Fructele de Fructele de pădurepădure

- minunate - minunate binecuvântări cereştibinecuvântări cereşti

CoacCoacăzăzul negruul negru

• Marele atu al coacăzelor îl constituie cantitatea mare de vitamina C (de trei până la patru ori mai mare decât la portocale), de antioxidanţi (de două ori mai mare decât la afine), plus dublul cantităţii de potasiu din banane.

• La toate acestea se mai adaugă microelemente precum calciu, magneziu, fier, sodiu, fosfor, zinc şi alte vitamine. Deci, coacăzele au toate premisele unui bun remineralizant şi ajută la prevenirea şi combaterea infecţiilor, la întărirea sistemului imunitar şi la refacerea organismului după boală. Efectul tonic pe care il au la nivelul sistemului nervos recomandă consumul acestor fructe în caz de oboseală cronică, astenie, surmenaj intelectual, stres sau dureri de cap.

• Coacăzul este considerat „un fruct prielnic longevităţii umane” (Jean Valnet).

• Coacăzele negre sunt şi un bun detoxifiant, ajută la curăţarea organismului de toxine şi colesterol şi sunt recomandate şi pentru efectul lor laxativ.

• Foarte importantă este diureza pe care coacăzele o produc, căci favorizează eliminarea unei mari cantităţii de acid uric, lucru benefic în boli precum gută, reumatism, artroză, afecţiuni renale, inflamaţii urinare chiar şi boli cardiace.

• Coacăzele sunt recomandate şi în anemie pentru că stimulează formarea hematiilor şi aduc aportul necesar de fier.

• Prin bogatul conţinut în antociani, coacăzele ajută la creşterea acuităţii vizuale şi la corectarea anumitor probleme de vedere, la prevenirea  proceselor de îmbătrânire, neutralizând radicalii liberi (pot avea efecte pozitive şi în tratarea bolii Alzheimer).

• Combinaţia de antioxidanţi, vitamina C, flavonoide (în special rutozidul) este benefică pentru creşterea elasticităţii capilarelor, prevenirea accidentelor vasculare, îmbunătăţirea circulaţiei periferice, reducerea tensiunii arteriale şi prevenirea altor boli cardiovasculare.

• Studii recente întreprinse  de cercetători din Noua Zeelandă, arată că aceste fructe ajută la prevenirea durerilor musculare şi a întinderilor în timpul exerciţiilor fizice, efecte pe care le pun pe seama antioxidanţilor conţinuţi de fructe. De asemenea, s-a descoperit că o componentă conţinută de aceste fructe ajută respiraţia în anumite tipuri de astm, deoarece ea reduce inflamarea plămânilor.

• Coacăzele negre conţin un număr impresionant de minerale si vitamine, între care vitamina C într-o formă care se dovedește a fi cea mai stabilă dintre toate fructele, rezistând la căldură şi oxidare. În plus, este singurul fruct de pădure care contine ulei volatil într-o proporţie destul de mare, un ulei cu miros mai puţin plăcut, dar cu efecte cu totul deosebite. Coacăzele negre, folosite mai ales ca pulbere, revitalizează rapid organismul, ajută la reechilibrarea metabolismului, normalizează activitatea nervoasă, măresc acuitatea vizuală, elimină anemia, favorizează procesele de creştere şi refacere, măresc imunitatea naturală a organismului.

• Anemie - sucul, la fel ca și pulberea de coacăze negre uscate, stimulează formarea hematiilor și compensează deficitul de fier. Se bea zilnic o cană de suc pe stomacul gol sau se ia o linguriță de pulbere de trei ori pe zi. O cură durează 2-3 săptămâni.

• Oboseală vizuală, miopie progresivă - coacăzele negre, fructele si frunzele, cresc acuitatea vizuală (inclusiv cea nocturnă), favorizează corectarea anumitor deficiențe ale vederii. Se fac cure îndelungate (3-6 luni) cu pulbere sau cu macerat de coacăze negre.

• Creșterea la copii - coacăzele negre crude, la fel ca și sucul, stimulează formarea țesuturilor, a oaselor mai ales. Se consumă zilnic 100-200 g de coacăze negre sau se bea un pahar de suc. In afara sezonului, se ia înainte de fiecare masă jumătate de linguriță de pulbere de coacăze negre.

• Sensibilitate la infecţii (respiratorii, intestinale, renale) - se consumă zilnic 100 g de fragi şi 100 g de coacăze negre. În afara sezonului se ia o jumătate de linguriţă de pulbere de coacăze negre şi o jumătate de linguriţă de pulbere de măceşe pe zi.Articulaţii umflate, dureroase - sucul şi ceaiul de coacăze negre (obţinut cu apă călduţă din fructe şi frunze) are efecte antiinflamatoare si depurative ideale, fiind în mod deosebit indicat în cure de 21 de zile pentru reumatici.Reumatism cronic degenerativ - se recomandă cura cu suc (500-750 ml pe zi) sau, în afara sezonului, un pahar de macerat dimineaţa şi două căni de ceai fierbinte (obţinut din fructe şi frunze) spre seară.Ateroscleroza, arterita, trombagenita obliterantă, hipertensiune - în toate aceste cazuri se recomandă o cură de fructe - 500 g pe zi, vreme de două saptamani.

• Litiaza renală (cu urați) - în fiecare zi se bea de dimineață o cană de suc proaspăt, iar seara o cană de ceai fierbinte de fructe și frunze. In a zecea zi de cură se bea un litru din ceaiul obținut dintr-o lingură de frunze de mesteacăn, o lingură de boabe de ienupăr și o lingură de frunze de coacăz negru, la un litru de apă clocotită.

• Alcoolism - doua linguri de fructe uscate si o lingurita de seminte de patrunjel se fierb la foc domol in trei sferturi de litru de apa, vreme de 15 minute, dupa care se lasa sa se raceasca. Se bea tot acest preparat o data, pe stomacul gol; cura dureaza 6 luni. Pot aparea reactii puternice de voma, diaree, ca semn al dezintoxicarii organismului. Daca cura nu este intrerupta cateva saptamani si nu este consumat alcool, dependenta dispare relativ repede si apare chiar o anumita intoleranta la alcool.

