25
13.03.22 02:10 AM

Www.nicepps.ro 8215 sarbatoarea rusaliilor

Embed Size (px)

Citation preview

01.05.23 06:44 PM

Moşii de vară

”Moşii de vară“, ţinuţi în sâmbăta Rusaliilor, este unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor. Înainte se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană în sâmbăta Rusaliilor. Pentru ca această reîntoarcere să se desfăşoare fără incidente, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi

De Rusalii se dau de pomană vase de lut, căni, străchini şi vase de lemn (cofe), împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apa. În unele sate bucovinene “Moşii de vară” încep încă în dimineaţa sâmbetei de Rusalii, când pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales în cimitire, unde mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp iar lumânările ard întreaga perioadă în care se desfăşoară ceremonialul de pomenire. Împăcarea sufletelor morţilor şi întoarcerea lor fără incidente în morminte, depind de bogăţia ofrandelor (pomenilor) şi de respectarea ritualului

Conform credinţei strămoşilor, se pesupune că sufletele morţilor părăsesc mormintele în Joia Mare (înainte de Paşti) şi se reîntorc în sâmbăta Rusaliilor. Pentru ca sufletele să se întoarcă fără incidente unde le era locul. Se credea că împăcarea sufletelor morţilor depinde de cât de bogate erau pomenile închinate morţilor. Câteva dintre acele practici se păstrează şi astăzi în unele zone, mai ales la sate, unde au loc slujbe de pomenirea morţilor oficiate de preot. Acesta parcurge întregul cimitir, pentru a sfinţi fiecare mormânt. La încheierea ceremonialului, sătenii dăruiesc unii altora (sau oamenilor săraci) din bucatele pregătite pentru sufletele morţior: colaci, plăcinte, colivă, sticle cu vin, fructe, flori, toate sfinţite de preot.

În mitologia română, Rusaliile sunt considerate femei fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Împărat. Nu se cunoaşte originea acestui mit, “iele“ nefiind un nume, ci pronumele personal feminin “ele“, rostit popular. Acest mit a fost suprapus ulterior peste sărbătoarea creştină postpascală a Cincizecimii şi devenită Duminica Rusaliilor. În tradiţie se spune că cei care nu ţin sărbătoarea de Rusalii vor fi pedepsiţi de Iele. Acestea le vor lua minţile sau îi vor schilodi. Rusaliile, cunoscute în mitologia românească sub denumirea de ”Iele”, sunt făpturi fabuloase, înzestrate cu puteri magice, de seducţie, sălăşluiesc în văzduh, munţi, peşteri, păduri şi pe malul apelor şi cascadelor.

Pe timpul nopţii, în lumina lunii, Rusaliile se spune că se scaldă goale în izvoare, despletite şi dezlănţuite. Sunt temute mai ales dansurile Ielelor şi din vremuri îndepărtate se cunoaşte că dansul lor este numit “Hora Ielelor”, ele adorând să danseze cu sânii goi în cerc, având părul despletit, clopoţei la glezne, picioare şi purtând voaluri subţiri, transparente, dansul lor fiind unul magic, bogat în taine şi simboluri de neînţeles pentru muritori. Ielele nu fac rău celor ce care le evită, ele devin rele numai dacă sunt provocate sau dacă dansul lor este privit. Atunci se spune că se răzbună pe ”vinovat” luându-i minţile definitiv. Ele, Rusaliile, pedepsesc şi pe aceia care lucrează în această zi considerată a dansului lor, şi nu o preţuiesc şi sărbătoresc cum se cuvine. O superstiţie spune că dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat să eviţi să faci aceste lucruri. Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vara pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii.Se mai spune şi că nu este de dorit să te prindă în Noaptea de Rusalii, noaptea tainică a dansului Ielelor, nici la răscruci de drumuri, nici la marginea pădurii, nici în munţi, nici pe malul întunecat al apelor, căci aceia au şanse mari de a surprinde dansul Ielelor şi de a-şi pierde minţile. Acest Mit al Ielelor, Rusaliilor, în timp s-a suprapus peste Sărbătoarea Creştină a Sfintelor Rusalii, iar din sărbătoare păgână, a devenit sărbătoare creştină, păstrându-se de atunci aceste obiceiuri, datini, superstiţii şi legende cu Iele…

