Biblioteca Națională a Republicii Moldova, 2016

Materiale în ajutor bibliotecarilor

PAGINA 1

Forumul Managerilor din Sistemul Național de Biblioteci

cu genericul „Implicarea bibliotecilor în promovarea și realizarea Obiectivelor Globale 2030”,

29 noiembrie 2016

Sumar:

Prioritățile strategice ale bibliotecilor publice: Repere în ajutorul programării activității 2017--------------------------------------------------- 2

Declarație privind implicarea bibliotecilor în promovarea și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ----------------------------------------- 6

Model de adresare privind necesitatea includerii bibliotecilor în planurile de dezvoltare (locale, regionale, naționale). (Către Guvern, Parlament, alți decidenți)----------------------------------------------------- 8

Domeniul biblioteconomic 2017: tendințe, provocări, priorități. Vera Osoianu ------------------------------------------------------------------------- 10

Oferte de activităţi de formare continuă. Obiective 2017-------------- 20

PAGINA 2

Prioritățile strategice ale bibliotecilor publice: Repere în ajutorul programării activității 2017

Notă: 1. Toată activitatea se va baza pe necesitățile cetățenilor din aria de servire, dar și pe ideile inovaționale, experiența avansată și practicile de calitate promovate de alte biblioteci. 2. La elaborarea priorităților strategice s-a ținut cont de concluziile Raportului privind tendințele 2016, elaborat de IFLA și prezentat la Conferința IFLA 2016. Concluziile reflectă dezbaterile privind tendințele strategice în 30 de țări ale lumii. De asemenea, s-a ținut cont de contextul, problemele și, respectiv, prioritățile locale.

Promovarea și realizarea Obiectivelor Globale 2030

„Anul promovării și implicării în realizarea Obiectivelor Globale 2030”

Un mic ghid de acțiune va fi prezentat la Forumul Managerilor din 29 noiembrie 2016 de către Marcel Chiranov, Consultant Fundația Bill și Melinda Gates.

Consolidarea sistemului de statistică bibliotecară

„Anul statisticii de bibliotecă”.

Dezvoltarea competențelor profesionale, în special a competențelor

IT. Dezvoltarea abilităților solicitate de utilizatori pentru accesare noilor servicii și oportunități digitale, cât și abilitățile necesare pentru realizarea misiunii bibliotecii într-un mediu informațional în schimbare.

Explorarea oportunităților oferite de tehnologiile noi. Dezvoltarea serviciilor inovaționale în baza TIC și a aplicațiilor noi. Oferirea serviciilor noi pentru o audiență cât mai largă.

Regăndirea principiilor bibliotecii tradiționale într-o lume în continuă schimbare. Diagnozarea necesităților în evoluție ale utilizatorilor, reinventarea și actualizarea funcțiilor și serviciilor corespunzător. Maximalizarea incluziunii sociale și asigurarea egalității oportunităților în spațiul fizic și digital. Dezvoltarea bibliotecii ca infrastructură esențială pentru comunitate. Dezvoltarea serviciilor bazate pe interacțiunea umană, față în față.

Modernizarea serviciilor tradiționale. Instruirea utilizatorilor în vederea utilizării tehnologiilor și

aplicațiilor noi. Promovarea bibliotecii, a resurselor, a activităților și serviciilor

oferite. Implicarea membrilor comunității în activitatea bibliotecii și în

crearea conținuturilor. Dezvoltarea parteneriatelor. Amplificarea colaborării și coordonării

strategice între biblioteci.

PAGINA 3

Colaborarea cu APL în contextul aprobării noii Legi a bibliotecilor, a Strategiei de Dezvoltare a Bibliotecilor, etc.

Eficientizarea activității instituției cu ajutorul tehnologiilor de informare și comunicare, prin mobilizarea și antrenarea comunității locale la dezvoltarea unei strategii clare de viitor. Focusarea pe fundraising din sectorul privat.

Antrenarea activă în crearea de conținuturi: postări pe bloguri (informații, imagini, etc.); postări pe rețele sociale; comunicate de presă; postere despre evenimente; articole în ziare și reviste; rapoarte anuale, recomandări, ghiduri; video; conținuturi pentru seminare, evenimente; prezentări, etc.

Prioritățile centrelor biblioteconomice teritoriale (biblioteci municipale, raionale, orășenești)

Consolidarea sistemului de activitate metodologică. „Anul implementării Regulamentului privind activitatea metodologică în cadrul sistemului național de biblioteci”. Disponibil: http://cbn.mc.gov.md/sites/default/files/document/attachments/Regulament_activitatea_metodologica_SNB_aprobat_MC.pdf

Revederea structurii bibliotecilor municipale, raionale, orășenești. Conceptualizarea relației metodist-formator. Instituționalizarea Centrelor Regionale de Formare. (Bază: Viitorul Regulament de organizare și funcționare a bibliotecii publice). Până la clarificarea situației (acolo unde nu există metodiști) desemnarea unui specialist principal responsabil de activitatea metodologică.

Elaborarea profilului de activitate metodologică al bibliotecii (municipale, raionale, orășenești). Exemplu: Profilul de activitate metodologică al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. Poate fi accesat pe: http://www.bnrm.md/files/accesDedicat/Profilul-de-activitate-metodologica.pdf

Elaborarea Repertoriului de produse, servicii, lucrări și activități pentru bibliotecile și bibliotecarii din rețea. Exemplu: Repertoriul Serviciilor, produselor și Reuniunilor pentru bibliotecari și biblioteci, elaborat de BNRM. Disponibil: http://www.bnrm.md/files/accesDedicat/Repertoriul-serviciilor-produselor-reuniunilor-bibliotecari-biblioteci.pdf

Dezvoltarea strategiei de activitate a bibliotecilor publice

Notă: În baza Strategiei Bibliotecilor Publice 2017-2020 care va fi elaborată la nivel național

Modernizarea sistemului de formare continuă a bibliotecarilor la nivel teritorial: asigurarea funcționalității Centrelor Regionale de Formare/Centrelor de Excelență; analiza necesităților de formare profesională continuă a personalului de bibliotecă și identificarea posibilităților pentru satisfacerea acestora

Consolidarea sistemului de statistică bibliotecară

PAGINA 4

„Anul statisticii de bibliotecă”

Instruirea bibliotecarilor în vederea raportării on-line. Îmbunătățirea calității datelor statistice. Organizarea în cadrul Centrelor Regionale de Formare a unei suite de instruiri pentru bibliotecari focusate pe: cunoașterea legislației în domeniul statisticii, utilizarea Standardului Internațional de Statistică, utilizarea Standardului Internațional al Indicatorilor de performanță, terminologie, evidență statistică, completarea Formularul 6-c, utilizarea sistemului de statistică on-line, utilizarea situațiilor statistice în demersul managerial, în negocierea necesarului de resurse, în promovarea bibliotecii, activitățile de advocacy, lobby, etc.