• Tulburari specifice debutului menopauzei - pulberea de fructe uscate, la fel ca si ceaiul cald, are efecte uşor sedative, opreste hemoragiile, normalizează activitatea endocrina. Se beau una-două cani de ceai pe zi sau se iau trei lingurite de pulbere pe stomacul gol.

• Datorită unei substanţe numite rutozid cât şi a antocianozidelor, ambele protectoare ale vaselor de sânge, coacăzele au un bun efect protectiv faţă de accidentul vascular cerebral şi alte boli degenerative ale vaselor de sânge.

• Coacăzele sunt foarte bogate în magneziu, calciu şi fier. Racz şi Colab au preparat din fructe medicamentul RUBIFER, recomandat în toate cazurile de deficit în fier.

• Extractul de fructe este indicat ca antihipertensiv şi în insuficienţe circulatorii şi previne puseurile hipertensive. (Constantin Pârvu – Universul plantelor).

• Prof. Von Euler-Chelpin, laureat al premiului Nobel, a descoperit în coacăzul negru o vitamină ce protejează împotriva agentului patogen ce provoacă pneumonia. Sucul de coacăze negre se recomandă în afecţiuni pulmonare grave.

• Acidul gama-linolenic (AGL) face parte din cadrul acizilor gaşi esenţiali şi are o imensă valoare nutritivă şi terapeutică. Sursa cea mai bogată în aceşti acizi o constituie seminţele de coacăz negru (19% din greutatea seminţelor). AGL-ul este un antiinflamator eficient folosit pentru tratarea tulburărilor autoimune, inclusiv ale sclerozei multiple.

• În urma mai multor experienţe pe animale, o echipă de cercetători de la Universitatea Tufts condusă de dr. James A.Joseph, a descoperit mai multe fructe şi legume care pot încetini degenerarea funcţiilor creierului. Au fost găsite mai multe alimente benefice, printre care spanacul şi căpşunile. Dr. James a fost uimit până la incredibil să descopere că coacăzele negre au capacitatea extraordinară de a ajuta la repararea şi restabilirea funcţiunilor creierului, implicit a facultăţilor cognitive. El afirma cu bucurie: „Nu cunosc un alt agent care ar putea inversa comportamentul motor sau defectele cognitive cauzate de îmbătrânire. Coacăzele negre sunt singurele pe care le-am găsit capabile de acest lucru – şi caut de 22 de ani”.

• Compozitia unica a coacazului negru include o combinatie rara dar esentiala de acizi grasi Omega-3 si Omega ALA-6 GLA care imbunatatesc functiile sistemului imunitar si cardiovascular si previne simptomele premenstruale si ale menopauzei, bolile pielii si asigura sanatatea creierului.

• Omul de ştiinţă Dr. Abdul-Lateef Molan si echipa sa a efectuat un studiu cu 45 de voluntari sănătoși care au luat coacăz negru timp de patru saptămâni. El a descoperit că consumul de coacăz negru îmbunătăţeşte sănătatea intestinelor prin creşterea numărului de bacterii bune, reduce numărul bacteriilor patogene, cum ar fi Clostridium spp… și Bacteroides spp... Dr. Molan spune că acest fruct acţionează ca un prebiotic puternic.

• Consumul de coacăze negre are efecte benefice semnificative și asupra funcțiilor vizuale, inclusiv a vederii de noapte. Antocianidele din coacăzele negre fac minuni in tratarea si reducerea stresului, a cataractei si a durerilor de ochi, agravate de utilizarea calculatorului pe termen lung.

CătinaCătina

• Cătină este una dintre cele mai adaptabile si mai vivace plante de pe Terra, crescând până la altitudini de 4-5000 de metri. Orice organ: scoarţă, frunze, fructe, seminţe au proprietăţi uimitoare şi pot fi folosite în tratarea unei multitudini de boli. Aproape nu există vitamină, oligoelement sau mineral esenţial care să lipsească din fructul acru-astringent al cătinei.

• Uleiul de cătină are proprietăţi tonifiante generale, antianemice, vitaminizante, regeneratoare ale pigmenţilor retinieni, coleretice, colagoge, hepatoprotectoare şi hepatoregeneratoare, hipotensoare, antitumorale, imunostimulente, protectoare şi regeneratoare ale mucoaselor şi pielii, trofic nervos, protector coronarian.

• Fructele de Cătină reprezintă un tonic general. Nu există persoană care să nu beneficieze în urma consumului acestora. Mai ales cei cu sufere de hipovitaminoze de diverse cauze, anemii, astenie psihică şi fizică, surmenaj, stări de convalescenţă.

• Cătina conţine o mulţime de pigmenţi antioxidanţi: tocoferoli, alfa şi beta-caroten, criptoxantina, licopenul, taraxantina, fitofluină, zeaxantina (folosită în cancerul mamar). Uleiul de cătină conţine de 10 ori mai mult caroten decât morcovul (C.Pârvu – Universul plantelor). Aceşti pigmenţi au efecte benefice în combaterea unei palete diverse de stări maladive şi boli, inclusiv cancerul. Spre exemplu, licopenul are efecte antioxidante şi antitumorale, fiind util în cancerul mamar, de prostată, uretral, cervical. Acelaşi element are şi proprietăţi hipocolesterolemiante.

• Datorită extraordinarei sale bogaţii în provitamina A, uleiul de cătină este un elixir pentru ochi. Măreşte acuitatea vizuală, combate oboseala oculară, încetineşte evoluţia bolilor de ochi.

• Kaemferolul este un alt compus valoros ce se găseşte în fructele de cătină şi acţionează ca antialergic, antiinflamator, antihistaminic, antimutagenic, antispasmodic, inhibator al factorilor de creştere tumorală, trofic al mucoasei uterine, etc. Este util în tratamentul leucemiei şi limfoamelor.

