Sistemul muscular

Ce este sistemul muscular?

Sistemul muscular este

alcătuit din totalitatea

mușchilor corpului

uman și reprezintă

partea activă a

sistemului locomotor.

Clasificarea mușchilorMușchii sunt de trei tipuri:• mușchi striați - se prind de schelet și de aceea se numesc și mușchi

scheletici;• mușchi netezi - se găsesc în pereții organelor interne și se mai

numesc mușchi viscerali sau ai organelor interne;• mușchi striați de tip cardiac - mușchiul inimii, miorcardul.

Principalele grupe de mușchi scheletici

Mușchii scheletici reprezintăpeste 40% din greutatea corpului. Numărul mușchilor scheletici este de peste 500.

După regiunile corpului, mușchii sunt grupați în: mușchii capului, mușchii gâtului, mușchii trunchiului și mușchii membrelor.

Mușchii capului

Sunt reprezentați de mușchii mimicii, mușchii masticatori, mușchii limbii și mușchii extrinseci ai globilor oculari.

a) Mușchii mimiciiAu rol în determinarea expresiei feței (mimica) și sunt următorii:

• mușchiul frontal;• mușchiul occipital;• mușchii grupați în jurul

orificiilor nazale, orbitale și auditive.

b) Mușchii masticatori:Intervin în actul masticației (proces mecanic de mărunțire și fragmentare a alimentelor) și sunt următorii:• mușchii maseteri;• mușchii temporali.

c) Mușchii limbii;

d) Mușchii extrinseci ai globilor oculari:Sunt 4 drepți și 2 oblici:• mușchii drept superior și

drept inferior;• mușchii drept intern și drept

extern;• mușchii oblic superior și oblic

inferior.

Mușchii gâtului

Au rol în mișcările capului și sunt reprezentați de următorii mușchi:

• mușchiul pielosul gâtului;• mușchii sternocleidomastoidieni.

Mușchii trunchiuluiSunt reprezentați de mușchii spatelui și cefei, mușchii toracelui și

abdomenului:a) mușchii spatelui și cefei

• mușchii trapezi;• mușchii dorsali.

b) mușchii toracelui• mușchii pectorali;• mușchii dințați;• mușchii intercostali;• diafragmul (mușchiul respirator - separă cavitatea toracică de cea abdominală).

c) mușchii abdomenului• mușchii drepți abdominali;• mușchii oblici interni;• mușchii oblici externi.

Mușchii membrelor

Sunt reprezentați de mușchii membrelor superioare și cei ai membrelor inferioare.

Mușchii membrelor superioare

a) mușchii umărului:

• deltoidul.

b) mușchii brațului:

• biceps și triceps brahial.

c) mușchii antebrațului:

• mușchii flexori și extensori ai degetelor;

• mușchii pronatori și supinatori ai antebrațului.

Pronația este răsucirea antebrațului și mâinii către interior astfel încât

degetul mare se apropie de corp.

Supinația este răsucirea antebrațului și mâinii către exterior astfel încât

degetul mare se îndepărtează de corp.

d) mușchii mâinii:

• mușchii flexori și extensori ai degetelor.

Mușchii membrelor inferioare

a) mușchii articulației coxo-femurale:• fesierii.

b) mușchii coapsei:• mușchii croitor și cvadriceps femural (pe partea anterioară a coapsei);• mușchii biceps femural (pe partea posterioară a coapsei).

c) mușchii gambei:• mușchii triceps sural alcătuiți din mușchii gemeni (gastrocnemieni) și

solear;• mușchii flexori și extensori ai degetelor;• mușchii pronatori și supinatori ai piciorului.

d) mușchii plantei (laba piciorului):• mușchii flexori și extensori ai degetelor.

