MUŞCĂTURILE DE ŞARPEEPIDEMIOLOGIE
Există aproximativ 3000 de specii de şerpi
Din punct de vedere medical - 375 de specii de şerpi veninoşi
Şerpii aparţin Clasei Reptilia, Ordinul Squamata, Subordinul Serpientes• Sunt cuprinşi în 11 familii din care 5 sunt
de şerpi veninoşi
MUŞCĂTURILE DE ŞARPEEPIDEMIOLOGIE
Familii şi specii reprezentative:
• Colubridae:
• Boomstang, şarpele pasăre
• Elapidae
• Şarpele coral, cobrele, kraits, mambas si majoritatea şerpilor Australieni
• Hydrophiidae
• Şerpii de mare, anacondele
• Viperidae
• Viperele, năpîrca si aspida
• Crotalidae
• Şarpe cu clopoţei, Fer-de-lance, Bushmaster, şarpele cap de cupru
Comparaţia anatomică generală a şerpilor veninoşi
Colubridae: colţi posterior Elapidae: colţi frontali, maxilar fix Viperidae: colţi frontali, maxilar mobil
Muşcaturile de şarpe
Factori determinamţi ai riscurilor înveninării oamenilor dde diferitele tipuri de şerpi: • toxicitatea/potenţa veninului• eficienţa muşcăturii• agresivitatea şarpelui
Riscul muşcăturilor de şarpe in Statele Unite
60-80% muşcături care apar la diferite persoane, care prin propria decizie ating şerpi şi se expun la risc
restul sunt muşcături accidentale, majoritatea la extremitatea inferioară a corpului
Scopurile veninului de şarpe
Imobilizarea pradei Începerea procesului de digestie Respingerea altor prădători
Clasificarea funcţionala a compoziţiei veninului de şarpe Neurotoxine
• majoritatea agenţi paralitici
• caracteristică cobrelor şi şerpilor de mare Miotoxine
• determină necroză tisulară Hemotoxine
• cauzeazpă coagulopatii
• toxina principală a viperelor cu corn Toxine active local
• cauzează necroză tisulară şi flictene
Componentele veninului de şarpe
Majoritatea sunt complexe, amestec multicomponent:
• enzime proteolitice
• colagenaze
• hialuronidază
• fosfolipază
• lactat dehidrogenază
• acetilcolinesterază
• nucleotitaze
• steroizi
• elemente anorganice: Zn, Mg
• histamină, bradikinine, serotonină
• aminopolizaharide
Vipera cu cornCaracteristici
‘’Corn’’ situat intre ochi şi narine Cap plat triunghiular ascuţit Pupile verticale Colţi curbaţi (de obicei doi; uneori 1-4) Şerpii cu clopoţei au clopoţei la capăt Şerpii coral Cap rotund, bot negru Benzi roşii şi negre separate prin inele albe sau galbene ‘Red on black: venom lack; red on yellow: kill a fellow’
Caracteristicile viperelor cu corn
Surde, vedere slabă, nu diferenţiează culori Simţ olfactiv şi al vibraţiilor excepţionale Se hrănesc noaptea-puţin active în timpul zilei Veninoase de la naştere Strict carnivore Pot sării pană la o înalţime de 1, 5 m Trăiesc în jur de 30 ani
Aparatul veninos la viperele cu corn
Glanda veninoasă-glandă salivară mopdificată Canalele cu venin pătrund prin şanţuri la nivelul dinţilor Colţii se retractă sau coboară cand şarpele îsi închide gura La o muşcătură glanda cu venin eliberează între 25+75% din
cantitatea totală de otravă Şarpele are un anumit control asupra cantităţii de venin
eliberate la o muşcătură-injectează o cantitate mai mare de venin într-o victimă mai mare
Şerpii mici au o cantitate de venin mai mică decat şerpii mari Dacă colţul se rupe, acesta va fi înlocuit în scurt timp
Acţiunile majore ale veninului de viperă cu corn
Leziune/necroză tisulară locală Coagulopatii
• trombocitopenie• fibrinoliză
Hemoliză Leziune de perete vascular-capilar
Complicaţiile înveninării cu veninul viperei cu corn
Hipertensiune, care poate evolua spre şoc Edem pulmonar-sindrom de detresă
respiratorie CID/fibrinoliză Insuficienţă renală acută prin:
• rabdomioliză• fasciculaţii• anemie hemolitică
Manifestările coagulopatiei pacientului înveninat
Sangerare la locul muşcăturii Hematurie Epistaxis Melenă Peteşii/purpură
Secvenţa apariţiei semnelor şi simptomelor locale şi regionale după
muşcătura viperei cu corn Durere Tumefiere/edem Echimoză Fasciculaţii Vezicule Necroză tisulară
Simptomele sistemice după muşcătura viperei cu corn
Furnicături periorale Amorţirea extremităţilor şi scalpului Gust metalic în gură Greţuri vărsături Slăbiciune Transpiraţii Paliditate Coagulopatii Convulsii, paralizie
Semnele şi simptomele înveninării şarpelui cap de cupru
Durere proximală Parestezii ale extremităţilor Gust amar Greţuri Ameţeli Edem şi echimoză la locul muşcăturii cu progresie
proximală Nr. trombocite si indicele de protrombină normale Rabdomioliză normală
Semnele şi simptomele după muşcătura şaropelui cu clpoţei Asemănătoare celor care apar celor după muşcătura şarpelui
cap de cupru cu excepţia:
• Vărsături şi alte semne şi simptome sistemice
• debut rapid, trombocitopenie severă
• sangerare la locul muşcăturii
• flictene hemoragice
• necroză tisulară
• gust metalic
• CID
• rabdomioliză severă
Semnele şi simptomele după muşcătura Elapidaelor
(şarpele coral) Durere uşoară+/- parestezii la locul muşcăturii Bloc nervos periferic Ptoză palpebrală/v4edere înţetoşată Slăbiciune musculară Hipersalivaţie/greţuri/dispnee Poate evolua spre paralizie diafragmatică şi
insuficienţă respiratorie Cobrele produc aceleaşi efecte+efect cardiotoxic
Confirmarea diagnosticului de muşcătură de şarpe veninos
Istoric care confirmă muşcătura Marcă traumatică determinată de
muşcătură-puncte de pătrundere a dinţilor• 1-4 (multiple dacă şarpele a muşcat de mai
multe ori)• dacă marca trqaumatică este reprezentată de mai
multe coloane de muşcături-şarpe neveninos
Semne locale+/- sistemice de înveninare