chimica, prelucratoare,
mecatronica, aerospatiala, etc.
RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii::
Cresterea nivelului tehnic al cercetarii
Alinierea la metodele, procedurile aplicate la nivel
UE cu utilizare de echipamente performante care sa
asigure compatibilitatea rezultatelor cercetarilor
experimentale, paralele sau testarilor reciproce
Asigurarea premizelor conditiilor tehnice necesare
abordarii de cercetari in domeniul micro si
nanotehnologiilor pentru materiale noi micro si
nanostructurate, care sa conduca la asimilarea de noi
produse in fabricatie
Crearea conditiilor pentru participare, in parteneriate la proiecte licitabile european si
international
Estimarea financiara a realizarilor:
participarea la proiecte noi de CD interne de circa 300.000-500.000 (lei noi)/an
posibilitatea de participare la proiecte CD cu finantare comunitara de circa 100.000-150.000 euro/an
lucrari practicate pentru agenti economici la nivel national: 100.000-150.000 lei/an
VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt::
Nanotehnologiile de control nanometric de ultimă generaţie utilizează AFM pentru
caracterizarea in profunzime a suprafeţelor de tip film subtire sau suprafetele unor dispozitive
existente.
Un exemplu este analiza suprafeţei capului femural al unei proteze de şold (figura 2) realizata
in cadrul Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Mecatronica si Tehnica Masurarii,
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
26
Bucuresti. Cu ajutorul AFM NTEGRA PRIMA, s-au determinat diferiti parametri tribologici care
au ajutat la caracterizarea suprafetelor componentelor protezelor de sold (figura 3) sau ale altor
materiale (figura 4).
Figura 2. Analiza suprafeţei capului femural al unei proteze de şold utilizată timp de 15 ani.
(a)
(b)
(c)
Figura 3. Parametrii tribologici obtinuti utilizand AFM NTEGRA PRIMA pentru suprafata: (a)
capului femural din CoCr; (b) capului femoral cu acoperire TiN; (c) capului femural cu acoperire
TiN după testul de zgâriere.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
27
Figura 4. Caracterizarea si determinari tribologice ale suprafetelor de diamant policristalin
compact COMPAX folosind AFM NTEGRA PRIMA.
Astfel de studii se pot face prin diferite tehnici şi sisteme, dar am decis sa folosim AFM,
deoarece imaginile sale prezinta o calitate inalta şi structura densa nanocristalina a suprafetelor
studiate.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
28
Denumire Program Cercetare:
Plan sectorial în domeniul cercetării –
dezvoltării din industrie/2008
Obiectiv general: „Creşterea
competitivităţii / performanţelor
economice în industrie”
Nr.contract: 18/579565/2008
Acronim proiect:
Durata proiect: 23 luni
Coordonator proiect: INCDMTM
Director proiect:
Dr. Ing. Beca Paul, ulterior,
Ing. Vocurek Adrian Marian
Parteneri:
P1: INMA Bucureşti P2: SC CARMESIN SA Bucureşti
DEZVOLTAREA SISTEMELOR MECATRONICE DE CONTROL
INTEGRAT ÎN PROCESE DE PRELUCRĂRI CANICE ŞI MONTAJ
/ PREZENT ŞI PERSPECTIVĂ
Autori: Dr. Ing. Beca Paul, Ing. Vocurek Adrian Marian
DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::
Evoluţia economiei naţionale şi a societăţii, în general, sunt influenţate într-o măsură
apreciabilă de starea dinamică şi performanţele industriei, în special la nivel macro-economic,
reunind domenii şi sectoare de bază şi cu caracter strategic.
Strategia de CDI 2007-2013 reafirmă rolul statului in domeniul CDI, acela de a crea condiţii
şi a stimula pe de oparte crearea de cunoaştere, iar pe de altă parte, aplicarea cunoaşterii în
interesul societăţii, prin inovare.
Derularea proiectului se desfăşoară în cadrul strategiei naţionale privind cercetarea-dezvoltarea-
inovarea ( CDI ) din domeniul ştiinţific şi tehnic în complementaritate cu tendinţele pe plan
european.
În acest sens strategiile, politicile şi optimizarea performanţelor industriei trebuie să constituie
preocupări permanente pentru toţi factorii de decizie implicaţi. De asemenea, intregarea în Uniunea
Europeana a impus noi viziuni strategice privind perspectiva dezvoltării economiei naţionale.
Urmărind intregarea reală şi alinierea la direcţiile/tendinţele, strategiile şi politicile de
dezvoltare comunitară în domeniul industrial, specialiştii apreciază că atât în prezent cât şi în
perspectivă creşterea competitivităţii, a capabilităţii şi coplementarităţii produselor şi servicilor
ofertabile din industria naţională pe pieţele libere şi concurenţiale comunitare şi internaţionale sunt
esenţiale pentru generarea de rezultate favorabile privind performanţele care să permită un grad
ridicat de participare la comerţul UE şi internaţional.
Ca membru cu drepturi depline al ue , românia îşi propune ca obiectiv general atingerea
ţintelor strategice privind dezvoltarea industrială durabilă, în concordanţă cu strategiile de mediu,
cu cele privind energia şi schimbările climatice.
În acest context, politiciile industriale constau în asigurarea în mod proactiv a condiţiilor
cadru adecvate pentru dezvoltarea întreprinderilor şi pentru inovare, sporirea cercetării-dezvoltării,
promovarea unui management durabil al resurselor şi protecţia mediului , îmbunătăţirea pregătirii
profesionale şi creşterea ocupării, în vederea transformării României într-un loc atractiv pentru
investiţiile în industrie şi crearea de locuri de muncă.
Politica industrială naţională se va concentra în permanenţă pe încurajarea şi consolidarea
factorilor de creştere a competitivităţii produselor şi serviciilor industriale, în vederea atingerii
obiectivelor propuse.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
29
În corelare cu prevederile celorlalte politici şi strategii privind dezvoltarea economiei
naţionale, politica industrială prevede, ca obiective principale, următoarele:
creşterea competitivităţii şi a accesului pe piaţă;
perfecţionarea cadrului general şi a condiţiilor specifice din domeniul cercetării – dezvoltării
şi ecoinovării pentru dezvoltarea unei participări active în noul spaţiu european de cercetare ;
consolidarea potenţialului ecologic al industriei;
creşterea utilizării eficiente a resurselor;
dezvoltarea serviciilor industriale şi a potenţialului public – privat;
modernizarea forţei de muncă.
Pe termen mediu, viziunea strategică adoptată consideră ,, liniile directoare strategice ale
UE’’ pentru politici de coeziune, sprijinirea angajării şi dezvoltării, care au fost transpuse în cadrul
,, Planului Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013’’.
Aceasta conferă un cadru coerent pentru politici, programe de măsuri şi planuri de
implementare elaborate pe baza unei viziuni strategice axată pe creşterea economică prin
dezvoltarea unei economii moderne şi competitive.
Conform Planului, la nivelul ramurilor industriale, mai ales pentru industria prelucrătoare se
impun, ca priorităţi:
creşterea competitivităţii sectorului productiv şi a atractivităţii acestuia pentru investitori;
promovarea activităţilor care conduc la creşterea valorii adăugate, pentru produse şi servicii;
extinderea bazei antreprenoriale, în termen volumici şi ca sferă de activităţi.
PPrreezzeennttaarreeaa ddoommeenniiuulluuii..
Mecatronica - Mediu complex
Mecatronica –înglobează principii funcţionale şi conceptuale de o marie varietate tipologică,
prin crearea punţilor între diversele discipline tehnice, modele de proiectare, metodologii de
dezvoltare a soluţiilor specifice.
Echipamentele realizate în acest cadru sunt eterogene şi complexe funcţional şi structural,
corespunzând definiţiei:
„Sistemele mecatronice sunt acele sisteme inteligente care preiau date şi informaţii din
mediu, le procesează raţional şi/sau inteligent în raport cu sarcina urmărită şi acţionează,
conform deciziilor astfel obţinute, în şi/sau asupra mediului prin parametrii precum forţe
şi/sau deplasări.”
Rezultă că necesităţile şi cerinţele realizabile prin dezvoltarea de sisteme mecatronice cuprind
o arie largă, nesegmentată, în care exprimarea acestora se poate realiza într-o manieră orientată pe
scopuri sau sarcini, conform unei scheme de tipul celei din figura de mai jos.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
30
Mecatronica şi micro-nanomecatronica reprezintă noul concept utilizat în procesul măsurării /
inspecţiei micro-nanometrice, pentru micro şi nanotehnologia proceselor industriale, în vederea
obţinerii şi menţinerii calităţii totale la produsele / microprodusele realizate şi destinate consumului.
Sistemele de control fac parte integrantă din procesele de producţie industriale fiind garanţia
unor rezultate care să corespundă cu acele criterii de calitate stabilite pentru funcţionarea produselor
la parametrii impuşi. Aceste sisteme de control sunt incluse în fluxul de producţie şi reprezintă o
verigă a fluxurilor tehnologice specifice de producţie, indiferent de domeniu: mecanic, chimic,
farmaceutic, electric, electronic, alimentar, confecţii, încălţăminte etc.
Sistemele de control şi măsurare au rolul de a prelua mărimile unidimensionale de măsurat şi
verificat şi de a prelua vectorii de măsurat multidimensionali ce apar în majoritatea proceselor
tehnice, au rolul să traducă semnalele de măsurare obţinute şi să le convertească, sesizând valoarea
de măsurat, precum şi rolul să corecteze valorile măsurate obţinute prin prelucrarea valorii de
măsurare, aşa încât să obţină rezultatul măsurării sau măsurandul. Sistemele de măsurare pentru a-şi
juca acest rol descris mai sus, trebuie să cuprindă în structura sa, elementele de senzorică care
traduc mărimile de măsurat în semnale electrice, circuitele de măsurare care convertesc semnalele
electrice, amplificatoarele de măsurare care amplifică semnalele electrice convertite, dispozitivele
de calcul analogic care calculează şi obţin semnalul analogic unificat şi convertoarele analogic /
numerice care transformă semnalul de măsurare analogic în semnal de măsurare numeric.
Sistemele mecatronice inteligente sunt caracterizate de faptul că stochează, procesează şi
analizează semnalele obţinute şi execută sarcini adecvate. Structura generală a sistemelor
mecatronice depinde foarte mult de utilitatea şi scopul pentru care sunt produse. Funcţiile de bază
sunt reprezentate de:
- subsistemul cinematic;
- subsistemul de acţionare;
- subsistemul de comandă şi programare;
- subsistemul senzorial.
Un element de bază al tuturor sistemelor mecatronice îl reprezintă ansamblul motor /actuator
– mecanism de acţionare – sarcină. Complectat cu senzori şi cu unitatea de comandă
(hardware&software) configurează un subsistem mecatronic inteligent.
Analiza efectuată asupra modalităţii de implementare a echipamentelor moderne de prelucrare
care pe lângă realizarea unui important indice de productivitate conferă produselor calitatea
necesară participării la competiţia reală a pieţei, a evidenţiat potenţialul tehnic cu ajutorul căruia au
fost realizate echipamentele complexe care pe lângă prelucrarea propriu-zisă efectuează controlul
integrat şi verificarea cotelor obţinute, ţinând sub supraveghere întregul proces tehnologic. Aceste
echipamente sunt foarte apropiate de centrele de prelucrare şi dispun de senzori şi traductoare puse
în valoare de programe software specializate.
Reprezentative pentru acest gen de prelucrări şi verificări „on-line” sunt firmele care
realizează produse de serie mare şi de masă. În astfel de situaţii sunt marile firme care produc prin
prelucrări mecanice scule aşchietoare (burghiu, freze, etc.) şi care dispun de linii automatizate cu
control „on-line”: SANDVIK, GÜHRING, ISCAR, WALTER, etc. Alături de acestea sunt
remarcabile liniile de montaj care asamblează componente electronice/microelectronice de tip
DELL, TOSCHIBA, etc.
În România, preocupări în domeniul realizării de echipamente complexe din categoriile
liniilor tehnologice şi a centrelor de prelucrare au existat şi există în unităţi de învăţământ superior
şi în unităţi de cercetare-dezvoltare şi proiectare din domeniul maşinilor unelte şi sculelor:
Universităţile Politehnice din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov etc.- catedrele de
maşini-unelte, scule, robotică şi mecatronică. Societăţile de import pot asigura nevoile interne cu
echipamente inteligente de prelucrare fabricate de firme consacrate dar în condiţii de eforturi
valutare considerabile şi blocare a dezvoltării creativiţăţii autohtone. De remarcat sunt societăţile
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
31
comerciale din domeniul mecatronicii integratoare cu capital mixt, ca de exemplu: SC Badoterm
AMC Vaslui, SC Contor Group Sa Arad, SC Shaffler Romania SRL Braşov.
Utilizatorii potenţiali ai unor tehnologii care au la bază
echipamente şi control on-line au fost sau sunt societăţi
comerciale cu tradiţie în fabricaţia de produse de înaltă
tehnicitate, ca exemplu: SC HESPER SA Bucureşti, SC
TURBOMECANICA SA Bucureşti, SC Dacia Renault Piteşti
ş.a.În figura a, sunt figurate şi fluxurile de energie (sursă de
energie sistem de acţionare sarcină) şi de informaţie
(senzori sistem de comandă sistem de acţionare). Figura
b, prezintă o schemă de acţionare a unei sarcini mecanice prin
intermediul unui motor, de un anumit tip, între care se
interpune, în cele mai multe cazuri un mecanism de acţionare
cu rolul de a realiza o adaptare a parametrilor cinematici şi
dinamici ai motorului la cei ai sarcinii.