• Quercitina este un alt fitoelement de excepţie ce acţionează ca analgezic, antialergic, antibacterian, anticancerigen (cancerul mamar, ovarian, al uretrei, de colon, sarcoame, leucemii), inhibă factorii de creştere tumorală, hepatoprotector, antihepatotoxic, hipoglicemiant, insulinogenic (diabet), protector capilar, vasodialtator, antihistaminic, antitrombotic (împiedică formarea cheagurilor de sânge), antiviral, anti HIV.

• Preparatele realizate pe bază de ulei de cătină au fost utilizate cu succes deosebit în arsuri termice şi chimice, şi afecţiuni ale pielii determinate de expunerea prelungită la iradieri, ulcere varicoase, răni, escare. Este cel mai bogat produs în betacaroten şi vitamina E din lume. Aceasta spune enorm de mult.

• Conţine şi lecitine, principalele componente ale acestora fiind colina şi inozitolul (sunt considerate vitamine), ambele contribuie la degradarea grăsimilor, reducerea nivelului colesterolului sanguin şi a altor lipide, care ulterior sunt eliminate din organism, împiedică formarea plăcilor de aterom ce favorizează şi determină bolile cardiovasculare, fortifică musculatura cardiacă. În plus, reduc durerile articulare şi combat apariţia eczemelor.

• Fitosterolii reprezintă un alt grup de compuşi găsiţi în cătină, mai ales în uleiul de cătină. Aceştia au efecte antitumorale şi sunt studiaţi pentru efectele benefice în tratamentul bolilor de piele, răni, lepră, arsuri.

• Uleiul de Cătină se utilizează în toate maladiile pielii şi mucoaselor, în iritaţii şi prurit, pistrui, eczeme şi ulceraţii de tot felul. Se obţin rezultate bune prin folosirea uleiului de cătină în tratarea ulcerelor gastro-duodenale şi gastritelor.

• Uleiul de cătină are acţiune sinergică cu interferonul, stimulând imunitea organismului.

• Mai multe studii au dovedit că administrarea regulată a fructelor de Cătină măreşte, în timp, nivelul de serotonină din creier. Creşterea nivelului serotoninei prin tratamentele cu cătină micşorează numărul recidivelor bolilor psihice, dar şi al sinuciderilor, al actelor antisociale etc.

• Fructele de cătină sunt bogate în flavonoide. Flavonele măresc forţa de contracţie a miocardului, probabil datorită unei mai bune circulaţii coronariene şi îmbunătăţirii generale a metabolismului. Îndeosebi quercitina antrenează o vasocontricţie şi o diminuare a permeabilităţii capilare, ceea ce explică efectele ei în tratarea maladiilor hemoragice, ca de ex. purpurele. Vasocontricţia este urmată de o vasodilatare la nivel renal, mărind diureza, fructele fiind utile în insuficienţa renală şi edeme. Adăugându-se şi efectul hipotensor, se ajunge la o acţiune complexă, tonifiantă a aparatului circulator.

• Uleiul de cătină reprezintă produsul cel mai bogat în vitamina E din lume. Ori, vitamina E este implicată activ în procesele trofice şi de regenerare ale pielii. Ea mai este numită si „vitamina tinereţii”, pentru că ajută la menţinerea elasticităţii ţesuturilor şi favorizează un ritm accelerat de înlocuire a celulelor îmbătrânite cu altele noi. Tot vitamina E reprezintă un excelent tonic al glandelor sexuale, prelungind tinereţea, prevenind menopauza prematură şi infertilitatea. Aceeaşi vitamină reprezintă un element care stimulează acţiunea sistemului imunitar.

• În administraţia externă, uleiul de cătină este un bun cicatrizant, având un remarcabil efect dermoregenerator, antiinflamator, uşor bactericid, nutritiv. Se foloseşte mai ales în tratarea arsurilor, a rănilor şi eczemelor.

• Rezultate foarte bune în tratarea epistaxisului (sângerării nazale), a fragilităţii capilare şi altor boli ce au acest substrat, s-au obţinut prin folosirea uleiului de cătină, intern şi extern. Badijonaţi mucoasa nazală cu ulei de cătină folosind un beţişor cu vată, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara. Tratamentul ajută şi în cazul persoanelor care au mucoasa nazală uscată, nasul înfundat continuu şi simţul olfactiv (mirosul) diminuat.

• În caz de distrofie musculară se poate folosi seleniu şi vitamina E care sunt necesare pentru a produce în organism unbiquinonă (coenzima Q). Uleiul de cătină este cea mai bună sursă de vitamina E din lume iar nucile braziliene sunt cea mai bună sursă de seleniu.

AfineleAfinele

• Datorita continutului ridicat in substante bactericide (acid citric, acid benzoic) si in taninuri, afinele proaspete sau uscate sunt un puternic antiseptic intestinal, au efect astringent, antidiareic si antiputrid.

• Proprietatile vasoprotectoare ale antoeianilor din afine fac ca acestea sa aiba efecte benefice asupra sistemului circulator; se recomanda in ateroscleroza, afectiuni coronariene, sechele de infarct, arterita, sechele de flebita, varice, hemoragii prin fragilitate capilara ete.

• In afectiunile hepatice, afinele au rol de regenerare a celulelor hepatice (tonifica ficatul). Ele au, de asemenea, rol hipoglicemiant (antidiabetic), datorita mirtilinei, care face sa scada zaharul din sange.

• Ele sunt recomandate persoanelor care au examene dificile si celor care sunt supusi activitatilor ce le solicita gandirea pentru ca afinele stimuleaza circulatia sangelui si a oxigenului in creier ceea ce revigoreaza activitatea cerebrala.

• Antocianina prezentă în afine s-a dovedit a avea multe efecte benefice. Ea protejează matricea de colagen, componenta de bază a ţesuturilor din organism, inhibând acţiunea distructivă a radicalilor liberi şi ajută la regenerarea ţesuturilor, inclusiv accelerează vindecarea rănilor. 