Actualizarea cadrului legal și de reglementare a organizării și funcționării bibliotecilor. Notă: În baza documentelor aprobate la nivel național și teritorial

Realizarea activităților de cercetare și dezvoltare la nivel de rețea: studierea problemelor privind activitatea bibliotecilor; studierea necesităților utilizatorilor, realizarea barometrelor de opinii, studierea impactului activității bibliotecilor asupra dezvoltării comunității

Organizarea activităților de instruire, științifice, practice și de promovare Asigurarea asistenței de specialitate în biblioteconomie și științele

informării Elaborarea/editarea (în format tradițional sau on-line) a publicațiilor de

specialitate Monitorizarea activității bibliotecilor. Asigurarea interacțiunii între

biblioteci Promovarea ideilor inovaționale, diseminarea experienței avansate Realizarea activităților de advocacy. Organizarea campaniilor de

promovare a imaginii pozitive a bibliotecii. Susținerea cauzei bibliotecilor în fața administrațiilor publice locale. Promovarea bibliotecii și a serviciilor.

Dezvoltarea politicilor de promovare a rezultatelor obținute, argumentate prin cifre și fapte.

Evenimente / Nominalizări 185 de ani de la fondarea Bibliotecii Naționale a Republicii

Moldova; Organizarea Festivalului Național al Cărții și Lecturii, ediția a VII-a,

2017; Participarea la Simpozionul Științific „Anul bibliologic 2016”; Organizarea și participarea la Conferințele zonale 2017; Participarea la Forumul Managerilor din Sistemul Național de

Biblioteci, 2017; 2017 declarat Anul Nicolae Testemițanu în Republica Moldova ONU a declarat 2017 Anul Internațional al Turismului Durabil

pentru Dezvoltare 2 martie 2017 cea de-a 25-a aniversare a aderării ONU în

Republica Moldova 2018 – Anul European al Patrimoniului Cultural

PAGINA 5

Capitala Europeană a Culturii - 2017 – Aarhus (Denmark) și Paphos (Cyprus)

- 2018 – Leeuwarden (Netherlands) și Valletta (Malta)

- 2019 – Plovdiv (Bulgaria) și Matera (Italy)

- 2020 – Rijeka (Croația) și Galway (Ireland)

- 2021 – Timișoara (România) Ani şi decenii proclamate de ONU

- 2011-2020 – Deceniul de Acțiune pentru Siguranța Rutieră - 2013-2022 – Anul Internațional al apropierii între culturi - 2011-2020 – Deceniul Biodiversității - 2010-2020 – Deceniul de lupta împotriva deșertificării - 2008-2017 – Al doilea Deceniu pentru eradicarea sărăciei - 2011-2020 – Al doilea Deceniu internaţional pentru eradicarea

colonialismului - 2014-2024 – Deceniul energiei durabile pentru toți - 2015-2024 – Deceniul Internațional pentru persoanele de origine

africană

Capitala Europeană a Tineretului 2017 a fost desemnat orașul bulgar Varna. Pentru mai multe informații: Tel.: 022 240070 E-mail: dbiblio@bnrm.md, lcorghenci@bnrm.md, statistica@bnrm.md, Skype: dbiblio, cscd2015 www.bnrm.md http://www.bnrm.md/index.php/acces-dedicat/bibliotecarilor/documente-directoare/nationale www.clubbib2.wordpress.com www.bibliotecipublicerm.wordpress.com https://www.facebook.com/Forumul-Managerilor-din-Sistemul-Na%C8%9Bional-de-Biblioteci-169949989757798/?fref=ts

PAGINA 6

Proiect

DECLARAŢIE PRIVIND IMPLICAREA BIBLIOTECILOR ÎN PROMOVAREA ȘI REALIZAREA

OBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE DURABILĂ (ODD) 2030

Adoptată la Forumul Managerilor Bibliotecilor din cadrul Sistemului Naţional de Biblioteci,

29 noiembrie 2016, Chişinău.

Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat la Summit-ul privind Dezvoltarea

Durabilă din 25 septembrie 2015, Agenda de Dezvoltare Durabilă - 2030,

incluzând 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) pentru a ghida ţările în

suprimarea sărăciei, inegalităţii și injustiției, în soluționarea problemelor ce țin de

schimbările climatice până în anul 2030.

Noi, participanţii la Forumul Managerilor din cadrul SNB, considerăm că

accesul la informaţie şi cunoaştere, augmentat prin disponibilitatea tehnologiilor

de informare şi comunicare, înţelegerea, utilizarea şi diseminarea informaţiei,

sunt indispensabile dezvoltării sustenabile a comunităţilor, dezvoltării unei

societăţi democratice, deci şi a realizării ODD-2030. Afirmăm, că o mai mare

disponibilitate a informaţiei şi cunoaşterii, accesibile în primul rând prin

intermediul bibliotecilor, reprezintă fundamentul eradicării sărăciei şi foametei,

îmbunătăţirii calităţii educaţiei şi sănătăţii, a mediului înconjurător, a economiei,

a muncii, a vieţii sociale, a eliminării discriminării de gen etc.

În acest context, facem un apel către organele administraţiei publice centrale

şi locale, organismele non-guvernamentale, sistemul mass-media, fondatorii de

instituţii, de a considera bibliotecile drept piloni în procesul de cunoaştere,

mediatizare şi implementare a ODD-2030. Bibliotecile au capacitatea şi resursele

necesare unor parteneriate funcţionale cu guvernul, administraţia publică locală,

instituţii şi persoane concrete. Bibliotecile pot contribui la realizarea ODD prin

axarea pe utilizarea eficientă a spaţiilor deţinute și prin diversificarea resurselor,

serviciilor şi produselor informaţionale în baza analizei necesităţilor utilizatorilor,

pe augmentarea creativităţii şi inovaţiei personalului de bibliotecă. În acest sens,

pot fi realizate:

transformarea bibliotecii într-un spaţiu public, într-o infrastructură

intelectual-informaţională, deschisă comunicării şi învăţării, pentru o mai

mare participare şi responsabilizare a membrilor comunităţii;

PAGINA 7

identificarea şi centrarea atenţiei privind necesităţile şi problemele urgente

ale comunităţii, ale utilizatorilor bibliotecii, contribuind la soluţionarea

acestora prin facilitarea/lărgirea accesului la informaţie;

accesul constant al publicului la resurse documentare (tradiţionale şi

electronice – patrimoniu cultural, documente internaţionale şi

guvernamentale etc.) privind tematicile ODD;

facilitarea comunicării şi schimbului de opinii/soluţii prin diversificarea gamei

serviciilor interactive şi produselor informaţionale, oferite de bibliotecă;

promovarea culturii universale, inclusiv a culturii media;

formarea/dezvoltarea culturii informaţiei utilizatorilor în scopul sprijinirii

acestora pentru accesarea, evaluarea şi utilizarea etică şi corectă a informaţiei;

diminuarea efectelor inegalităţii digitale, incluziunea digitală avansată prin

accesul la tehnologii informaţionale şi de comunicare şi personal calificat;

formarea şi dezvoltarea abilităţilor personalului de bibliotecă pentru

diseminarea eficientă a informaţiei şi serviciilor cu adevărat utile comunităţii.