Sistemele de control fac parte din structura sistemelor mecatronice şi integronice inteligente.
Elementele sistemelor mecatronice şi/sau integronice sunt:
Prin definiţie, totalitatea elementelor şi a operaţiilor experimentale pe care se bazează şi pe
care le utilizează măsurarea, constituie „ metode de măsurare inteligente ”.
Senzorii sunt parte integrantă a mecatronicii formând un sistem „mecano-electro-opto-
informatic” destinat identificării şi determinării unor proprietăţi şi îndeplinind o serie de funcţii, de
la emitere semnal de intrare la condiţionarea informaţiei, selectarea şi adiţionarea informaţiei,
amplificarea şi transformarea/prelucrarea informaţiei şi procesarea completă a informaţiei pentru
liniile de comunicaţie către mediul intern şi mediul extern al unei entităţi şi/sau al unei societăţi
postindustriale.
#
SSeennzzoorrii şşii ttrraadduuccttooaarree
O mare parte din elementele tehnice senzitive sunt încadrate în categoria de traductor. Un
traductor este un dispozitiv care converteşte efecte fizice în semnale electrice, ce pot fi prelucrate de
instrumente de măsurat sau calculatoare. În unele domenii, în special în sfera dispozitivelor electro-
optice, se utilizează termenul de detector (detector în infraroşu, fotodetector etc.). Traductoarele
introduse într-un fluid sunt denumite, uneori, probe. O categorie largă o constituie sistemele
terminate în "-metru": de exemplu, "accelerometru" pentru măsurarea acceleraţiei, "tahometru"
pentru măsurarea vitezei unghiulare.
În funcţie de tipul mărimii fizice de intrare, senzorii pot fi clasificaţi în:
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
32
absoluţi, când semnalul electric de ieşire poate reprezenta toate valorile posibile ale mărimii fizice
de intrare, raportate la o origine (referinţă) aleasă;
incrementali, când nu poate fi stabilită o origine pentru toate punctele din cadrul domeniului de
măsurare, ci fiecare valoare măsurată reprezintă originea pentru cea următoare.
Foarte importantă este clasificarea în funcţie de tipul mărimii de ieşire, în:
senzori analogici, pentru care semnalul de ieşire este în permanenţă proporţional cu mărimea
fizică de intrare;
senzori numerici (digitali), la care semnalul de ieşire poate lua numai un număr limitat de
valori discrete, care permit cuantificarea semnalului fizic de intrare.
Clasificarea caracteristicilor senzorilor
Controlul proceselor industriale se îndreaptă către informatizarea grupurilor de instrumente
(senzori, traductoare, palpatoare cu contacte, actuatori ) etc.
Analiza efectuată asupra modalităţii de implementare a echipamentelor moderne de prelucrare
la nivelul UE, care pe lângă realizarea unui important indice de productivitate conferă produselor
calitatea necesară participării la competiţia reală a pieţei, a evidenţiat potenţialul tehnic cu ajutorul
căruia au fost realizate echipamentele complexe care pe lângă prelucrarea propriu-zisă efectuează
controlul dimensional şi verificarea cotelor obţinute, ţinând sub supraveghere întregul proces
tehnologic. Aceste echipamente sunt foarte apropiate de centrele de prelucrare şi dispun de senzori
şi traductoare puse în valoare de programe software specializate.
Un sistem complex de control informatizat este
alcătuit din:
palpator/traductor;
instrument de măsurare diametre interioare;
instrument de măsurare diametre exterioare;
instrumente electronice de verificare alezaje;
instrumente de măsurare alezaje în două puncte;
unitate de afişare/selectare/preselectare;
unitate imprimantă;
unitate procesor (PCI);
unitatea calculator (laptop).
Analiza sistemelor mecatronice şi integronice inovative pentru procese de
prelucrare/montaj în complementaritate UE
Analiza sistemelor mecatronice şi integronice inovative utilizate în industrie are la bază
stadiul şi evoluţia cunoştinţelor şi realizărilor dar şi ale perspectivelor din acest domeniu vast
transdisciplinar şi pluridisciplinar al mecatronicii şi integronice care are ca suport sinergic ingineria
mecanicii de precizie, a sistemelelor electronice de comandă, control, a informaticii şi a bazelor de
date mix.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
33
Un proces tehnologic de prelucrare, montaj şi control poate fi realizat printr-un sistem
mecatronic/integronic alcătuit ca în figurile de mai jos:
În procesul mecanic şi de montaj, sistemul de monitorizare are un rol important. În figura de
mai jos se prezintă un exemplu de sistem de monitorizare şi control pentru un proces mecanic de
prelucrare:
De remarcat că pentru dezvoltarea noilor concepte de control prevăzute cu componente
(senzori, traductoare) de mare acurateţe care să se armonizeze cu realizările şi tendinţele din
domeniul mecatronicii remarcate pe plan european şi mondial, o contribuţie deosebită o are şi
INCDMTM Bucureşti, care până în prezent a pus în practică multe sisteme de control inteligent
pentru aplicaţii dintre cele mai diverse.
RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii:: evaluarea domeniului şi a importanţei mecatronicii în contextul dezvoltării proceselor industriale;
analiza sistemelor mecatronice, în general şi a sistemelor mecatronice cu control integrat, în mod
deosebit;
evidenţierea tehnicilor ,,high-tech” din domeniul controlului;
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
34
analiza direcţiilor actuale de dezvoltare a controlului în procesele de prelucrări mecanice şi
montaj şi evaluarea complementarităţii cu domeniul similar din UE;
prefigurarea noilor sisteme mecatronice pentru monitorizarea proceselor de prelucrare/montaj în
complementaritate UE;
configurarea de noi module cu parametrii de utilizare superiori destinate integrării în sistemele
mecatronice cu control integrat;
analiza tendinţelor europene şi internaţionale specifice domeniului de control pe linii tehnologice
de transfer;
stabilirea direcţiilor de integrare a aparaturii mecatronice în sistemele de prelucrare şi montaj;
elaborarea programelor de măsuri în contextul evaluării capabilităţii industriei
prelucrătoare/montaj a României de integrare calitativă europeană.
VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt:: Valorificarea//valorizarea rezultatului a fost un program de măsuri ( propunere ) prezentat
beneficiarului - Ministerul Economiei si Finantelor:
Măsura Acţiuni Obs.
Pe termen scurt
2011
Factori
implicaţi/ Competenţe
Pe termen mediu
2013
Factori implicaţi/
Competenţe
1.Elaborarea şi implementarea de strategii de dezvoltare / evoluţie economico-financiară mondială
şi naţională, pentru Industria prelucrătoare: domeniul industriei de mecanică fină, mecatronică şi integronică (robotică, optică,
micromecanică, microsisteme, senzori, automatică, etc.), inclusiv sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj.
1.1. - analize, evaluări şi cuantificări ale dinamicii evoluţiei indicatorilor micro /
macroeconomici, specifici domeniului, pentru perioadele delimitate de timp 1.2. - adaptarea strategiilor de dezvoltare, pe baza
noilor condiţii şi creşterii specifice perioadei de criză, conform prognozelor oficiale pentru anii 2010-2011
MECMA-DGPIC / 1.2. Asociaţii şi societăţi
profesionale din domeniu / 1.2. Societăţi comerciale de profil/ 1.2.
INCDMTM Bucureşti / 1.1.,1.2.
1.1. - analize, evaluări şi cuantificări ale dinamicii evoluţiei indicatorilor micro / macroeconomici, specifici domeniului,
pentru perioadele delimitate de timp 1.2. - adaptarea strategiilor de dezvoltare, pe baza noilor condiţii şi creşterii specifice perioadei de criză având ca bază de
plecare prognozele oficiale române şi UE pentru anii 2011-2013 şi realizările din anii 2010-2011 1.3. - refacerea, actualizarea şi elaborarea de noi programe de măsuri
în vederea implementării strategiilor în situaţii limită ( ex: criză economică )
MECMA-DGPIC / 1.2., 1.3. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu /
1.2., 1.3. Societăţi comerciale de profil / 1.2., 1.3. INCDMTM Bucureşti / 1.1., 1.2., 1.3.
2. Adaptarea şi dezvoltarea de fabricaţii competitive
pe piaţă şi de eficienţă ridicată în perioadele de criză şi postcriză economico-financiară, la nivelul Industriei prelucrătoare: domeniul industriei
de mecanică fină , mecatronică şi integronică (robotică, optică, micromecanică, microsisteme,
2.1. – reevaluarea programelor de fabricaţie cu accent
pe produsele cu desfacere certă, cu valoare adăugată mare şi promovabile la export (compatibile ofertei UE)
2.2. – adaptarea produselor în vederea reducerii
MECMA-DGPIC / -
Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu / 2.1.,2.2.,2.3., Societăţi
comerciale de profil / 2.1.,2.2.,2.3. INCDMTM Bucureşti /
2.1. - refacerea programelor de fabricaţie în conformitate cu
rezultatele tehnico-economice obţinute prin promovarea unor sisteme prototip în perioada anterioară, cu aplicabilitate extinsă, la nivelul UE
2.2. - reproiectarea produselor în vederea optimizării proceselor industriale (prelucrări şi montaj)
MECMA-DGPIC / 2.3., 2.4., 2.5., 2.6., 2.7., 2.8.
Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu / 2.1.,2.2., 2.3., 2.4., 2.5., 2.6., 2.7., 2.8. Societăţi comerciale de profil / 2.1.,2.2., 2.3., 2.4., 2.5.,
2.6., 2.7. INCDMTM Bucureşti / 2.2.,2.3.,2.5.,2.6., 2.7.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
35
senzori, automatică, etc.), inclusiv sisteme mecatronice/ integronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj
de înaltă precizie.
consumurilor şi a ecologizării
2.3. – modernizări ale proceselor tehnologice
2.1.,2.2.,2.3.
2.3. - promovarea de optimizări şi eficientizări de procese şi faze tehnologice; tehnologii noi, inovări
2.4.- modernizarea infrastructurii high-tech
prin promovarea de investiţii sustenabile în sistem public-privat, pe bază de competitivitate şi eficienţă
2.5. - identificarea limitelor ce pot impiedica exportul produselor
industriale ale sectorului pe pieţele libere UE
2.6. - elaborarea de strategii şi măsuri pentru eradicarea acestor limite
2.7. - acţiuni pentru promovarea tehnologiilor mecatronice pe noi nişe de piaţă
2.8. - organizarea de clustere locale şi regionale care să faciliteze cooperarea dintre cercetare şi producţie prin transferul de experienţă şi aplicarea bunelor practici UE
3. Identificarea de pachete de proiecte strategice pentru industria prelucrătoare: domeniul industriei de mecanică fină,
mecatronică şi integronică (robotică, optică, micromecanică, microsisteme, senzori, automatică, etc.), inclusiv sisteme mecatronice/integron
ice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj de înaltă precizie şi susţinerea acestora de la bugetul de stat în vederea asigurării
continuităţii în condiţii de criză economică – financiară şi a dezvoltării competitive, în perspectivă.
3.1.–implementarea treptată a automatizării proceselor şi a tehnicilor de măsurare inteligentă, ponderea
semnificativă fiind asigurată de soluţii tehnice hibride ( realizări indigene şi internaţionale de vârf ).
MECMA-DGPIC / 3.1. Asociaţii şi societăţi profesionale din
domeniu / 3.1. Societăţi comerciale de profil / 3.1. INCDMTM Bucureşti / 3.1.
3.1.–implementarea automatizării proceselor şi a tehnicilor de măsurare inteligentă (cu trend de creştere anuală, evaluat la 2% în situaţii quasinormale, fără
ameninţări agresive ale crizei) 3.2.–susţinerea şi stimularea cercetării aplicative, dezvoltării tehnologice şi inovării pentru domeniul industriei de mecanică
fină, mecatronică şi integronică (robotică, optică, micromecanică, microsisteme, senzori, automatică, etc.), inclusiv sisteme mecatronice/integronice de control integrat în
procese de prelucrări mecanice şi montaj de înaltă precizie, evaluat ca având potenţial de competitivitate şi continuitate care poate susţine fabricaţii la nivel
MECMA-DGPIC / 3.1., 3.2. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu / 3.1., 3.2. Societăţi comerciale de
profil / 3.1., 3.2. INCDMTM Bucureşti / 3.1., 3.2.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
36
naţional pe criterii tehnico-economice la nivel UE.
4.Evaluarea implicării firmelor româneşti
specializate în elaborarea strategiilor pentru industria prelucrătoare: domeniul industriei de mecanică fină şi mecatronică şi integronică (robotică, optică,
micromecanică, microsisteme, senzori, automatică, etc.), inclusiv sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj
de înaltă precizie, în vederea susţinerii în continuare în România a capacităţilor existente.
4.1.-analize, evaluări, prognoze
4.2.-susţinere financiară de la bugetul de stat pentru programe şi iniţiative conforme scopului menţinerii în funcţiune a capacităţilor în perioada actual
MECMA-DGPIC / 4.1., 4.2.
Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu / 4.1., 4.2. Societăţi comerciale de profil /
4.1., 4.2. INCDMTM Bucureşti / 4.1., 4.2.
4.1.-analize, evaluări , prognoze
4.2.-susţinere financiară de la bugetul de stat pentru programe şi iniţiative conforme scopului menţinerii în funcţiune a capacităţilor în perioada de după criza econonico – financiară şi de relativă dezvoltare
ulterioară a acestora.