Cuvântul Rusalii vine din latinescul „rosalia”, care inseamnă sărbătoarea rozelor. Sărbătoarea Rusaliilor sau Coborârea (Pogorârea) Sfântului Duh (Spirit) este o sărbătoare creştină care se prăznuieşte in duminica de la 50 de zile după Sărbătoarea de Paşti.În această zi Sfântă se comemorează coborârea Sfântului Spirit asupra ucenicilor lui Isus Hristos. După pogorârea Sa asupra Apostolilor, Sfântul Duh a rămas pentru totdeauna prezent, viu şi activ in Biserica creştină. Duhul este comoara darurilor celor bune pe care credincioşii le primesc de la Dumnezeu: viaţa, sănătatea, puterea de muncă, sfinţenia şi virtutea. În fiecare an, cei adunaţi in biserici de Rusalii aşteaptă toate acestea. Duhul ne învaţă adevarul şi ne călăuzeşte paşii şi voinţa spre tot ceea ce este bun şi plăcut lui Dumnezeu. Biserica spune că toţi creştinii primesc darul Sfântului Duh îndată după botez. Astfel, devin purtători de Duh, iar  trupul lor devine cum propăvăduia Sfântul Pavel “Templul Sfântului Duh“.

Această sărbătoare marchează Coborârea (Pogorârea) Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus Hristos, adică a Sfinţilor Apostoli. Duhul Sfânt a coborât asupra apostolilor sub forma unor limbi de foc şi i-a umplut pe aceştia de darurile sale. Apostolii au început apoi să vorbească despre învăţătura Mântuitorului în diferite limbi străine, necunoscute de ei până atunci. După pogorârea Sfântului Duh asupra Apostolilor lui Iisus, aceştia au devenit “preaînţelepţi” şi au ieşit în toată lumea să săvârşească minuni dumnezeieşti. Ei au reuşit să răspândească învăţătura creştină în rândul oamenilor simpli, dar şi în rândul păgânilor care se închinau la idoli sau a împăraţilor.

RusaliileSărbătoarea Rusaliilor este prăznuită întotdeauna la 50 de zile după Paşte şi este totodată sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, întrucât în aceeaşi zi, în urma predicii rostite de către Sfântul Apostol Petru, s-au alăturat creştinismului 3.000 de suflete ce au format astfel prima comunitate creştină din Ierusalim şi nucleul Bisericii de mai târziu.

Paştele şi Rusaliile sunt cele mai vechi sărbători creştine fiind prăznuite încă din vremea Sfinţilor Apostoli. Ca vechime şi importanţă sărbătoarea Rusaliilor vine îndată după cea de Paşti. Pe timpuri, erau oprite îngenuncherea şi postirea în toate zilele Cincizecimii, interzise jocurile din circuri şi palestre, spectacolele păgâne de teatru etc. În semn de mare prăznuire şi bucurie, casele se găteau cu flori şi ramuri verzi de tei sau nuc, obicei moştenit de la evrei care sărbătoreau şi ei Cincizecimea cu flori şi fructe.În zilele noastre, acest obicei s-a păstrat aducându-se în biserici frunze verzi de tei sau de nuc, care se binecuvântează şi se împart credincioşilor, simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli.

În sâmbăta Rusaliilor se ţin Moşii de vară (numiţi şi Moşii de Rusalii, Moşii cei mari sau Moşii de sâmburi) un moment important al cultului morţilor de la noi. Pe vremuri exista credinţa că sufletele celor morţi părăseau mormintele în Joia Mare (înainte de Paşti), zburând slobode ori preumblându-se printre cei vii cele 50 de zile, după care se reîntorceau în lumea de dincolo, în ajunul Rusaliilor.Pentru ca această reîntoarcere să se petreacă  fără evenimente neplăcute se ţin anumite ritualuri de îmbunare a spiritelor celor morţi -  oamenii împodobesc cu ramuri de tei gospodăriile, mormintele sunt curăţate şi împodobite cu flori, sunt aprinse lumânări, iar la porţile cimitirelor se întind meşe cu flori, cu colaci şi vin, iar preoţii satelor oficiază slujbe de pomenire.

Sunt vestite legendele potrivit cărora Rusaliile se scaldă pe timpul nopţii, în lumina argintie a Lunii, goale şi despletite; apoi se prind într-o Horă a Ielelor, dansând cu patimă într-un cerc, executând un dans fantastic, şi bogat în taine neînţelese muritorului de rând. Însă cel ce este surprins ca priveşte dansul lor îi sunt luate minţile. De aceea, de mai demult exista credinţa că drumeţii care umblă  în noaptea de Rusalii să ţină la brâu usturoi, fire de busuioc, frunze de tei ori de nuc, pentru a putea înlătura puterea misterioasă a Ielelor. Sunt evitate în această noapte răscrucile de drumuri, malurile apelor, marginile de pădure, tocmai pentru a nu surprinde dansul lor tainic şi astfel a-şi pierde minţile.