• Nutrienţii din afine împiedică depunerea colesterolului pe vasele de sânge, formarea cheagurilor de sânge în artere, prevenind şi creşterea tensiunii arteriale. De asemenea, sucul de afine previne si depunerea calciului pe pereţii vaselor sanguine. Deci, cei care suferă de arteroscleroză ar putea beneficia mult de pe urma consumului de afine.

• Taninurile, acizii organici şi substanţele antibacterine din afine ajută în tratarea enterocolitelor, dizenteriei şi combat viermii intestinali.

• Afinele acţionează şi ca un antibiotic în infecţiile urinare, fiind capabile să distrugă cobacilii, principalele bacterii răspunzătoare de  aceste infecţii.

• Despre calitatea afinelor de a acţiona ca un antibiotic, experimentele efectuate au relevat faptul că sucul de afine e capabil să neutralizeze culturi de stafilococi, de bacili şi Escherichia coli în aproximativ 24 de ore.

• Pigmentii care dau nuanta albastruie fructului protejeaza corpul impotriva radioactivitatii si regleaza anumite procese imunitare.

• * Alzheimer - un studiu facut in 1999, de un colectiv de cercetatori americani de la Universitatea din Boston, Statele Unite, sub conducerea dr. J. A. Joseph, a aratat ca administrarea afinelor ajuta la prevenirea imbatranirii sistemului nervos si, de asemenea, ajuta la pastrarea unor functii cognitive si motorii. Un regim alimentar de mai multe saptamani in care 3-4% din portia alimentara zilnica era alcatuita din afine a dus chiar la cresterea capacitatii de invatare, la imbunatatirea memoriei si a coordonarii motorii. Aceste efecte se datoreaza actiunii antioxidante a principiilor active din afine, care impiedica procesele degenerative la nivelul sistemului nervos central.

• * Tulburari de memorie - daca ati observat de la o vreme ca uitati tot felul de informatii, daca memoria de scurta durata nu va mai ajuta sau, pur si simplu, vreti sa va imbunatatiti aceasta capacitate cognitiva, atunci consumati afine cat de des puteti. Cand le gasim proaspete, vom consuma minimum 200 de grame pe zi, iar din pulberea uscata vom lua cate 15 grame zilnic, in cure de 40-60 de zile. Pigmentii care dau culoare albastru-inchis afinelor sunt un excelent stimulent al memoriei.

• Dementa vasculara - mai multe studii facute in China, in anii 2005-2006, au aratat ca administrarea sistematica de afine ajuta la mentinerea sanatatii vaselor de sange din creier, prevenind tulburarile cognitive. Pentru a obtine aceste efecte, se tin cure de 1-3 luni pe an, timp in care se consuma cate 200 de grame de afine proaspete sau 25 de grame de afine uscate (sub forma de macerat la rece, care se consuma nefiltrat) pe zi.

•

• Oricine suferă de ochi încordaţi, iritaţi, înceţoşaţi sau obosiţi poate beneficia de efectele vindecătoare ale afinelor. Antocianozidele sunt substanţe din afin care conferă acestora proprietăţile benefice în afecţiunile oculare. Descoperirile doctorului Ala El din Barradah de la Secţia de Oftalmologie a Universităţii din Cairo comunică faptul că extractul de afină poate opri apariţia miopiei şi chiar să reducă miopia mai gravă. Conform unui buletin publicat, în doar zece zile antocianozida îmbunătăţeşte acuitatea vizuală şi vederea nocturnă slabă la toţi pacienţii miopi studiaţi. Extractul de afină îmbunătăţeşte funcţionarea retinei şi reduce sensibilitatea la lumină. Afinele sunt bogate în provitamina A, vitamina C, vitamina PP şi vitamina E – toate îndeplinind roluri importante în buna funcţionare a aparatului ocular. Puteţi folosi afinele sub formă de suc (obţinut la blender, când sunt proaspete), extract sau sirop. Substanţe chimice asemănătoare afinulului se găsesc şi în coacăzele negre, prune, mure, zmeură, cireşe sălbatice, struguri.

• Unul dintre cei mai puternici flavonoid şi antioxidant este proantocianidina care se găseşte în seminţele de struguri şi afine. Proantocianidinele (se găsesc în afine, coacăze, cireşe) sunt folosite pentru tratarea bolilor de piele şi ale vaselor de sânge. Antocianozidele, substanţe ce se află în fructele de afin, au rol în protejarea pereţilor vaselor sanguine.

• Datorită antocianozidelor, afinul şi rudele sale, coacăzele, ajută la prevenirea formării cheagurilor şi contribuie la dizolvarea depozitelor plachetare de pe pereţii arterelor. Există unele dovezi că antocianozidele tonifică vasele capilare. Datorită acestor proprietăţi, afinele şi rudele lor sunt benefice în prevenirea riscului producerii unui accident vascular cerebral (AVC).

• Antocianozidele au efect de scădere a colesterolului. În plus afinul are, de asemenea acţiune vasodilatatoare, eliberând vasele de sânge şi scăzând tensiunea arterială. În plus, capacitatea antocianozidelor de a preveni formarea cheagurilor de sânge ne poate proteja de producerea unui infarct miocardic.

• Antocianozidele din afine au capacitatea de a relaxa muşchii; în plus afinele, conţin şi un compus numit pycnogenol, care au demonstrat într-un studiu beneficiile sale, ameliorând sau chiar eliminând crampele menstruale şi/sau sindromul premenstrual.

• * Oboseala oculara, scaderea acuitatii vizuale - se consuma pulberea de afine, cate 15-20 de grame pe zi, in cure de macar sase saptamani. Aceiasi pigmenti din afine care imbunatatesc memoria ajuta si la mentinerea acuitatii vizuale, protejand ochii si de o sumedenie de alte neplaceri, cum ar fi cataracta sau glaucomul. Nu in ultimul rand, administrarea afinelor mareste acuitatea vederii pe timp de noapte, actiune terapeutica verificata prin studiile facute pe pilotii militari din Marea Britanie.