MECMA-DGPIC / 4.1.,4.2. Asociaţii şi societăţi
profesionale din domeniu / 4.1., 4.2. Societăţi comerciale de profil / 4.1., 4.2. INCDMTM Bucureşti / 4.1., 4.2.
5. Elaborarea unui
program pentru formare şi reconversia profesională în Industria prelucrătoare: domeniul mecatronică şi integronică
( inclusiv sisteme mecatronice/ integronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj de înaltă precizie).
5.1.-iniţierea de
activităţi pentru formarea resurselor umane
5.2.-evaluarea posibilităţilor de finanţare a activităţilor de formare profesională
5.3.-analiza capacităţii de adaptare a personalului la schimbările induse de perioada de criză
MECMA-
DGPIC/ 5.1., 5.2., 5.3. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu/ 5.1.,
5.2.,5.3. Societăţi comerciale de profil / 5.1., 5.2.,5.3. INCDMTM Bucureşti /
5.1., 5.2.,5.3.
5.1.-elaborarea şi
derularea de activităţi pentru formarea continuă a resurselor umane
5.2.-susţinerea finanţării în continuare a activităţilor de formare profesională, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în perioada de relativă
relansare economică
5.3.-organizarea de activităţi pentru creşterea gradului de acces şi utilizarea a tehnologiei informaţiei la formule specifice de formare profesională
5.4.-dezvoltarea investiţiilor pentru formarea profesională continuă cu utilizarea sprijinului Fondului Social European
5.5.-dezvoltarea capacităţii de adaptare a
personalului la schimbările induse de perioada de criză şi în perioada de relativă relansare economică
MECMA-DGPIC/
5.2.,5.3.,5.4.,5.5. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu/ 5.1.,5.2.,5.3.,5.4., 5.5. Societăţi comerciale de profil / 5.1.,5.2.,5.3.,5.4., 5.5. INCDMTM Bucureşti
/ 5.1.,5.3.., 5.5.
6. Elaborarea de proiecte pilot specifice domeniului,
cu derulare integrată
6.1.-analize, evaluări, sinteze, prognoze referitoare la
domeniul
MECMA-DGPIC/ 6.1.
Asociaţii şi
6.1.-elaborare de proiecte pilot în vederea implementării soluţiilor
innovative şi economice în
MECMA-DGPIC/ - Asociaţii şi societăţi
profesionale din
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
37
a etapelor şi finalizarea prin implementare.
mecatronică şi integronică ( inclusiv sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj
de înaltă precizie) în vederea elaborării propunerilor de proiecte pilot
societăţi profesionale din domeniu/ 6.1. Societăţi comerciale
de profil / 6.1. INCDMTM Bucureşti/ 6.1.
domeniul mecatronică şi integronică ( inclusiv sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj de înaltă precizie)
domeniu/ 6.1. Societăţi comerciale de profil / 6.1. INCDMTM Bucureşti/ 6.1
7.Crearea, organizarea şi funcţionarea unei
entităţi cu atribuţii în promovarea industrial competitivă în subordinea MECMA, cu atribuţii în domeniul industriei de
mecanică fină, mecatronică şi integronică (robotică, optică, micromecanică, microsisteme, senzori, automatică, etc.), inclusiv
sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj şi înaltă precizie.
7.1.– elaborarea de analize pentru
monitorizarea fenomenelor şi evoluţiilor în scopul stabilirii politicilor şi intervenţilor la diferite nivele -evidenţierea şi
evaluarea aspectelor de criză şi elaborarea de programe şi măsuri de intervenţie imediată 7.2.–responsabilităţi de operator strategic
al activităţii de asistenţă tehnică pentru implementarea programelor la nivel UE, evaluarea realizării obiectivelor ţintă, utilizarea
eficientă a resurselor
MECMA-DGPIC/ 7.1.,7.2.
Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu/ 7.1.,.7.2. Societăţi comerciale/
7.1.,7.2. INCDMTM Bucureşti/ 7.1.
7.1.-în domeniul activităţii strategice: -proiectarea, promova-
rea şi implementarea de programe de restructurare, dezvoltare, modernizare şi impact ale operatorilor economici -proiectarea şi implementarea de strategii şi politici industriale pe
domenii şi subdomenii ale sectoarelor industrial în domeniul domeniul mecatronică şi integronică ( inclusiv sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi
montaj de înaltă precizie) 7.2. - elaborarea de analize sectoriale, factoriale şi teritoriale pentru monitorizarea fenomenelor şi evoluţiilor din domeniu
- evidenţierea şi evaluarea aspectelor de criză şi elaborarea de programe şi măsuri de intervenţie 7.3.– responsabilităţi pentru elaborarea strategiilor de politici industriale la nivel
naţional, de dezvoltare în domeniul ( inclusiv sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj de înaltă precizie), pentru crearea şi promovarea brandurilor
autohtone 7.4.–responsabilităţi privind elaborarea şi integrarea de instrumente noi pentru sprijinirea IMM-urilor şi evaluarea activităţii şi
performanţelor acestora, etc.
MECMA-DGPIC/ 7.1., 7.2., 7.3., 7.4.,7.5. Asociaţii şi societăţi
profesionale din domeniu/ 7.1., 7.2., 7.3., 7.4.,7.5. Societăţi comerciale/ 7.1., 7.2., 7.3., 7.4.,7.5. INCDMTM Bucureşti/ 7.2., 7.3., 7.4.,7.5.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
38
8.Implicarea responsabilă a INCD-urilor din subordinea MECMA în rezolvarea problematicilor complexe şi
strategice pentru industria prelucrătoare: domeniul mecatronică şi integronică ( inclusiv sisteme mecatronice de
control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj şi înaltă precizie ).
8.1-desiminarea rezultatelor provenite din activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate de specialiştii din INCD-uri
8.2-colaborări contractuale între diferitele entităţi interesate: INCD-uri, universităţi şi centre de cercetare universitare, agenţi
economici-societăţi comerciale etc. -
MECMA-DGPIC/ - Asociaţii şi societăţi profesionale din
domeniu/ 8.1., 8.2. Societăţi comerciale/ 8.1., 8.2. INCDMTM Bucureşti/ 8.1., 8.2.
8.1-desiminarea rezultatelor provenite din activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate de specialiştii din INCD-uri din MECMA
8.2-colaborări contractuale între diferitele entităţi interesate: INCD-uri, universităţi şi centre de cercetare universitare, agenţi economici-societăţi comerciale etc.
8.3-înfiinţarea unei entităţi de tip „Consiliului Cercetării, Dezvoltării, Inovării din România”, responsabil la nivel naţional cu strategia cercetării româneşti în compatibilitate şi
complementaritate cu strategia cercetării europene, inclusiv strategia Lisabona şi, care, să asigure interfaţa cu celelalte consilii ce activează la nivel European cu precădere în
domeniul mecatronică şi Integronică ( inclusiv sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj şi înaltă precizie j).
MECMA-DGPIC/ 8.1. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu/
8.1., 8.2., 8.3. Societăţi comerciale/ 8.1., 8.2., 8.3. INCDMTM Bucureşti/ 8.1., 8.2., 8.3.
9.Iniţierea şi
stimularea schimbărilor de structură la nivel sectorului industrial cu deosebire în domeniul mecatronică şi integronică ( inclusiv sisteme
mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj şi înaltă precizie ).
9.1- proiectarea tehnologiilor noi, a celor neconvenţionale şi IT, pentru agenţii economici -
MECMA-
DGPIC/ 9.1. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu/ 9.1. Societăţi
comerciale/ 9.1. INCDMTM Bucureşti/ 9.1.
9.1.- lansarea şi
implementarea tehnologiilor noi, a celor neconvenţionale şi IT, la agenţii economici 9.2.- elaborarea şi implementarea de strategii în vederea creşterii exporturilor
MECMA-DGPIC/
9.1., 9.2. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu/ 9.1., 9.2. Societăţi comerciale/ 9.1., 9.2. INCDMTM Bucureşti/ 9.1., 9.2.
10. Elaborarea şi
implementarea de măsuri pentru accesul şi participarea în pondere tot mai mare a IMM-urilor la proiecte de CDI în mecatronică şi
integronică ( inclusiv sisteme mecatronice de
10.1.- elaborarea de
măsuri pentru accesul şi participarea în pondere tot mai mare a IMM-urilor la proiecte de CDI, prin considerarea drept cofinanţare
afondurilor reinvestite din profit
MECMA-
DGPIC/ 10.1. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu/ 10.1.
Societăţi comerciale/ 10.1.
10.1- implementarea de
măsuri pentru accesul şi participarea în pondere tot mai mare a IMM-urilor la proiecte de CDI, prin considerarea drept cofinanţare afondurilor reinvestite din profit
10.2.-implicarea INCD-urilor la aplicarea pentru activităţi finanţate din
MECMA-DGPIC/
10.1.,10.2. Asociaţii şi societăţi profesionale din domeniu/ 10.1.,10.2. Societăţi comerciale/ 10.1.,10.2. INCDMTM Bucureşti/
10.1.,10.2.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
39
De asemenea, a fost elaborat un articol:„Integrated mechatronic control systems
in machining and assembly processes.Present and future” în revista „The Romanian Review
Precision Mechanics, Optics & Mechatronics, 2010 (20), No. 38” / Revista este cotata B+ şi inclusă
în BDI EBSCO.
control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj şi înaltă precizie ), prin considerarea drept cofinanţare
afondurilor reinvestite din profit.
-
INCDMTM Bucureşti/ 10.1.
fonduri structurale, ca urmare a nivelului superior de informare şi cunoaştere a problematicii sectorului industrial şi a domeniulului Mecatronică ( inclusiv Sisteme
mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj)
11. Elaborarea unui program strategic transfrontalier pentru mecatronică şi
integronică ( inclusiv sisteme mecatronice de control integrat în procese de prelucrări mecanice şi montaj şi înaltă precizie ), în vederea consolidării
şi extinderii reciproce a fabricaţiilor şi competenţelor specifice.
11.1.- iniţierea accesului la capitalul extern şi intern pentru dezvoltarea
regională 11.2.-organizarea de evenimente de informare şi
promovare privind strategiile transfrontaliere şi propunerile pentru derulare şi implementare;
MECMA-DGPIC/ 11.1., 11.2. Asociaţii şi
societăţi profesionale din domeniu/ 11.1., 11.2. Societăţi comerciale/ 11.1., 11.2.
INCDMTM Bucureşti/ 11.1., 11.2.
11.1.-dezvoltarea accesului capitalului extern şi intern pentru dezvoltarea regională de
noi capacităţi productive şi stabilizarea, extinderea şi permanenta modificare a celor în funcţiune 11.2.-colaborarea cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică, prin participarea experţilor MECMA – DGPIC, asociaţiile profesionale şi patronale de profil şi ai entităţilor CDI la proiecte sau evenimente promovate de OCDE la nivel
internaţional 11.3.-organizarea de evenimente de informare şi promovare privind strategiile transfrontaliere şi propunerile pentru derulare şi implementare
11.4.-elaborarea şi derularea de programe pentru modificarea activităţilor de comercializare a produselor/sistemelor/tehnologiilor şi serviciilor de piaţă şi respectiv, pentru
sprijinirea transferului afacerilor
MECMA-DGPIC/ 11.1.,11.2.,11.3., 11.4. Asociaţii şi societăţi profesionale din
domeniu/ 11.1.,11.2.,11.3., 11.4. Societăţi comerciale/ 11.1.,11.2.,11.3., 11.4. INCDMTM Bucureşti/ 11.1.,11.2.,11.3., 11.4.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
40
Denumire Program Cercetare: PCDI2
Nr.contract: 71-078/ 58-P2
Acronim proiect: DIASYS
Durata proiect: 14.09.207-
30.06.2010
Coordonator proiect: CNMP
Director proiect: MIRON ZAPCIU – UPB-
CNCPST
Parteneri:
P1: ICTCM Bucuresti
P2: INCDMTM Bucuresti
P3: INMA Bucuresti
P4: INIMM Bucuresti
DIAGNOSTICARE VIBROACUSTICĂ IN-SITU APLICABILĂ
LA MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE INDUSTRIALE ÎN VEDEREA
CONSTITUIRII UNUI SERVICIU DE MENTENANŢĂ
PREDICTIVĂ
Autori: Miron Zapciu (UPB-CNCPST) , Leonard Mihaescu(ICTCM),
Aurel Abalaru(INCDMTM), Mihai Matache(INMA)
DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::
Proiectul propune o tehnica de diagnosticare a starii tehnice a masinilor si echipamentelor
industriale pe baza unei analize combinate vibratii si/sau zgomot, dupa o procedura care sa elimine
factorii perturbatori ce ascund defectul. Se obtin spectre de vibratii care vor fi dublate de
investigatii pe baza de zgomot la functionarea in-situ. Proiectul creeaza un serviciu nou, special
destinat utilizatorilor de echipamente industriale din constructia de masini-unelte, echipamente
complexe, masini agricole si instalatii conexe. Obiectivul acestei tehnici de diagnosticare este de a
determina daca: masina poate continua sa opereze fara a lua nici o masura; anumite actiuni de
mentenanta pot fi realizate, la anumite momente in timp; diagnosticul analitic ar trebui sa fie facut
pentru a determina cauzele care au produs avariile masinii; masina ar trebui oprita imediat pentru a
evita o avarie. In evaluarea masinii se remarca faptul ca nu este disponibila o singura variabila
direct masurabila. Ca si in domeniul medical, nu exista doar o singura variabila pentru a determina
conditia de sanatate a unei persoane, deci in termeni tehnici, doar semne individuale ale avariilor
pot fi masurate iar o decizie poate fi luata in conditii generale. Cu cat vor fi mai evidente semnele
avariilor care sunt masurate, cu atat va fi mai exacta evaluarea starii de functionare a masinii.