Tipuri de contracțiiMușchii sunt organe active ale mișcării asigurând tonusul, postura,

echilibrul, mimica și mișcările voluntare. Proprietatea specifică mușchilor este contractilitatea. Contractilitatea constă în general în scurtarea mușchiului atunci când asupra lui acționează un excitant. În timpul contracției musculare, în fibrele musculare au loc procese chimice în urma cărora se eliberează energie. Cea mai mare parte din energia eliberată se transformăîn căldură iar o mică parte se transformă în energie mecanică. În fiziologie, prin contracție musculară nu se înțelege obligatoriu scurtarea mușchiului, ci producerea unei tensiuni interne.

După variația lungimii mușchiului și a tensiunii musculare, contracțiile pot fi de două tipuri: contracții izotonice (aceeași tensiune) și contracții izometrice (aceeași dimensiune).

a) Contracțiile izotoniceMușchiul se scurtează

iar tensiunea muscularărămâne constantă.Realizează lucru mecanic.Sunt caracteristice musculaturii membrelor.

b) Contracțiile izometriceMușchiul iși modifică

tensiunea fără a se scurta.Nu realizează lucru mecanic. Sunt caracteristice musculaturii care asigurăstațiunea verticală a corpului.

După numărul de stimuli și frecvența aplicării acestora pe mușchi, contracțiile pot fi de două tipuri: contracții simple; contracții fuzionate.

Contracția musculară simplă(secusa musculară)

Secusa musculară este

o contracție musculară

obținută prin aplicarea

unui stimul unic, direct pe

mușchi. Se studiază cu

ajutorul miografului și se

înregistrează grafic ca o

curbă sau un clopot.

Contracțiile fuzionate

Sunt contracții musculare obținute prin aplicarea pe mușchi a unor stimuli repetitivi.

Sunt de mai multe tipuri: tetanos incomplet, tetanos complet și tonus muscular.

a) Tetanos incomplet:Tetanosul incomplet se obține

prin aplicarea de stimuli repetitivi cu frecvență joasă (aproximativ 10-20 de stimuli pe secundă). Se înregistrează grafic ca o curbă cu platou dințat, care exprimăfuzionarea incompletă a secuselor.

b) Tetanos complet:Tetanosul complet se

obține prin aplicarea de stimuli repetitivi cu frecvență mare (aproximativ 50-100 de stimuli pe secundă). Se înregistrează grafic ca o curbă cu platou neted care exprimă fuzionarea completă a secuselor.

c) Tonus muscular:Tonusul

muscular este starea de contracție permanentă dar parțială a musculaturii; este rezultatul unor impulsuri nervoase care provin de la măduvă și stimuleazăalternativ fibrele musculare (celulele musculare).

Are rol în:• menținerea poziției

verticale a corpului (tonus postural);

• expresiei feței (mimica);

• ușurarea declanșării contracțiilor musculare;

• producerea de căldură(termoreglare).

Noțiuni elementare de igienă și

patologieI. Oboseala musculară

1. Cauze:Oboseala musculară este cauzată de o activitate fizică dezorganizată și stres;

scăderea randamentului energetic, acumularea de acid lactic, lipsa oxigenului, scăderea substanțelor macroergice (ATP) și a glucozei la nivelul plăcii motorii.

2. Simptome:Se manifestă prin dureri musculare, scăderea forței și excitabilității

musculare, dispariția fazei de relaxare și instalarea contracturii musculare.

3. Prevenire:Se previne prin dozarea efortului muscular, evitarea sedentarismului,

tratarea unor boli endocrine și adoptarea unui stil de viață echilibrat.

II. Întinderi și rupturi musculare1. Cauze:

Întinderile și rupturile musculare sunt cauzate de eforturi musculare intense (frecvente la sportivi). Întinderea muscularăeste produsă de contracția excesivă a mușchiului, peste limita de elasticitate. Ruptura musculară este produsă de ruperea mușchiului sau a țesutului conjunctiv adiacent.

2. Simptome:Se manifestă prin dureri locale, echimoze și tumefierea zonei

afectate, vărsături și colaps în cazuri grave.3. Prevenire

Se poate preveni printr-un regim de viață echilibrat, repaus și tratament chirurgical în cazuri grave.