Salinitatea solului

  • View
    185

  • Download
    7

Embed Size (px)

Text of Salinitatea solului

PowerPoint Presentation

SALINITATEA SOLULUI SALINITATEA SOLULUI

Prof. TNASE CONSTANA

Solul este o vasta uzina a naturii producand o cantitate mare de biomasa folosita ca hrana de o parte din vietuitoare, inclusiv de om. Agricultura este strans legata de caracteristicile solurilor.

Solul, ca factor ecologic, reprezinta unul din cele mai importante si complexe elemente ale mediului. Solul reprezinta stratul format din minerale si materie organica de grosime de la cativa centimetri la un metro sau mai mult aflat la suprafata Pamanatului. Solul prezinta o serie de insusiri:Fizice: grosimea, structura, textura, porozitatea,, regimul toxic, continutul de aerChimice: continutul de elemente chimice, continutul de compusi organici si mineraliSolul constituie suportul pentru desfasurarea vietii omului si avietuitoarelor adaptate respiratiei in aer liber, reprezentand si principalul depozit al unor resurse minerale.

starile de agregare

Solida: o parte minerala si una organica(complexul argilo- humic)Lichida - solutia solului o solutie apoasa de saruri sub forma de anioni si cationic rezultati din disociere, aflata in porii soluluiGazoasa care are o compozitie asemanatoare cu a aerului atmosferic ( azot, oxigen), cu un continut ridicat de CO2, vapori de apa si alte gaze rezultate din metabolismul microorganismelor.Un kilogram de sol contine: 0,78 kg substante minerale(huma, argila, carbonate, oxizi de fier), cca 0,015 kg aer, cca 0,15 kg apa, substante organice(humus, lignin, celuloza, grasimi, rasini, hidrocarburi)

COMPONENTII SOLULUI

HUMUSUL reprezinta principalul component al materiei organice din sol care contine azot 4%, carbon 45-60 %, oxygen 35-45 %, hydrogen 3-5 %. Humusul este format din molecule cu masa moleculara mare care includ in principal compusi humici: acizi humici, acizi fulvici, humine.Acizii humici se gasesc in toate tipurile de sol; se formeaza prin descompunerea resturilor vegetale sub actiunea bacteriilor.Acizii fulvici ; se formeaza prin descompunerea resturilor vegetale sub actiunea ciupercilor; se gasesc in humusul solurilor podzolice, brune- roscate de padure sib rune.Huminele constituie fractiunea cea mai importanta a humusului si reprezinta fertilitatea solului. Materia organica din sol furnizeaza nutrietii necesari pentru cresterea plantelor.

salinizarea solului

Saraturarea este acea forma de poluare a solului prin care acesta prezinta un anumit continut de saruri solubile in complexul argilo- humic. Un continut excesiv de saruri de sodiu determina salinizarea solului. Ea se produce ca urmare a evaporarii unei parti a apei de irigatie, la suprafata solului, continutul de saruri depunandu-se sub forma unui strat de cristale.Sodiul si potasiul se gasesc sub forma de carbonat si bicarbonat. Acestia prin hidroliza produc o reactie puternic alcalina ( pH=9 -11), reactie care are consecinte negative asupra fertilitatii solului.

ORIGINEA SOLURILOR

Solurile saline si alcaline sunt de origine:primara iau nastere in substrat bogat in saruri si ape freatice puternic mineralizatesecundara sunt formate pe seama unor soluri fertile, prin imbogatirea in saruri usor solubile, in urma unor activitati antropice nerationale: irigatii aplicate necorespunzator, folosirea apelor reziduale bogate in saruri, aintrebuintarea unor ingrasaminte contraindicate