Evaluarea conditiei de functionare a unei masini utilizand valorile generale ale nivelului de vibratii
si zgomot este metoda cea mai simpla si mai rapida de a realiza o diagnosticare. Necesitand costuri
scazute, aceasta metoda produce rezultate de incredere si genereaza informatii pentru o recunoastere
timpurie a avariilor si dezechilibrelor, o planificare optima a actiunii de mentinere si a prevenirii
unor avarii si a intreruperilor de productie.
RReessppoonnssaabbiilliittăăţţiillee tteehhnniiccee aallee IINNCCDDMMTTMM iinn ccaaddrruull pprrooiieeccttuulluuii
INCDMTM, partener 2 proiectul DIASYS, a avut responsabilitati in cadrul fiecarei etape, dupa cum
urmeaza:
Etapa I: Analiza de stadiu actual si studiul teoriei de diagnosticare aplicata pentru
mentenanta predictiva;
Au fost prezentate tehnicile de masurare si analiza a marimilor fizice (vibratii si zgomote) produse
de masinile si echipamentele industriale in timpul functionarii. Analiza emisiilor masinilor
industriale s-a facut atat in domeniul formei de unda cat si in domeniul spectral; au fost analizate
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
41
tipurile de senzori si treptele de prelucrare a datelor furnizate de senzori: nivelul semnalului, varful
semnalului, RMS, limitele dinamice, spectrul de putere; au fost prezentate ,,semnaturi de eroare”
specifice diferitelor tipuri de defecte mecanice ale elementelor de rotatie din masinile si
echipamentele industriale: nealiniere, dezechilibru, defecte rulmenti (inel exterior, inel interior,
bile), roti dintate, transmisie prin curele, motoare electrice.
Au fost analizate emisiile vibro-acustice produse in timpul procesului de prelucrare pe o masina de
rectificat, controlul lor fiind foarte important pentru mentinerea calitatii procesului de prelucrare.
Etapa II: Elaborare modele experimentale, metode, tehnici de analiza spectrala in domeniul
vibroacusticii;
INCDMTM, in etapa II, a elaborat proceduri pentru masurari tehnice sau de control a parametrilor
de zgomot generat de masinile de rectificat:
masurari tehnice sau de control (masurari clasa 2 sau 3) a nivelurilor de presiune acustica ale
emisiei masinilor de rectificat, montate pe podea, la locul de munca si in alte pozitii precizate din
apropiere, intr-un camp semireverberant sau in orice mediu care indeplineste anumite conditii de
calificare;
masurarea nivelului de zgomot emis de masinile unelte pentru prelucrarea prin aschiere a metalelor,
stabile, fara limitare de gabarit si putere instalata si echipate cu accesorii normale pentru exploatare
in scopul:
Verificarii incadrarii nivelului de zgomot emis in limitele admise in standarde sau in
legislatia in vigoare;
identificarea principalelor surse de zgomot in vederea adoptarii unor masuri de reducere a
zgomotului;
compararea nivelului de zgomot emis de masini similare
Masurarea nivelului de zgomot se concretizeaza in determinarea urmatoarelor caracteristici:
nivelul de presiune acustica;
nivelul de putere acustica;
nivelul de presiune acustica in pozitia de lucru a operatorului la masina unealta.
EEttaappaa IIIIII:: Experimentarea solutiei propuse de corelatie vibratie-zgomot ca metoda de diagnosticare in
conditii industriale pentru sisteme mecanice si mecatronice complexe;
Experimentarile s-au efectuat pe o masina de rectificat RU 100, din sectia de microproductie a
INCDMTM. Experimentarile au vizat:
masurarea vibratiilor in lagarele discului abraziv, in doua sectiuni, in gol
masurarea vibratiilor in lagarele discului abraziv, in doua sectiuni, in sarcina
echilibrarea discului abraziv cu doua greutati
masurarea vibratiilor in lagarele discului abraziv, in doua sectiuni, dupa echilibrare
masurarea vibratiilor motorului de antrenare piatra, cuplat prin curele cu axul discului abraziv
masurarea vibratiilor motorului de antrenare piatra, decuplat de axul discului abraziv
masurarea vibratiilor pompei de racire
Lantul de masurare a fost compus din doua accelerometre Kistler 8702/ B50, traductor de
turatie fotoelectric SM312FQD pentru sincronizarea datelor analizate cu turatia discului abraziv,
modul de achizitie NI USB 9233, laptop HP 9111, software dedicat.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
42
(a) (b)
Fig. 1 Spectre de frecvente disc neechilibrat (a) si echilibrat (b), lagar 1 si lagar 2
(a) (b)
Fig. 2 Diagrame polare disc neeechilibrat (a) si echilibrat (b) lagar 1 si lagar 2
(a) (b)
Fig. 3 Spectre de frecvente motor electric si lagar 2 (a) si(b) - pompa de racire lagar 2
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
43
EEttaappaa IIVV::
Demonstrarea utilităţii serviciului de diagnosticare;
Demonstrarea practica a utilitatii serviciului de diagnosticare s-a realizat in atelierul de prelucrari
mecanice al INCDMTM.
EEttaappaa VV:: Demonstrarea functionalitatii solutiei propuse; Stabilirea procedurilor privind accesarea
serviciului de diagnosticare;
In etapa 5, INCDMTM a testat eficienta serviciului de mentenanta predictiva bazata pe
analiza zgomot- vibratii, pe masinile de rectificat din dotare: rotund exterior, rotund interior, plan si
in coordonate cu axa verticala.
Au fost analizate urmatoarele marimi:
- vibratiile in lagarele discului abraziv, in doua sectiuni, in gol
- vibratiile in lagarele discului abraziv, in doua sectiuni, in sarcina
- vibratiile transmisiei prin curele
- vibratiile motorului de antrenare piatra
- vibratiile pompei de racire
- emisiile acustice generate in timpul procesului de prelucrare
- zgomotul produs de motorul de antrenare
- zgomotul produs de pompa de racire
Masuratorile efectuate au evidentiat starea de sanatate a masinilor unelte; prin verificari
periodice se va stabili trendul de defectare al principalelor componente ale masinii unelte.
Etapa VI:Experimentarea si verificarea finala a serviciului de diagnosticare. Validarea
rezultatelor; Finalizarea noului serviciu inovativ pentru IMM-uri. Diseminarea rezultatelor.
In etapa VI, INCDMTM a participat la experimentarea si verificarea finala a serviciului de
diagnosticare. Problema fundamentala a serviciului de diagnosticare o constituie capacitatea de a
recunoaste, de a detecta din multiplele semnale de eroare inregistrate ,,semnatura de eroare” a
fiecarui component mecanic, pneumatic, hidraulic, electric din cadrul masinii unelte:
defecte datorate frecarii uscate din lagare, rulmenti;
defecte in rulmenti: bile, cai de rulare interioare/ exterioare, colivii;
defecte in motorul electric de antrenare: rotor, stator, camp electromagnetic, rulmenti
defecte in pompa cu roti dintate: dinti uzati, fisurati, cu depuneri sau lovituri, cu abateri de
forma, cu excentricitati, abateri de pas
defecte de curea: rasucire, neuniformitati, neparalelisme
nealinieri intre elementele de transmitere a miscarii
Datele de analiza a vibratiilor si zgomotului se inregistreaza in formularele specifice fiecarui
tip de utilaj, care contin atat valorile curente, cat si limitele admisibile. Stabilirea limitelor
admisibile au fost facute in conformitate cu standardele internationale in vigoare: ISO 1925 / 2001 - Mechanical vibration -- Balancing – Vocabulary ISO 1940-1/ 2003 - Mechanical vibration -- Balance quality requirements for rotors in a constant (rigid)
state - Part 1: Specification and verification of balance tolerances
ISO 1940 -2/ 1997 - Mechanical vibration -- Balance quality requirements of rigid rotors -- Part 2: Balance errors
ISO 13373-1/ 2002 - Condition monitoring and diagnostics of machines -- Vibration condition monitoring -
Part 1: General procedures
ISO 13373-2/ 2005 - Condition monitoring and diagnostics of machines -- Vibration condition monitoring - Part 2: Processing, analysis and presentation of vibration data
ISO 13379 / 2003 - Condition monitoring and diagnostics of machines - General guidelines on data
interpretation and diagnostics techniques ISO 13380 / 2002 - Condition monitoring and diagnostics of machines -- General guidelines on using
performance parameters
ISO 17359 / 2003 - Condition monitoring and diagnostics of machines -- General guidelines
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
44
Denumire Program Cercetare:
INOVARE 2008
Nr.contract: 169/2008
Acronim proiect: PREMAT-DRUP
Durata proiect: iunie 2008-iulie2010
Coordonator proiect:
SC.HESPER SA.
Director proiect:
Ing. Corneliu Stan
Parteneri:
P1: INCDMTM Bucuresti
P2: UPB – CNCPST-OPTIMUM Bucuresti
FAMILIE DE PRESE HIDRAULICE DE LABORATOR PENTRU
INCERCAREA SI CARACTERIZAREA MATERIALELOR
SPECIFICE CONSTRUCTIEI DE DRUMURI SI PODURI DE SOSEA
Autor(i): ing. IOAN LATA
DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::
Obiectivul proiectului a vizat realizarea unei Presa hidraulica multitest de laborator pentru
incercarea materialelor de constructie drumuri.
Presa hidraulica multitest de laborator pentru incercarea mixturilor asfaltice, cod PREMAT-0,
este utilizata la testarea si caracterizarea materialelor de mixtura asfaltica prin incercari de:
incovoiere, compresiune si incercarea Marshall. Incercarile se fac conform STAS 1338/2-87
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
45
compatibil cu normativele europene si internationale: EN 12697-34, ASTM D 1559, BS 59,
AASHTO 245 si CNR 30, utilizand epruvete cu dimensiuni conforme reglementarilor in vigoare.
Presa este constituita din doua module distincte: grupul hidraulic( poz.1), ce contine sursa
de alimentare hidraulica cu blocul hidraulic si modulul presa (poz.2.), care asigura
materializarea postului de lucru si realizarea conditiilor de incercare.
Grupul hidraulic ( fig.2) asigura realizarea si reglarea cu precizie a parametrilor hidraulici:
presiune , debit, astfel incat sa se obtina fortele si vitezele de lucru necesare in procesul de
incercare a materialelor din mixtura asfaltica.
Grupul hidraulic este format din sursa de alimentare hidraulica si blocul hidraulic .
Sursa de alimentare hidraulica asigura sursa de presiune hidraulica, debitul si finetea de
filtrare a uleiului si este formata din: bazinul de ulei ( poz.1), ansamblul motor electric-pompa
hidraulica-cuplaj de legatura (poz.2) si filtrul de ulei. Admisia pompei este legata la bazinul de ulei,
iar refularea la filtrul de ulei. Motorul electric este alimentat de la cutia electrica de putere. Filtrul
este amplasat pe laterala bazinului de ulei in interiorul acestuiade
Blocul hidraulic asigura reglarea si masurarea presiunii hidraulice , reglarea debitului de
lucru si se compune din: supapa de presiune( poz.4), distribuitorul cu sertar( poz.5), robinetul cu
manometrul antivibrator( poz.3) , regulatorul de debit ( poz. 7), placa distribuitor (poz.6) si
traductorul de presiune
( poz.8). Toate elementele componente sunt amplasate deasupra bazinului de ulei pe o placa
distribuitor ( poz.6), prevazuta cu legaturi de intrare-iesire pentru pompa, bazinul de ulei si
cilindrul hidraulic al presei de incercat ; legaturile sunt realizate cu nipluri si furtunuri de presiune
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
46
M22x1,5. Toata instalatia hidraulica este realizata pe un Dn= 6 , marime ce asigura debitele,
respectiv vitezele de lucru necesare in procesul de incercare a epruvetelor de mixtura asfaltica.
Bazinul de ulei (poz.1.) este o structura metalica de rezistenta construita din cornier si tabla,
executata prin sudura de etansare. Batiul se sprijina pe 4 picioare de inaltime convenabila care
trebuie sa asigure golirea uleiului din bazin printr-un buson amplasat pe fundul si/sau partea laterala
a bazinului.
Pe bazin este amplasata placa suport pe care sunt asezate componentele grupului. Bazinul este
prevazut cu accesorii pentru umplere, golire, vizitare, retur ulei, indicarea nivelului. Priza de ulei
este amplasata pe partea superioara a bazinului iar prin furtun este legata la admisia placii
distribuitor.
Pompa hidraulica (poz.2) este o pompa cu roti dintate cu debit constant: Vg= 1,7 cm3/ rot.,
marime dimensionala 1, presiunea max.250 bar. Pompa se prinde pe flansa fata a motorului electric
si este actionata prin intermediul unui cuplaj de preluare a dezaxarilor functionale. Admisia pompei
este legata la bazinul de ulei iar refularea la priza de ulei. Motorul electric, cuplajul si pompa
hidraulica formeaza un subansamblu functional produs de HESPER SA (poz.2) si se monteaza
vertical pe fata superioara a bazinului, printr-o gaura de acces corespunzatoare, cuplajul si pompa
hidraulica ramanand in interiorul bazinului de ulei.