• * Degenerescenta maculara - continutul mare de pigmenti si de vitamine, in special vitamina C, din afine le recomanda ca pe un excelent mijloc de prevenire al acestei afectiuni degenerative. Un studiu publicat in revista americana "Archives of Ophthalmology" arata ca persoanele care consuma fructe de padure de culoare neagra-albastruie (ceea ce arata prezenta anumitor pigmenti), de macar 5 ori pe saptamana, au un risc de a face degenerescenta maculara cu 36% mai scazut decat persoanele care consuma foarte rar sau deloc aceste fructe.

• Continand nivele ridicate de vitamina A, C si K, afinele pot preveni sau, in caz ca este prea tarziu, pot ajuta la solutionarea bolilor oculare precum retinita pigmentoasa, glaucomul sau miopia.

• Boala canceroasa - o substanta continuta in afine, numita acid elagic, are un puternic efect antioxidant, impiedicand aparitia mutatiilor si malignizarea celulelor din organismul uman. Se tin cure cu afine pe timpul verii, pe parcursul carora se consuma cate 300 de grame de fructe proaspete pe zi, vreme de macar trei saptamani. Alte fructe de padure care previn boala canceroasa si cu care se poate face cura in timpul sezonului estival sunt murele, fragii si coacazele negre, toate fiind bogate in acelasi principiu activ anti-tumoral - acidul elagic.* Cancer gastric si intestinal - acelasi acid impreuna cu pigmentii antocianici si pectina din afine sunt un excelent protector al tubului digestiv in fata afectiunilor tumorale maligne, toate aceste substante avand efecte antimutagene si antitumorale. Pe timpul sezonului, se recomanda cura cu afine proaspete, cate 200-300 grame zilnic. In rest, se consuma maceratul la rece, cate 2-3 pahare zilnic.

• Adjuvant in cancerul intestinal - un studiu american a aratat ca administrarea interna de afine inhiba proliferarea cancerului de colon si induce apoptoza (moartea programata a celulelor canceroase). Ca adjuvant in tratarea acestei forme de cancer, se administreaza zilnic 300 de grame de afine proaspete (pot fi folosite si fructele decongelate).* Adjuvant in cancerul ovarian - chempferolul, o flavonoida continuta in abundenta de catre afine, este foarte activa in prevenirea si in combaterea bolii canceroase cu aceasta localizare. Un studiu facut intre 1984 si 2002 pe un numar de 66.940 de femei a aratat ca cele care consuma cantitati mai mari de chempferol au un risc de a dezvolta aceasta boala cu 40% mai redus. De asemenea, aceasta substanta, administrata bolnavelor cu cancer ovarian, incetineste evolutia bolii si imbunatateste starea generala. Se recomanda curele cu afine proaspete, din care se consuma cate 300 de grame, pe o perioada cat mai lunga de timp. Alte alimente bogate in chempferol sunt ceapa, spanacul, broccoli, varza creata, prazul.

• * Boala coronariana si infarctul miocardic - de ceva timp, o substanta continuta de vinul rosu, numita resveratrol, face senzatie prin efectele sale extraordinare de prevenire a ischemiei cardiace si a infarctului. Ce se stie mai putin insa este ca o portie de 300 de grame de afine contine resveratrol mai mult decat un litru de vin rosu de cea mai buna calitate. Asadar, consumati afine cu incredere - nu va vor ameti deloc, in schimb vor preveni depunerea colesterolului si trigliceridelor pe artere, vor preveni formarea trombilor si blocarea irigarii cu sange a muschiului cardiac.

• Adjuvant contra varicelor si fragilitatii capilare - substantele antioxidante din afine stopeaza formarea varicelor si a hemoroizilor, imbunatatesc circulatia venoasa si ajuta la vindecarea rapida a echimozelor produse de catre fragilitatea capilara. Se tin cure de minimum patru saptamani, timp in care se consuma maceratul la rece de afine, cate 3-4 pahare pe zi, consumate cu minimum 15 minute inainte de masa. Acest tratament este un bun adjuvant si in cazul ulcerelor varicoase.

• Reumatism - cercetatorii americani de la Universitatea de Medicina Harvard au facut un studiu gigant pe nu mai putin de 27.000 de femei, pentru a vedea impactul alimentatiei asupra afectiunilor articulare. Conform acestui studiu, afinele si murele (cele doua contin pigmenti similari) sunt printre cele mai bune antireumatice. Pentru tratarea artritei reumatoide, a artrozei, a bolilor reumatice, in general, se recomanda cura de afine sau mure, in care se consuma minimum 300 de grame de fructe pe zi, pe o perioada de minimum 4 saptamani.* Guta - se consuma cate 300 de grame de afine proaspete zilnic, pe o perioada de timp de minimum 30 de zile. Daca nu mai gasim afine proaspete, putem consuma maceratul la rece obtinut din aceste fructe uscate, cate un litru pe zi. Este o cura simpla, dar care mobilizeaza puternic sarurile acidului uric din tesuturi si ajuta la eliminarea lor prin urina, ajuta la rarirea pana la eliminare a crizelor de guta, la redobandirea aspectului normal si a mobilitatii articulatiilor afectate.

• * Artrita reumatoida - afinele sunt extraordinar de bogate in vitamina C, vitamina considerata printre cei mai puternici agenti de prevenire a bolii reumatice. Un studiu facut pe un numar impresionant de persoane (peste 20.000 de subiecti) arata ca o suplimentare a vitaminei C din alimentatie atrage dupa sine o reducere la peste 40% a frecventei puseurilor reumatice. O portie mare de afine, adica de 400 grame consumate zilnic, asigura mai mult decat necesarul zilnic de vitamina C.