Solicităm organelor administraţiei publice centrale şi locale, organismelor

non-guvernamentale, sistemului mass-media, fondatorilor de instituţii să

recunoască faptul că accesul la informaţie şi formarea/dezvoltarea competenţelor

de utilizare a acesteia sunt indispensabile parcursului de dezvoltare incluzivă şi

durabilă şi să includă bibliotecile în politicile, programele, activităţile, agendele

naţionale, teritoriale şi instituţionale, orientate pentru dezvoltarea sustenabilă a

comunităţii. Un parteneriat efectiv în acest sens este esențial, este condiția care

asigură un mediu favorabil pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă-

2030.

Facem apel şi către Bibliotecile Sistemului Naţional să susţină, să colaboreze

cu parteneri internaţionali, naționali şi locali, să fie insistente şi să-şi asume

angajamente pentru o integrare funcţională în agendele coordonate ale

comunităţilor.

PAGINA 8

Proiect

Model de adresare privind necesitatea includerii bibliotecilor în planurile de dezvoltare (locale, regionale, naționale). (Către

Guvern, Parlament, alți decidenți)

Adresare (către Guvern, Parlament, PNUD, decidenți de nivel local, mass-media, etc.)

„Bibliotecile și Agenda ONU 2030”

Bibliotecile sunt forțe puternice care contribuie la promovarea și realizarea Agendei ONU 2030.

Bibliotecile publice sunt instituții importante și oferă cetățenilor țării resurse și servicii esențiale:

Resurse info-documentare

În bibliotecile publice pot fi consultate sau împrumutate la domiciliu peste 16 585 200 de publicații.

Acces la tehnologii și Internet. Combaterea inegalității digitale.

Bibliotecile oferă acces la TIC și Internet și instruiri în vederea dezvoltării competențelor digitale;

Există 1 776 004 utilizatori de Internet în Republica Moldova;

742 de biblioteci publice dețin calculatoare și alte tehnologii modern;

708 biblioteci sunt conectate la Internet;

Bibliotecile publice oferă utilizatorilor 3274 de calculatoare, inclusiv 3070 conectate la Internet;

Bibliotecile publice oferă acces la informații pentru toți cetățenii țării. Pe parcursul unui an, 4.6 milioane de europeni accesează Internetul pentru prima dată în

bibliotecile publice; 250 000 găsesc un loc de muncă grație accesului la Internet în biblioteca

publică; 2.3 milioane de oameni participă la cursuri de instruire în TIC în

bibliotecile publice.

PAGINA 9

Ajutor în căutarea unui loc de muncă.

Găsirea unui loc de muncă devine o ocupație tot mai importantă. Tot mai multe instituții optează pentru chestionarele on-line. Bibliotecile pot ajuta persoanele să perfecteze un CV, să se pregătească de un interviu de angajare, să elaboreze un dosar și să-l trimită on-line pe adresa solicitantului.

Ajută micul business.

Bibliotecile oferă informații relevante. Consultă persoanele în vederea perfectării documentelor necesare, căutării unui partener, vânzării produselor on-line.

Ajută procesul de implementarea e-guvernării.

Bibliotecile publice sunt punți spre e-eguvernare. Oferă computer și acces la Internet în vederea accesării informațiilor și serviciilor de e-guvernare, contribuind la apropierea cetățenilor de guvernare. Salvează timpul și banii cetățenilor și ajută la diminuarea efectelor corupției.

Incluziunea socială. Învățarea pe tot parcursul vieții.

Bibliotecile publice sunt platforme unde se întâlnesc cetățenii țării indiferent de pregătire intelectuală, venit, viziuni politice, apartenență religioasă etc.

De serviciile bibliotecilor publice se bucură peste 840 000 de utilizatori activi sau 23.5% din populația țării. Aceștia vizitează bibliotecile de peste 8 196 600 de ori pe an și împrumută peste 17 162 600 de publicații.

Necesitatea finanțării bibliotecilor publice este la fel de mare ca și necesitatea finanțării învățământului public și sănătății publice.

Statul trebuie să se asigure că moldovenii au acces la serviciile bibliotecilor publice. Bibliotecile trebuie să figureze în orice program de dezvoltare sustenabilă de nivel local, regional, național. Obiectivul 16.10 din Agenda ONU 2030 prevede „Asigurarea accesului public la informație și protejarea libertăților fundamentale, în concordanță cu legislația națională și acordurile internaționale”.

Biblioteca înseamnă acces la Informație, iar „Informația este putere”.

Vă mulțumim pentru susținerea bibliotecilor publice!

PAGINA 10

Domeniul biblioteconomic 2017: tendințe, provocări, priorități

Studiu realizat de Vera Osoianu

Prin tradiție, întrunirea managerilor de biblioteci, care are loc la sfârșitul anului, este platforma pe care se discută despre tendințele în domeniu și se stabilesc prioritățile pentru anul care vine.

Este unanim recunoscut faptul că trendul în domeniu vine din SUA. În acest sens, în perioada de pre-planificare a activității pentru anul viitor, este oportună o trecere în revistă a tuturor noutăților: ideilor inovaționale, practicilor de calitate, experiențelor avansate atât în SUA, cât și în bibliotecile din alte țări cu puternice tradiții în domeniu. Procesul de planificare trebuie de realizat cât mai concret, dar trebuie să lăsăm și loc pentru ideile care apar pe parcurs.

După cum reiese din genericul Forumului Managerilor, prioritățile anului 2017 vor fi axate pe „Implicarea Bibliotecilor în promovarea și realizarea Obiectivelor Globale 2030”. Pe această temă își vor fundamenta activitatea toate bibliotecile lumii, tonul fiind dat și de această dată de IFLA, care a folosit Agenda ONU 2030 ca bază pentru Planul Strategic IFLA 2016-2021, a elaborat Ghidul de advocacy IFLA „Bibliotecile și implementarea Agendei 2030 a ONU”, oglindește și diseminează prin site-ul IFLA, conturile de pe Facebook etc. tot ce se întâmplă important la această temă în bibliotecile de pe diverse meridiane.

Raportul actualizat al IFLA privind tendințele 2016

La Conferința IFLA 2016 au fost prezentate mai multe documente originale sau actualizate, inclusiv Raportul actualizat al IFLA privind tendințele 2016 și Ghidul IFLA privind dezvoltarea profesională continuă: principii și cele mai bune practici. Lansat în august 2013, Raportul original privind tendințele reliefează următoarele:

Tehnologiile noi vor extinde şi vor limita în egală măsură accesul persoanelor la informaţii;

Educaţia on-line va democratiza învăţarea la nivel mondial; Limitele de protecţie a vieţii private şi a datelor vor fi redefinite; Societăţile hyper-conectate vor face mai puternice noi voci şi grupuri; Ecosistemul informaţional global va fi transformat de noile tehnologii.

Varianta de raport prezentată la Congresul IFLA 2016, reprezintă o sinteză a trei ani de dezbateri intensive în cadrul comunității profesionale internaționale. Dezbateri relevante au avut loc în peste 30 de țări, toate reflectând tendințele și viitorul bibliotecii.

Concluziile raportului sunt focusate și scot în evidență următoarele aspecte:

Importanța bibliotecilor.

În mediul profesional există un consens general privind necesitatea de a oferi noi servicii pentru o audiență mai largă. Există riscul ca bibliotecile să-și piardă rolul firesc în domenii-cheie precum cultura informației, proprietatea intelectuală și managementul datelor. Este recunoscut faptul că există o tensiune în creștere între acceptarea oportunităților oferite de noile tehnologii și menținerea funcțiilor curente de servire a audienței existente.

PAGINA 11

O concluzie comună este că în mediul biblioteconomic trebuie diagnozate cu atenție necesitățile în evoluție ale utilizatorilor și abandonarea, reinventarea sau actualizarea funcțiilor și serviciilor corespunzătoare. O altă temă actuală a fost importanța bibliotecarilor în regândirea principiilor bibliotecii tradiționale într-o lume în continuă schimbare. Serviciile oferite trebuie să maximalizeze incluziunea socială și egalitatea oportunităților în spațiul fizic și digital. Bibliotecarii trebuie să facă mai mult pentru ca bibliotecile să fie recunoscute ca motoare de dezvoltare și infrastructură esențială pentru comunități.

Majoritatea bibliotecilor devin concomitent spații fizice și virtuale. Aceasta creează probleme privind menținerea în același timp a infrastructurii și serviciilor atât fizice, cât și virtuale. Așa cum serviciile de bibliotecă sunt digitizate și accesibile de la distanță, există o atenție sporită pentru păstrarea bibliotecii ca spațiu fizic. La programarea serviciilor viitoare, o atenție aparte trebuie acordată experiențelor care nu pot fi digitizate, axate pe interacțiunea umană, față în față.

Abilități, infrastructură și finanțare.

Discuțiile privind tendințele au avut o focusare pronunțată pe abilități. Acestea includ atât abilitățile solicitate de utilizatori pentru accesarea noilor servicii și oportunități digitale, cât și abilitățile necesare pentru realizarea misiunii bibliotecii într-un mediu informațional în schimbare. Trebuie menționat că Asociațiile de biblioteci din Austria, Australia și Estonia au fost influențate de discuțiile din jurul raportului privind tendințele și au întreprins deja pași concreți de actualizare a curriculei naționale pentru profesioniștii din biblioteci pentru a încorpora competențele digitale noi, incluzând managementul datelor, confidențialitatea și securitatea lor.

În timp ce creșterea așteptărilor clienților pune presiune pe transformarea bibliotecii și evoluția serviciilor, prevalarea percepției politice despre rolul tradițional al bibliotecii riscă să restrângă finanțarea necesară pentru realizarea acestor obiective.

O concluzie-cheie a fost că bibliotecile trebuie să-și pledeze cauza mai activ, să dezvolte politici de promovare a rezultatelor obținute, susținute de cifre și fapte.

Coordonare și colaborare strategică.

Este tot mai accentuată necesitatea colaborării și coordonării strategice între biblioteci. Pentru a rezista, bibliotecile trebuie să-și reducă cheltuielile. La nivel regional și național, bibliotecile trebuie să colaboreze una cu alta, precum și cu autoritățile și decidenții pe marginea unui șir larg de probleme, incluzând competențe, politici, servicii, infrastructură. La nivel internațional, colaborarea se va focusa pe probleme de advocacy de proporții mari, inclusiv confidențialitate, copyright, libertatea de exprimare, acces liber și egal la informație.

Misiunea fundamentală a bibliotecii publice este îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. În acest sens este foarte elocventă concluzia făcută de președintele IFLA în aprilie 2016: „lucrând împreună vom crea acea viziune a viitorului în care fiecare bibliotecar va fi bucuros să conștientizeze că în fiecare zi contribuie la schimbarea în bine a vieții oamenilor”.

Integrarea acestor tendințe în strategia viitoare a bibliotecii.

Concluziile pe marginea discuțiilor privind tendințele au constituit fundamentul Agendei schimbării IFLA. Bazată pe Raportul IFLA privind tendințele, Agenda schimbării propune o abordare segmentată pe patru nivele:

Nivel individual: pentru a fi de succes în secolul XXI, bibliotecarii trebuie să se ocupe de învățarea individuală continuă, susținută de agenda revitalizată a

PAGINA 12

sistemului de educație în domeniu care permite adaptarea, renovarea și transformarea profesiei;

Nivel instituțional: bibliotecarii trebuie să eficientizeze activitatea instituției cu ajutorul tehnologiilor de informare și comunicare, prin mobilizarea și antrenarea comunității la dezvoltarea unei strategii clare de viitor;

Nivel național: identificarea, analiza și semnalarea barierelor politice și legislative care împiedică bibliotecile să satisfacă necesitățile comunităților prin activități de advocacy bine targetate, colaborative și bazate pe fapte;

Nivel global: elaborarea unei viziuni globale unanime pentru biblioteci, bazate pe asociații naționale puternice și o IFLA puternică pentru a crea un cadru politic internațional sustenabil și pe termen lung, privind mediul informațional.

Studii privind tendințele și viitorul bibliotecii în SUA

În anul 2016 în SUA au fost realizate mai multe studii privind viitorul, tendințele și prioritățile bibliotecii. Printre cele mai relevante menționăm:

Bibliotecile 2016. Sondaj efectuat de Pew Research Center Tendințe de top în activitatea bibliotecilor de cercetare 2016 Raportul Institutului Tehnologic Massachusetts „Viitorul bibliotecii”

Raportul Bibliotecile 2016, publicat la 9 septembrie, realizat în baza unui sondaj efectuat de Pew Research Center în martie-aprilie 2016, privind utilizarea bibliotecilor publice de către americani constată următoarele tendințe:

80% de americani cred că bibliotecile publice trebuie să ofere programe de dezvoltare a competențelor digitale;

57% cred că bibliotecile trebuie să aibă mai multe spații confortabile pentru lectură, muncă și relaxare;

50% cred că bibliotecile trebuie să cumpere printere 3D și alte echipamente digitale moderne;

53% au avut o interacțiune cu biblioteca publică pe parcursul ultimului an; 64% dintre utilizatorii bibliotecii împrumută cărți; 29% utilizează calculatorul; Împrumutul cărților rămâne cea mai frecventă interacțiune cu biblioteca; Cărțile în format tradițional sunt mai solicitate decât cele în format digital.

Tendințe de top în activitatea bibliotecilor de cercetare 2016.

În octombrie 2016 a fost publicat raportul Tendințe de top în activitatea bibliotecilor de cercetare 2016. Raportul este elaborat o dată la doi ani. Din grupul de lucru fac parte personalități notorii din mediul bibliotecilor de cercetare. Foarte interesante, în acest studiu, sunt competențele solicitate pentru poziția de bibliotecar. În aprilie 2015 Școala de Informare de la San Jose State University a analizat 400 de anunțuri privind angajarea profesioniștilor din biblioteconomie și știința informării. Angajatorii sunt tot mai interesați de următorul set de competențe: familiarizarea cu tehnologiile și suportul tehnic, concentrarea pe experiența utilizatorului, suport pentru serviciile virtuale, managementul cunoașterii. Colaborarea, comunicarea și munca în echipă au fost printre cele mai solicitate aptitudini în toate

PAGINA 13

descrierile de posturi. Solicitanții de locuri de muncă sunt încurajați să țină pasul cu tehnologiile emergente, analiza și identificarea datelor și sistemele de informare.

„Viitorul bibliotecii” în viziunea cercetătorilor de la Institutul Tehnologic Massachusetts (MIT)

Un interes deosebit în mediul profesioniștilor domeniului a suscitat raportul Institutului Tehnologic Massachusetts, privind „Viitorul bibliotecii”. În octombrie 2015 Institutul Tehnologic Massachusetts a creat un grup de lucru în componența căruia au fost incluse 30 de persoane, inclusiv cercetători, studenți, bibliotecari etc. După un an de muncă, la 24 octombrie 2016, a fost publicat raportul preliminar, care conține recomandări generale menite să contribuie la dezvoltarea „unei biblioteci globale pentru o universitate globală”.

Propunerile grupului de lucru au scopul de a ghida sistemul de bibliotecă a MIT pentru a deveni o „platformă globală deschisă” care să permită „descoperirea, utilizarea și administrarea informației și a cunoașterii” pentru generațiile viitoare.

Raportul constată că „pentru bibliotecile MIT, lumea mai bună pe care o căutăm este una în care există acces suficient, echitabil, semnificativ la cunoaștere și la rezultatele cercetării”. „Accesul global de durată la cunoaștere necesită modele sustenabile pentru siguranța că cunoștințele trecute și viitoare vor fi disponibile pe termen lung în viitor”.

Chris Bourg, președintele grupului de lucru, directorul bibliotecii MIT menționa că „Grupul de lucru a investit mult timp pentru a înțelege de ce fel de bibliotecă are nevoie o instituție, scopul căreia este să schimbe lumea”.

Grupul a structurat ideile despre bibliotecile MIT în patru compartimente/piloni: „Comunitate și Relații”, implicând interacțiunea bibliotecii cu utilizatorii locali și globali; „Căutare și Utilizare”, privind promovarea informației; „Administrare și Sustenabilitate”, implicând managementul și protecția resurselor de cercetare ale MIT; și „Cercetare și Dezvoltare”, destinat analizei practicilor și necesităților bibliotecii.

Raportul preliminar conține 10 recomandări generale în aceste domenii.

Pentru „Comunitate și Relații”, raportul notează că utilizatorii bibliotecii MIT pot avea în viitor relații diferite cu sistemul și sugerează o abordare flexibilă privind servirea simultană a studenților, corpul profesoral, personalul, absolvenții, cercetătorii, comunitatea locală Cambridge și Boston și comunitatea globală a cercetătorilor. Grupul recomandă, de asemenea, studierea în continuare a schimbărilor spațiilor bibliotecilor din campus, care să permită atât studiul în liniște, cât și noile modele de învățare și colaborare.

Se sugerează că într-un domeniu informațional în continuă evoluție, bibliotecile trebuie să învețe studenții nu numai cum să acceseze și evalueze informația, dar de asemenea cum să genereze responsabil noi cunoștințe, să creeze sisteme și instrumente pe care alții le vor folosi, să descopere, distribuie și să analizeze informația.

În compartimentul „Căutare și Utilizare”, raportul sugerează că sistemul de bibliotecă sporește abilitățile de diseminare către lume a rezultatelor cercetărilor MIT; oferă acces digital cuprinzător la conținuturile din colecții; formează parteneriate pentru generarea conținuturilor deschise, interoperabile pentru distribuirea și prezervarea cunoașterii; actualizează Politica Institutului privind Accesul Deschis.

Privitor la „Administrare și Sustenabilitate”, membrii grupului văd bibliotecile MIT ca repozitorii principale ale istoriei Institutului și ca lider în eforturile de găsire a soluțiilor pentru

PAGINA 14

prezervarea cercetărilor digitale, pe care raportul le descrie ca „principalele probleme care încă n-au fost rezolvate”.

În domeniul „Cercetare și Dezvoltare”, raportul propune lansarea unei inițiative pentru cercetare în științele informării și comunicarea rezultatelor cercetătorilor, pentru a susține atât cercetarea, cât și dezvoltarea problemelor mari ale domeniului.

Raportul preliminar a examinat mai multe nuanțe ale practicilor bibliotecare, precum găsirea balanței corecte între resursele tradiționale și cele digitale, pe care o numesc o mare prioritate, menționând că resursele fizice contează pentru multe genuri de cercetări și instruiri. Raportul recomandă continuarea discuțiilor cu decidenții, privind problemele de confidențialitate.

Grupul de lucru consideră că „bibliotecile vor evolua datorită căilor creative prin care cercetătorii și utilizatorii globali vor exploata resursele, instrumentele, serviciile, spațiile și expertiza noastră pentru a accelera punerea științei și cunoașterii în serviciul soluționării celor mai mari provocări ale lumii”.

Deși toată activitatea bibliotecilor trebuie axată pe necesitățile utilizatorilor, bibliotecarii trebuie să înțeleagă bine ce se întâmplă în jur din simplu motiv că utilizatorii nu vor solicita un serviciu din cauza că uneori nici prin cap nu le trece că acesta poate fi obținut în bibliotecă.

La programarea priorităților strategice, bibliotecarii trebuie să țină cont de realitățile actuale, dar și de provocările prezente și viitoare și anume:

Inteligenţa artificială (AI) a devenit un concept care face parte din viaţa de zi cu zi.

Marea problemă a lumii nu va fi foametea, ci lipsa locurilor de muncă.

Analfabetismul funcțional devine un fenomen deloc de neglijat de nativii digitali.

În septembrie 2016, publicația Computer World a publicat sinteza studiului „Inteligența artificială și viața în anul 2030”. Analiza a încercat să prevadă modul în care tehnologiile inteligente vor afecta viața urbană.

Până în anul 2030, inteligența artificială (A.I.) va schimba foarte multe lucruri în lume, precum modul în care muncim, petrecem timpul liber, cum avem grijă de sănătatea noastră sau cum sunt educați copiii. Orice aplicație bazată pe inteligența artificială va deveni frecventă și mai utilă, îmbunătățind economia și calitatea vieții. Dar noua tehnologie va crea, de asemenea, provocări profunde, care vor afecta locurile de muncă și veniturile.

A.I. va dezvolta noi modalități de a accesa mass-media în diverse moduri interactive.

Marea problemă a lumii nu va fi foametea, ci lipsa locurilor de muncă Este demonstrat deja că forţa de muncă a viitorului va avea un aspect tot mai puţin

uman. TIC vor prelua o mare parte dintre activităţile prin care oamenii își asigură existența. Venitul universal va deveni o realitate. Elveția deja a testat cetățenii care au respins propunerea. Discuțiile iau, însă, amploare. Olanda a inițiat un program privind testarea venitului universal de bază. Este clar că „Oamenii vor avea timp să facă alte lucruri, mai complexe, mai interesante. Cu siguranţă vor avea mai mult timp liber”.

În anul 2014 NESTA (UK National Endowment for Science, Technology and the Arts) a publicat raportul „Creativity versus Robots, the creativity economy and the future of employment”. Raportul citează un studiu anterior realizat de Universitatea Oxford care sugerează că, în următoarele două decade, 47% din locurile de muncă din SUA și 35% din

PAGINA 15

Regatul Unit vor fi influențate de noile tehnologii. Piața de muncă globală a viitorului va favoriza persoanele cu abilități tehnice creative. În acest context, NESTA argumentează că este esențial pentru angajatori și guverne să încurajeze și să angajeze tineri cu o cultură digitală orientată spre explorare și creativitate, decât pe cei care sunt doar consumatori de conținuturi digitale.

Analfabetismul funcțional devine un fenomen deloc de neglijat. Oamenii nu înțeleg ceea ce citesc. Creierul uman nu este conceput pentru a asimila un flux atât de mare de informații. Potrivit unui studiu al Centrului de Evaluare si Analize Educaționale din România, aproximativ 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional. Copiii pot să scrie și să citească, dar nu înțeleg textele asimilate, scria News.ro. în noiembrie 2016.

„Este un număr absolut nepermis de mare de tineri care finalizează școala fără ca ceea ce au acumulat în școală să le permită să funcționeze în societate... Media europeană este de 20%, cu o țintă de sub 15% până în 2020. Noi, la 42%, nici măcar nu puteam tinde spre așa ceva într-un timp atât de scurt, așa ca în primul rând ar trebui să avem o definire a fenomenului”, explică Ligia Deca, consilier de stat în Departamentul Educație și Cercetare din Administrația Prezidențială.

Într-un mesaj pe lista de discuții Biblos, dna Hermina Anghelescu scria că acest fenomen poate fi „explicat prin superficialitatea învățământului. Acest fenomen al analfabetismului funcțional există și în America. Bibliotecile publice se implică serios și colaborează intens cu școala. Dacă veți intra pe pagina oricărei biblioteci publice, în programele de vară au cluburi/cercuri de lectură, pe vârste/nivele de lectură. Copiii primesc cadou o carte pe care o citesc pe capitole și o discută/dezbat cu bibliotecarele.

În România explic acest fenomen prin rata ridicată a abandonului școlar care este necontrolat și nu se iau măsuri de remediere a acestei probleme”. Trebuie discutate cauzele ce duc la abandonul școlar:

1. copii abandonați de părinți plecați la muncă în străinatate; 2. copii semi-abandonați de părinți/lăsați în grija bunicilor care nu au nici o autoritate

asupra lor; 3. indiferența școlii când constată abandonul școlar; 4. sărăcia care îi impiedică pe unii copii din categoria 1 si 2 să ajungă la școală și să

funcționeze decent în mediul școlar. Situația reliefată de dna Hermina Anghelescu este specifică și în localitățile din Republica

Moldova. Este evident că pentru combaterea analfabetismului funcțional este nevoie de programe speciale, iar bibliotecile pot ocupa o nișă foarte importantă, în acest sens. Un exemplu pozitiv în acest sens este experiența Bibliotecii Județene Cluj. În perioada de 18-19 noiembrie 2016 la Biblioteca Județeană Cluj a avut loc prima întâlnire din cadrul proiectului „Family literacy works!”, proiect finanţat în cadrul programului Erasmus+. Coordonatorul proiectului este Asociaţia „Learn & Vision” din Cluj-Napoca. Biblioteca este partener în acest proiectului, alături de organizaţii din Bulgaria, Macedonia, Portugalia şi Slovenia. Durata proiectului este de 30 de luni și are ca scop alfabetizarea funcțională cu implicarea mai multor parteneri, inclusiv a familiei.

La planificarea activității bibliotecii trebuie să se țină cont de caracteristicile Generației Z. Generatia Z, prima generație a nativilor digitali sunt tinerii născuți începând cu anul 1995 și până după 2012, iar primii dintre ei sunt acum la facultate sau chiar au intrat pe piața muncii. Generație mult diferită față de cea a părinților lor, mai energică, mai entuziastă, foarte bună la tehnologie și social media, dar și cu abilități sociale și de interconectare umană. Sunt foarte buni la comunicarea pe Facebook și Twitter, dar sunt dornici și să interacționeze cu oamenii. În

PAGINA 16

aceste condiții, Generația Z va aduce câteva schimbări majore pe piața muncii, schimbări pentru care recrutorii trebuie să se pregătească din timp. Care sunt caracteristicile generației Z?

Sunt în permanență conectați; Optează pentru un program flexibil; Sunt responsabili, pragmatici si foarte sceptici; Admit că nu știu tot și sunt dornici să învețe încontinuu; Răbdarea lor se limitează la secunde; Mobilitatea este cuvântul-cheie; Folosesc emoticoanele ca principală formă de exprimare a emoţiilor; Textul este pricipala formă de comunicare pentru Generaţia Z.

Concluziile sunt certe: vine la putere un val de tineri cu cunoștințe de tehnologie și de comunicare on-line mult peste generațiile anterioare, independenți, dispuși să muncească din greu și să fie plătiți pe măsură.

Activitatea bibliotecilor din toate timpurile s-a bazat pe folosirea în comun a ideilor și resurselor. Acest postulat este mai actual ca niciodată în era digitală. În acest context studierea tendințelor și priorităților asumate de bibliotecari din alte țări este absolut necesară atunci când planificăm activitatea pe termen scurt sau mediu. Practica țărilor mari demonstrează că nu trebuie să inventăm bicicleta de fiecare dată.

Recent, a depus jurământul și a fost investită în post Carla Hayden, la 64 de ani, pe un termen renovabil de 10 ani (până la ea directorii BC erau numiți pe viață) cel de-al 14-lea director al Bibliotecii Congresului, prima femeie, prima persoană de culoare și primul bibliotecar de profesie.

Principiul după care a activat Carla Hayden în postul vechi de director al unei biblioteci publice, a fost de a păstra tot ce a fost bun în bibliotecă, dar acționând pe căi inovative.

Preocupările /Prioritățile pe termen scurt ale Carlei Hayden includ: Tehnologiile învechite. (Un raport guvernamental din 2015 a descoperit un management

deficient al sistemelor IT pentru care James Bilington, fostul director, a fost aspru criticat);

Criza spațiilor de depozitare; Personalul demoralizat; Focusarea pe fundraising din sectorul privat.

De menționat că Planul strategic al Bibliotecii Congresului 2016-2020, elaborat până la venirea noului director al BC, cuprinde șapte priorități:

Servicii; Colecții; Creativitate; Colaborare; Resurse umane; Tehnologii; Structura organizațională.

Tendințele generale ale domeniului își găsesc reflecție la edificarea spațiilor noi sau la

PAGINA 17

modernizarea spațiilor vechi. La începutul anului 2016 șase firme au concurat pentru proiectul Bibliotecii din Dubai în sumă de 272.47 de milioane de dolari. Cea mai mare bibliotecă din lumea arabă. Una din cele mai mari colecții electronice. Proiectul destinat pentru 4,5 milioane cărți (inclusiv 1 milion audio books și 2 milioane e-books) va fi finalizat în anul 2017. Clădirea de șapte etaje va include cateva spații pentru activități interactive, educaționale și culturale, săli de lectură, bibliotecă pentru copii, bibliotecă de business, centru expozițional, centru pentru conferințe, spații pentru diverse servicii, spații pentru instruiri. Biblioteca va găzdui Agenția de Turism din Dubai.

O problemă a lumii bibliotecare care va persista în continuare, este reducerea bibliotecilor. La 13 octombrie 2016, Camera Lorzilor a Parlamentului Regatului Unit, într-o dezbatere larg mediatizată, a condamnat tendința de închidere a bibliotecilor care se menține pe parcursul mai multor ani. Dezbaterea a avut ca temei faptul că, începând cu anul 2010, RU a pierdut mai mult de 500 biblioteci și aproape 9 000 de bibliotecari. Vorbitorii au pictat un tablou sumbru al RU, avertizând că reducerile vor duce la „dezordine, crime, probleme pentru școli”, precum și faptul că, la timpul potrivit, copiii nu vor putea obține un loc de muncă, deoarece ei nu vor avea abilitățile și cunoștințele necesare. Guvernul a fost somat să găsească de urgență bani pentru a opri autoritățile locale care fac aceste acte subversive. Banii „salvați” pe seama închiderii bibliotecilor vor trebui investiți în construirea mai multor pușcării sau cămine pentru persoane fără adăpost. Iar ca rezultat britanicii vor trebui să înconjoare casele cu garduri cât mai înalte. Baronesa Rebuck a menționat că „Dacă pierdem renumitele librării și biblioteci, niciodată nu se va îmbunătăți cultura națiunii noastre. De asemenea, vom pierde următoarea noastră generație de autori și sursa competitivității noastre în industriile creative. Acest lucru pur și simplu nu poate fi permis să se întâmple”.

Despre aceasta vorbea și cunoscutul scriitor englez Neil Gaiman în discursul „De ce viitorul nostru depinde de biblioteci, lectură și fantezie”, ținut la converința anuală a The Reading Agency, 14 octombrie 2014.

Iată că la peste 12 ani de la publicarea de către Tim Coates a raportului Who’s in charge? Responsability for the Public Library Service / A cui este responsabilitatea pentru serviciile bibliotecii publice, una dintre autoritățile principale ale statului intervine și cheamă să fie stopat acest proces care reprezintă un dezastru pentru orice stat.

În raportul amintit mai sus http://www.slideshare.net/cdbclub/a-cui-este-responsabilitatea-67333407, Tim Coates avertiza că dacă autoritățile nu vor interveni pentru a schimba în bine situația bibliotecilor publice în următorii 20 de ani, acestea ar putea să dispară în formula cunoscută de noi toți. Avertizarea este comună pentru toți. Se vor autosesiza oare și decidenții de la noi? Britanicii demonstrează că Lupta încă nu este pierdută!

În lucrarea Între creativitate și business: cinci reguli ale planificării strategice, expertul în cursuri on-line, David Parrish, propune cinci pași prin care o instituție își găsește albia sau nișa de afirmare:

1. Formulați parametrii succesului:

Nu este suficient să ne ghidăm de scopul „ne dorim ca afacerea noastră să fie de succes." La urma urmei, se va crea o situație în care partenerii și angajații organizației vor înțelege în mod diferit succesul, și, prin urmare, se vor mișca în direcții opuse. Definiți parametrii cu ajutorul cărora veți constata că instituția atinge obiectivele, și aceasta vă va ajuta sa dezvoltați o viziune strategică.

2. Cunoaște-și potențialul:

PAGINA 18

Pentru a fi eficace, ar trebui să cunoașteți punctele forte și punctele slabe ale

instituției. Aici vă ajută o analiză SWOT clasică (determinarea punctelor tari,

punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor). De asemenea, este necesar să știți

ce vă deosebește de concurenți, adică, nu doar să conștientizți ca faceți bine, dar să vă

folosiți punctele forte în detrimentul concurenței.

3. Analizați factorii externi: Schimbările politice și economice din lume vă pot afecta în mod considerabil

organizația, aducând prejudicii sau, din contra, noi posibilități. David Parrish

propune utilizarea analizelor SWOT și STEP în acest scop.

4. Găsiți un avantaj competitiv: David Parrish recomandă să construiți strategia în jurul unui produs unic, pe care nu-

l au concurenții. Avantajul tău poate fi construit în jurul caracteristicilor

infrastructurii, a rețelelor de distribuție, sau statutului social. Dar, în scopul de a

determina avantajul, aveți nevoie să studiați concurenții.

5. Selectați piața: Este important să se înțeleagă care este nișa/domeniul/ segmentul Dvs, și pe care

piețe nu are rost să vă orientați. Încercați să schimbați în mod radical gândirea „să

încercați în toate direcțiile și să vindeți produsul tuturor și fiecăruia”. Încercați să

lucrați doar cu acel produs pe care îl faceți mai bine decât concurenții Dvs. pe piețele

care sunt interesate în Dvs ca lider.

În anul 2017 atât bibliotecile publice, cât și cele universitare vor elabora strategiile de dezvoltare 2017-2020. Ambele trebuie să se bazeze pe tendințele globale ale domeniului, dar și pe realitățile naționale și locale.

Referințe bibliografice:

2016 top trends in academic libraries. A review of the trends and issues affecting

academic libraries in higher education [on-line] 06.2016 [citat 07.11.2016]. Disponibil: http://crln.acrl.org/content/77/6/274

Circa 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional, nu înțeleg ce citesc - studiu centru educațional [on-line] 07.11.2016 [citat 11.11.2016]. Disponibil: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21401074-circa-42-dintre-elevii-romani-15-ani-sunt-analfabeti-functional-nu-inteleg-citesc-studiu-centru-educational.htm

Dizikes, Peter. MIT task force releases preliminary „Future of Libraries” report Engaging the world’s libraries with Wikipedia - what are the opportunities? Placards

[on-line] 20.09.2016 [citat 07.11.2016]. Disponibil: http://www.ifla.org/node/10871 Gaudin, Sharon. Scientists look at how A.I. will change our lives by 2030 [on-line]

02.09.2016 [citat 15.11.2016]. Disponibil:

http://www.computerworld.com/article/3116124/artificial-intelligence/scientists-

look-at-how-ai-will-change-our-lives-by-2030.html

Generația Z se angajează. Cum schimbă tinerii crescuți în „epoca” Apple piața muncii și

PAGINA 19

care le sunt abilitățile [on-line] 06.01.2016 [citat 15.11.2016]. Disponibil: https://hrp.ro/generatia-z-se-angajeaza-cum-schimba-tinerii-crescuti-in-epoca-apple-piata-muncii-si-care-le-sunt-abilitatile/

Horrigan, John B. Libraries 2016 [on-line] 09.09.2016 [citat 14.11.2016]. Disponibil: http://www.pewinternet.org/2016/09/09/libraries-2016/

În viitorul nu foarte îndepărtat, toţi vom primi bani de la stat, necondiţionat [on-line] 06.11.2016 [citat 07.11.2016]. Disponibil: http://independent.md/viitorul-nu-foarte-indepartat-toti-vom-primi-bani-de-la-stat-neconditionat/#.WCAi28m4F5Q

Între creativitate și business: cinci reguli ale planificării strategice [on-line] 2016 [citat 07.11.2016]. Disponibil: https://www.culturepartnership.eu/article/balancing-creativity-and-business

McGlone, Peggy.‘Rock star’ Baltimore librarian makes history at Library of Congress [on-

line] 14.09.2016 [citat 15.11.2016]. Disponibil:

https://www.washingtonpost.com/entertainment/rock-star-baltimore-librarian-makes-

history-at-library-of-congress/2016/09/13/0fd9a878-7615-11e6-b786-

19d0cb1ed06c_story.html?postshare=9371473856122550&tid=ss_tw

National demonstrations in favour of libraries: #LoveToRead and Placards [on-line] 11.2016 [citat 14.11.2016]. Disponibil: http://www.publiclibrariesnews.com/2016/11/national-demonstrations-in-favour-of-libraries-lovetoread-and-placards.html

New library proposals meant to enhance „meaningful access to knowledge.” [on-line]

24.10.2016 [citat 14.11.2016]. Disponibil: https://news.mit.edu/2016/mit-task-force-

releases-preliminary-future-libraries-report-1024

Perrin, Andrew. Book Reading 2016 [on-line] 01.09.2016 [citat 15.11.2016]. Disponibil: http://www.pewinternet.org/2016/09/01/book-reading-2016

Six firms currently bidding for Dubai Library project [on-line] 28.08.2016 [citat 07.11.2016]. Disponibil: https://www.thebig5hub.com/news/2016/august/six-firms-currently-bidding-for-dubai-library-project

Statistical Trends [on-line] 2016 [citat 07.11.2016]. Disponibil: http://www.arl.org/focus-areas/statistics-assessment/statistical-trends#.V-E_WzW4F5Q

PAGINA 20

CENTRUL STATISTICĂ, CERCETARE ȘI DEZVOLTARE

Oferte de activităţi de formare continuă

Obiective 2017

Notă: Instruirile vor fi organizate în dependență de numărul de persoane înregistrate. Înregistrarea va fi efectuată on-line. Data organizării va fi

comunicată suplimentar.

Pentru informații: Tel.: 022 240070 Vera Osoianu, e-mail: bnrmvo2012@gmail.com Ludmila Corghenci, e-mail: lcorghenci@bnrm.md, Ecaterina Dmitric, e-mail: dbiblio@bnrm.md, Valentina Popa, e-mail: statistica@bnrm.md, Skype: dbiblio, cscd2015 www.bnrm.md

Nr d/r

Denumirea/tipul de activitate

de formare continuă

Descrierea succintă a conţinutului

Formator Formabili Număr ore academice

1. Formarea și dezvoltarea

competențelor în domeniul colectării / raportării

datelor statistice

Cunoașterea cadrului de reglementare în

domeniu ( Legea privind statistica, ISO,

Instrucțiunea de evidență, etc) Cunoașterea

terminologiei de specialitate

Sistemul on-line

Valentina Popa, șef Centru de Statistică,

Cercetare și Dezvoltare

Bibliotecari responsabili de

statistici

8 ore

2. Utilizarea datelor

statistice în evaluarea activității

bibliotecare, demersul

managerial, dezvoltarea și promovarea bibliotecii,

activități de

Percepţia bibliotecii în comunitate. Pledoaria

pentru biblioteci începe cu personalul.

Relaţii cu APL/fondatori,

parteneri reali şi potenţiali. Biblioteca –

actor activ în comunitate.

Indicatori statistici de reper şi relaţionali:

Elena Pintilei

Manageri superiori şi funcţionali. Personal cu

responsabilităţi în domeniu

8 ore

PAGINA 21

lobby și advocacy, etc

standarde, conţinut, utilizare.

3. Diversificarea

serviciilor ca factor de

imagine și impact

Utilizatorii – raţiunea de existenţă a

bibliotecii. Studierea necesităţilor şi

cerinţelor utilizatorilor. Servicii

tradiţionale şi moderne. Integrarea

utilizatorilor în crearea noilor servicii.

Diversificarea şi personalizarea

serviciilor. Biblioteca şi învăţarea pe

parcursul întregii vieţi. Servicii pentru

utilizatori cu necesităţi speciale.

E. Dmitric, şef serviciu

I. Cozlov, bibliotecar principal

Bibliotecari cu responsabilităţi

de servire a utilizatorilor

8 ore

4. Colecții electronice:

creare, evidență;

descrierea bibliografică și

indexarea; drepturi legale

de acces.

Strategii şi politici de dezvoltare a

resurselor bibliotecii publice. Componenţa

colecţiilor de bibliotecă. Resurse

electronice. Digitizarea

documentelor. Acces Deschis: avantaje şi

oportunităţi

A. Muntean,

dir. adjunct

Manageri superiori şi

funcţionali din bibliotecile

publice

8 ore

5. Cultura informaţiei

şi a învăţării

Obiective şi componente ale

culturii informaţiei şi a învăţării. Accesarea informaţiei. Evaluarea informaţiei. Utilizarea

etică şi corectă a informaţiei.

Bibliotecarul şi prevenirea plagiatului.

L. Corghenci, bibl.

principal

Bibliotecari BNRM, din bibliotecile

publice, şcolare, universitare şi

altele

30 ore

6. Instrumente WEB 2.0 pentru

comunicarea inter și extra

Dezvoltarea competențelor de

creare și gestionare a instrumentelor WEB 2.0. (Administrarea și

E. Dmitric, şef serviciu

I. Cozlov, bibliotecar principal

Bibliotecari din bibliotecile

publice,

8 ore

PAGINA 22

profesională gestionarea unui blog; rețele sociale, crearea conținutului digital)

7. Neticheta – codul social al Internetului

Dezvoltarea competențelor privind comunicarea în spațiul

digital. Reguli de comunicare on-line.

Reguli privind comentariile pe Web.

Protecția informațiilor în spațiul virtual. Biblioteconomia

virtuală.

Vera Osoianu, director adjunct

Bibliotecari din bibliotecile

publice

8 ore

8. Modernizarea

sistemului de

activitate

metodologică

Cunoașterea: cadrului de reglementare

actualizat; interacțiunea dintre

centrele biblioteconomice de

nivel național, departamental,

teritorial; profilul de activitate

metodologică; profilul metodistului

Vera Osoianu, Ludmila

Corghenci, Ecaterina Dmitric,

Valentina Popa

Directori de biblioteci,

directori adjuncți, metodiști, specialiști

responsabili de activitatea

metodologică, responsabili de

biblioteci din cadrul secțiilor de

cultură Ecater

9. Implementarea și utilizarea tehnologiilor

în eficientizarea

proceselor funcționale și

servirea utilizatorilor

Dezvoltarea competențelor IT

Larisa Palamarciuc

Bibliotecarii din BNRM

8 ore