Filtrul de ulei este amplasat in lateralul bazinului de ulei pe un suport creeat pe bazin in acest
scop. Iesirea din filtru se leaga printr-un furtun de presiune la intrarea in blocul hidraulic.
Modul presa hidraulica ( fig.3) asigura materializarea postului de lucru si masurarea fortelor si
vitezelor de incercat si contine: batiul cu coloane( poz.1 si 2) , cilindru hidraulic (8), dispozitivul de
prindere si pozitionare al epruvetelor( 5), senzorul de deplasare(6), modulul electro-electronic de
comanda si actionare si calculatorul electronic incorporat.
Batiul (1) este o constructie sudata din tevi dreptunghiulare pe care se monteaza, in partea
inferioara, cilindrul hidraulic, iar in partea superioara sistemul de doua coloane (2) si trei grinzi
transversale( 3) - inferioara, intermediara si superioara- ce creeaza spatiul de lucru. Intre grinda
intermediara mobila si corpul de presiune fix si montat pe grinda superioara, se afla montate
traductorul de deplasare (6) si dispozitivul de prindere si pozitionare epruveta (5) .
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
47
Cilindrul hidraulic (8) se prinde de batiu prin intermediul grinzii inferioare cu ajutorul unei
flanse amplasate pe capacul fata al cilindrului prin suruburi si piulite de prindere; cilindrul este cu
dublu efect si asigura fortele si vitezele de lucru.
Dispozitivul de prindere si pozitionare epruvete (5) se monteaza centrat pe axa presei intre
grinda
intermediara mobila si suportul de presiune fix, montat pe grinda superioara. Presa este dotata cu
trei tipuri de dispozitive, corespunzator celor trei tipuri de incercari:
- dispozitiv de incecat la compresiune;
- dispozitiv de incercat la incovoiere;
- dispozitiv pentru incercarea MARSHALL.
Dispozitivele se compun din placi, suporti, coloane si bucsi de ghidare, stifturi de centrare,
repere de orientare in asa fel incat epruveta sa poata fi asezata conform cerintelor de incercare si sa
asigure directia corecta de aplicare a fortelor pentru ficare tip de incecare.
Senzorii de presiune (aflat pe grupul hidraulic)si senzorul de deplasare(poz.6) sunt
intercalati in lantul de masurare , semnalele lor digitale fiind preluate si prelucrate modulul
electronic al presei. Din motive obiective (reducerea cheltuielilor materiale), masurarea fortei este
realizata indirect, prin masurarea presiunii de lucru utilizand senzorul de presiune cu semnal de
iesire digital, montat pe blocul de actionare hidraulic. Modulul electronic utilizeaza functia de
transfer pentru obtinerea fortei de incercare: F= 9,8x1,019716xpxS (N) unde : F= forta la piston
(N), p=presiunea (bar) si S= suprafata activa a pistonului (cm2); diametrul interior al cilindrului este
= 80 mm., deci o suprafata activa de A= 50,24 cm2 si deci:
F= 502,059212xp (N)
Senzorul de deplasare(poz.6) este de tip rezistiv si se monteza pe un suport vertical,
amplasat in lateralul dispozitivului de incercare, si permite reglarea punctului de zero pentru toate
cele trei tipuri de incercari. Miezul mobil al traductorului este fixat ,prin sistemul sau de prindere,de
o brida solidara cu corpul de presiune, masuratoarea deplasarii realizandu-se intre grinda
intermediara mobila si corpul de presiune fix.
Modulul electro-electronic de actionare si comanda.
Modulul electro-electronic (poz7) asigura legatura intre calculatorul electronic incorporat si
elementele de comanda, stare, masurare si pozitie a presei. Se alimenteaza de la reteaua de 220
V/50 Hz si are porturi pentru:
- traductorii de deplasare, presiune ;
- comanda electrica a distribuitorului hidraulic;
- comanda electrica si preluare semnal pentru limitatorii de presiune si deplasare;
-comanda contactoarelor pentru alimentarea motorului electric de actionare a pompei
hidraulice.
Pupitrul de comanda si display-ul modulului electronic permit selectarea parametrilor de
incercare ( forta, debit, respectiv viteza) si vizualizarea rezultatelor inregistrate.
Calculatorul este incorporat in modulul electronic si asigura conducerea procesului de
incercare al presei pe baza unui soft specific pentru conditiile de lucru ale incercarilor
Pentru un acces comod si facil la postul de lucru, modulul presa hidraulica se aseaza pe un banc
de lucru cu inaltimea de cca.700mm( cota de 1529 mm este informativa).
CCaarraacctteerriissttiiccii::
- tipuri de incercari: - compresiune
- incovoiere
- incercarea Marshall.
- tensiunea de alimentare: 380/220V/50Hz
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
48
- puterea si turatia motorului electric de antrenare a pompei de alimentare: 1,1 kW/1500
rot/min.
- tipul pompei hidraulice: pompa cu roti dintate , Gr.1, Vg = 1,7 cm3/rot.
- cilindrul hidraulic:
- cu dublu efect;
- diametrul interior Ø 80mm;
- diametrul tijei Ø 56 mm;
- cursa 100mm;
- prindere ,cu suruburi pe flansa fata.
- forta de incercare: max 100 kN.
- presiunea de lucru: max.200 bar.
- viteza de deplasare a pistonului: reglabila continuu in domeniul 15-60 mm/min.
- volumul bazinului de ulei: 63 l
- senzorul de deplasare:
- cursa: 50 mm;
- precizie: 0,1 mm.
- traductor de presiune:
- mediul de lucru: ulei hidraulic;
- domeniul: 0250 bar;
- clasa de precizie: 2,5;
- semnal de iesire: 420 mA ;
- racord: G1/4.sau M18x1,5
RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii::
realizarea si experimentarea unui prototip de Presa hidraulica multitest de laborator
pentru incercarea materialelor de constructie drumuri, produs competitiv prin preturile de fabricatie
relativ reduse.
VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt::
Printre potentialii beneficiari se amintesc:
societatile comerciale cu activitati axate pe constructia de drumuri si poduri pentru sosea;
unitatile si laboratoarele teritoriale/regionale ale AND;
unele din laboratoarele institutelor de cercetare de specialitate: CESTRIN, INCERTRANS,
INCERC, etc.;
unele din laboratoarele Universitatilor Tehnice in cadrul facultatilor de constructii.
Coordonatorul de proiect SC. HESPER SA. este principalul beneficiar al rezultatelor
cercetarii si prin realizarea unor astfel de prese poate satisface cerintele de piata pentru astfel de
produse.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
49
Denumire Program
cercetare:INOVARE
Nr.contract: 195 / 19.08.2008
Acronim proiect: PATMED
Durata proiect: 19.08.2008-30.09.2010
Coordonator proiect:
SC ECOPROIECT SRL Bucuresti
Director proiect:
Ing. SORIN PASAT
Parteneri: fara parteneri
P1: INCDMTM Bucuresti P2: UMF Carol Davila Bucuresti
PATURI MEDICALE POLIFUNCTIONALE,
Tip PATMED 1 si PATMED 2
Autor: ing. IOAN LUNG
DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::
Paturile medicale polifunctionale, tip PATMED 1-0 si PATMED 2-0, sunt utilizate in
unitatile sanitare, ele asigurand un nivel ridicat de confort pacientului, o manevrabilitate usoara,
netraumatizanta si sigura, asigurand in acelasi timp transferul acestuia pe alte unitati suport,
pozitionarea sa pentru diferite tratamente, adaptabilitate la echiparea cu aparatura pentru tratamentul
si monitorizarea pacientului. Paturile medicale polifunctionale se caracterizeaza prin:
manevrabilitate, polifunctionabilitate, fiabilitate, ergonomicitate, flexibilitate si reglare la pozitia
dorita.
Paturile medicale polifunctionale, tip PATMED 1-0 si PATMED 2-0, se caracteri-zeaza
prin:
manevrabilitate – folosirea usoara si fara efort de catre personalul medical;
polifunctionalitate – posibilitatea de utilizare intr-o arie larga de aplicatii medicale;
fiabilitate ridicata – posibilitatea utilizarii timp indelungat fara defectiuni majore sau
pierderea caracteristicilor initiale;
ergonomicitate – adaptabilitate la arii largi de pacienti cu diferite dimensiuni si mase,
inclusiv utilizarea in spatii inguste;
reglaj – posibilitatea de reglaj pe inaltime si lungime, inclusiv de pozitionare secventionala
a suportului de sustinere a pacientului;
pozitionare – aducerea in pozitia dorita prin comanda;
flexibilitate – adaptarea si repozitionarea usoara a unor elemente si subansamble pentru
trecerea de la o aplicatie la alta;
conexiuni – posibilitatea de cuplare rapida de aparate si echipamente medicale pentru
monitorizarea continua a unor functii: temperatura, tensiune, puls, oximetrie, etc.
1
Functionarea patului se desfasoara pe baza comenzilor de la panoul de comanda.
Paturile medicale polifunctionale sunt realizate în două variante:
- Varianta I se caracterizează prin urmatoarele posibilitati de deplasare: elevare, nclinare faţă,
înclinare spate, sprijin cap şi sprijin picioare;
- Varianta II de pat medical se caracterizeaza prin urmatoarele posibilitati de deplasare:
elevare, înclinare faţă, înclinare spate şi înclinări bilaterale.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
50
Pat medical polifunctional varianta I
Patul polifunctional, tip PATMED -01 se compune din:
- ramă inferioară;
- ramă superioară;
- mecanism pentru elevare;
- mecanism pentru cap;
- mecanism pentru picioare;
- modul electric de alimentare şi comandă.
Rama inferioară este construită din ţeavă dreptunghiulară 60x30x2 [mm] la care se montează
patru roţi (2 roţi libere şi 2 roţi cu frână) în partea de jos, care asigură deplasarea patului pe
pardoseală. Pe două ţevi dreptunghiulare 30x20x1,5 [mm] se montează suportul pentru articulaţia
actuatorilor care acţionează mecanismul pentru elevare; rama are doi suporţi sudaţi pentru
articulaţia pârghiei de sprijin şi lagăre pentru montarea axelor cu pârghii de la mecanismul de
elevare. Pe ramă se montează modulul electric de acţionare.
Rama superioară este construită din ţeavă dreptunghiulară 60x30x2 [mm] unde în interior se
montează ţevi patrate 20x20x1,5 [mm] pentru sprijinul blaturilor patului şi a suporţilor pentru
articulaţia actuatorilor de la mecanismele pentru cap şi picioare. Pe ramă sunt montate 4 lagăre
pentru mecanismul de elevare. Se montează 2x2 suporţi pentru mecanismele pentru cap şi picioare.
Pe ramă, la capete, se montează tabliile patului, iar lateral se montează grilajul de protecţie pentru
pacient. Rama este prevăzută cu blaturi articulate pentru saltele.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
51
Blaturile sunt pentru:
- cap;
- parte fixă;
- pentru pulpe;
- picioare.
Blaturile sunt articulate între ele. Pe ramă se montează aparatele şi echipamentele medicale
pentru monitorizarea continuă a unor funcţii: temperatură, tensiune, puls, oximetrie, etc.
Mecanismul pentru elevare asigură legătura între ramele inferioară şi superioară, şi
deplasarea relativă a ramei superioare faţă de cea inferioară. Mecanismul este compus din două
părţi identice, pe o latură şi pe cealaltă a ramelor, care sunt acţionate de la doi actuatori electrici.
Sunt două mecanisme cu pârghii. Primul mecanism se compune dintr-un ax cu pârghii, actuator
electric, pârghii de legătură cu rama superioară şi pârghie de poziţie. Este un mecanism patrulater
acţionat de un triunghi a cărui latură este actuatorul pentru deplasare şi oprire pe poziţie.
Mecanismul patrulater este dublu. Al doilea mecanism dublu pentru elevare se compune din:
- ax cu pârghii;
- pârghie superioară;
- actuator electric;
- suport actuator.
Axul cu pârghii este articulat în două lagăre pe rama inferioară şi are o pârghie care se leagă
la actuator şi două pârghii, care prin intermediul pârghiilor superioare, se leagă la lagărele ramei
superioare. Actuatorul asigură rotirea mecanismului în jurul lagărelor.
Mecanismul pentru cap asigură ridicarea şi coborârea trunchiului pacientului de la orizontală
la un unghi de max 60º. Mecanismul se compune din:
- suport actuator;
- actuator;
- ax cu pârghii cap;
- pârghie cap;
- blat cap.
Suportul actuatorului se montează pe o ţeavă pătrată 20x20x1,5 [mm] în zona centrală.
Actuatorul este electric şi se fixează între suport şi braţul actuator de la axul cu pârghie din suporţii
lagăr montaţi pe rama superioară. Pe axul cu pârghii cap se montează pârghia actuatorului şi două
pârghii de care se leagă prin articulaţie. Pârghiile cap care se leagă la rândul lor la suporţii fixaţi pe
blat cap. Blatul cap este lăgăruit prin două balamale la blatul fix pe rama superioară.
Mecanismul pentru picioare asigură ridicarea şi coborârea picioarelor pe un plan paralel cu
orizontala, până când blatul pulpă face cu orizontala un unghi maxim de 60º. Mecanismul se
compune din:
- suport actuator;
- actuator;
- ax cu pârghii picioare;
- blat picioare;
- blat pulpe.
Suportul actuatorului se montează pe o ţeavă patrată 20x20x1,5 [mm] în zona centrală.