• * Viroza respiratorie, viroze in general - curele cu afine proaspete sau uscate intaresc membrana celulara, prevenind infectarea celulei, imbunatatesc imunitatea in fata agresiunilor virale, cresc rezistenta organismului la accesele de febra. Pentru prevenirea si pentru combaterea afectiunilor virale se recomanda curele de vara, in care se consuma cate 250-300 de grame de afine pe zi, vreme de macar 3 saptamani. Pe timpul iernii, se consuma maceratul la rece, cate 500-1000 ml pe zi, in cure de 20-30 de zile.* Infectie urinara - atat fructele, cat si frunzele afinului au o puternica actiune antibacteriana, mai ales contra E. Coli, care este principala vinovata pentru majoritatea cistitelor. Mai mult, afinele au efecte cicatrizante si protective asupra epiteliilor reno-urinare, afectate de catre infectie. Se recomanda afinele proaspete, cate 250 de grame pe zi, in cure de minimum doua saptamani. Pe timpul sezonului rece, se consuma maceratul la rece, din care se bea cate un litru zilnic.

• Diaree, enterocolita de fermentatie - pulberea de afine uscate este un leac care actioneaza fara gres in aceste afectiuni. In cazurile acute se ia o lingurita rasa din doua in doua ore. Suplimentar, se poate bea un ceai cald din fructe si frunze pentru rehidratare.

• Efectul antidiareic al preparatelor din afin are un mecanism de acţiune cu totul diferit de cel al dietei cu mere rase sau cu morcov. O parte dintre substanţele active pătrund în celulele peretelui intestinal formând o peliculă protectoare. Taninurile conţinute de afin au proprietăţii antidiareice şi antiseptice; ele aglutizează flora microbiană oprind fermentaţia sau putrefacţia; coagulează plăgile sangvinolente şi diminuează secreţia. Sunt foarte utile în tratarea enterocolitelor.

• Candidoza bucala si digestiva - jumatate de kilogram de afine proaspete consumate zilnic, vreme de o saptamana, elimina aceasta afectiune, care de altfel este destul de refractara la tratamentele clasice.

Micoze, eczeme, rani sangerande - se fierbe o lingurita de fructe uscate intr-un pahar de apa, vreme de 5 minute, la foc domol; se filtreaza, dupa care cu solutia obtinuta se fac lotionari cu un tampon de vata; fructele ramase dupa filtrare se aplica pe locul afectat sub forma de cataplasme, folosindu-se un pansament steril.Important

• Adjuvant in diabet - se consuma cate 300 de grame de afine zilnic, pe o perioada cat mai lunga de timp. Inca nu se stie exact de ce, dar acest tratament simplu ajuta la stabilizarea valorilor glicemiei - un element de maxima importanta la diabetici, mai ales la cei insulino-dependenti. Mai mult, cura cu afine previne bolile cardiovasculare, care sunt principala si cea mai periculoasa complicatie a diabeticului.

• Glucochinina din afine este considerată o substanţă capabilă de a reduce glicemia şi astfel şi dependenţa de insulină. Extractul din frunze de afin are însă un efect mult mai puternic. * Imbatranirea prematura - mai multe studii facute in Statele Unite ale Americii indica aceste fructe ca fiind printre cele mai puternice alimente pentru stoparea si chiar pentru "inversarea" proceselor de imbatranire. In principal, afinele ajuta la mentinerea sanatatii sistemului nervos, protejand in special memoria. Apoi, ele ajuta la mentinerea sanatatii articulatiilor si a vaselor de sange, precum si a tonusului muscular. Pe timpul sezonului de vara, se tin tratamente de pana la patru saptamani, timp in care se consuma jumatate de kilogram de afine pe zi.

• Fructele şi legumele de culoare neagră conţin un colorant polifenolic numit resveratrol, unul dintre cei mai puternici factori naturali anti-oxidanţi cunoscuţi. Resveratrolul se găseşte în general în fructele de culoare indigo-vişiniu spre negru: dude negre, cireşe negre, struguri negri (pieliţa de strugure conţine cea mai mare cantitate), sâmburii de struguri negri (dar si albi), mure negre, corcoduşe negre, coacăze negre, prunele închise la culoare, afine, varza roşie, ceapa roşie, merele violet, salata lollo, lintea neagră, fasolea neagră. Resveratrolul are un potenţial anti-oxidant de 50 de ori superior vitaminelor C şi E la un loc, are efecte anti-SIDA, antivirale, antialergice (inhibând eliberarea histaminei), antibacteriene, antiinflamatoare, efect antitrombotice, vasodilatatoare arteriale, antimutagene (protejează materialul genetic - ADN), antitumorale, antiangiogeneză (blochează formarea de vase de sânge în jurul tumorii), stimulează gena metusalemică (sau ”gena longevitătii”).

• Fiind bogate in vitamine din complexul B (B1, B2, B6) si in mangan, care au rol important in functionarea normala a sistemului nervos, capsunele sunt indicate in astenii si pentru prenirea insomniilor.

• intrucat contin mult fier (component al hemoglobinei din sange) si cupru (care participa, de asemenea, la formarea hemoglobinei, inlesnind totodata si absorbtia fierului), capsunele se folosesc in tratamentul anemiilor.

• Avand efect tonic, remineralizant, se recomanda. in tuberculoza. • Ele au si rol de reglementator hepatic (contin vitamina K, care este

esentiala pentru functionarea normala a ficatului, fiind un factor de longevitate). De aceea, capsunele se folosesc in cazuri de insuficienta hepatica, litiaza biliara si diskinezii biliare.

• Datorita continutului in vitamina PP, care este vasodilatatoare, capsunele au rol hipotensor; ca atare, ele se folosesc in tratamentul hipertensiunii arteriale.

• are un puternic efect diuretic, de\'purativ (detoxifiant), favorizand eliminarea acidului uric, a toxinelor si a excesului de colesterol.

• Cura de capsune mai este indicata in afectiunile renale (inclusiv litiazele), in reumatism, artritism, guta, ateroscleroza etc.

• Datorita taninului, frunzele au proprietati astringente (antidiareice); ele constituie un adjuvant in tratamentul diabetului, contribuie la eliminarea acidului uric, au efect diuretic in diferite boli ale rinichilor si cizii urinare. Fragarolul imprima frunzelor proprietati dezinfectante (baetericide).

• Însăşi culoarea acestor fructe este un indiciu asupra beneficiilor pe care consumul lor îl aduce organismului. Astfel, fructele de culoare roşie ne protejeaza inima, vasele de sânge, tendoanele şi ligamentele,  ne ajută să ne menţinem o memorie bună şi scad riscul apariţiei bolilor canceroase, toate acestea graţie antioxidanţilor, precum antocianinelor şi licopenului, fitonutrient răspunzator de pigmentarea de culoare roşie.

• Unul dintre primele lucruri pe care ar trebui să le ştim despre zmeură se referă la conţinutul mare de vitamina C. Fără îndoială aţi făcut imediat legătura cu faptul că zmeura e bine a fi consumată atunci când suntem răciţi, dar şi preventiv pentru a ne întări sistemul imunitar. Mai mult decât atât, vitamina C este şi un puternic antioxidant şi dăcă mai adaugăm faptul că ea este necesară şi în fomarea colagenului, atunci e lesne de înţeles că zmeura este un ajutor de nădejde în prevenirea sau diminuarea formei ridurilor şi în încetinirea procesului de îmbătrânire.

• Insistând pe efectul puternic antioxidant, zmeura, graţie acidului elagic conţinut, este unul dintre aşa-numitele alimente anticancerigene. Se pare că acest acid previne apariţia cancerului la omul sănătos – are rol detoxifiant, determinând o eliminare rapidă a substanţelor cancerigene (din fumul de ţigară, aditivi alimentari, etc.) – şi inhibă dezvoltarea anumitor tumori existente.

• Zmeura activează întreaga circulaţie a sângelui, deci, asigură o mai bună irigare a ţesuturilor, cu efecte benefice asupra inimii, creierului şi muşchilor. Tot inimii, zmeura îi asigură o activitate normală şi o protejează de eventuale efecte inerente înaintării în vârstă.  Făcându-ne mai rezistenţi la efort sau la adaptarea la temperaturi extreme (frig sau caniculă), reglând tensiunea arterială, cel  puţin vara, când se poate consuma  în stare prospată,  ar trebui să profităm cât mai mult de acest fruct minune.

• Dacă astenia vă dă bătăi de cap sau dacă suferiţi de anemie, din nou, zmeura vă poate veni în ajutor. În primul caz, pe lângă vitaminele şi mineralele care au şi ele un rol important, cupru este elementul cheie, deoarece asociat cu alte substanţe conţinute de zmeură determină o bună funcţionare a celulelor nervoase şi hepatice. În plus, absorbţia cuprului este mai mare datorită prezenţei eterilor, a căror existenţă este semnalată de parfumul specific zmeurei. În cazul anemiei şi în funcţie de tipul ei, zmeura furnizează organismului substanţele de care are nevoie, precum  fierul, vitamina C (care măreşte absorbţia de fier) şi acidul folic.

• Curele îndelungate cu zmeură sunt recomandate diabeticilor, iar beneficiile sunt însemnate: normalizarea nivelului glucozei din sânge şi a valorii colesterolului, stimularea pancreasului şi diurezei.

• Tot pe termen lung zmeura dă rezultate foarte bune în cazul obezităţii. Cu un numar mic de calorii, dar important de fibre, zmeura poate fi consumată în cantităţi mai mari (200 g), de exemplu, înlocuind masa de seară. Ea dă repede senzaţia de saţietate, „păcăleşte” foamea şi pofta de dulce.

• Sub asaltul permanent al radicalilor liberi la nivelul ochilor şi odată cu înaintarea în vârstă, când sistemul antioxidant de la acest nivel slăbeşte, creşte pericolul apariţiei unei boli oftalmologice, degenerescenţa maculară senilă, care se manifestă prin pierderea ireversibilă a vederii, putând evolua până la orbirea totală. Zmeura conţine exact acei carotenoizi necesari prevenirii sau stagnării acestei afecţiuni, este vorba de luteină şi zeaxantină, care împreună cu vitaminele A, C şi E (cu rol antioxidant), fac din zmeură un fruct recomandat în menţinerea sănătăţii ochilor.

• Zmeura acţionează şi antimicrobian şi inhibă dezvoltarea unor bacterii şi ciuperci răspunzătoare de infecţiile vaginale – fiind indicată în tratarea cistitei – sau care determină sindromul de colon iritabil. În plus, ea îmbunătăţeşte digestia, tranzitul intestinal şi combate constipaţia.Zmeura mai are şi efect antiinflamator şi diminuează durerea.

Sucul de mure• * Stopeaza dezvoltarea bacteriilor negative din stomac si intestin.

* Intareste tesutul conjunctiv si sistemul imunitar, ajuta la formarea sangelui si are un efect detoxifiant si diuretic.* Este un factor general de regenerare, fortificare si dezvoltare.* Stimuleaza procesele functionale fiziologice din celule, creier si ficat.Utilizare: Se bea dimineata pe stomacul gol, cu zece minute inainte de micul dejun, un pahar (circa 0,2 l) de apa plata, calduta, amestecata cu circa 100 ml de suc natural si cu zeama unei lamai proaspat stoarse. Datorita componentelor lamaii (mai ales bioflavonoidelor si vitaminei C), substantele existente in sucul natural se resorb imediat, ajungand, astfel, mult mai rapid in organism, pentru a-l regenera.

• Consumul de mure, de exemplu, se recomanda pentru prevenirea cancerului cervical, la san, de colon si de stomac, diareei, inflamatiilor intestinale, intaririi tesuturilor, iritatiilor gingiilor, durerilor in gat, hemoroizilor, hipertensiunii, bolilor psihice, bolilor cardiace, intineririi organismului, problemelor sistemului digestiv, obezitatii, tonifierii organismului, diabetului, hipertensiunii, anginei, constipatiei, hiperglicemiei si pentru reglarea hormonala. Murele sunt extrem de bogate in antioxidanti si contin acid elagic, care previne aparitia cancerului.

• Cele mai importante virtuti tamaduitoare le au frunzele de mur, care sunt dezinfectante, cicatrizante, reglatoare hormonale si antihemoragice redutabile.

Scoruş negru

(Aronia melanocarpa)

Merişor de miere – Merişor de miere – pom de stafidepom de stafide (Amelanchier

lamarcki)

- Gard viu comestibil

Afin siberianAfin siberian

((Lonicera Komtschatica - Honeyberry)Lonicera Komtschatica - Honeyberry)

GojiGoji

Conţinut de micronutrienţi

• 21 de minerale- fier, magneziu, potasiu, cupru, calciu, selenium, fosfor, germanium s.a.;

• 18 aminoacizi care formeaza un bloc de proteine si contin 8 substante necesare vietii;

• cantitati mari de vitamine - continut foarte mare de vitamina C, B1, B2, B6, precum si vitamina E - foarte rar intilnit in alimente;

• 8 polizaharide (31% din greutatea fructului) şi 6 monozaharide; • 5 acizi graşi nesaturaţi (incluzând acizi esenţiali precum acizii

linoleic şi alfa-linoleic); • fitosteroli; • o gama larga carotenoizi, cu efect antioxidant puternic, inclusiv

betacaroten si zeaxatina; • numeroşi pigmenţi fenolici (fenoli).

• Este cunoscut si ca fructul longevitatii pentru ca protejeaza celulele de la deteriorare, fiind unul dintre cele mai bogate fructe în antioxidanţi.

• Întareste sistemul imunitar şi este un tonofiant general al corpului uman.

• Fructul goji este folosit si la pacientii cu boli mintale care sufera de depresii acute sau dereglari mintale.

• Fructul este o combinatie foarte buna de vitamina C, beta-caroteni si fier - fiind extrem de util în tratarea anemiilor.

• Fructul goji face minuni si pentru copii pentru ca ajuta la imbunatatirea memoriei si a vazului. Este un amplificator al nivelului de concentratie.

•  Au un efect energizant, uşor constatabil;•  Imbunătăţesc acuitatea vizuală prin componentele beta-caroten şi

zeaxantină;• Au un puternic efect antiinflamator;• Intăresc sistemul imunitar datorită polizaharidelor conţinute. Polizaharidele

normalizează presiunea sangvină, reduc nivelul de colesterol, acţionând ca şi antiinflamator. Aceste zaharuri pot inhiba creşterea tumorilor;

• Imbunătăţesc circulaţia sangvină;• Incetinesc procesul de îmbătrânire prin cantităţile mari de antioxidanţi

conţinute (se spune că fructele Goji ocupă primul loc în ierarhia alimentelor ca şi concentraţie de antioxidanţi);

• Antocianozidele sunt antioxidanţi puternici care contribuie la îmbunătăţirea circulaţiei capilare, la îmbunătăţirea structurii colagenului, acţionează împotriva inflamaţiilor, conferă imunitate bacteriană şi virală şi adaptarea sistemului imunitar şi reglarea regimului cardiovascular;

• Conţin fitonutrienţi (numite polizaharide şi gliconutrienţi) care inhibă peroxidarea lipidelor.

• Goji este menţionat încă din anul 475 în medicina tradiţională ca remediu pentru ficat, rinichi, ochi, inimă, ce îmbunătăţeşte circulaţia sângelui, ajută vederea, întăreste muşchii şi sistemul osos.

• Este puternic antioxidant, întăreşte inima şi sistemul imunitar, reduce efectele procesului de îmbătrânire.

• Eficient în cure de slăbire şi combaterea celulitei. Fitosterolii au un rol important în menţinerea nivelului colesterolului la un nivel cât mai mic, inhibând absorbţia lui intestinală.

• Conţinutul de germaniu creşte abilitatea corpului să producă g-interferon. Interferonul este un element important de care corpul are nevoie în lupta contra cancerului.

• Stimulează producerea şi reproducerea celulelor sângelui precum şi regenerarea şi vindecarea mai rapidă a rănilor.

• Este folosit de femei pentru tonifierea organismului după perioada ciclului menstrual, pentru combaterea greţurilor asociate cu primele 3 luni de sarcină şi pentru ameliorarea neplăcerilor legate de menopauză.

• Stimulează nivelul energetic şi buna dispoziţie. • Este o sursă naturală de energie pentru corpul uman şi pe termen lung ajută la

creşterea longevităţii.

SchisandraSchisandra

Sucul de măceşe• Efect vindecator:• * Elimina reziduurile, produce transpiratia, reduce febra si

stimuleaza imunitatea.* Amelioreaza irigarea sanguina.* Ajuta la combaterea afectiunilor bronsice si gripale, dar si a inflamatiilor din zona capului, mai ales ale sinusurilor frontale si nazale colaterale si ale urechii medii.* Are efect remontant si regenerant in perioada de convalescenta (dupa vindecare).* Sprijina procesele functionale din zona creierului si din sistemele celular, glandular si digestiv.* Fortifica capilarele, imbunatateste respiratia celulelor.* Poate lega si elimina metalele grele si alte produse toxice din organism.

• Macesele au de 50 de ori mai multa vitamina C decat citricele si de 200 de ori mai multa decat merele.

• Pe langa bogatia uriasa de vitamina C, macesele au in compozitia lor si vitaminele A, B1, B2, B3, K, care aduc multe beneficii organismului, dar si zaharuri, acid citric si malic, pectine, tanini, uleiuri volatile, lecitina si minerale – calciu, magneziu fier, potasiu.

• Vitamina C din fructele de maces sporeste imunitatea organismului, prevenind afectiunile specifice sezonului rece si grabind vindecarea bolilor cronice. Compozitia bogata a maceselor tonifica si vitaminizeaza intregul organism, protejeaza si mentine sanatatea tesuturilor si a organelor interne. Vitamina B3 previne, usureaza ori chiar vindeca afectiunile cardiace, hipertensiunea, varicele, ateroscleroza, echilibreaza colesterolul.