CLASIFICAREA SOLURILOR IN FUNCTIE DE REZISTENTA LA SALINIZARE

GrupaDomeniul valorilorApreciereCaracteristiciI0-10Fara rezistenta la salinizare sodicaSoluri cu capacitate slaba de adsorbtie ( sol nisipos)Sol cu extract apos care contine CO3 2+II10-20Rezistenta foarte slaba la salinizare sodicaSol alcalizat care contine CO3 2+III20- 35Rezistenta slaba la salinizare sodicaSol cu continut redus de CO3 2+ cu capacitate de schimb ionic mare si care contine saruri solubile ale Ca2+ , Mg 2+ IV35- 50Rezistenta moderata pana la puternica la salinizare sodicaSol cu continut mare ghips sau cu capacitate mare de adsorbtieSoluri nesaturate in bazeSoluri calcice si magneziceV>50Rezistenta foarte puternica la salinizare sodicaSoluri acideSol cu continut mare ghips sau cu capacitate mare de adsorbtie

metoda BOBKOV

Stabilirea gradului de fertilitate a solului se face prin determinarea capacitatii de rezistenta a solului , respectiv la formarea si acumularea Na2CO3 In reactia dintre Na2CO3 si particulele de sol , o anumita cantitate de ioni se leaga de cationii Ca2+ , Mg 2+ formand CaCO3 si MgCO3 ( saruri greu solubile) Na2CO3 + Ca2+ = Ca CO3 + Na2+ Na2CO3 + Mg2+ = Mg CO3 + Na2+

balantaflacoane de plastic cu doppahare Erlenmeyerpalnii de sticlapipetebiuretabaloane cu fund rotundsticle de ceashartie de filtruNa2CO3 0,1 N ( se cantareste la balanta 5,3 g Na2CO3si se aduce la 1 litruapadistilata)H2SO4 0,1Nfenolftaleina

Aparatura si materiale

Etapele metodei BOBKOV

I. Saturarea solului cu Na2CO3Prima etapa consta in saturarea unei probe de sol cu Na2CO3. Se cantaresc portii duble de 10 grame de sol uscat si se introduce in flacoanele de plastic; se adauga cu pipeta 50 cm3 sol Na2CO3 0,1 N, se agita flacoanele timp de o ora. Dupa ce au stat in contact cele doua faze 24 ore(fara agitare) se filtreaza prin hartie de filtru cu porozitate medie. In parallel se pregatesc doua probe martor care contin doar solutie de Na2CO3 0,1 N.II. Dozarea ionilor CO32-A doua etapa consta in determinarea continutului de ioni carbonat. Pentru aceasta din filtratele obtinute se iau cu pipeta cotata 10 cm3 , se introduce in baloanele cu fund rotund si se titreaza cu H2SO4 0,1N in prezenta de fenolftaleina; la fel se procedeaza si cu probele martor.

Prezentarea rezultatelor

Rezistenta solului la salinizarea sodica (Rs) se calculeaza astfel: Rs = [ 2( V1 V2) x f x N x r] 100/ m Rs = [ mechiv/100g sol]Rs = Rezistenta solului la salinizarea sodica V1 = volumul de de H2SO4 0,1N utilizat la 10 cm3 de Na2CO3 0,1 N,in cm3V2 = volumul de de H2SO4 0,1N utilizat la 10 cm3 de extract sodic, in cm3f =factorul solutiei de H2SO4 0,1N N= normalitatea solutiei de H2SO4 0,1N r = raportul dintre volumul extractului si cota parte folosita la titrarem = masa probei de sol 100= factor da raportare la 100 g sol

Prezentarea rezultatelor

UMProba 1Proba2m = masa probei de sol g1010r = raportul dintre volumul extractului si cota parte folosita la titrare120/10140/10V1 = volumul de de H2SO4 0,1N utilizat la 10 cm3 de Na2CO3 0,1 Ncm32,352,35V2 = volumul de de H2SO4 0,1N utilizat la 10 cm3 de extract sodiccm31,90,6f =factorul solutiei de H2SO4 0,1N 0,99810,9981Rs = Rezistenta solului la salinizarea sodica mechiv/100g sol7,9848,9

In functie de valorile obtinute se vor incadra probele de sol analizate intr-una din categoriile de soluri in functie de rezistenta la salinizare sodica si se trage concluzia cu privire la capacitatea solului de a fi utilizat in scopuri agricole.

CONCLUZIIProba 1 = sol cat I-Fara rezistenta la salinizare sodica- pamant pentru floriProba 2 = sol cat IV- Rezistenta moderata pana la puternica la salinizaresodica- pamantgradina

SARATURAREA SOLULUI SE PREVINE PRIN LUCRARI DE DESECARE DRENAJ SI IRIGATII DE SPALARE.