Actuatorul este electric şi se fixează între suport şi braţul actuator de la axul cu pârghii picioare.
Axul cu pârghii picioare se roteşte în jurul a două lagăre din suporţii lagăr montaţi pe rama
superioară. Pe axul pârghii picioare se montează pârghia actuatorului şi două pârghii care se leagă la
suporţii fixaţi de blat picioare.
Blatul picioare este lăgăruit prin două balamale la blatul pulpă, care la rândul lui este lăgăruit
la blatul fix prin două balamale.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
52
Modulul electric de alimentare şi comandă se alimenatează la reţeaua electrică de 230 V/50
Hz. Are în componenţă un redresor 230 V / 50 Hz la 24 V cc, care se leagă la un acumulator de 24
V cc / 9 Ah, un bloc electronic de comandă care se leagă la actuatori, senzorii de poziţie a
mecanismelor de mişcare şi pupitrul de comandă. Comenzile posibile sunt: elevare, înclinare faţă,
înclinare spate, înclinare sprijin cap, înclinare sprijin picioare.
Pat medical polifunctional varianta II
Patul medical polifunctional tip PATMED 2-0 se compune din:
- ramă înferioară;
- ramă superioară;
- mecanism pentru elevare;
- mecanism pentru înclinare stânga;
- mecanism pentru înclinare dreapta;
- modul electric de alimentare şi comandă.
Faţă de patul medical varianta I, patul medical varianta II are modificate rama superioară şi
mecanismele pentru înclinări bilaterale.
Rama superioară este la fel ca la patul varianta I şi pe ea se montează aparatele şi
echipamentele.
Se montează trei ţevi 20x20x1,5 [mm] pe care se fixează lagărele şi suporţii pentru actuatori.
Rama este prevăzută cu două blaturi articulate pentru saltea. Blaturile permit pacientului rotirea în
jurul axei longitudinale.
Cadrul mobil se compune din:
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
53
pentru pat medical varianta I: rama inferioara, rama superioara, mecanism pentru elevare,
mecanism pentru cap, mecanism pentru picioare.
pat medical varianta II : rama inferioara (aceeasi ca la varianta I), rama superioara, mecanism
pentru elevare (acelasi ca la varianta I), mecanism pentru inclinare stanga, mecanism pentru
inclinare dreapta.
Modulul electric de alimentare control este acelasi pentru cele doua variante de paturi
medicale. Alimentarea motoarelor electrice se face, la 24 V cc, de la modulul electric prin cutia
portabila de comanda.
Rotile de deplasare ale patului medical sunt montate pe rama inferioara. Rotile de la picioarele
pacientului sunt prevazute cu frana.
CCaarraacctteerriissttiiccii::
Tensiunea de alimentare: 230 V / 50 Hz;
Comanda electrica de la telecomanda;
Inclinare fata: max 13°;
Inclinare spate: max 13°;
Inclinare sprijin cap: min 70º;
Inclinare sprijin picioare: max 60º;
Inclinari bilaterale: max 60º;
Posibilitatea de montaj accesorii specifice schemei de tratament al bolii pacientului;
Blocarea pe pozitie a patului (pe roti cu frana);
Greutatea admisa pentru pacient: max 180 Kg;
Dimensiunile patului sunt:
- Lungime: 1960 mm;
- Latime: 960 mm;
- Inaltime: min. 430 mm;
RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii::
realizare , experimentare prototip si introducere in fabricatie.
BBeenneeffiicciiaarrii::
spitale
camine de batrani
sanatorii balneo-climaterice
camine de studenti, elevi, unitati militare etc.
VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt::
Produsul a fost transferat la SC ECOPROIECT SRL Bucuresti si este in fabricatie si
comercializare din luna ianuarie 2011.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
54
Denumire Program Cercetare:
PARTENERIATE IN DOMENIILE
PRIORITARE
Nr.contract: 72-204 / 01.10.2008
Acronim proiect: SMARTGUARD
Durata proiect: 39 luni
Coordonator proiect: INCDMTM
Director proiect: Ing. Sergiu Dumitru
Parteneri:
P1: INCDMTM
P2: INOE 2000-IHP
P3: UPB
P4: INMA
SISTEME DE MONITORIZARE ANTIEROARE
ÎNGLOBATE PENTRU PROCESE DE FABRICAŢIE
FLEXIBILE DE MARE COMPLEXITATE
Autor: Ing. Sergiu Dumitru
DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::
În cadrul proiectului SMARTGUARD a fost conceput, realizat si testat un sistem modular,
flexibil, de asistenta a operatorului în vederea prevenirii erorilor umane.
Celula flexibila de monitorizare antieroare este un sistem modular destinat asistarii
operatorului uman într-un post de montaj de pe o linie de fabricatie caracterizata prin: cadenta
ridicata, grad mare de diversitate a reperelor supuse montajului, similaritate ridicata a versiunilor
reperelor supuse montajului, schimbari dese de rafale de fabricatie. Practic în acelasi post de montaj
operatorul uman are de efectuat operatii similare, dar care implica subansambluri diferite pentru
diverse versiuni ale produsului ce fac obiectul fabricatiei.
Datorita cadentei ridicate precum si a similaritatii versiunilor operate, probabilitatea de
eroare este foarte ridicata, operatorul poate monta un subansamblu gresit, necorespunzator versiunii
reperului respectiv. De obicei eroarea este depistata mult mai târziu, în avalul liniei de fabricatie sau
chiar în alta etapa ulterioara, ceea ce necesita scoaterea produsului de pe linie, dezasamblari,
recalibrari si reglaje etc., cu repercursiuni majore asupra costurilor de fabricatie.
Celula flexibila de monitorizare antieroara are în componenta trei module functionale
identificate ca fiind caracteristice pentru majoritatea cazurilor:
- modulul de identificare destinat recunoasterii versiunii prezente în postul de montaj;
- modulul de monitorizare destinat semnalizarii operatiilor specifice pentru montajul versiunii
identificate si urmaririi actiunilor întreprinse de operator in vederea validarii/ alarmarii actiunilor
corecte/incorecte;
- modulul de comanda si control destinat achizitiei de date de la ansamblul de senzori din post,
actionarii elementelor de semnalizare si actuatoarelor, dialogului cu operatorul si comunicatiei cu
nivelul ierarhic superior (la nivel de linie de fabricatie).
Modelul experimental al celulei (fig.1.1 si fig.1.2) are în componenta:
- O banda transportoare (1) actionata de un motoreductor (2).
Pe suportul benzii transportoare sunt amplasati doi traductori inductivi de proximitate
pentru pozitia de intrare (3), respectiv de iesire (4).
Prezenta reperului în pozitia de montaj este sesizata de un senzor optic în infrarosu
retroreflectiv (5).
În pozitia de montaj este amplasat un cititor RFID (6) care poate citi un TAG amplasat pe
paleta care transporta reperul în vederea identificarii versiunii acestuia.
La intrarea pe banda transportoare este amplasat un sistem poka-yoke destinat evaluarii
conformitatii reperului (în acest caz se verifica prezenta filetului pe o gaura care este comuna pentru
întreaga diversitate).
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
55
- O mobila dinamica (7) cu trei compartimente gravitationale (modelul demonstrativ
presupune trei versiuni ale reperului). Pe mobila este implementat modulul de monitorizare în doua
variante:
- pentru partea din fata câte o pereche de bariere optice (9) prevazute cu indicatoare luminoase de
semnalizare care au rolul de semnaliza operatorului compartimentul din care trebuie sa ia
subansamblul ce urmeaza a fi montat corespunzator versiunii identificate a fi prezenta în post, de a
sesiza prezenta mâinii operatorului în compartimentul corespunzator / necorespunzator.
- pentru partea din spate câte o lampa de semnalizare (10) pentru fiecare compartiment si un switch
(11) de proximitate destinate monitorizarii actiunilor întreprinse de operatorul de la logistica în
momentul alimentarii compartimentelor cu un nou set de subansambluri specifice. Identificarea
seturilor de subansambluri specifice se face utilizând un cititor de coduri de bare. În urma citirii
unui cod se activeaza indicatorul luminos(clipire) aferent compartimentului corespunzator, iar la
introducerea setului în compartiment se actioneaza întrerupatorul corespunzator pentru a
valida/alarma actiunea respectiva.
Introducerea eronata este semnalizata prin aprinderea unui indicator de eroare (12).
Fig. 1.1
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
56
Fig. 1.2
- Un cofret de automatizare (13) care implementeaza modulul de comanda si control.
Modulul este implementat (fig. 2) cu un PLC SIEMENS cu unitate centrala S7314 (1).
Automatul programabil are în componenta o sursa de alimentare (2), modul de intrari
digitale (3), modul de iesiri digitale(4), doua procesoare de comunicatie seriala (5), un procesor de
comunicatie PROFIBUS DP (6) destinat legaturii cu sistemul ierarhic superior.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
57
Fig. 2
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
58
CCaarraacctteerriissttiiccii::
- Numar maxim de versiuni monitorizate 16 (extensibil la 128)
- Tensiune de comanda 24 Vcc
- Distanta maxima citire RFID 50mm
- alimentare: 220V / 50 Hz.
- Putere instalata: 300 VA
- Putere consumata: 200 VA
- Domeniul temperaturilor de functionare:5-40 grd.C.
RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii::
Denumire studiu 1: METODE ŞI TEHNICI DE PREVENIRE ŞI MONITORIZARE A
ERORILOR ÎN PROCESE DE FABRICAŢIE ÎN RELAŢIE CU CONCEPTELE CALITATE –
FLEXIBILITATE
Denumire studiu 2: STUDIU DE ANALIZA CRITICĂ ŞI FEZABILITATE
Denumire studiu 3: SOLUŢII INOVATIVE HARDWARE SI SOFTWARE DE
IMPLEMENTARE MODULARA A SISTEMELOR ANTIEROARE/ANALIZA
COMPARATIVA
Produs: Model experimental celulă flexibilă
AArrttiiccoollee::
- Anisoara Paun, Sergiu Dumitru, Valentin Vladut, Paul Gaceanu, "Reducing the time
consuming "Coming back" in manufacturing process by using the anti-error systems", Annals of
Faculty Engineering Hunedoara - International Journal Engineering, Tome IX, Fascicule 3, 2011
- Anisoara Paun, Sergiu Dumitru, Anghel Constantin, Valentin Vladut, Alexandru Zaica,
"Monitoring anti-error systems aimed at manufacturing processes - flexible cell module -
monitoring module", Annals of Faculty Engineering Hunedoara - International Journal
Engineering, Tome IX, Fascicule 3, 2011
Cerere brevet de inventie: nr. A/01249 data: 28.11.2011
VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt::
Implementarea produsului în diverse aplicatii din industrie si alte domenii ofera solutii de
crestere a calitatii, reducere a costurilor provocate de manevre gresite, implementarea conceptului
de zero defecte cu efectele economice demonstrate în cadrul proiectului
Noutatea / originalitatea produsului consta în abordarea dintr-o perspectiva noua,
sistematizata a conceptului de sistem antieroare (poka-yoke). Acest concept a fost initiat ca o
metoda simpla, adaptata unei situatii specifice de prevenire a erorilor umane.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
59
Denumire Program Cercetare:
INOVARE
Nr.contract: 175
Acronim proiect:
CRANIOSINTEZIS
Durata proiect:
2008 - 2011
Coordonator proiect:
SC TEHNOMED IMPEX CO SA
Director proiect:
dr.ing. POPOVICI Ion
Parteneri:
P1: UMF ’’Carol Davila”
Bucuresti P2: Institutul Naţional de
Cercetare Dezvoltare pentru
Mecatronica si Tehnica Masurarii,
Bucureşti
REALIZAREA ELEMENTELOR DE IMPLANT
BIOCOMPATIBILE, INSTRUMENTARUL AFERENT SI
SISTEME MODULARE DE OSTEOSINTZA CONTROLATA
PENTRU TRATAMENTUL FRACTURILOR CRANIO-
MAXILO-FACIALE Comsa stanca, stefan maria, pacioga adrian, ciobota dan, gheorghiu doina
DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::
Lucrarea a urmarit dezvoltarea, testarea si introducerea in fabricatie a unei grupe de produse
noi cu potential de inalta dezvoltare tehnologica, destinate efectuarii unor procedee clinice inovative
in domeniul chirurgiei si traumatologiei cranio-maxilo-faciale, de inalta performanta, respectiv
elemente implantabile biocompatibile, a instrumentarului aferent si a unor sisteme modulare de
osteosinteza controlata pentru reducerea fracturilor la nivelul oaselor cranio maxilo-faciale. Noile
produse sunt propuse a se dezvolta intr-un concept integrat, complex, adaptabile diferitelor cazuri
clinice, asigurand o imobilizare rapida si eficienta a politraumatismelor prin fixarea solida a
fragmentelor de os dar nu rigid ci elastic, oferind astfel o recuperare rapida a pacientului.
Prin lucrarea de cercetare se rezolva una din problemele importante ale clinicilor de chirurgie-
traumatologie cranio-maxilo-faciala si anume asigurarea acestora cu elemente de osteosinteza
implantabile, instrumentar si dispozitive de fixare si osteodistractie, realizate in tara la un inalt nivel
tehnic si preturi accesibile pietei romanesti.
Caracteristici:
- sistemele proiectate sunt de tip modular care pot fi adaptate usor tuturor situatiilor
clinice
- fixarea fragmentelor de os se va face solid dar nu rigid ci elastic
- asamblarea elementelor poate fi efectuata usor de catre chirurgul specialist
- materialele utilizate la realizarea elementelor si aparatelor de osteosinteza sunt usoare
dar rezistente de tipul : titan si aliaje de titan, oteluri inoxidabile de uz medical
RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii::
Produsele sunt realizate in conceptie proprie pe baza unor solutii originale care necesita un
potential tehnic si tehnologic dezvoltat, fiind astfel concepute pentru a fi usor adaptate diferitelor
situatii clinice. Dispozitivele medicale dezvoltate in cadrul proiectului asigura o imobilizare rapida
si sigura a fracturilor fiind eficienta in fixarea ferma a segmentelor de os si ofera o recuperare
rapida si totala a pacientului. Familia de produse dezvoltate in cadrul proiectului au in vedere atat o
buna reducere a fracturilor din zona cranio-maxilo-faciala cat si posibilitatea de modelare a oaselor
capului in vederea redarii fizionomiei normale a pacientului cat si pentru recuperarea functiilor
biomecanice.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
60
Particularitatile morfofunctionale pe care regiunea cranio-maxilo-faciala le prezinta, imprima
leziunilor traumatice anumite caractere clinice si terapeutice proprii, care le fac sa se deosebeasca
de leziunile traumatice ale altor regiuni ale corpului.
Produsele proiectate si realizate au la baza analiza comparativa a diferitelor metode clinice si
echipamente specializate pentru tratamentul traumatismelor cranio–maxilo-faciale dezvoltate de
firme cunoscute in domeniu precum si experienta acumulata in ultima perioada in institutiile
medicale romanesti in domeniul reducerii fracturilor la nivelul scheletului craniului.
In cadrul proiectului au fost realizate urmatoarele produse noi:
elemente de implant de ostesinteza tip placute
microimplanturi de osteosinteza cranio-maxilo-faciale
instrumentar specific pentru placutele de osteosinteza si microimplante
minisuruburi speciale endoosoase
atelele maxilare
sisteme modulare de osteosinteza controlata – distractoare precum:
Minidistractor
Distractor extern
Distractor cranial
VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt::
Transferul prototipurilor catre SC TEHNOMED IMPEX CO SA pentru punerea in fabricatie
si comercializare.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
61
Denumire Program Cercetare:
PNCD II
Nr.contract: 82099-2/2008
Acronim proiect: OPTOGATRON
Durata proiect : 3 ANI
Coordonator proiect:Institutul de
Ştiinţe Spaţial e- ISSAR
Director proiect:Dr. Ing. Aurelian-
Andrei RADU
Parteneri:
P1: Administratia Nationala de
Meteorologie - METEO
P2: Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare pentru
Mecatronica si Tehnica Masurarii
-INCDMTM
P3: Agentia Spatiala Romana -
ROSA
Contribution to execution of optomechatronic measuring
subsystem for the light of night sky background flux
A.M.E. Ivan A.A. Radu M. Mărgăritescu
DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::
Proiectul OPTOGATRON are ca obiect realizarea unui instrument de observatie si cercetarea
cuantelor gama de energie înaltă. Programele ştiintifice de cercetare a cuantelor gama de energii
înalte urmaresc: detectarea surselor acestor tipuri de cuante; localizarea surselor şi alcatuirea unor
hărţi cu aceste surse; măsurarea intensităţilor radiaţiilor, a spectrelor lor şi a variaţiilor în timp a
strălucirii surselor de radiaţii; obţinerea unei imagini detaliate a radiaţiei gama difuze extragalactice;
identificarea interacţiilor particulelor incarcate accelerate în supernove, cu materia înconjurătoare; -
utilizarea spectrelor gama detectate pentu estimarea proprietăţilor câmpurilor magnetice la scară
mare.
Echipa MBR 2 realizează partea mecanică a subsistemului de detecţie a fondului luminos pe
timp de noapte.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
62
RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii::
Subsistemul de detecţie a fondului luminos pe timp de noapte /
VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt::
Constructia unui sistem de masurare a fondului luminos nocturn pentru observatiile
astrofizice realizate cu telescoape Cherenkov.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
63
Denumire Program ercetare:PNCDI2
Nr.contract: 71024/2007
Acronim proiect: ROBEX
Durata proiect:
Coordonator proiect: INCDMTM
Director proiect: Dr. ing. MIHAI
MĂRGĂRITESCU
Parteneri:
STRATEGIA ŞI PROGNOZA PLATFORMELOR
TEHNOLOGICE MECATRONICĂ / MICRO ŞI
NANOMECATRONICĂ ŞI ROBOTICĂ / MICRO ŞI
NANOROBOTICĂ ÎN CONCEPTUL DE GLOBALIZARE ŞI
DEZVOLTARE DURABILĂ
Autori: Prof. Univ. Dr. Ing. Gh. Gheorghe, Octavia Caruntu
DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::
Într-o economie globală, accesul privilegiat la resurse naturale, de capital sau umane cu
calificare de la scăzută la medie şi chiar la pieţe nu oferă în sine un avantaj competitiv durabil
suficient. Într-o economie bazată pe cunoaştere, viitorul sector european mecatronică, integronică şi
adaptronică va depinde din ce în ce mai mult de capacitatea industriei de neobosită inovare a
produselor sale, în vederea utilizării proceselor celor mai avansate, flexibile şi eficiente din punct de
vedere al resurselor şi concentrării structurii sale organizaţionale şi a operaţiunilor comerciale în
direcţia nevoilor în constantă evoluţie ale clienţilor. În toate acestea, cercetarea şi inovarea joacă un
rol cu o importanţă crescândă.
Deşi în cadrul companiilor este conştientizată importanţa componentei de cercetare –
dezvoltare – inovare, realitatea industriala nu reflectă aceasta recunoaştere, iar acest fenomen este
datorat unui număr important de factori limitativi. Într-o industrie dominată de o vastă majoritate a
IMM-urilor, fragmentarea şi lipsa generală a resurselor financiare reprezintă cu siguranta problema
numărul unu. La aceasta se adaugă lipsa unei strategii bine definite pe termen lung a companiilor
dar şi a sectorului, duplicare și discontinuitate a eforturilor de cercetare, dezavantaje în capacitatea
de a transpune rezultatele cercetării în inovarea de produs si de proces, o lipsă a specialiştilor cu
înaltă calificare, dificultăţi în protejarea eficientă a drepturilor de proprietate intelectuală şi un
număr de condiții cadru de reglementare, care impiedică cercetarea şi inovarea. Toate acestea,
adăugate la criza mondială profundă.
Dezvoltarea industriei în general şi a mecatronicii/micro şi nanomecatronicii şi
roboticii/micro şi nanoroboticii este afectată, în special în sectorul cercetării şi dezvoltării/inovării,
de penuria de ingineri şi alte tipuri de personal înalt calificat, specializaţi în proiectarea şi producţia
tehnologiilor de vârf. UE trebuie să rezolve această problemă pentru a-şi păstra avansul pe plan
tehnologic.
Pe termen scurt, statele membre trebuie să stabilească sau să intensifice programe de
formare profesională sau de burse de studii pentru a evita dispariţia competenţelor mâinii de lucru
odată cu criza economică şi pentru a contribui, dimpotrivă, la actualizarea lor în perspectiva
redresării economice. Viitoarea competitivitate a sectorului şi capacitatea lui de a produce
tehnologii care să contribuie la realizarea obiectivelor UE în ceea ce priveşte schimbările climatice
va depinde în mare parte de impactul crizei asupra resurselor umane actuale.
Pe termen lung, va fi vorba, pentru mediul industrial, partenerii sociali, autorităţile publice
naţionale şi sistemele de învăţământ şi formare, de a reuşi, de preferinţă în cooperare, să pună la
dispoziţie o mână de lucru înalt calificată şi cu studii adecvate, îmbinând în mod corespunzător
cunoştinţele teoretice cu cele practice.
În acest context a apărut necesitatea creării şi lansării unei platforme tehnologice pentru
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
64
mecatronică, pentru rezolvarea problemelor majore cu care se confruntă sectorul în ţara noastră.
Aceasta platforma va avea drept obiectiv:
- acumularea și coordonarea excelenței în cercetare din Europa, prin implicarea factorilor
industrali, academici și actorii politicii cercetării;
- dezvoltarea unei viziuni strategice pe termen lung pentru viitorul industriei și stabilirea unei
reprezentări corespunzătoare pentru o dezvoltare structurată de la situația actuală la viziunea
pentru viitor;
- îmbunătățirea semnificativă a accesului la resursele necesare și la condițiile cadru generale
ale cercetării și inovării.
CCaarraacctteerriissttiiccii::
contribuţia la provocările-cheie ale economiei şi societăţii;
concentrarea asupra provocărilor tehnologice actuale majore;
stimularea creşterii economice şi ocupării forţei de muncă
RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii::
Ca urmare a analizei situației existente pe plan național, a apărut necesitatea existenței unei
platforme pentru domeniul de mecatronică. Prin urmare, la inițiativa Institutului Național de
Cercetare Dezvoltare pentru Mecatronică și Tehnica Măsurării, a fost creată și lansată Platforma
Tehnologica pentru Mecatronica, Integronica si Adaptronica „MECATRON”.
VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt::
Proiectul a fost structurat într-o serie de studii care furnizează informații utile pentru factorii
interesați (universități tehnice, institute de cercetare, companii private).
Platforma MECATRON va fi un instrument important pentru schimb de experiență și bune
practici între membrii săi, dar și între aceștia și ceilalți factori interesați din mediul economic.
Activitatea platformei se focuseaza in principal pe cercetarea si dezvoltarea in domeniu, care sunt
vitale pentru dezvoltarea sectorului industrial in urmatoarea perioadă. Totodata Platforma va sustine
si va stimula implementarea si dezvoltarea tehnologiilor de nivel mondial, competitive din punct de
vedere tehnic şi economic, va contribui la crearea unei industrii romanesti HIGH-TECH si a
aplicaţiilor ei (produse competitive, avansate şi de generaţii noi; instrumentaţia digitală inteligentă
şi informaţională; fabricaţia inteligentă şi automatizată; integrarea calculatoarelor şi procesoarelor
inteligente; controlul inteligent integrat proceselor tehnologice; inovarea produselor, tehnologiilor şi
serviciilor inteligente).
Un alt obiectiv al platformei este stabilirea unui parteneriat public-privat care va servi
interesele tuturor actorilor implicati, precum si asigurarea orientarii si promovarii cercetarii,
dezvoltarii tehnologice si inovarii.
Se vor stabili directiile de actiune pentru urmatorii ani si vor asigura in acelasi timp si
sursele de informare prin posibilitatea ca utilizatorii sa acceseze o biblioteca virtuala.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
65
Denumire Program Cercetare:
Subvenţionare Literatură Tehnico-
Ştiinţifică
Nr.contract: 76L/2007
Acronim proiect: Literatură Tehnico-
Ştiinţifică 2007
Durata proiect: de la data semnării de către
ANCS până la încheierea exerciţiului
financiar pentru anul 2007
Coordonator proiect: ANCS
Director proiect: Prof. univ. EurIng.
dr. ing. Gh. Ion Gheorghe
Parteneri:
P1: INCDMF
LABORATOR DE CERCETARE – DEZVOLTARE
PROCEDEE TEHNOLOGICE DE REALIZARE SI
CARACTERIZARE RAPIDA A COMPONENTELOR
PROTETICE MODULARE
Ciobota Dan, Comsa Stanca, Pacioga Adrian
DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::
Lucrarea a avut ca obiectiv principal crearea in cadrul INCDMTM Bucuresti a unui Laborator
de cercetare – dezvoltare procedee tehnologice de realizare si caracterizare rapida a componentelor
protetice biomedicale dotat cu aparatura si echipament de inalt nivel stiintific, care sa permita
dezvoltarea unor activitati complexe, de cercetare stiintifica, comparabile cu cele desfasurate in
cadrul unor laboratoare similare din universitati, institute si unitati de cercetare din tari membre ale
Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii si Japonia.
Astfel, in cadrul Laboratorului de cercetare – dezvoltare procedee tehnologice de realizare si
caracterizare rapida a componentelor protetice biomedicale se pot desfasura activitati privind:
- optimizarea structurala a prototipurilor de componente de aparatura de cercetare biomedicala
- metode si proceduri privind cresterea gradului de tipizare, flexibilizare si automatizare a
aparaturii biomedicale.
CCaarraacctteerriissttiiccii::
optimizarea formelor constructive a prototipurilor de aparate si componentelor acestora;
optimizarea structurii de rezistenta a prototipurilor de aparate si a compenentelor lor;
modelarea / simularea functionarii aparaturii de cercetare biomedicala;
reducerea cu 60 - 80% a timpului de elaborare a documentatiilor de prototip serie mica pentru
aparatura de cercetare biomedicala.
RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii::
La ora actuala INCDMTM este unic in tara in ceea ce priveste nivelul de dotare pentru tehnologiile
de Sinterizare Selectiva Laser pentru metale.
Sinterizarea selectiva cu laser (SLS) – Selective Laser Sintering, este o familie de metode care poate
construi un corp solid din diverse tipuri de materiale (plastic, metal, ceramica inclusiv metale foarte
rare sau cu proprietati fizico-mecanice si de biocompatibilitate deosebite) prin solidificarea pulberii
de material, urmare a expunerii succesive a straturilor de pulberi la fascicul laser de diverse puteri.
Odata cu implementarea si punerea in functiune a acestui echipament, INCDMTM a ajuns la un
nivel de dotare de varf care ii permite participarea in consortii nationale, europene si/sau
internationale in ceea ce priveste cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovarea. Astfel,
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
66
poate face fata cu succes noilor provocari in ceea ce priveste tehnologiile inovative, in contextul
unei economii globalizate si competitivitati crescute.
Impactul implementarii tehnologiei de prototipare rapida se concretizeaza prin realizarea
următoarelor obiective:
- creşterea capacităţii de cercetare prin dezvoltarea infrastructurii de CD şi atragerea de tineri
şi de specialişti de înaltă calificare;
- întărirea ofertei de cunoştinţe realizată de universităţi şi institute de CD;
- stimularea transferului tehnologic bazat pe cooperarea dintre instituţii CD şi întreprinderi;
- stimularea cererii de inovare a întreprinderilor;
- susţinerea formării şi dezvoltării firmelor bazate pe înalte tehnologii;
- dezvoltarea de poli de excelenţă.
VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt::
Se pot realiza, piese pentru prototipuri serii mici, componente pentru aparate solicitate de
potentiali beneficiari, cu precadere IMM-uri, modelele geometrice parametrizate ale prototipurilor,
componente de aparatura prin considerarea unor marimi fizice si geometrice ca variabile de
proiectare, impunerea unor conditii restrictive asupra modelului si stabilirea unei functii obiective a
optimizarii.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
67
Denumire Program Cercetare:
Manifestări Tehnico-Ştiinţifice
Nr.contract: 333M/2007
Acronim proiect: SIMECA 2007
Durata proiect:29-30.11.2007
Coordonator proiect: ANCS
Director proiect: Prof. univ.
EurIng. Dr. Ing. Gh. Ion
Gheorghe
Parteneri:
P1: INCDMF
APARAT RADIOLOGIC DENTAR RETROALVEOLAR
CU DIGITALIZARE
Comsa Stanca, Pacioga Adrian, Ciobota Dan
DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::
Prin obiectivele lucrarii s-a realizat un echipament radiologic dentar digital modular, unde
nivelul de iradiere este scazut, in conformitate cu normele internationale. Echipamentul poate fi
folosit atât cu traditionalul film cât si cu achizitie digitala de imagine.
Principala facilitate a echipamentului consta in furnizarea unei energii mari obţinute prin
combinarea unei tensiuni la o valoare de maxim 70 kV si un curent anodic de 8 mA, având o gama
de timp de expunere larga cuprinsa intre 20 ms si 3,2 sec.
Posibilitatea de alegere a parametrilor tehnici, satisface toate nevoile pentru un echipament
dentar de cabinet cu filme traditionale procesate chimic si detectoare digitale de radiatie scazuta.
Aparatul radiologic dentar cu achizitie digitala de imagine realizat este autonom, usor, mobil
si, cu ajutorul unui programator, permite selectarea optima a parametrilor de expunere, folosind teh-
nici de pre-programare anatomică. Tubul radiogen îmbunătăţeşte calitatea radiaţiei, crescând în
acelaşi timp precizia de expunere şi reduce radiatiile secundare de non-diagnosticare. Bratul
articulat asigura mobilitatea spatiala a tubului radiogen si echilibrarea dinamica a acestuia in diferite
pozitii de lucru, iar bratul orizontal de extensie permite marirea ariei de lucru a aparatului radiologic
pentru descongestionarea spatiului din jurul unitului dentar si al scaunului pacientului. Acesta
permite deservirea mai multor posturi de lucru din aceeasi incapere.
CCaarraacctteerriissttiiccii::
- Curent anodic: 5 mA;
- Diametru spot focal: 0,8mm;
- Tensiune tub: 65kV;
- Timpul de expunere: 0,05 ÷1,5 s;
- Increment reglare timp de expunere: 0,01s;
- Filtrare totala echivalenta: 2mm Al;
- Temporizator de expunere incorporat;
- Masa aparatului: 25kg;
- Setare timp expunere cu program anatomic, zona de expunere etc.
RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii::
Echipamentul radiologic dentar retroalveolar cu achizitie digitala de imagine realizat permite
micsorarea dozei de radiatie, prin utilizarea de noi tipuri de senzori integraţi CCD şi încadrarea în
cerinţele reglementărilor europene. La realizarea produsului s-a tinut cont de Directiva Europeană
97/43 privind expunerea medicală adoptată în România prin Normele privind radioprotecţia
persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiaţii, aprobate prin Ordinul Comun al CNCAN nr.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
68
79/04.03.2002 şi al Ministerului Sănătăţii Nr. 285/19.04.2002, publicate în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 466bis din 25.06.2002; de cerinţele directivelor europene aplicabile
echipamentelor tehnice 73/23/EEC–Low Voltage Directive; 89/392/EEC–Machinery Directive şi
normelor de aplicare ale acestora. În vederea introducerii pe piaţă, aparatul va fi certificat şi aprobat
de organismul acreditat de Ministerul Sănătăţii, va avea aviz CNCAN, şi va fi evaluat de un
organism specializat pentru aplicarea marcajului CS/CE. Prin încadrarea parametrilor de
funcţionare în aceste norme, funcţionarea aparatului nu va afecta calitatea mediului.
Nivelul de competitivitate este dat de caracteristicile tehnice, siguranţa în funcţionare şi
utilizare precum şi performanţe comparabile cu ale unor sisteme realizate pe plan mondial de firme
cunoscute. Sub aspect economic, echipamentul are un raport calitate/preţ care îl va face competitiv
pe piaţa europeană si respectă cerinţele reglementarilor europene în domeniul dispozitivelor
medicale si ale sistemelor radiologice.
VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt::
Transferul prototipului catre SC TEHNO ELECTRO MEDICAL COMPANY SRL pentru punerea
in fabricatie si comercializare.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
69
Denumire Program Cercetare:
PARTENERIATE
Nr.contract: 12107
Acronim proiect: SABIMAS
Durata proiect: 2008-2011
Coordonator proiect: IPB
Director proiect: Prof. univ.
EurIng. dr. ing. Moldovanu
Florica
Parteneri:
P1: Spitalul Clinic de Urgenta
Floreasca Bucuresti P2: UMF „Carol Davila”
Bucuresti P4: INCDMTM
SISTEM INFORMATIC AVANSAT, BAZAT PE IMAGISTICA
MEDICALA, PENTRU PRODUCEREA IMPLANTURILOR
PERSONALIZATE DEDICATE ARTROPLASTIEI DE SOLD
Comsa Stanca, Pacioga Adrian, Ciobota Dan
DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::
Proiectul dezvolta o tehnologie care sa creasca eficienta unei metode terapeutice, ducand
astfel la eficientizarea serviciilor de sanatate, prin scaderea numarului de reinterventii necesare, dar
si la cresterea creativitatii in domeniul sanitar, fiind vorba despre adaptarea protezarii la
caracteristicile fiecarui individ. In cadrul proiectului s-a realizat solidul pentru femurul unui pacient
folosind softul de reconstruire virtuala 3D a osului din imaginii radiografice (tomografii
computerizate).
Din acesta s-a extras modelul tridimensional al interiorului femurului care reprezintă forma pe
care trebuie să o aibă tija femurală a protezei în cazul în care aceasta ar fi una personalizată și nu
una comercială cu o tipodimensiune potrivită anatomiei locale.
Reconstrucția tridimensională a protezei personalizate a fost obținută prin utilizarea unei
operații de scădere a celor două modele solide (interior din exterior).
CCaarraacctteerriissttiiccii::
Implant personalizat care urmareste conturul canalului femural;
- Realizat prin prototipare rapida pe o masina de sinterizare cu laser din pulberi de materiale
biocompatibile
- Limita de oboseala determinata ca fiind de 1982N este superioara ȋn cazul protezei
personalizate fata de protezele comerciale
RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii::
Tehnologia de realizare a protezelor personalizate porneste de la un soft care permite
reconstruirea 3D a osului din imagini realizate pe computer tomograf si radiografii 2D cu
evidentierea suprafetei interioare pe care trebuie sa se sprijine implantul. Pe baza acestui solid se
realizeaza modelul tijei femurale. Aceasta determina o mai mare stabilitate a fixarii si implicit o
durata de viata a implantului.
Modelul 3D al tijei femurale personalizate transpus pe o masina de sinterizare cu laser din
pulberi de materiale biocompatibile permite obtinerea fizica a modelului.
Modelul de bază al implantului personalizat constă din capul conic, gâtul cilindric și coada tijei care
au fost proiectate secvențial, folosind funcțiile de bază ale programului de modelare 3D.
Componenetele au fost automat poziționate și plasate conform definițiilor documentației de
specialitate.
Protezele realizate sunt prezentate alaturi de o proteza comerciala.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
70
a. Proteză comercială b. Proteză personalizată cu fenestrații mari
b. Proteză personalizată cu fenestrații mici
Pentru evaluarea formei implantului personalizat proiectat s-a utilizat suprapunerea
acesteia pe radiografia digitală.
Protezele personalizate s-au testat la rezistenţa la oboseală. Limita de oboseala a fost
superioara celei specificate in standardele in vigoare
VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt::
Transferul tehnologiei catre un IMM pentru punerea in fabricatie si comercializare.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
71
Denumire Program Cercetare:
INOVARE
Nr.contract: 7/ 18.09.2007
Acronim proiect: HPE - 01
Durata proiect: 2 ANI
Coordonator proiect:
S.C. HESPER S.A. Bucureşti
Director proiect:
Dr. ing. Mircea PRICOP
Parteneri:
P1: INCDMTM Bucureşti
DEZVOLTAREA UNEI NOI FAMILII DE POMPE CU ROŢI
DINŢATE CU INDICATORI DE CALITATE ŞI COST
SUPERIORI
S.C. HESPER S.A. Bucureşti, INCDMTM Bucureşti
DDeessccrriieerreeaa lluuccrraarriiii::
În cadrul proiectului a fost dezvoltată o nouă familie de pompe cu roţi dinţate, a
căror soluţie constructivă şi tehnologie de fabricaţie a condus la obţinerea unor caracteristici
tehnice superioare şi a unor preţuri de fabricaţie mai competitive. Principalele activităţi
realizate în cadrul proiectului au constat în studii şi analize de soluţii, proiectare şi realizare
produs, proiectare şi realizare tehnologii de fabricaţie şi SDV-uri, elaborare programe pentru
maşini CN, testări experimentări e.t.c.
INCDMTM Bucureşti a colaborat în principal la activităţie de studii şi analize, proiectare
model experimental, proiectare tehnologii testare, realizare şi testare model experimental,
testare prototip, realizând fizic „ Sistemul electronic de comandă şi achiziţie date echipament
testare”.
Sistemul electronic de comandă şi achiziţie date este inclus intr-un dulap metalic şi în
structura sa, pe langa PLC, mai cuprinde modulele pentru alimentare, achiziţie de date, protectie
si semnalizare.
Comanda elementelor de actionare- electrovalve- si a motoarelor de actionare este asigurata de la o
sursa industriala de 24 Vcc, cu protectie la scurtcircuit, suprasarcina, temperatura.
Protectia blocului electronic este asigurata de contactoare dimensionate corespunzator .
Semnalizarea vizuala si acustica este de de tip coloana, comandata din PLC.
PLC este de tip Siemens seria Simatic S7 -300, controler integrat cu procesor CPU 314C-2PtP.
S-a ales aceasta versiune pentru ca este un model compact ce include atat procesorul cat si interfete
I/O.
Intrarile analogice sunt utilizate pentru monitorizarea si masurarea prin senzori specializati
pentru : presiune, debit, moment, temperartura.
Interfata cu utilizatorul este prin intermediul unui panou operator tip Siemens OP77A
conectat la controler prin interfata MPI. Acest panou include display-ul pentru afisarea regimurilor
de lucru, a rezultatelor precum si butoanele pentru comanda.
Softare-ul pentru controlerul Siemens Simatic tip CPU 314C-PtP a fost elaborat in limbajul STEP7.
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
72
CCaarraacctteerriissttiiccii ggeenneerraallee::
SSttrruuccttuurrăă ssiisstteemm::
- bloc electronic de achiziţie semnale de la traductoare de: presiune, temperatura, moment, rotatie;
- bloc electronic de comandă format din:
- PLC conducere proces , include:
- CPU procesor cu 48kB memorie de lucru, exstensibila prin card MMC,
interfete de comunicatie RS485 si MPI, integreaza functii de : counter,
masurare frecvente, generare impulsuri, control al pozitionarii.
Dispune de I/O integrate: 24 intrari digitale, 16 iesiri digitale (din care 4 rapide), 4
intrari analogice pe 12 biti, 2 iesiri analogice.
- module suplimentare specializate pentru DI/O, I/O analogice, din familia PLC-ului
- elemente de actionare, semnalizare: electrovalve, supapa proportionala, contactoare,
electromagneti de comanda, , butoane, lampi
CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnniiccee ::
alimentare 220 Vca;
32 intrări digitale;
32 ieşiri digitale;
8 intrări analogice;
4 ieşiri analogice;
2 numărătoare.
RReezzuullttaattuull lluuccrraarriiii:: Sistem electronic de comandă şi achiziţie date echipament testare.
VVaalloorriiffiiccaarree//VVaalloorriizzaarree rreezzuullttaatt:: Transferul rezultatelor la beneficiar, respectiv
coordonatorul de proiect S.C. HESPER S.A. Bucureşti.
Fig. 1 Sistem comanda şi achiziţie date (vedere interior)
Lucrările INCDMTM vol. 2 nr 3-4 / 2008-2012
73
ISBN: 978-606-8261-19-5
Editura: