Upload
ghenadie-sontu
View
802
Download
3
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Citation preview
Ministerul Mediului
Proiect
Propunere de politică publică:
„Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„
Chişinău, 2012
2
Cuprins
I Descrierea problemei…………………………………………………………………………… 3
Cauzele problemei………………………………………………………………….................... 4
Efectele problemei……………………………………………………………………………… 7
Experienţa europeană în gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje…………………... 9
Beneficiarii politicii publice…………………………………………………………………... 10
II Obiectivele politicii…………………………………………………………………………….. 10
III Opţiuni de soluţionare a problemei…………………………………………………………….. 10
IV Analiza opţiunilor……………………………………………………………………………….. 11
Opţiunea 0: Status quo - fără intervenţii suplimentare în procesul de gestionare a deşeurilor
reciclabile………………………………………………………………………………………..
11
Opţiunea 1: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea
taxei ecologice per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă…………………………….
14
Opţiunea 2: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea
schemei cu privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra ambalajelor
introduse pe piaţă………………………………………………………………………………...
18
Opţiunea 3: Dezvoltarea infrastructurii de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din
mediul urban şi rural, utilizând sursele acumulate din plăţile ecologice pe ambalaj, cu trecerea,
ulterioară, la sistemul de comercializare a certificatelor de reciclare şi export al deşeurilor de
ambalaje………………………………………….........................................................................
21
V Compararea opţiunilor şi selectarea opţiunii recomandate……………………………………... 22
VI Sinteza procesului de consultare………………………………………………………………... 25
Anexa 1. Arborele problemei
Anexa 2. Compararea opţiunilor
Anexa 3. Analiza cost-beneficiu
Anexa 4. Analiza multicriterială a impacturilor opţiunilor
Anexa 5. Analiza impactului „Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.
1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului” asupra veniturilor
acumulate din plăţile ecologice pe ambalaje
3
I. Descrierea problemei
Ambalajele reprezintă o necesitate în vederea protecţiei unui produs/lot de produse prin menţinerea calităţii şi
integrităţii pe timpul manipulării, transportului, depozitării, desfacerii şi consumului, precum şi prin înlesnirea
acestor operaţiuni. Cu toate acestea, ambalajele date duc la formarea unor cantităţi impunătoare de deşeuri
solide. Astfel, în ţările europene circa 30% (aprox. 160 kg per persoană per an) din deşeurile menajere generate
sunt alcătuite anume de deşeurile de ambalaje1,2
. Pentru Republica Moldova, estimările arată că în mediul urban
din 335 kg/an (400 kg/an în oraşele Chişinău şi Bălţi, şi 255 kg/an în celelalte oraşe) de deşeuri menajere solide
generate per locuitor, 84 kg (100 kg în oraşele Chişinău şi Bălţi, şi 65 kg în celelalte oraşe) sunt reprezentate de
deşeurile de ambalaje. În mediul rural din 180 kg/an de deşeuri menajere solide generate per locuitor, deşeurile
de ambalaje alcătuiesc cca. 26 kg. Estimările date sunt comparabile cu datele statistice respective3 pentru ţările
din regiune, aşa ca România, Bulgaria, Ungaria, precum şi pentru ţările baltice.
O statistică privind cantitatea ambalajelor introduse pe piaţă şi a deşeurilor de ambalaje formate nu se realizează
la moment. Astfel, structura ambalajelor pe tip de material se estimează în baza structurii deşeurilor menajere4
formate în oraşe şi sate: hârtie şi carton - 10% la oraşe şi 4% la sate; plastic - 9% şi 6%, sticlă - 4% şi 2%, metal
- 2% şi 2%, resturi alimentare şi altele - 75% şi 86%.
Se estimează că la nivelul anului 2011 s-a generat cca 248 mii tone de deşeuri de ambalaje, 177 mii tone - de
populaţie (124 mii tone de populaţia urbană iar 53 mii tone de cea rurală) şi 71 mii tone - de instituţii, industrie
şi comerţ. Evoluţia generării deşeurilor de ambalaje din hârtie şi carton, plastic, metal şi sticlă, pentru perioada
anilor 2012-2022, se prezintă în Fig. 1.1. Cantitatea deşeurilor de ambalaje generată de industrie, comerţ şi
instituţii a fost estimată (analizând datele din regiune) la 40% din aceste tipuri de deşeuri generate de populaţie.
Pentru următorii 10 ani, rata de creştere anuală a generării deşeurilor de ambalaje, care este cuplată la creşterea
economică, se estimează la 1.5%, urmând ca după această perioadă să se stabilizeze la rata UE, decuplându-se
de indicatorul creşterii economice.
În multe ţări (mai ales în cele dezvoltate) deşeurile de ambalaje sunt separate de fluxul total de deşeuri pentru a
fi valorificate. Valorificarea acestor deşeuri duce atât la diminuarea impactului negativ asupra mediului cât şi la
o economisire importantă de materie şi energie.
În lipsa unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor din majoritatea localităţilor din ţară, numai o parte mică
din deşeurile de ambalaje sunt valorificate. La moment, doar în or. Ungheni are loc, în mod organizat,
colectarea selectivă pe întreg teritoriului oraşului, unde ÎM „AVE Ungheni” colectează separat plasticul, hârtia
şi cartonul. În alte localităţi colectarea selectivă se realizează la nivel de proiecte pilot, colectându-se separat
recipiente din masă plastică. Spre exemplu, în or. Chişinău unele companii (ex. ABS S.R.L şi Efes Vitanta
Moldova Brewery5) au instalat în anumite sectoare containere pentru colectarea recipientelor din plastic. La fel,
în or. Călăraşi are loc colectarea selectivă a cartonului şi ambalajelor PET de către ÎI „Maria Scurtu”.
Confirm datelor Inspectoratului Ecologic de Stat (IES), în anul 2011 un număr de 44 agenţi economici
dispuneau de autorizaţii pentru gestionarea/valorificarea deşeurilor, dintre care 23 au raportat
1 Eeurostat, 2011. Packaging waste statistics. Municipal waste statistics. 2 European Environment Agency, 2011. Generation and recycling of packaging waste. 3 European Environment Agency, 2011. Packaging waste generation per capita by country. 4 Strategia de gestionare integrată a deşeurilor solid Regiunea de Dezvoltare Sud, Republica Moldova, 2011.
5 http://www.timpul.md/articol/pentru-ca-ne-pasa-proiect-de-colectare-selectiva-a-deseurilor-pet-23781.html.
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Hârtie şi carton 89,657 91,002 92,367 93,753 95,159 96,586 98,035 99,506 100,998 102,513 104,051
Plastic 88,733 90,064 91,415 92,786 94,178 95,590 97,024 98,480 99,957 101,456 102,978
Metal 24,611 24,980 25,355 25,735 26,121 26,513 26,911 27,315 27,724 28,140 28,562
Sticlă 45,180 45,858 46,546 47,244 47,953 48,672 49,402 50,143 50,895 51,659 52,434
0
20,000
40,000
60,000
80,000
100,000
120,000
Ton
e
Fig. 1.1 Cantităţile estimative de deşeuri de ambalaje generate de la populaţie, istituţii, industrie şi comerţ
4
colectarea/valorificarea anumitor cantităţi de deşeuri reciclabile/de ambalaje (sticlă, maculatură, masă plastică).
Se estimează că la nivelul anului 2011, sectorul privat (la intervenţia de oportunitate, fără contribuţia statului) a
recuperat/valorificat aproximativ 57 mii tone de deşeuri de ambalaje, ceea ce reprezintă cca 23% din totalul
deşeurilor de ambalaje generate (26% - hârtie şi carton, 11% - plastic, 8% - metal, 49% - sticlă6). Se consideră
că majoritatea acestor deşeuri de ambalaje au fost colectate/recuperate din industrie, comerţ şi instituţii, şi doar
o mică parte de la populaţie. Evoluţia valorificării deşeurilor de ambalaje din hârtie şi carton, plastic, metal şi
sticlă, pentru perioada anilor 2012-2022, se prezintă în Fig. 1.2. Pentru următorii 10 ani, rata de creştere anuală
a valorificării deşeurilor de ambalaje, determinată de sectorul privat (care este stimulat de beneficiile de
oportunitate privind costul materialelor reciclabile recuperate) fără intervenţia statului, se estimează la 1%.
În cazul gestionării improprii a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, acestea pot ajunge să fie aruncate în
natură, afectând mediul. Întrucât multe ambalaje sun produse din materiale ce au o perioadă mare de
dezintegrare (mai ales cele din plastic), acestea persistă în natură pentru o perioadă îndelungată, afectând
peisajul şi lumea animală. Pe de altă parte, eliminarea prin depozitare a acestor deşeuri duce la o reducere
semnificativă a duratei de exploatare a depozitelor de deşeuri, datorită faptului că masa deşeurilor de ambalaje,
în Republica Moldova, este de cca 14-25% (30% în UE) din cantitatea deşeurilor menajere solide, iar volumul
acestora este cu mult mai mare luând în vedere densitatea mică a deşeurilor de ambalaje, în special al
ambalajelor de plastic. În consecinţă, are loc o risipă de resurse atât prin nerecuperarea unor cantităţi importante
de materie şi energie cât şi prin construirea de ne noi depozite de deşeuri mai devreme decât ar fi necesar.
La moment, în Republica Moldova, valorificarea deşeurilor de ambalaje este redusă în comparaţie cu ţările
din UE7. Atât forţele pieţii cât şi reglementările existente nu asigură managementul/valorificarea, la nivel dorit,
al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje introduse pe piaţă de agenţii economici, ceea ce în consecinţă duce la
un impact negativ asupra mediului şi la risipă de resurse şi energie.
Cauzele problemei
În Republica Moldova, problema valorificării reduse a deşeurilor de ambalaje persistă, în principal, din cauza
reglementării defectuoase în acest domeniu. Cadrul de reglementare curent nu asigură gestionarea şi
valorificarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.
Actualmente, Legea nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului este legea de
bază care stabileşte anumite plăţi pentru ambalajele importate. Cu toate acestea, legea dată are un şir de
deficienţe în ceea ce priveşte modul de taxare a ambalajelor: 1) aplică plăţi doar pentru o listă restrânsă de
ambalaje (cele din plastic şi hârtie/carton cretată sau impregnată cu plastic); 2) plăţile ecologice percepute
importatorilor de produse ambalate în ambalaje din plastic şi „Tetra-Pack” sunt discriminatorii în comparaţie cu
producătorii locali de astfel de produse; 3) modul de aplicare a plăţilor nu contribuie la optimizarea ambalajelor
folosite (cu referirea atât la cantitatea cât şi la tipul materialelor folosite la ambalarea produselor); 4) nu asigură
folosirea surselor acumulate din plata ecologică pentru ambalaje la gestionarea acestora.
6 Acest nivel de valorificare pare a fi supraestimat, mai ales pentru deşeurile de ambalaj de sticlă, deoarece raportarea către IES a
volumului de deşeuri de sticlă valorificat, în anul 2011, de fabricile de sticlă din ţară, poate reprezenta şi o parte de aceste deşeuri
colectate în anii precedenţi. 7 Conform datelor Eurostat, în anului 2009 nivelul mediu de valorificare/recuperare a deşeurilor de ambalaje în UE a fost de cca 74.6%,
nivelul minim de 36.9% înregistrându-se în Malta.
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Hârtie şi carton 22,959 23,189 23,420 23,655 23,891 24,130 24,371 24,615 24,861 25,110 25,361
Plastic 10,114 10,215 10,317 10,420 10,525 10,630 10,736 10,844 10,952 11,062 11,172
Metal 1,868 1,886 1,905 1,924 1,943 1,963 1,982 2,002 2,022 2,043 2,063
Sticlă 21,917 22,136 22,358 22,581 22,807 23,035 23,265 23,498 23,733 23,970 24,210
0
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
30,000
Ton
e
Fig. 1.2 Cantităţile estimative de deşeuri de ambalaje valorificate de sctorul privat fără intervenţia statului
5
Legea privind plata pentru poluarea mediului aplică plăţi pentru o listă restrânsă de tipuri de ambalaje importate
(vezi tab. 1.1 şi 1.2), şi anume: pentru hârtii şi cartoane cretate sau impregnate cu material plastic (poziţia
tarifară 4811); pachete „Tetra-Pack”8 (poziţia tarifară 481920101) şi unele categorii de ambalaje (saci, pungi,
etc.) din hârtie/carton (poziţiile tarifare 481930000, 481940000, 481950000); ambalaje din materiale plastice
(poziţia tarifară 3923); produse (cu excepţia celor lactate) în ambalaje din plastic şi „Tetra-Pack”.
Tab. 1.1 Cantitatea ambalajelor goale importate şi veniturile din plăţile ecologice achitate, anul 2011
Tip ambalaj:
Import ambalaje: Normativ de plată,
% din preţul mărfii
Venituri,
mii lei
Plata ecologică,
lei/kg tone mii lei
Ambalaje goale din plastic: 9,831 338,721 - 4,648 0.47
Articole de transport sau de ambalare (cod
marfă - 3923)
8,113 286,829 1.5% 4,302 0.53
Articole de transport sau de ambalare din
polimeri de etilenă (cod marfă - 3923 21 000)
1,602 48,430 0.5% 242 0.15
Articole de transport sau de ambalare din
policlorură de vinil (cod marfă - 3923 29 100)
116 3,462 3.0% 104 0.90
Ambalaje goale de tip Tetra-Pack: 1,460 57,020 - 855 0.59
Hîrtii şi cartoane cretate sau impregnate cu
material plastic (cod marfă - 4811)
1,460 57,020 1.5% 855 0.59
Pachete "Tetra-Pack" (cod marfă - 4819 20
101)
0 0 2.0% 0 0
Saci şi pungi cu lăţimea bazei de minimum 40
cm (cod marfă - 4819 30 000)
0 0 1.5% 0 0
Alţi saci şi pungi, mape şi cornete (cod marfă -
4819 40 000)
0 0 1.0% 0 0
Alte ambalaje, inclusiv mape pentru discuri
(cod marfă - 4819 50 000)
0 0 1.0% 0 0
Sursa datelor: Serviciul Vamal
După cum se poate observa din tabelul 1.1, plata ecologică pentru ambalajele goale din plastic a constituit,
conform datelor din anul 2011, în medie 0.47 lei per kg, pe când plata ecologică pentru ambalajele goale din
hârtie şi carton impregnate cu plastic a constituit aproximativ 0.59 lei per kg. Pentru acelaşi an, plata ecologică
pentru ambalajele de plastic cu produs a constituit aproximativ 21 lei per kg, iar pentru ambalajele cu produs de
tip „Tetra-Pack” aceasta a constituit în medie 66 lei per kg (vezi tab. 1.2).
Tab. 1.2 Cantitatea ambalajelor cu produs importate şi veniturile din plăţile ecologice achitate, anul 2011
Tip ambalaj:
Import ambalaje: Normativ de plată,
lei/unitate
Venituri,
mii lei
Plata ecologică,
lei/kg mii unităţi tone*
Produse în ambalaj de plastic: 65,801 2,796 - 58,575 21
- cu o capacitate sub 1 litru 42,414 1,357 0.8 33942 25
- cu o capacitate între 1 şi 3 litri 20,691 1,159 1.0 20567 18
- cu o capacitate de peste 3 litri 2,696 280 1.5 4066 14
Produse în ambalaj „Tetra-Pack”: 12,513 262 - 17,342 66
- cu o capacitate sub 1 litru 5,945 80 1.0 5,941 74
- cu o capacitate de 1 litru 4,891 135 1.5 7,296 54
- cu o capacitate de peste 1 şi până la 2 litri 1,666 46 2.5 4,070 89
- cu o capacitate de peste 2 litri 11 1 35 43
* cantitate calculată în dependenţă de greutatea estimativă a ambalajelor.
Sursa datelor: Serviciul Vamal
Plata ecologică este percepută în mod discriminatorii pentru importatorii care introduc pe piaţă produse în
ambalaje din plastic şi „Tetra-Pack”. Astfel, conform Legii nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata
pentru poluarea mediului, importatorii de produse în ambalaje de plastic şi “Tetra-Pack” trebuie să achite, în
dependenţă de volumul recipientului, o plată ecologică de 0.8-1.5 lei şi 1.0-3.0 lei respectiv (vezi tab. 1.2).
Această plată ecologică nu este suportată şi de producătorii locali care plasează pe piaţa locală produse în astfel
de ambalaje, cel puţin nu în această formă. În mod direct sau indirect, producătorii locali suportă totuşi o plată
8 Conform datelor Serviciului Vamal, în anul 2011 nu au fost importate pachete „Tetra-Pack”. De fapt, pachetele de tip „Tetra-Pack”
folosite la ambalarea produselor locale se importă la categoria tarifară 4811 şi nu 481920101, deoarece nu se importă pachetele propriu
zise ci hârtia/cartonul impregnat cu plastic din care se confecţionează pachetele date la locul ambalării.
6
ecologică şi o taxă vamală dacă ambalajele (sau materia primă pentru producerea acestora) folosite de ei sunt
din import9. Cu toate acestea, mărimea plăţii ecologice suportată de importatorii de produse în ambalaje de
plastic şi “Tetra-Pack” (care alcătuiește respectiv circa 21 şi 66 lei per kg de ambalaj) este cu mult mai mare
decât taxele cumulative (plata ecologică şi taxa vamală) care pot fi suportate de producătorii locali (doar cca 2.7
şi 2.5 lei per kg respectiv pentru aceste 2 tipuri de ambalaj) atunci când utilizează ambalaje provenite din
import.
În consecinţă, au parvenit un şir de sesizări din partea principalilor parteneri comerciali străini (Federaţia Rusă,
Ucraina, SUA şi Romania) cu privire la prevederile discriminatorii ale Legii privind plata pentru poluarea
mediului. Anume din acest motiv, Ministerul Economii a elaborat, împreună cu instituţiile de resort, un proiect
de lege pentru modificarea legii în cauză. Acest proiect de lege10
îşi propune să elimine perceperea
discriminatorie a plăţilor ecologice pentru produsele în ambalaje de plastic şi “Tetra-Pack” începând cu anul
2013. Acesta, stabileşte, totodată, un termen de 12 luni pentru ca Ministerul Mediului să elaboreze un sistem de
management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. În Anexa 5 se prezintă o analiză a impactului acestui
proiect de lege asupra veniturilor acumulate din plăţilor ecologice, luându-se în consideraţie ultimele decizii
(august 2012) luate asupra modului de modificare a plăţilor ecologice. Din analiza făcută se observă că modul
de modificare a Legii nr. 1540-XIII nu elimină definitiv problema discriminării importatorilor de produse în
ambalaje de plastic şi „Tetra-Pack”. Totodată, impactul acestor modificării va fi mare asupra agenţilor
economici care plasează ambalaje pe piaţă, ceea ce ar însemna, în ultimă instanţă, şi un impact mare asupra
consumatorilor finali.
Modul de aplicare a plăţilor ecologice nu contribuie la optimizarea ambalajelor folosite, cu referirea atât la
cantitatea cât şi la tipul materialelor folosite la ambalarea produselor. La moment, plata ecologică se percepe în
dependenţă de volumul recipientului, în cazul produselor în ambalaje din plastic şi „Tetra-Pack” importate, şi
preţului mărfii declarate la vamă, în cazul ambalajelor goale sau a materiei prime folosite la producerea de
ambalaje. Doar atunci când plata se percepe în dependenţă de greutatea şi tipul materialului ambalajului,
producătorii sunt tentaţi să optimizeze ambalajele folosite (atât prin reducerea greutăţii acestora cât prin
selectarea materialelor mai potrivite, din punct de vedere economic şi ecologic, la ambalarea produselor).
Legea privind plata pentru poluarea mediului nu asigură folosirea surselor acumulate din plata ecologică pentru
ambalaje la gestionarea acestora, chiar dacă Articolul 11, al.(3) al legii stipulează expres că aceste plăţi „sunt
destinate exclusiv finanţării cheltuielilor pentru colectarea şi sortarea deşeurilor formate, precum susţinerea
întreprinderilor de prelucrare sau neutralizare a deşeurilor, precum şi pentru ameliorarea calităţii bazinului
aerian”.
În anul 2011, din plăţile ecologice pentru importurile de mărfuri ce cauzează poluarea mediului (reprezentate în
proporţie de 37 la sută de produsele în ambalaje de plastic şi “Tetra-Pack”) au fost acumulate cca 202 milioane
lei, reprezentând 86% din venitul Fondului Ecologic Naţional (vezi fig. 1.3).
Doar din plata ecologică pentru produsele în ambalaje din plastic şi “Tetra-Pack” au fost acumulate, în acelaşi
an, 75.9 milioane lei, reprezentând circa 32.3% din venitul FEN. În acelaşi timp, pentru gestionarea deşeurilor
9 Taxa ecologică (conform Anexei 8 a Legii nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului) pentru
ambalajele din plastic (poziţia tarifară 3923) variază între 0.5 şi 3% din valoarea mărfii declarată la vamă, iar pentru cartonul de
tip“Tetra-Pack” (poziţia tarifară 4811) şi pachetele „Tetra-Pack” (poziţia tarifară 4819201001) aceasta sunt de 1.5% şi 2% respectiv.
Totodată, taxa vamală (conform Anexei 1 a Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11.1997) pentru importurile de
ambalaje de plastic (precum şi de materie primă pentru producerea acestora) este de 6.5% din costul mărfii declarată la vamă, iar
cartonul de tip“Tetra-Pack” şi pachetele „Tetra-Pack” - 5% şi 10% respectiv. 10 Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.l540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului.
144222.8
192005.2 202686.1
234812.7
2533.9 2100 2100 4365.7
42972.5
13900.5 18267.8 28418.6
98716.4
176004.7 182318.3 202028.4
0
50000
100000
150000
200000
250000
2008 2009 2010 2011
Fig. 1.3 Veniturile Fondului Ecologic Naţional între anii 2008-2011, mii lei
Total venituri, mii MDL:
Mijloace transferate din FEL
Plăţile pentru emisii de poluanţi de lasursele mobile
Plăţile pentru mărfurile ce cauzeazăpoluarea mediului
7
(care nu ţine neapărat de gestionarea deşeurilor de ambalaj) au fost aprobate, în anul 2011, un număr de 13
proiecte cu o valoare totală de circa 20.9 milioane lei, reprezentând o cotă de doar 9.5% din totalul proiectelor
aprobate în acel an (vezi fig. 1.4). În 2011, cota cea mai mare au avut-o proiectele ce ţin de apă şi canalizare
(51.9%) şi eliminarea consecinţelor calamităţilor naturale (18.3%). Acest lucru denotă faptul că fondurile
acumulate din plăţile pentru produsele importate ce cauzează poluarea mediului (inclusiv cele în ambalaje din
plastic şi “Tetra-Pack”) sunt folosite doar în mică parte (circa 10% din plăţile atribuite mărfurilor ce cauzează
poluarea mediului) pentru gestionarea deşeurilor, ceea ce contravine, de fapt, articolului 11 al.(3) din Legea
privind plata pentru poluarea mediului.
Notă: Ponderea categoriei “Altele” a fost ridicată pentru anii 2010 şi 2011 anume datorită necesităţii alocării de fonduri pentru
eliminarea consecinţelor calamităţilor naturale.
Cauzele de ordin regulator, care nu asigură valorificarea deşeurilor de ambalaje, ţin şi de deficienţele Fondului
Ecologic Naţional (FEN) de a finanţa activităţile de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.
Aceste deficiențe sunt: 1) sursele acumulate din plăţile ecologice pentru ambalaje nu sunt folosite pentru
gestionarea acestora; 2) alocarea de fonduri pentru stimularea valorificării ambalajelor nu are loc; 3) companiile
private nu pot apela la FEN pentru finanţarea proiectelor ce ţin de gestionarea ambalajelor.
La moment, responsabilitatea privind gestionarea/valorificarea deşeurilor de ambalaje nu este direct
reglementată. Chiar dacă din punct de vedere legal autorităţile locale sunt responsabile pentru gestionarea
deşeurilor menajere, legislaţia curentă nu reglementează expres responsabilitatea în ceea ce priveşte
valorificarea deşeurilor de ambalaje. Agenţii economici care importă produse ambalate în plastic şi „Tetra-
Pack”, articolele de transport şi ambalare din plastic, hârtie/carton impregnată cu plastic, sunt supuşi unei plăţi
ecologice, dar responsabilitatea de a gestiona/valorifica aceste ambalaje şi deşeurile de ambalaje formate nu este
transmisă expres nimănui. Așadar, surse importante sunt acumulate din aceste plăţi ecologice, dar utilizarea
acestora pentru gestionarea/valorificarea deşeurilor de ambalaje nu se realizează, nu există un responsabil
anume care să realizeze în mod organizat acest lucru.
O altă cauză care nu permite forţelor pieţei să asigure managementul/valorificarea ambalajelor şi deşeurilor de
ambalaje este şi faptul că piaţa produselor reciclabile este slab dezvoltată. Situaţia aceasta apare atât din cauza
că nu există o infrastructură adecvată (centre de colectare separată a deşeurilor şi centre de reciclare a
materialelor reciclabile) care să „alimenteze” piaţa cu materiale reciclate, cât şi din pricina că utilizarea
produselor reciclabile/reciclate nu este promovată. Astfel, conform datelor Serviciului Vamal, în anul 2011 s-a
importat cca 1239 şi 188 tone de deşeuri reciclabile de sticlă (cioburi de sticlă - poziţia tarifară 70010010) şi
plastic (poziţiile tarifare 39151000, 39152000, 39153000, 39159011, 39159090) respectiv.
Instituţiile statale/bugetare nu stimulează dezvoltarea pieței reciclabililor prin promovarea procurărilor „verzi”,
adică a produselor reciclate şi reciclabile. Totodată, majoritatea companiilor private nu întreprind acţiuni pe
cont propriu pentru a se promova pe piaţă ca şi companii responsabile de impactul activităţii lor asupra mediului
prin favorizarea produselor reciclate/reciclabile.
Efectele problemei
Valorificarea redusă a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje duce atât la afectarea mediului cât şi la risipă de
resurse şi energie.
Multe ambalaje sunt produse din materiale ce au o perioadă mare de dezintegrare (mai ales cele din plastic), iar
când deşeurile de ambalaje sunt aruncate la întâmplare în mediu, acestea vor persistă pentru o perioadă
îndelungată în natură, afectând peisajul şi lumea animală. Multe obiecte/peisaje naturale din ţară (râuri, lacuri,
păduri, etc.), mai ales cele apropiate de localităţi şi locurile de odihnă, sunt împânzite cu deşeuri de ambalaje
0
20
40
60
80
100
120
2008 2009 2010 2011
Mili
oan
e le
i
Domenii de activitate:
Fig. 1.4 Valoarea totală a proiecte aprobate pentru finanţare din FEN pe domenii de activitate, anii 2008-2011
Apă şi canalizare
Înverzirea teritoriului
Gestionarea deşeurilor
Consolidarea tehnico-materială
8
(PET-uri, sticle, pungi de plastic). Totodată, în apropierea gunoiştilor sunt împrăştiate de vânt cantităţi
impunătoare de pungi de plastic şi alte ambalaje uşoare din plastic şi hârtie. Pe lângă faptul că deşeurile de
ambalaje poluează mediul, de multe ori, acestea (mai ales pungile de plastic şi PET-urile) devin nişte capcane
pentru viețuitoarele sălbatice (păsări, şopârle, etc.), crescând rata mortalităţii în rândul acestora.
Date statistice privind cantitatea deşeurilor de ambalaje aruncate în natură (precum şi magnitudinea în care
acestea afectează mediul şi lumea animală) nu sunt la moment, cu toate acestea se consideră că această cantitate
este destul de mare, ţinând cont de problemele gestionării deşeurilor menajere (în care se regăsesc majoritatea
deşeurilor de ambalaje) în ţară (mai ales în mediul rural) şi faptul că doar cca 23% din totalul deşeurilor de
ambalaje generate sunt la moment recuperate/valorificate.
Din cauza nivelului jos de valorificare a deşeurilor de ambalaje nu se recuperează cantităţi importante de
materiale şi energie. Folosirea materialelor reciclate la fabricarea produselor noi este mai ieftină (necesită mai
puţină energie şi resurse) decât în cazul folosirii materiei prime virgine. Reciclarea materialelor refolosibile
reduce consumul resurselor naturale (petrol, apă, energie) precum şi nivelul emisiilor nocive în aer.
Conform studiilor de specialitate11
, la valorificarea deşeurilor reciclabile (ceea ce presupune substituirea
materiei prime virgine cu materiale utile reciclate pentru producerea de bunuri noi) se reduce o cantitate
importantă de emisii cu efect de seră (Fig. 1.5), economisindu-se, totodată, importante resurse energetice (Fig.
1.6).
Alte studii12
artă că reciclarea hârtiei/cartonului determină o economisire de 64% energie şi 58% apă. La o tonă
de plastic reciclată se economisesc între 700 şi 800 kg de petrol brut şi cca 5.7 m3 din depozitul de deşeuri (Fig.
1.7). Reciclarea unei tone de sticlă economiseşte 1.2 tone de materii prime (nisip şi ingrediente) şi 25% din
energie. La reciclarea dozelor de oţel şi aluminiu se economiseşte respectiv 60-74% şi 95% din energia necesară
realizării aceluiaşi produs din resurse primare.
Un alt efect important al valorificării reduse al deşeurilor de ambalaje este şi cantitatea sporită de deşeuri
eliminate prin depozitare. Se estimează că, în Republica Moldova, masa deşeurilor de ambalaje este de cca 14-
25% (30% în UE) din cantitatea deşeurilor menajere solide, iar volumul acestora este cu mult mai mare luând în
11 Department of Environment and Conservation (NSW), 2005. Benefits of recycling. Parramatta (NSW), Australia. 12 Vezi de exemplu: http://www.gsimrecycling.com/facts.aspx; http://www.recycling-revolution.com/recycling-facts.html;
http://resourcities.acrplus.org/recycling/recycling_did.htm; http://sacramentovalley.wm.com/recyclingfacts.asp;
http://www.cawrecycles.org/living_green/benefits_of_recycling.
400 1,520
800
15,200
350
0
2,000
4,000
6,000
8,000
10,000
12,000
14,000
16,000
Hârtie şicarton
Plastic(PET)
Oţel Aluminiu Sticlă
kg C
O2
eq
Fig. 1.5 Reducerea emisiilor de CO2 la reciclarea unei tone de deşeuri reciclabile
18
49.5 32.9
171
3.8
0
50
100
150
200
Hârtie şicarton
Plastic(PET)
Oţel Aluminiu Sticlă
Gig
ajo
uli
(GJ)
Fig. 1.6 Economisire de energie la reciclarea unei tone de deşeuri reciclabile
2.809
5.658
1.983
4.214
1.586
0.000
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
Hârtie şi carton Plastic Oţel Aluminiu Sticlă
me
tri
cub
i
Fig. 1.7 Volumul recuperat din depozitul de gunoi la reciclarea unei tone de diferite tipuri de deşeuri reciclabile
9
vedere densitatea mică a deşeurilor de ambalaje, în special al ambalajelor de plastic şi aluminiu. Studiile în
domeniu13
arată, de exemplu, că o tonă de ambalaje de plastic şi aluminiu (bine compactat) ocupă respectiv cca
6 m3 şi 4 m
3 din depozitele de gunoi, atunci când aceste deşeuri nu sunt recuperate/valorificate (Fig. 1.7). În
consecinţă, valorificarea scăzută a deşeurilor de ambalaje reduce semnificativ durata de exploatare a depozitelor
de deşeuri, cea ce duce în ultimă instanţă la risipă de resurse atât prin nerecuperarea unor cantităţi importante de
materie şi energie cât şi prin construirea de noi depozite de deşeuri mai devreme decât ar fi necesar.
Experienţa europeană în gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje
La nivelul Uniunii Europene managementul ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje este promovat de Directiva
94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje14
. Prin această directivă UE caută să armonizeze măsurile
naţionale privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje pentru a asigura un înalt nivel de protecţie a
mediului şi pentru a garanta funcţionarea pieţei interne. Aceasta prevede măsuri menite să limiteze producerea
deşeurilor de ambalaje (prin optimizarea cantităţii de ambalaje folosite, returnarea/refolosirea ambalajelor
introduse pe piaţă) şi să promoveze valorificarea deşeurilor (prin reciclare şi alte forme de recuperare), precum
şi să limiteze eliminarea finală a acestora prin depozitare/înhumare, fiind considerată o soluţie de ultimă
instanţă. Astfel, statele membre trebuie să stabilească sisteme de returnare, colectare şi recuperare a deşeurilor
de ambalaje pentru a atinge un şir de obiective cantitative în acest sens (ex. „Cel târziu până la 31 decembrie
2008, vor fi reciclate între 55 şi 80 % din deşeurile de ambalaje”; „Cel târziu până la 31 decembrie 2008,
trebuie îndeplinite următoarele obiective pentru materialele conţinute în deşeurile de ambalaje: 60 % pentru
sticlă, hârtie şi carton; 50 % pentru metale; 22.5 % pentru plastic; 15 % pentru lemn”).
Ţările membre trebuie să îndeplinească obiectivele trasate, fiind libere să aplice orice sistem de management al
ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje considerat oportun, atât timp cât acesta nu contravine reglementărilor UE.
Cel mai popular sistem utilizat în UE pentru reglementarea gestionarii ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje
este schema cu privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra ambalajelor introduse pe piaţă
(numit şi sistemul Punct Verde în multe ţări)15
. În cadrul acestei scheme producătorii/importatorii sunt obligaţi,
prin reglementări legale, să preia de pe piaţă o parte din deşeurile de ambalaje (de generarea cărora ei sunt
responsabili) în dependenţă de obiectivele stabilite de autorităţile statului în acest sens. Astfel, companiile care
introduc pe piaţă ambalaje trebuie să asigure un anumit nivel de colectare şi reciclare al acestora. Aceste
companii pot face acest lucru individual ori pot apela la organizaţii de preluare a responsabilității de
valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje.
De regulă, organizaţiile de preluare a responsabilităţii de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje sunt
organizaţii non-profit înfiinţate de consorţii de companii care pun pe piaţă o cantitate mare de ambalaje. Aceste
organizaţii, asigură companiile care aderă la ele să realizeze nivelul cerut de valorificare/reciclare a deşeurilor
de ambalaje, în baza anumitor plăţi per cantitatea de ambalaje ce urmează a fi colectate/recuperate de pe piaţă.
În Belgia, acest tip de sistem s-a dovedit a fi cel mai eficient în realizarea obiectivele de valorificare a deşeurilor
de ambalaje, ajungând la o rată de reciclare de peste 90%, cea mai înaltă în UE16
. Prin acest sistem, producătorii
de ambalaje şi deşeuri de ambalaje, din această ţară, sunt obligaţi să realizeze obiectivele Directivei 94/62/CE,
prin acoperirea integrală a costurilor suferite de autorităţile locale la colectarea deşeurilor de ambalaje. Circa
50% din aceşti producători au predat responsabilitatea de realizare a obiectivelor unor organizaţii specializate
(FostPlus), iar celelalte 50% dintre producători asigură în mod individual realizarea obiectivelor de valorificare
a deşeurilor de ambalaje, utilizând un sistem propriu în acest sens.
Alt sistem, mai puţin utilizat în UE, ţine de aplicarea unei taxe pe ambalaje, având drept scop internalizarea, în
cadrul preţului final al ambalajelor, costului de mediu cauzat de consumul ambalajelor în cauză. Exemple de
aplicare a taxei pe ambalaj servesc Olanda şi Danemarca.
În Olanda, din anul 2008, producătorii şi importatorii de produse ambalate (care introduc mai mult de 15 tone
de ambalaje pe piaţă) sunt obligaţi să plătească o taxă pe ambalaj, iar sursele acumulate (într-un fond special)
din această taxă sunt gestionate de o organizaţie non-profit (Nedvang), pentru a remunera municipalităţile care
organizează colectarea deşeurilor de ambalaje17
. Taxa pe ambalaj este percepută per kg ambalaj introdus pe
piaţă, iar nivelul taxei în cauză a fost stabilit în dependenţă de impactul anumitului tip de ambalaj asupra
mediului.
13 Mississippi Department of Environmental Quality. Material Density and Volume Conversion. / Garden St. Iron and Metal. Scrap
Metal Recycling Facts. 14 Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iulie 1998 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje. 15 Vezi http://pro-e.org/About.html. 16 Vezi http://pro-e.org/Facts_and_Figures_3.html şi http://www.fostplus.be. 17 Vezi http://pro-e.org/OrganisationNetherlands.html şi http://www.nedvang.nl.
10
În Danemarca, taxă pe ambalaj este aplicată recipientelor băuturilor şi altor tipuri de ambalaje18
. Pentru
recipientele băuturilor mărimea taxei este stabilită în dependenţă de volumul şi tipul materialelor recipientelor,
precum şi de faptul dacă recipientul este returnabil ori nu. Pentru alte tipuri de ambalaje, mărimea taxei
percepute este determinată de greutatea şi materialul ambalajului. Taxe mai sunt aplicate şi pentru pungi de
plastic şi hârtie nereutilizabile, veselă şi pahare de unică folosinţă, precum şi pentru anumite ambalaje din PVC.
Sursele financiare colectate prin aplicarea taxei sunt folosite de către autorităţile locale pentru a asigura
colectarea ambalajelor de plastic, hârtie şi carton. Pentru recipientele băuturilor (reutilizate şi reciclabile), se
utilizează un sistem depozit-rambursare (deposit-refund system) administrat de o organizaţie nonprofit (Dansk
Retursystem A/S) înfiinţată de producătorii de băuturi şi lanţurile de supermarketuri19
. Sistemul dat este susţinut
de contribuţiile pro-rata a producătorilor şi importatorilor de băuturi. Producătorii sau importatorii care au
înregistrat recipientele (de sticlă sau de plastic) ca fiind returnabile, trebuie să asigure procesul de colectare şi
documentare a acestora. Recipientele reciclabile (de sticlă, plastic, aluminiu şi oţel), înregistrate de producători
şi importatori, sunt colectate de la punctele de vânzare de Dansk Retursystem, fiind apoi vândute pentru
reciclare. Valoarea depozitului este stabilită de Ministerul Mediului şi variază (între 0.14 şi 0.40 euro cenţi) în
dependenţă de volumul şi materialul recipientului.
Un sistem unic de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje este folosit în Marea Britanie, şi se
bazează pe principiul comercializării certificatelor verzi (tradable permits), utilizat cu succes în sectorul
energetic. Astfel, în dependenţă de cantitatea de ambalaje (şi materiale pentru producerea ambalajelor) plasată
pe piaţă, companiile sunt obligate să procure (la preţul pieţii) un număr suficient de Certificate de
Recuperare/reciclare al Ambalajelor (numite PRN – Packaging Waste Recovery Note) emise de cei care
reciclează/recuperează deşeuri de ambalaje, ori Certificate de Export al Ambalajelor (numite PERN –
Packaging Export Recovery Note) emise de cei care exportă deşeuri de ambalaje20
. Chiar dacă din punct de
vedere conceptual sistemul dat are potenţial important în gestionarea deşeurilor de ambalaje, modul de utilizare
al acestuia în Marea Britanie nu asigură, până la acest moment, o gestionare eficientă şi sustenabilă a deşeurilor
de ambalaje.
Beneficiarii politicii publice
Beneficiarii direcţi ai acestei politici publice sunt agenţii economici care plasează pe piaţă ambalaje şi produse
în ambalaje. Alţi beneficiari sunt: autorităţile publice locale, serviciile de salubrizare, agenţii economici
implicaţi în procesul de colectare şi valorificare a deşeurilor reciclabile, populaţia urbană şi rurală.
II. Obiectivele politicii
Valorificarea a cel puţin 30% din deşeurile de ambalaje către anul 2017 şi până la 37% către finele anului 2020.
Creşterea, în comparaţie cu anul 2011, a gradului de valorificare a deşeurilor de ambalaje:
pentru hârtie şi carton cu minim 9% către anul 2017 şi cu minim 13% către finele anului 2020;
pentru plastic - 10% şi 16%;
pentru metal - 8% şi 14%;
pentru sticlă - 6% şi 10%.
III. Opţiuni de soluţionare a problemei
Iniţial, în cadrul Grupului de lucru, s-a discutat despre 3 opţiuni de bază, pe lângă opţiunea status quo, pentru
soluţionarea problemei privind valorificarea joasă a deşeurilor de ambalaje: 1) sistem de management al
ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxei ecologice per cantitatea şi tipul ambalajului
introdus pe piaţă - un sistem asemănător celui aplicat acum în Olanda; 2) sistem de management al ambalajelor
şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea schemei cu privire la responsabilitatea producătorului/
importatorului asupra ambalajelor introduse pe piaţă - sistem comun majorităţii ţărilor UE cu preluare a mai
multor abordări realizate de Romania şi Belgia în acest sens; 3) sistem de management al ambalajelor şi
deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea sistemului de comercializare a Certificatelor de recuperare/reciclare
şi de export al deşeurilor de ambalaje - sistem asemănător celui din Marea Britanie, dar cu anumite
îmbunătăţiri în ceea ce priveşte modul de emitere şi comercializare a certificatelor în cauză.
Ulterior, în urma discuţiilor în cadrul Ministerului Mediului şi cu membrii grupului de lucru, s-a constatat că
Opţiunea 3, care ţine de implementarea sistemului de comercializare a certificatelor de recuperare/reciclare şi de
18 Vezi http://pro-e.org/Denmark. 19Vezi http://www.dansk-retursystem.dk/content/us/the_danish_system. 20 Vezi www.valpak.co.uk.
11
export al deşeurilor de ambalaje, nu poate fi implementată fără o dezvoltare prealabilă atât a infrastructurii de
colectare a deşeurilor reciclabile cât şi a companiilor de reciclare/recuperare. Nivelul curent de dezvoltare a
infrastructurii şi companiilor în cauză nu ar permite funcţionarea optimă a sistemului de comercializare a
certificatelor date. Ţinându-se cont, totodată, de ultimele discuţiile pe proiectul de modificare a legii privind
plata pentru poluarea mediului, care ţine să modifice, începând cu anul 2013, modul de percepere a plăţii
ecologice pe ambalaje şi produse ambalate, s-a decis să se modifice esenţial Opţiunea 3.
În acest context, Opţiunea 3 a fost modificată astfel ca acesta să includă 2 etape distincte de implementare: 1)
primii 10-12 ani are loc realizarea acţiunilor necesare dezvoltării infrastructurii de colectare şi sortare a
deşeurilor reciclabile din mediul urban şi rural, utilizându-se sursele acumulate din plăţile ecologice pe ambalaj;
2) după perioada de 10-12 ani are loc trecerea la sistemul de comercializare a certificatelor de
recuperare/reciclare şi de export al deşeurilor de ambalaje în vederea creării unui sistem eficient care să asigure
finanţarea costurilor de operare a infrastructurii create. Modificarea dată face că prima etapă a Opţiunii 3 să
reprezinte, de fapt, o îmbunătăţire a situaţiei status quo fără reglementări adiţionale în cea ce priveşte modul de
percepere a taxei pe ambalaj. Etapa a doua a Opţiunii 3 prevede o modificare esenţială a modului de taxare a
ambalajelor şi a modului de finanţare a sistemului de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.
Opţiunile supuse analizei în cadrul acestei PPP sunt următoarele:
Opţiunea 0: Status quo - fără intervenţii suplimentare în procesul de gestionare a deşeurilor reciclabile.
Opţiunea 1: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxei ecologice
per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă.
Opţiunea 2: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea schemei cu
privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra ambalajelor introduse pe piaţă.
Opţiunea 3: Dezvoltarea infrastructurii de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din mediul urban şi
rural, utilizând sursele acumulate din plăţile ecologice pe ambalaj, cu trecerea, ulterioară, la sistemul de
comercializare a certificatelor de reciclare şi export al deşeurilor de ambalaje.
IV. Analiza opţiunilor
În vederea comparării opţiunilor s-a utilizat analiza cost-beneficiu (Anexa 3) şi analiza multicriterială a
impacturilor (Anexa 4). Modelul de analiză cost-beneficiu este construit astfel ca să permită, atunci când este
nevoie, schimbarea datelor de intrare a modelului şi recalcularea rezultatelor analizei. O descriere comparativă a
componentelor de bază ale opţiunilor se prezintă în Anexa 2.
Este important de menţionat că în cazul Opţiunii 3, doar prima etapă a acesteia (realizarea acţiunilor pentru
dezvoltarea infrastructurii de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din mediul urban şi rural) este inclusă
în analiză cost-beneficiu. Fiind deplasată în timp, etapa a doua a Opţiunii 3 nu a fost inclusă în analiza-cost
beneficiu.
Opţiunea 0: Status quo - fără intervenţii suplimentare în procesul de gestionare a deşeurilor reciclabile.
Opţiunea status quo nu reprezintă, în sine, inacţiune în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor de ambalaje.
Această opţiune, prevede şi implementarea, începând cu anul 2013, a PPP „Elaborarea mecanismului de
gestionare durabilă a deşeurilor solide în mediul rural”21
, de curând elaborată, pentru care s-au bugetat (cel
puţin pentru următorii 3 ani) sursele financiare necesare. Implementarea acestei PPP prevede dezvoltarea
treptată a infrastructurii de gestionare a deşeurilor solide din mediul rural, care include şi infrastructura necesară
pentru colectarea separată a deşeurilor reciclabile (reprezentate în principal de deşeurile de ambalaje) din
gospodării. În consecinţă, colectarea deşeurilor de ambalaje va fi asigurată în mediul rural pe măsura dezvoltării
infrastructurii de gestionare a deşeurilor solide prevăzută de PPP amintită mai sus. Vezi Anexa 2 pentru o
descrierea componentelor de bază ale opţiunii.
Modul de acumulare a fondurilor pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje se bazează pe următorul principiu:
taxarea ambalajelor cu impact major asupra mediului (ambalajele de plastic şi hârtie/carton impregnant cu
plastic) şi scutirea de aceste taxe a ambalajelor cu efect minim asupra mediului (ambalajele de sticlă,
hârtie/carton, lemn, textil). Este important de menţionat că se taxează doar ambalajele (goale şi cu produs)
importate, iar sistemul de taxare nu prevede supunerea plăţii ecologice a ambalajelor secundare (ex. pelicula
folosită la înfolierea unui grup de sticlele de băuturi) şi de transport (ex. palete din plastic) cu impact major
asupra mediului.
21 Vezi http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=116.
12
După aprobarea proiectului de modificare a legii privind plata pentru poluarea mediului, iniţiat de Ministerul
Economiei, plata ecologică pe ambalaj se va percepe diferit începând cu anul 2013, cu scopul înlăturării
prevederilor discriminatorii faţă de importatorii care introduc pe piaţă produse în ambalaje din plastic şi „Tetra-
Pack”. Modificarea legii privind plata pentru poluarea mediului va contribui, totodată, la creşterea veniturilor
acumulate din plăţile ecologice pe mărfurile şi ambalajele importate. Se estimează că în 2013 această creştere
va fi de cca 68% faţă de anul 2011. În consecință, se prevede o creştere semnificativă a surselor financiare
disponibile pentru gestionarea deşeurilor.
În ceea ce priveşte, nivelul de valorificare a deşeurilor de ambalaje în cadrul acestei opţiuni (lucru valabil şi
pentru celelalte opţiuni analizate), se poate distinge două componente: 1) valorificarea de fond - care are loc
datorită intervenţiei de oportunitate (stimulată de beneficiile financiare în urma comercializării anumitor deşeuri
reciclabile) a sectorului privat (reprezentat de agenţii economici autorizaţi să colecteze/valorifice deşeuri de
ambalaje); 2) valorificarea în urma intervenţiei statului - care presupune, în acest caz, valorificarea deşeurilor de
ambalaje la implementarea PPP cu privirea la gestionarea durabilă a deşeurilor solide din mediul rural amintită
mai sus.
Astfel, conform analizei cost-beneficiu (vezi Anexa 3) valorificarea de fond a deşeurilor de ambalaje va oscila
între 23-22% în următorii 10 ani. Iar odată ce se cumulează şi impactul intervenției statului în ceea ce priveşte
gestionarea durabilă a deşeurilor solide în mediul rural, se estimează că gradul de valorificare a deşeurilor de
ambalaje va ajunge la 24% în anul 2017, şi la 27% către finele anului 2020 (vezi Fig. 4.1).
Cu toate că, în cadrul acestei opţiuni, se va înregistra o anumită creştere a gradului de valorificare a deşeurilor
de ambalaje, nivelul dat nu va atinge obiectivul trasat în cadrul acestei PPP.
Beneficii. Beneficiile opţiunii date se referă, în primul rând, la faptul că implementarea acesteia nu implică
costuri suplimentare faţă de alocarea planificată şi nu impune schimbări administrative sau legislative
suplimentare.
Beneficiile nete, rezultate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje din mediul rural, la intervenția directă a
statului (exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului), au fost
estimate pentru perioada 2013-2022 la cca 225 mil lei.
Beneficiile cu efect local (fig. 4.2), care ţin de gestionarea deşeurilor de ambalaje, rezultate în urma dezvoltării,
la sate, a infrastructurii de gestionare ale acestora, se referă la: 1) valoarea de piaţă a materialelor utile
recuperate; 2) costul volumului recuperat din depozitele de gunoi în urma excluderii de la depozitare a
materialelor reciclabile. Prima categorie de beneficii sunt percepute direct de serviciile de salubrizare din
mediul rural, iar a doua categorie de beneficii ţine mai mult de autorităţile locale care sunt responsabili de
construirea depozitelor de deşeuri.
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Valorificarea de fond+intervenţia statului 23% 23% 23% 23% 23% 24% 25% 26% 27% 28% 29%
Valorificarea de fond (fără intervenţie) 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
Fig. 4.1 Rata deşeurilor de ambalaje valorificate din total generate
13
Impactul fiscal. Costurile bugetare (suportate de FEN), care ţin exclusiv de gestionarea deşeurilor de ambalaje
din mediul rural, sunt estimate la cca 24.9 mil lei anual pentru următorii 10 ani (2013-2022). Conform
estimărilor veniturile din taxa pe ambalaje vor creşte în anul 2013 (odată cu modificarea legii cu privire la plata
pentru poluarea mediului) cu cca 41% în comparaţie cu anul 2011.
Nivelul de finanţare din FEN a proiectelor cu privire la gestionarea deşeurilor solide, în general, şi a deşeurilor
reciclabile, în particular, va creşte esenţial în comparaţie cu anii precedenţi. Conform PPP cu privirea la
gestionarea durabilă a deşeurilor solide din mediul rural, cheltuielile din FEN pentru infrastructura locală de
gestionare a deşeurilor solide vor constitui, în anul 2013, 33.8 mil lei (dintre care, 7.5 mil lei pentru
infrastructura de gestionare a deşeurilor reciclabile/de ambalaje), crescând anual pentru a se stabiliza la cca 161
mil lei (dintre care, 30 mil lei pentru infrastructura de gestionare a deşeurilor reciclabile/de ambalaje) către anul
2017 (Fig. 4.3). Conform estimărilor aceste cheltuieli vor alcătui în anul 2013 cca 10% din veniturilor FEN
acumulate din plăţile ecologice pe mărfuri şi ambalaje, ajungând la cca 44% către anul 2017.
Chiar dacă pare substanţial, acest nivel de finanţare din FEN nu va contribuii la o creştere semnificativă a
gradului de valorificare a deşeurilor de ambalaje la nivelul ţării, deoarece infrastructura de colectare a deşeurilor
de ambalaje din oraşe (unde, de altfel, se generează cea mai mare cantitate de deşeuri de ambalaje) nu este
dezvoltată concomitent cu cea de la sate.
Impactul administrativ. Opţiunea dată nu presupune o povară administrativă semnificativă. Schimbări în
structura administrativă nu se prevăd.
Impactul economic. Activităţile de îmbunătăţire a gestionării deşeurilor solide (inclusiv deşeurile de ambalaje)
în mediul rural, preconizate pentru următorii 10 anii, presupune contractarea agenţilor economici pentru
îndeplinirea anumitor lucrări de infrastructură sanitară. Astfel, o parte din agenţii economici vor putea beneficia
din urma implementării acestei opţiuni.
Impactul social şi asupra sărăciei. Implementarea opţiuni date, va creşte esenţial cota gospodăriilor rurale unde
se va colecta separat deşeurile de ambalaj, efect resimţit datorită dezvoltării serviciilor de salubrizare la sate.
Astfel, în 2017 aceasta va fi de cca 16%, iar în anul 2020 - 43%.
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Valoarea materialelor utile recuperate 0 0 917 2,724 6,143 12,135 19,356 27,038 35,197 43,850 53,012
Costul volumului recuperat din depozitele degunoi
0 0 71 212 478 944 1,506 2,103 2,738 3,411 4,124
0
10,000
20,000
30,000
40,000
50,000
60,000
mii
lei
Fig. 4.2 Beneficii cu efect local (exclusiv beneficiile de fond realizate de sectorul privat fără interveţia statului)
346,475 351,672 356,947 362,301 367,736 373,252 378,851 384,534 390,302 396,156
26,298 41,925 68,035
105,295 130,714 130,567 130,950 130,950 130,950 130,950
7,500 12,000 19,500 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000
0
100,000
200,000
300,000
400,000
500,000
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Fig. 4.3 Veniturile FEN din plăţile ecologice pe mărfuri şi ambalaje vs. cheltuielile pentru infrastructura rurală de gestionare a deşeurilor solide şi reciclabile, anii 2013-2022, mii lei
Venituri FEN din plăţile ecologice pe mărfuri şi ambalaje
Infrastructură rurală pentru gestionarea deşeurilor solide
Infrastructură rurală pentru gestionarea deşeurilor reciclabile
14
Totodată, opţiunea dată, contribuie la formarea locurilor noi de muncă la sate. Astfel, conform PPP cu privire la
gestionarea deşeurilor solide din mediul rural, până în anul 2017 vor fi create cca 950 locuri noi de muncă, iar
până în anul 2020 - cca 1940.
În acelaşi timp, această opţiune presupune şi costuri mai mari asupra populaţiei pentru operarea serviciilor de
salubrizare. Este de aşteptat ca o parte din populaţia rurală să nu poată suporta aceste costuri. Doar o parte mică
din aceste costuri va putea fi acoperită de beneficiile acumulate în urma realizării materialelor reciclabile
recuperate, determinat de faptul că gestionarea, în mediul rural, a deşeurilor solide, în general, şi a celor
reciclabile, în particular, este ineficientă din punct de vedere economic.
Impact de gen nu există.
Impactul asupra mediului. Colectarea selectivă a deşeurilor din mediul rural va asigura scoaterea din fluxul
deşeurilor solide a deşeurilor de ambalaje generate de populaţia de la sate. Astfel, conform analizei cost-
beneficiu (vezi Anexa 3) valorificarea, la nivelul ţării, a deşeurilor de ambalaje va alcătui 24% în anul 2017, iar
către finele anului 2020 - 27% (vezi fig. 4.1).
Întrucât, în cadrul acestei opţiuni, dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor reciclabile are loc doar în
mediul rural (unde, de altfel, se generează cantităţi mai mici de deşeuri de ambalaje în comparaţie cu mediul
urban), creşterea, la nivel naţional, a ratei de valorificare a deşeurilor de ambalaje faţă de valorificarea de fond
(realizată de sectorul privat fără intervenţia statului) a acestora, este de doar 1-2% către anul 2017 şi de 5%
către finele anului 2020.
Odată cu valorificarea deşeurilor de ambalaje din mediul rural, se va recupera cca 33 mii m3 din depozitele de
gunoi între anii 2013-2017 şi 153 mii m3
între anii 2013-2020 (Anexa 3). În termeni monetari, acest lucru ar
însemna beneficii (economisiri) de aproape 1.7 mil lei către anul 2017 şi 8 mil lei către finele anului 2020.
Alte beneficii de mediu, dar care sunt distribuite la nivel global, ţin de reducerea emisiilor gazelor cu efect de
seră şi economisirea de energie, rezultate în urma substituirii materiei prime virgine, necesare producerii altor
ambalaje noi, cu materiale utile recuperate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje. Astfel, conform
estimărilor (Anexa 3), intervenţia statului în ceea ce priveşte valorificarea deșeurilor de ambalaje din mediul
rural va determină o reducere, la nivel global, a emisiilor cu efect de seră cu circa 16 mii tone CO2 eq. până în
2017 şi 77 mii tone CO2 eq. până la finele anului 2020. Economisirile de energie, distribuite la nivel global, vor
fi de 258 mii GJ şi 1.2 mil GJ respectiv pentru aceleaşi perioade de timp.
Alte beneficii de mediu, care nu au putut fi cuantificate în cadrul acestui studiu, se referă la reducerea
impactului negativ asupra pasajului, mediului şi lumii animale prin prevenirea gestionării improprii a unei
cantităţii de deşeuri de ambalaje (cca 44 mii tone până în 2020), colectate selectiv de serviciile de salubrizare
din mediul rural.
Riscuri. Realizările acestei opţiuni sunt determinate de implementarea PPP cu privire la gestionarea deşeurilor
solide din mediul rural, elaborată anul curent. Succesul implementării acesteia va determina şi beneficiile
(colaterale) ulterioare cu privire la valorificarea deşeurilor de ambalaje. Datorită faptului că sursele financiare
necesare dezvoltării serviciilor de salubrizare din mediul rural au fost bugetate pentru următorii 3 ani, putem
afirma că riscul dat este redus, cel puţin pentru perioada dată. Cu toate acestea, este nevoie de asigurat că
implementarea acțiunilor cu privire la dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor solide sunt realizate,
în următorii 10 ani, conform planului stabilit.
Opţiunea 1: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxei
ecologice per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă.
În cadrul acestei opţiuni operatorii economici (producători locali/ importatori) care plasează pentru prima dată
pe piaţa naţională produse ambalate sau ambalaje de desfacere trebuie să achite o taxă pe ambalaj în
dependenţă de cantitatea şi natura ambalajului introdus pe piaţă. Taxa dată este acumulată în Fondul Ecologic
Naţional (FEN) şi utilizată exclusiv pentru finanţarea activităţilor de colectare şi reciclare/valorificare a
deşeurilor de ambalaje, prin asigurarea investiţiilor de infrastructură în acest scop. Vezi Anexa 2 pentru o
descrierea componentelor de bază ale opţiunii.
Modul de acumulare a fondurilor pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje se bazează pe următorul principiu:
taxarea tuturor tipurilor de ambalaje, cu produs şi de desfacere (folosite la ambalarea produselor la locul
vânzării), în dependență de impactul acestora asupra mediului. Taxarea se realizează per greutatea şi tipul
materialului din care este confecţionat ambalajul, fiind supuse taxării atât ambalajele primare, cât şi cele
secundare (supraambalajul) şi terţiare (de transport). Este important de menţionat că se taxează toţi agenţii
economici, atât importatorii cât şi producătorii locali, care plasează pentru prima dată pe piaţă ambalajele cu
produs şi de desfacere (folosite la ambalarea produselor la locul de vânzare). Importatorii de produse ambalate
15
vor achita taxa pe ambalaj în regim vamal, la momentul realizării importului, iar agenţii economici locali care
plasează pe piaţă produse ambalate şi ambalaje de desfacere (folosite la ambalarea produselor la locul vânzării)
vor achita această taxă lunar (sau trimestrial). Ambalajele goale nu sunt taxate, nici cele importate şi nici cele
produse local.
Astfel, mărimea taxei pe ambalaj depinde de greutatea ambalajului şi de natura materialului utilizat la
confecţionarea lui, iar în cazul recipientelor băuturilor taxa mai depinde şi de faptul dacă acestea sunt sau nu
returnabile.
Pentru asigurarea valorificării/reciclării deşeurilor de ambalaje, pe lângă MM se va înfiinţa un Birou de
Administrare a Deşeurilor de Ambalaj (BADA) care va coordona activitatea necesară. Biroul dat va fi susţinut
financiar (cu stabilirea clară a anumitor limite de cheltuieli administrative) din fondurile acumulate din taxa pe
ambalaj.
BADA va folosi fondurile acumulate din taxa pe ambalaj pentru asigurarea infrastructurii necesare pentru
colectarea şi valorificarea/reciclarea deşeurilor de ambalaje, şi pentru campaniile de promovare/informare a
valorificării/reciclării deşeurilor de ambalaje. Biroul dat va stabili parteneriate cu întreprinderile de salubrizare
(precum şi cu reciclatori autorizaţi) pentru asigurarea colectării, sortării detaliate (şi balotării) deşeurilor de
ambalaje. Materialele reciclabile vor fi apoi comercializate operatorilor autorizaţi pentru reciclarea/valorificarea
acestor materiale reciclabile, iar veniturile rezultate vor fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor de operare a
activităţilor de colectare şi sortare a deşeurilor de ambalaje.
Avantajele principale ale acestei opţiuni sunt următoarele: sistemul de taxare utilizat permite asigurarea
fondurilor pentru crearea infrastructurii de gestionare a deşeurilor de ambalaje; taxarea ambalajului în
dependenţă de greutatea şi natura materialului folosit la producerea acestuia, reprezintă un stimul economic
important în optimizarea ambalajelor folosite pentru ambalarea produselor.
Dezavantajele principale ale opţiunii date sunt: efort administrativ semnificativ din partea MM; modul de
colectare selectivă a deşeurilor, utilizat în mediul urban, se bazează pe participarea voluntară a cetăţenilor în
selectarea deşeurilor reciclabile, ceea ce îl face mai puţin eficient (în comparaţie cu instrumentele economice
utilizate în mediul rural) şi impune, totodată, o promovare continuă a selectării voluntare a deşeurilor; în cazul
când mărimea taxei pe ambalaj nu este optimă, piaţa poate fi distorsionată; povară administrativă (şi financiară
în unele cazuri) suplimentară asupra companiilor care folosesc ambalaje.
Beneficii. Conform analizei cost-beneficiu (vezi Anexa 3), implementarea opţiunii date va determina o creştere
cu cca 20 puncte procentuale a valorificării deşeurilor de ambalaje în următorii 10 ani (vezi fig. 4.4). Astfel, se
estimează că gradul de valorificare a deşeurilor de ambalaje va ajunge la 33% în anul 2017, şi la 39% către
finele anului 2020. În comparaţie cu opţiunea 0 - status quo, creşterea este semnificativă, în special datorită
dezvoltării infrastructurii de valorificare a deşeurilor de ambalaje din mediul urban.
Beneficiile nete, rezultate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, la intervenția
directă a statului (exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului),
au fost estimate pentru perioada 2013-2022 la cca 1.37 mld lei.
Beneficiile cu efect local (fig. 4.5), rezultate în urma dezvoltării infrastructurii de gestionare a deşeurilor de
ambalaje din mediul rural şi urban, se referă la: 1) valoarea de piaţă a materialelor utile recuperate; 2) costul
volumului recuperat din depozitele de gunoi în urma excluderii de la depozitare a materialelor reciclabile. Prima
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Valorificarea de fond+intervenţia statului 23% 23% 23% 29% 31% 33% 36% 37% 39% 42% 44%
Valorificarea de fond (fără intervenţie) 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
Fig. 4.4 Rata deşeurilor de ambalaje valorificate din total generate
16
categorie de beneficii sunt percepute direct de serviciile de salubrizare din mediul rural şi de agenţii economici
implicaţi în colectarea şi sortarea deşeurilor de ambalaje din oraşe, iar a doua categorie de beneficii ţine mai
mult de autorităţile locale care sunt responsabili de construirea depozitelor de deşeuri.
Impactul fiscal. Costurile bugetare (suportate de FEN), care ţin exclusiv de gestionarea deşeurilor de ambalaje
din mediul rural şi urban, sunt estimate la cca 53.6 mil lei anual pentru următorii 10 ani (2013-2022).
Cheltuielile bugetare cu privire la gestionarea deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban vor alcătui în
anul 2013 cca 7% din veniturile realizate din taxele pe ambalaje, ajungând la cca 29% către anul 2016. Conform
estimărilor veniturile din taxa pe ambalaje vor creşte de cca 2 ori în comparaţie cu anul 2011.
Impactul administrativ. Opţiunea dată are un impact administrativ important, determinat, în principal, de
modificarea/ajustarea cadrului legislativ şi stabilirea unor unităţi noi de administrare a procesului de gestionare
a deşeurilor de ambalaje.
Așadar, este nevoie de modificat Legea (Nr. 1540 din 25.02.1998) privind plata pentru poluarea mediului în
modul în care plata ecologică pentru produsele ambalate şi pe ambalajele de desfacere introduse pe piaţa
naţională de către importatori şi producători locali să fie percepută în dependenţă de greutatea şi tipul
ambalajului, iar ambalajele goale (atât cele importate cât şi cele produse local) să fie scutite de orice plăţi
ecologice. Totodată, este nevoie de elaborat şi adoptat o Hotărâre de guvern privind gestionarea ambalajelor şi a
deşeurilor de ambalaje care să stabilească: 1) condiţiile obligatorii pentru introducerea pe piaţă a ambalajelor
(stabilite în corespundere cu Directiva UE 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje); 2) obligaţiile
autorităţilor centrale şi locale în procesul de administrare şi control/autorizare a activităţilor de gestionare a
ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; 3) modul de înfiinţare şi administrare a sistemelor de depozit pentru
recuperarea şi refolosirea/reciclarea recipientele băuturilor; 4) procedura de raportare privind plasarea pe piaţă a
ambalajelor şi gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; 5) modul de sancţionare a încălcărilor legale.
Mai este nevoie de asigurat (prin ajustarea cadrului legislativ şi normativ) posibilitatea că agenţii economici
autorizaţi să poată exporta deşeurile de ambalaje de metal (oţel şi aluminiu) colectate, deoarece, la acest
moment, doar S.A. Metalferos poate exporta deşeuri de metal. În aceste condiţii preţul pentru deşeurile de
ambalaj din metal (mai ales pentru cele din aluminiu) este cu mult mai mic decât în ţările europene. Totodată,
este nevoie de asigurat posibilitatea folosirii deşeurilor de ambalaje nepericuloase (cel puţin a celor din
hârtie/carton, lemn şi textile) ca şi combustibil de către agenţi economici autorizaţi (ex. fabricile de ciment).
Acest lucru este necesar deoarece în procesul sortării deşeurilor de ambalaje se formează o anumită cantitate de
deşeuri (nepericuloase) cu putere calorică mare ce poate fi valorificată doar energetic, cu recuperare de energie.
Altfel, această cantitate de deşeuri valoroase va fi aruncată la groapă de gunoi, ceea ce contribuie, în final, la
reducerea duratei de exploatare a depozitelor de deşeuri.
În vederea coordonării activităţilor de gestionare a deşeurilor de ambalaje este necesar de stabilit, în cadrul
Ministerului Mediului (sau Inspectoratul Ecologic de Stat) a unui Birou de Administrare a Deşeurilor de
Ambalaje (BADA). Acest birou va avea 4 unităţi de personal, care poate fi asigurat ori prin redistribuirea
unităţilor date din cadrul MM (ex. din IES) ori prin angajarea de personal nou. Cheltuielile de susţinere a
biroului dat vor fi acoperite integral din veniturile acumulate din taxa pe ambalaj.
Mai este nevoie de elaborat şi implementat, la Ministerul Mediului, a unui sistem informaţional pentru
facilitarea raportării agenţilor economici asupra ambalajelor introduse pe piaţă şi a deşeurilor de ambalaje
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Valoarea materialelor utile recuperate 0 0 917 37,864 53,785 67,711 85,814 100,706 116,535 133,335 151,138
Costul volumului recuperat din depozitele degunoi
0 0 71 3,148 4,458 5,587 7,058 8,258 9,533 10,887 12,322
0
20,000
40,000
60,000
80,000
100,000
120,000
140,000
160,000
mii
lei
Fig. 4. 5 Beneficii cu efect local (exclusiv beneficiile de fond realizate de sectorul privat fără interveţia statului)
17
valorificate de acestea. Totodată, se impune de elaborat şi implementat un sistem informaţional pentru Serviciul
Vamal în vederea facilitării taxării ambalajelor. Cheltuielile date vor fi acoperite integral din veniturile
acumulate din taxa pe ambalaj.
Impactul economic. Activităţile de gestionare a deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, preconizate
pentru următorii 10 anii, presupune contractarea agenţilor economici pentru îndeplinirea anumitor lucrări de
infrastructură, precum şi pentru realizarea procesului de colectare şi sortare a deşeurilor de ambalaje. Astfel, o
parte din agenţii economici vor putea beneficia în urma implementării acestei opţiuni, care va fi semnificativ
mai mare în comparaţie cu Opţiune 0 - status quo.
Modificarea modului de percepere a taxei pe ambalaj va influenţa în mod diferit agenţii economici: 1) agenţii
economici care importau produse în ambalaj de plastic şi „Tetra-Pack” vor plăti o taxă mai mică pe ambalaje în
comparaţie cu modul precedent de taxare; 2) agenţii locali care plasează pe piaţă produse ambalate şi ambalaje
de desfacere vor plăti suplimentar o taxă pe acest ambalaj. Considerăm că taxa pe ambalaj nu va determina un
impact negativ mare asupra agenţilor economici ținând cont de faptul că această taxa este mică, distribuită pe
toate categoriile de ambalaje şi nu doar pe ambalajele de plastic şi „Tetra-Pack” cum a fost cazul anterior.
Impactul social şi asupra sărăciei. Implementarea opţiuni date, va creşte esenţial cota gospodăriilor rurale şi
urbane unde se va colecta separat deşeurile de ambalaj, efect resimţit datorită dezvoltării serviciilor de
salubrizare la sate şi dezvoltării infrastructurii de colectare şi selectare a deşeurilor de ambalaje la oraşe. Astfel,
către sfârșitul anului 2017 colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje va fi asigurată în proporţie de 16% şi
66% respectiv în localităţilor rurale şi cele urbane, iar în anul 2020 - 43% şi 84% respectiv.
Totodată, opţiunea dată, va contribuii şi la formarea locurilor noi de muncă, atât la sate cat şi la oraşe. Numărul
exact al locurilor de muncă noi create nu a fost evaluat, dar acesta va fi cu mult mai mare în comparaţie cu
Opţiunea 0 - status quo.
Impact de gen nu există.
Impactul asupra mediului. Colectarea selectivă a deşeurilor din mediul rural va asigura scoaterea din fluxul
deşeurilor solide a deşeurilor de ambalaje generate de populaţia de la sate şi oraşe. Astfel, conform analizei
cost-beneficiu (vezi Anexa 3) valorificarea, la nivelul ţării, a deşeurilor de ambalaje va alcătui 33% în anul
2017, iar către finele anului 2020 - 39% (vezi fig. 4.4).
Întrucât, în cadrul acestei opţiuni, dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor reciclabile are loc atât în
mediul rural cât şi cel urban, creşterea, la nivel naţional, a ratei de valorificare a deşeurilor de ambalaje faţă de
valorificarea de fond (realizată de sectorul privat fără intervenţia statului) a acestora, este cu mult mai mare în
comparaţie cu opţiunea status quo . Creşterea dată va fi de 11% către anul 2017 şi de 17% către finele anului
2020.
Odată cu valorificarea deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, se va recupera cca 253 mii m3 din
depozitele de gunoi între anii 2013-2017 şi 726 mii m3
între anii 2013-2020 (Anexa 3). În termeni monetari,
acest lucru ar însemna beneficii (economisiri) de aproape 13.3 mil lei către anul 2017 şi 38.1 mil lei către finele
anului 2020.
Alte beneficii de mediu, dar care sunt distribuite la nivel global, ţin de reducerea emisiilor gazelor cu efect de
seră şi economisirea de energie, rezultate în urma substituirii materiei prime virgine, necesare producerii altor
ambalaje noi, cu materiale utile recuperate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje. Astfel, conform
estimărilor (Anexa 3), intervenţia statului în ceea ce priveşte valorificarea deșeurilor de ambalaje din mediul
rural şi urban va determină o reducere, la nivel global, a emisiilor cu efect de seră cu circa 101 mii tone CO2 eq.
până în 2017 şi 297 mii tone CO2 eq. până la finele anului 2020. Economisirile de energie, distribuite la nivel
global, vor fi de 1.9 mil GJ şi 5.6 mil GJ respectiv pentru aceleaşi perioade de timp.
Alte beneficii de mediu, care nu au putut fi cuantificate în cadrul acestui studiu, se referă la reducerea
impactului negativ asupra peisajului, mediului şi lumii animale prin prevenirea gestionării improprii a unei
cantităţii de deşeuri de ambalaje (cca 218 mii tone până în 2020), colectate selectiv în mediul rural şi urban.
Riscuri. Pe lângă riscurile descrise la Opţiune 0 - status quo, sunt posibile un şir de alte riscuri legate de
funcţionarea sistemului de gestionare a deşeurilor de ambalaje propus. Luând în considerare faptul că sistemul
de gestionare a deşeurilor de ambalaje din cadrul acestei opţiuni este administrat centralizat, la nivel de stat,
eficienţa în gestionarea fondurilor poate suferi. Datorită complicării sistemului de taxare a deşeurilor de
18
ambalaje, pot apărea probleme la circulaţia mărfurilor în vamă, creându-se, totodată, premize pentru acte de
corupţie în acest sens22
.
Opţiunea 2: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea schemei cu
privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra ambalajelor introduse pe piaţă.
Această opţiune propune un sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe experienţa
majorităţii ţărilor UE în acest sens, care au transpus Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de
ambalaje prin implementarea schemelor cu privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra
ambalajelor plasate pe piaţă. Vezi Anexa 2 pentru o descrierea componentelor de bază ale opţiunii.
În urma reglementării, operatorii economici (producătorii locali şi importatorii) care plasează pe piaţa naţională
produse ambalate şi ambalaje de desfacere sunt obligaţi să raporteze MM cantitatea ambalajelor introduce pe
piaţă precum şi cele valorificate/reciclate. Pe lângă raportare aceştia sunt obligaţi să întreprindă masuri pentru a
asigura un anumit nivel de colectare şi valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje plasate pe piaţă.
Pentru realizarea obiectivelor de valorificare/reciclare, producătorii/importatorii în cauză au posibilitatea să
acţioneze individual (utilizând sistemul lor propriu pentru a colecta, sorta şi valorifica/recicla deşeurile de
ambalaje proprii) ori să predea responsabilitatea de realizare a obiectivelor unor organizaţii/companii
specializate. Acestea din urmă preiau responsabilitatea de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje în bază
de contract. Conform contractului, operatorii economici ce plasează pe piaţa naţională produse ambalate şi
ambalaje de desfacere vor achita un anumit tarif de gestionare în dependenţă de cantitatea şi tipul deşeurilor de
ambalaje ce urmează a fi colectate şi valorificate/reciclate.
Organizaţiile de preluare a responsabilităţii de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje sunt de regulă
înfiinţate de consorţii de companii care plasează ambalaje pe piaţă. Astfel, acestea îşi optimizează cheltuielile
necesare realizării obiectivelor de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje generate în urma activităţii lor.
Avantajele principale ale acestei opţiuni sunt următoarele: impact administrativ redus pentru MM; permite
sectorului privat să se organizeze şi să gestioneze eficient realizarea obiectivelor de valorificare/reciclare a
deşeurilor de ambalaje.
Dezavantajele principale ale opţiunii date sunt următoarele: necesitatea controlului riguros din partea MM a
modului de realizare a obiectivelor de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje; modul de colectare
selectivă a deşeurilor, utilizat în mediul urban, se bazează pe participarea voluntară a cetăţenilor în selectarea
deşeurilor reciclabile, ceea ce îl face mai puţin eficient (în comparaţie cu instrumentele economice utilizate în
mediul rural) şi impune, totodată, o promovare continuă a selectării voluntare a deşeurilor; povară
administrativă (şi financiară în unele cazuri) suplimentară asupra companiilor care folosesc ambalaje.
Beneficii. Conform analizei cost-beneficiu (vezi Anexa 3), implementarea opţiunii date va determina o creştere
cu cca 17 puncte procentuale a valorificării deşeurilor de ambalaje în următorii 10 ani (vezi fig. 4.6). Astfel, se
estimează că gradul de valorificare a deşeurilor de ambalaje va ajunge la 32% în anul 2017, şi la 37% către
finele anului 2020. În comparaţie cu opţiunea 0 - status quo, creşterea este semnificativă, în special datorită
dezvoltării infrastructurii de valorificare a deşeurilor de ambalaje din mediul urban.
22 O modalitate de reducerea a acestor riscuri ar fi excluderea plăţii în vamă a taxelor pe ambalaje şi permiterea plăţii acestor taxe similar
producătorilor autohtoni (odată în lună/trimestru) pentru importatorii care sunt în baza de date a MM ca plătitori exemplari a taxelor.
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Valorificarea de fond+intervenţia statului 23% 23% 23% 28% 31% 32% 34% 35% 37% 38% 40%
Valorificarea de fond (fără intervenţie) 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
Fig. 4.6 Rata deşeurilor de ambalaje valorificate din total generate
19
Beneficiile nete, rezultate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, la intervenția de
reglementare a statului (exclusiv beneficiile de valorificării de fond realizate în urma acţiunilor de oportunitate a
sectorul privat fără intervenţia statului), au fost estimate pentru perioada 2013-2022 la cca 1.19 mld lei.
Beneficiile cu efect local (fig. 4.7), rezultate în urma dezvoltării infrastructurii de gestionare a deşeurilor de
ambalaje din mediul rural şi urban, se referă la: 1) valoarea de piaţă a materialelor utile recuperate; 2) costul
volumului recuperat din depozitele de gunoi în urma excluderii de la depozitare a materialelor reciclabile. Prima
categorie de beneficii sunt percepute direct de serviciile de salubrizare din mediul rural şi de agenţii economici
implicaţi în colectarea şi sortarea deşeurilor de ambalaje din oraşe, iar a doua categorie de beneficii ţine mai
mult de autorităţile locale care sunt responsabili de construirea depozitelor de deşeuri.
Impactul fiscal. Costurile bugetare (suportate de FEN), care ţin exclusiv de gestionarea deşeurilor de ambalaje,
sunt foarte mici în comparaţie cu celelalte opţiuni, alcătuind circa 9.5 mil lei pentru următorii 10 ani. Acest
lucru se datorează faptului că din anul 2014 gestionarea deşeurilor de ambalaje este suportată integral de
companiile ce plasează ambalaje pe piaţă. Numai în anul 2013, până la adoptarea noului sistem de gestionare a
deşeurilor de ambalaje, se va cheltui conform planului 7.5 mil lei pentru dezvoltarea infrastructurii de colectare
şi sortare a deşeurilor reciclabile în anumite comune, iar începând cu anul 2014 se va cheltui din buget (FEN)
doar pentru sistemul informaţional de raportare a realizării obiectivelor de valorificare şi pentru administrarea
acestui proces în continuare: 450 mii lei în anul anual 2014 şi câte 200 mii lei anul din 2015.
Este important de menţionat că din anul 2014, veniturile FEN vor scădea cu peste 100 mil lei, în urma stabilirii
sistemului nou de reglementare a modului de taxare a ambalajelor şi de gestionare a deşeurilor de ambalaje.
Totodată, este posibil o acumulare de fonduri în FEN din penalizările cu privire la nerealizarea obiectivelor de
valorificare a deşeurilor de ambalaje de către agenţii economici. Mărimea acestor acumulări nu poate fi estimată
la acest moment.
Impactul administrativ. Impact administrativ, determinat de opţiunea dată, se referă, în principal, la ajustarea
cadrului legislativ necesar gestionării deşeurilor de ambalaje.
Așadar, este nevoie de modificat Legea (Nr. 1540 din 25.02.1998) privind plata pentru poluarea mediului astfel
ca să se excludă de la plata ecologică a ambalajelor şi produselor ambalate introduse pe piaţa naţională de către
importatori şi producători locali.
Totodată, este nevoie de elaborat şi adoptat o Hotărâre de guvern privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor
de ambalaje care să stabilească: 1) condiţiile obligatorii pentru introducerea pe piaţă a ambalajelor (stabilite în
corespundere cu Directiva UE 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje); 2) principiile specifice
activităţii de gestionare a deşeurilor de ambalaje; 3) obligaţiile autorităţilor centrale şi locale în procesul de
control/autorizare a activităţilor de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; 4) obligaţiile
operatorilor economici care introduc pe piaţă ambalaje şi a celor antrenaţi în procesul de gestionare a
ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; 5) obiectivele de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje; 6)
procedura de raportare privind plasarea pe piaţă a ambalajelor şi gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de
ambalaje; 7) modul de sancţionare a încălcărilor legale; 8) modul de emitere a autorizațiilor/licenţelor în
domeniul gestionării deşeurilor de ambalaje; 10) procedura de evaluare şi autorizare a operatorilor economici în
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Valoarea materialelor utile recuperate 0 0 917 31,607 50,728 59,280 74,146 86,202 98,966 112,461 126,711
Costul volumului recuperat din depozitele degunoi
0 0 71 2,625 4,203 4,883 6,083 7,046 8,066 9,143 10,281
0
20,000
40,000
60,000
80,000
100,000
120,000
140,000
mii
lei
Fig. 4.7 Beneficii cu efect local (exclusiv beneficiile de fond realizate de sectorul privat fără interveţia statului)
20
vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor
de ambalaje. Vezi ca exemplu legea romanescă în acest domeniu23
.
Ca şi în cazul Opţiunii 1, este nevoie de asigurat (prin ajustarea cadrului legislativ şi normativ) posibilitatea că
agenţii economici autorizaţi să poată exporta deşeurile de ambalaje de metal, precum şi posibilitatea folosirii
deşeurilor de ambalaje nepericuloase (cel puţin a celor din hârtie/carton, lemn şi textile) ca şi combustibil de
către agenţi economici autorizaţi (ex. fabricile de ciment).
Mai este nevoie de elaborat şi implementat, la Ministerul Mediului, a unui sistem informaţional pentru
facilitarea raportării agenţilor economici asupra ambalajelor introduse pe piaţă şi a deşeurilor de ambalaje
valorificate de acestea. Cheltuielile date vor fi acoperite din FEN.
Impactul economic. Activităţile de gestionare a deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, preconizate
pentru următorii 10 anii, presupune contractarea agenţilor economici pentru îndeplinirea anumitor lucrări de
infrastructură, precum şi pentru realizarea procesului de colectare şi sortare a deşeurilor de ambalaje. Astfel, o
parte din agenţii economici vor putea beneficia din urma implementării acestei opţiuni, care va fi semnificativ
mai mare în comparaţie cu Opţiune 0 - status quo.
Excluderea plăţilor ecologice pe ambalaje şi reglementarea responsabilității agenţilor economici care plasează
ambalaje pe piaţă, va determina o parte importantă din aceşti agenţi economici să gestioneze ambalajele şi
deşeurile de ambalaje de care sunt responsabili în mod eficient, având posibilitatea chiar să economisească
resurse în comparaţie cu opţiunile precedente.
Impactul social şi asupra sărăciei. Implementarea opţiuni date, va creşte esenţial cota gospodăriilor rurale şi
urbane unde se va colecta separat deşeurile de ambalaj, efect resimţit datorită dezvoltării infrastructurii de
colectare şi selectare a deşeurilor de ambalaje la sate şi oraşe. Astfel, către sfârșitul anului 2017 colectarea
selectivă a deşeurilor de ambalaje va fi asigurată în proporţie de 16% şi 57% respectiv în localităţilor rurale şi
cele urbane, iar în anul 2020 - 43% şi 65% respectiv.
Totodată, opţiunea dată, va contribuii şi la formarea locurilor noi de muncă, atât la sate cat şi la oraşe. Spre
deosebire de opţiunea precedentă, crearea locurilor de muncă se va produce ca urmare a activităţilor
suplimentare iniţiate de agenţii economici responsabilizaţi. Nu putem genera estimări exacte dar presupunem că
numărul de locuri de muncă nou create în următorii 10 ani va fi puţin mai mic în comparaţie cu Opţiunea 1.
Impact de gen nu există.
Impactul asupra mediului. Colectarea selectivă a deşeurilor din mediul rural va asigura scoaterea din fluxul
deşeurilor solide a deşeurilor de ambalaje generate de populaţia de la sate şi oraşe. Astfel, conform analizei
cost-beneficiu (vezi Anexa 3) valorificarea, la nivelul ţării, a deşeurilor de ambalaje va alcătui 32% în anul
2017, iar către finele anului 2020 - 37% (vezi fig. 4.6).
Întrucât, în cadrul acestei opţiuni, dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor reciclabile are loc atât în
mediul rural cât şi cel urban, creşterea, la nivel naţional, a ratei de valorificare a deşeurilor de ambalaje faţă de
valorificarea de fond (realizată în urma acţiunilor de oportunitate a sectorul privat fără intervenţia statului) a
acestora, este cu mult mai mare în comparaţie cu opţiunea status quo - de 10% către anul 2017 şi de 15% către
finele anului 2020.
Odată cu valorificarea deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, se va recupera cca 225 mii m3 din
depozitele de gunoi între anii 2013-2017 şi 629 mii m3
între anii 2013-2020 (Anexa 3). În termeni monetari,
acest lucru ar însemna beneficii (economisiri) de aproape 12 mil lei către anul 2017 şi 33 mil lei către finele
anului 2020.
Alte beneficii de mediu, dar care sunt distribuite la nivel global, ţin de reducerea emisiilor gazelor cu efect de
seră şi economisirea de energie, rezultate în urma substituirii materiei prime virgine, necesare producerii altor
ambalaje noi, cu materiale utile recuperate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje. Astfel, conform
estimărilor (Anexa 3), intervenţia statului în ceea ce priveşte valorificarea deșeurilor de ambalaje din mediul
rural şi urban va determină o reducere, la nivel global, a emisiilor cu efect de seră cu circa 88 mii tone CO2 eq.
până în 2017 şi 251 mii tone CO2 eq. până la finele anului 2020. Economisirile de energie, distribuite la nivel
global, vor fi de 1.7 mil GJ şi 4.8 mil GJ respectiv pentru aceleaşi perioade de timp.
23 HOTĂRÂRE Nr. 621 din 23 iunie 2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje (http://reciclare.minind.ro/legi/
HG_621_2005.html).
21
Alte beneficii de mediu, care nu au putut fi cuantificate în cadrul acestui studiu, se referă la reducerea
impactului negativ asupra pasajului, mediului şi lumii animale prin prevenirea gestionării improprii a unei
cantităţii de deşeuri de ambalaje (cca 188 mii tone până în 2020), colectate selectiv în mediul rural şi urban.
Riscuri. Pe lângă riscurile descrise la Opţiune 0 - status quo, sunt posibile un şir de alte riscuri legate de
funcţionarea sistemului. Luând în considerare faptul că sistemul de gestionare a deşeurilor de ambalaje din
cadrul acestei opţiuni este administrat independent de stat, este posibil să se renunţe la investiţiile în
infrastructura rurală de gestionare a deşeurilor de ambalaje. Acest lucru se poate întâmpla dat faptului că în
mediul rural valoarea investiţiilor necesare recuperării deşeurilor de ambalaje este cu mult mai mare în
comparaţie cu necesităţile investiţionale realizării acestui scop în mediul urban. Astfel, este nevoie de stabilit
pârghii de reglementare pentru a evita posibilitatea ca agenţii economici să se concerteze doar pe mediul urban
în vederea realizării obiectivelor de valorificare. Este posibil ca o parte din agenţii economici mici care plasează
pe piaţă ambalaje să activeze înafara sistemului fără a contribui la valorificarea deşeurilor de ambalaje.
Opţiunea 3: Dezvoltarea infrastructurii de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din mediul urban şi
rural, utilizând sursele acumulate din plăţile ecologice pe ambalaj, cu trecerea, ulterioară, la sistemul de
comercializare a certificatelor de reciclare şi export al deşeurilor de ambalaje.
Opţiunea dată este divizată în două etape (vezi Anexa 2 pentru o descrierea componentelor de bază ale
opţiunii). Prima etapă a opţiunii date reprezintă, în sine, o modificare a situaţiei status quo, fără reglementări
adiţionale în cea ce priveşte modul de percepere a taxei pe ambalaj, dar cu includerea unor activităţi adiționale
în vederea folosirii eficiente a surselor financiare acumulate din plăţile ecologie pe ambalaje pentru a dezvolta,
în următorii 10-12 ani, infrastructura de valorificare a deşeurilor de ambalaje, atât din mediul rural cât şi cel
urban. Modul de acumulare a fondurilor pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje în cadrul acestei etape este
similar opţiunii 0 - status quo. Totodată, modul de dezvoltare a infrastructurii de gestionare a deşeurilor de
ambalaje este similar modului abordat de Opţiunea 1.
A doua etapă a opţiunii presupune schimbarea radicală a modului de taxare a ambalajelor şi a modului de
finanţare a sistemului de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. Astfel, odată cu dezvoltarea
infrastructurii de gestionare a deşeurilor de ambalaje, se trece la sistemul de management al ambalajelor şi
deşeurilor de ambalaje bazat pe comercializarea Certificatelor de recuperare/reciclare a deşeurilor de
ambalaje (CRA) şi a Certificatelor de export a deşeurilor de ambalaje (CEA) în vederea realizării obiectivelor
de valorificare a deşeurilor de ambalaje24
, sistem asemănător celui din Marea Britanie, dar cu îmbunătăţiri
privind modul de emitere şi comercializare a certificatelor în cauză. Sistemul dat va asigura finanţarea, în
continuare, a costurilor de operare a infrastructurii create.
Un neajuns important al opţiunii date, care este caracteristic şi pentru opţiunile 1 şi 2, ţine de modul de colectare
selectivă a deşeurilor de ambalaje din mediul urban. Acesta se bazează pe participarea voluntară a cetăţenilor în
selectarea deşeurilor reciclabile, ceea ce îl face mai puţin eficient (în comparaţie cu instrumentele economice
utilizate în mediul rural) şi impune, totodată, o promovare continuă a selectării voluntare a deşeurilor.
Beneficii. Conform analizei cost-beneficiu (vezi Anexa 3), se estimează că gradul de valorificare a deşeurilor de
ambalaje va fi similar cu cel din Opţiunea 1 (Fig. 4.4), ajungând la 33% în anul 2017, şi la 39% către finele
anului 2020. În comparaţie cu opţiunea 0 - status quo, creşterea este semnificativă, anume datorită dezvoltării
infrastructurii de valorificare a deşeurilor de ambalaje din mediul urban.
Beneficiile nete, rezultate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, la intervenția
directă a statului (exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului),
au fost estimate pentru perioada 2013-2022 la cca 1.37 mld lei, fiind similare Opţiunii 1.
Beneficiile cu efect local, rezultate în urma dezvoltării infrastructurii de gestionare a deşeurilor de ambalaje din
mediul rural şi urban, sunt similare celor din Opţiunea 1 (vezi fig. 4.5).
Impactul fiscal. Costurile bugetare (suportate de FEN), care ţin exclusiv de gestionarea deşeurilor de ambalaje
din mediul rural şi urban, sunt estimate la cca 53.6 mil lei anual pentru următorii 10 ani (2013-2022).
Cheltuielile bugetare cu privire la gestionarea deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban vor alcătui în
anul 2013 cca 7% din veniturile realizate din taxele pe ambalaje, ajungând la cca 50% către anul 2016. Similar
24 În linii mari, acest sistem se bazează pe principiul comercializării Certificatelor Verzi, folosit cu succes în sectorul energetic, şi ţine să
asigure: 1) emiterea certificatelor CRA şi CEA ca dovadă că anumiţi agenţi economici au valorificat/reciclat ori, respectiv, exportat o
anumită cantitate de deşeuri de ambalaje; 2) crearea platformei de tranzacționare a certificatelor CRA şi CEA, unde posesorii acestor
certificate le pot plasa pentru vânzare iar operatorii economici care plasează produse ambalate ori ambalaje de desfacere pe piaţa
naţională pot procura certificatele date în vederea îndeplinirii obiectivelor de valorificare/reciclare.
22
Opţiuni 0 - status quo, se estimează că veniturile din taxa pe ambalaje vor creşte în anul 2013 (odată cu
modificarea legii cu privire la plata pentru poluarea mediului) cu cca 41% în comparaţie cu anul 2011.
Impactul administrativ. Opţiunea dată are un impact administrativ redus, ceva mai mare în comparaţie cu
opţiunea status quo dar mai mic în comparaţie cu opţiunile 1 şi 2. Necesităţile administrative se referă, în
principal, la stabilirea unei unităţi noi de administrare a procesului de gestionare a deşeurilor de ambalaje.
Astfel, în vederea coordonării activităţilor de gestionare a deşeurilor de ambalaje, se va înfiinţa, în cadrul
Ministerului Mediului (sau Inspectoratul Ecologic de Stat) a unui Birou de Administrare a Deşeurilor de
Ambalaje (BADA). Biroul dat va avea 3 unităţi de personal, care vor fi asigurate ori prin redistribuirea
unităţilor date din cadrul MM (ex. din IES) ori prin angajarea de personal nou. Cheltuielile de susţinere a
biroului dat vor fi acoperite integral din veniturile acumulate din plăţile pe ambalaj.
Totodată, este nevoie de stabilit un mecanism de evidenţă atât a plasării pe piaţă a ambalajelor de către agenţii
economici cât şi a cantităţilor de deşeuri de ambalaje valorificate de către aceştia. Se propune de elaborat şi
implementat, la Ministerul Mediului, a unui sistem informaţional pentru facilitarea raportării agenţilor
economici asupra ambalajelor introduse pe piaţă şi a deşeurilor de ambalaje valorificate. Sistemul dat ţine să
determine exact cantităţile de ambalaje plasate pe piaţă şi cele valorificate de agenţii economici, pregătind,
totodată, trecerea la alt sistem de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje după perioada de 10-12 ani.
Cheltuielile date vor fi acoperite integral din veniturile acumulate din taxa pe ambalaj.
Ca şi în cazul Opţiunii 1 şi 2, mai este nevoie de asigurat (prin ajustarea cadrului legislativ şi normativ)
posibilitatea că agenţii economici autorizaţi să poată exporta deşeurile de ambalaje de metal, precum şi
posibilitatea folosirii deşeurilor de ambalaje nepericuloase (cel puţin a celor din hârtie/carton, lemn şi textile) ca
şi combustibil de către agenţi economici autorizaţi (ex. fabricile de ciment).
Impactul economic. Activităţile de gestionare a deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, preconizate
pentru următorii 10 anii, presupun contractarea agenţilor economici pentru îndeplinirea anumitor lucrări de
infrastructură, precum şi pentru realizarea procesului de colectare şi sortare a deşeurilor de ambalaje. Astfel, o
parte din agenţii economici vor putea beneficia în urma implementării acestei opţiuni. Impactul economic va fi
semnificativ mai mare în comparaţie cu opţiunea status quo, plasându-se cam la acelaşi nivel cu impactul
economic determinat de Opţiunea 1.
Impactul social şi asupra sărăciei. Implementarea opţiuni date, va creşte esenţial cota gospodăriilor rurale şi
urbane unde se va colecta separat deşeurile de ambalaj, efect resimţit datorită dezvoltării serviciilor de
salubrizare la sate şi dezvoltării infrastructurii de colectare şi selectare a deşeurilor de ambalaje la oraşe. Astfel,
către sfârșitul anului 2017 colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje va fi asigurată în proporţie de 16% şi
66% respectiv în localităţilor rurale şi cele urbane, iar în anul 2020 - 43% şi 84% respectiv. Aceste rezultate
sunt similare Opţiunii 1.
Concomitent, opţiunea dată, va contribuii şi la formarea locurilor noi de muncă, atât la sate cat şi la oraşe.
Numărul locurilor de muncă va fi cam la acelaşi nivel cu cel determinat de Opţiunea 1.
Impact de gen nu există.
Impactul asupra mediului. Impactul asupra mediului este similar Opţiunii 1, determinat de modul similar de
organizare gestionării deşeurilor de ambalaje.
Riscuri. Pe lângă riscurile descrise la Opţiunea 0 - status quo, sunt posibile un şir de alte riscuri legate de
funcţionarea sistemului. Luând în considerare faptul că sistemul de gestionare a deşeurilor de ambalaje din
cadrul acestei opţiuni este administrat centralizat, la nivel de stat, eficienţa în gestionarea fondurilor poate
suferi.
V. Compararea opţiunilor şi selectarea opţiunii recomandate
În baza analizei multicriteriale a opţiunilor (vezi Anexa 4) se poate constata că toate opţiunile analizate au un
impact pozitiv, cu toate că, în cazul Opţiunii 0 - status quo, acesta este mai puţin pronunţat. Conforma analizei
date, Opţiunea 2 are un avantaj faţă de Opţiunile 1 şi 3, anume prin reducerea esenţială a impactului fiscal şi
administrativ în procesul de gestionare a deşeurilor de ambalaje.
Opţiunea 0 - status quo înregistrează o anumită creştere a gradului de valorificare a deşeurilor de ambalaje, dar
nivelul dat de creştere nu este însemnat în comparaţie cu nivelul de valorificare de fond al acestor deşeuri
(determinat de intervenţia de oportunitate a sectorul privat) şi nu atinge obiectivul trasat în cadrul acestei PPP
(Fig. 5.1).
23
Opţiunile 1 şi 3 au gradul cel mai înalt de valorificare a deşeurilor de ambalaje, fiind același din cauza modului
similar de dezvoltare a infrastructurii de valorificare a deşeurilor reciclabile. În comparaţie cu aceste două
opţiuni, gradul de valorificare a deşeurilor de ambalaje este puţin mai mic în cazul Opţiunii 2, care este
determinat de o dezvoltare mai temperată a infrastructurii de valorificare a deşeurilor reciclabile din mediul
urban.
Dacă e să comparăm opţiunile 1, 2, şi 3 în baza analizei cost-beneficiu (Anexa 3), atunci se poate afirma că
Opţiunile 1 şi 3 au aceleaşi beneficii nete în rezultatul valorificării deşeurilor de ambalaje, având, totodată, un
puţin avantaj faţă de Opţiunea 2 (Fig. 5.2).
Diferenţa dată, este făcută de beneficiile de mediu (cu distribuire globală) realizate în urma economisirii de
energie prin substituirea materiei prime virgine cu materiale utile reciclate în procesul de producere a bunurilor
noi. Pe de altă parte, dacă e să comparăm eficacitatea în ceea ce priveşte costul total pentru colectarea şi
sortarea (inclusiv balotarea plasticului, hârtiei şi cartonului) a unei tone de deşeu de ambalaj, atunci Opţiunea 2
este avantajată puţin faţă de celelalte 2 opţiuni, care au cam acelaşi nivel de eficacitate (vezi Anexa 3: analiza
cost-beneficiu). Costul total (investiţii + costuri de operare) pentru colectarea-sortarea deşeurilor de ambalaje
pentru Opţiunea 1 şi 3 este aproximativ de 3,400 lei/tonă per an (5,340 lei/tonă la sate şi 2,790 lei/tonă la oraş),
iar pentru Opţiunea 2 acest cost este de cca 3,350 lei/tonă per an (5,340 lei/tonă la sate şi 2,460 lei/tonă la oraş).
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Opţiunea 0 - status quo 23% 23% 23% 23% 23% 24% 25% 26% 27% 28% 29%
Opţiunea 1 - taxa pe ambalaj 23% 23% 23% 29% 31% 33% 36% 37% 39% 42% 44%
Opţiunea 2 - respons. producător. 23% 23% 23% 28% 31% 32% 34% 35% 37% 38% 40%
Opţiunea 3 - dezvoltarea infrastructurii 23% 23% 23% 29% 31% 33% 36% 37% 39% 42% 44%
Valorificarea de fond - int. sect. privat 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%
0%
10%
20%
30%
40%
50%Fig. 5.1 Rata deşeurilor de ambalaje valorificate din total generate
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Opţiunea 0 - status quo 0 -7,500 -10,362 -14,096 -16,838 -2,432 14,668 33,328 53,600 75,539 99,204
Opţiunea 1 - taxa pe ambalaj 0 -7,500 -65,604 46,784 76,738 111,896 157,456 194,971 235,305 278,554 341,486
Opţiunea 2 - respons. producător. 0 -7,500 -53,042 44,550 82,779 103,710 140,392 170,223 202,255 236,560 273,217
Opţiunea 3 - dezvoltarea infrastructurii 0 -7,500 -65,354 46,784 76,738 111,896 157,456 194,971 235,305 278,554 341,486
-100,000-50,000
050,000
100,000150,000200,000250,000300,000350,000400,000
mii
lei
Fig. 5. 2 Beneficii nete ca rezultat al valorificării deşeurilor de ambalaje (exclusiv beneficiile de fond la intervenţia de oportunitate a sectorului privat)
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Opţiunea 0 - status quo 0 0 71 212 478 944 1,506 2,103 2,738 3,411 4,124
Opţiunea 1 - taxa pe ambalaj 0 0 71 3,148 4,458 5,587 7,058 8,258 9,533 10,887 12,322
Opţiunea 2 - respons. producător. 0 0 71 2,625 4,203 4,883 6,083 7,046 8,066 9,143 10,281
Opţiunea 3 - dezvoltarea infrastructurii 0 0 71 3,148 4,458 5,587 7,058 8,258 9,533 10,887 12,322
-2,0000
2,0004,0006,0008,000
10,00012,00014,000
mii
lei
Fig. 5.3 Beneficii monetare la recuperarea volumului din depozitele de gunoi în rezultatul valorificării deşeurilor de ambalaje (exclusiv beneficiile de fond - intervenţia sect. privat)
24
Comparând beneficiile de mediu cu efect local, calculate, în cazul dat, în dependenţă volumul recuperat din
depozitele de deşeuri în urma excluderii de la depozitare a deşeurilor de ambalaje recuperate/valorificate,
observăm că Opţiunile 1 şi 2 sunt puţin avantajate faţă de Opţiunea 2 (Fig. 5.3).
Un alt mod util de comparare a eficienţii opţiunilor în ceea ce priveşte valorificarea deşeurilor de ambalaje e să
ne uităm la sustenabilitatea sistemului de valorificare a deşeurilor de ambalaje, determinat de diferenţa dintre
valoarea materialelor reciclabile recuperate şi costurile de operare (de susţinere) a sistemului (Fig. 5.4).
După cum se poate vedea în Fig. 5.4, operarea valorificării deşeurilor de ambalaje în mediul rural (abordată
similar în toate opţiunile) este ineficientă în primii 8 ani de activitate. Acest lucru înseamnă că, pentru o
perioadă de 8 ani, costul de operare a sistemului de valorificare a deşeurilor de ambalaje creat la sate nu va
putea fi acoperit integral de veniturile obţinute de la comercializarea materialelor reciclabile recuperate. În
consecinţă, diferenţa dată va fi nevoie de recuperat ori din tariful de gestionare a deşeurilor menajere perceput
populaţiei, ori prin redistribuirea veniturilor obţinute din această activitate din oraşe către sate, ori prin transfer
din FEN către serviciile de salubrizare din mediul rural. În cazul sistemului de gestionare a deşeurilor de
ambalaje prevăzut pentru oraşe, se poate observa că veniturile acumulate din comercializarea materialelor
reciclabile vor acoperi costurile de operare a sistemului. În acest sens, Opţiunile 1 şi 3 se poziţionează mai
avantajos faţă de Opţiunea 2. Posibil că acest avantaj nu este relevant pentru Opţiunea 2 deoarece Agenţia
pentru Gestionarea Deşeurilor de Ambalaje (AGDA) va avea grijă ca cheltuielile de gestionare a deşeurilor de
ambalaje să fie aproape de cele necesare, stabilind în consecinţă un tarif corespunzător agenţilor economici
incluşi în sistem.
În urma evaluării opţiunilor, conform analizei cost-beneficiu şi analizei multicriteriale a opţiunilor, se pot trage
următoarele concluzii:
1. Opţiunea 2 „Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea
schemei cu privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra ambalajelor introduse pe
piaţă” propune cel mai eficient sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.
Delegarea activităţii de gestionare a deşeurilor de ambalaje agenţilor economici care plasează ambalaje
pe piaţă, va permite sectorului privat să optimizeze costurile în administrarea ambalajelor şi deşeurilor
de ambalaje.
2. Opţiunea 1 „Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxei
ecologice per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă” determină beneficii economice, sociale
şi de mediu maxime dar are, totodată, un impact negativ fiscal şi administrativ mare din caza implicării
directe a statului în administrarea proceselor de gestionare a deşeurilor de ambalaje.
3. Opţiunea 3 „Dezvoltarea infrastructurii de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din mediul
urban şi rural, utilizând sursele acumulate din plăţile ecologice pe ambalaj, cu trecerea, ulterioară, la
sistemul de comercializare a certificatelor de reciclare şi export al deşeurilor de ambalaje” ţine
costurile administrative la nivel scăzut şi permite dezvoltarea infrastructurii de valorificare a deşeurilor
de ambalaje atât în mediul rural cât şi urban. Cu toate acestea, implementarea opţiuni date nu este
recomandată în contextul ultimilor propuneri de modificare a legii cu privire la plata pentru poluarea
mediului (vezi Anexa 5).
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Opţiunea 0 - status quo, 1, 2 şi 3, rural 0 -546 -1,082 -1,468 -1,331 -1,428 -1,064 -223 1,112 2,956
Opţiunea 1 - taxa pe ambalaj, urban 0 0 6,213 8,423 9,826 11,750 13,024 14,380 15,821 17,349
Opţiunea 2 - respons. producăt., urban 0 0 3,810 5,882 6,219 7,228 7,805 8,412 9,051 9,722
Opţiunea 3 - dezvolt. infrastruct., urban 0 0 6,213 8,423 9,826 11,750 13,024 14,380 15,821 17,349
-5,000
0
5,000
10,000
15,000
20,000
Mii
lei
Fig. 5.4 Diferenţa dintre valoarea materialelor reciclabile valorificate şi costurule operaţionale pentru colectarea-sortarea acestora, mediu urban şi rural
25
În urma evaluării finale a opţiunilor, cu o analiza şi a riscurilor de implementare a acestora, Grupul de lucru
recomandă implementarea Opţiunii 1 „Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat
pe aplicarea taxei ecologice per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă”.
VI. Sinteza procesului de consultare
Procesul de consultare a început odată cu crearea grupului de lucru (Ordinul Nr. 45 din 31 mai 2012) pentru
elaborarea acestei propuneri de politică publică. Părţile implicate în procesul dat au cuprins următoarele
structuri guvernamentale, neguvernamentale, companii: Ministerul Mediului (Direcţia analiză, monitorizare şi
evaluare a politicilor; Direcţia prevenirea poluării şi managementul deşeurilor; Secţia managementul deşeurilor
şi substanţelor chimice; Fondul Ecologic Naţional); Inspectoratul Ecologic se Stat (Secţia inspectare sol, deşeuri
şi substanţe chimice); Institutul de Ecologie şi Geografie (Laboratorul ecologia aşezărilor umane); Ministerul
Agriculturii şi Industriei Alimentare (Direcţia politici de producţie şi reglementări de calitate a produselor
vegetale); Ministerul Economiei (Direcţia regimuri comerciale şi O.M.C.); Serviciul Vamal (Secţia expertiza
mărfurilor); Uniunea pentru Valorificarea Deşeurilor - „Pentru o Moldovă Curată”; Organizaţia Teritorială
Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova; Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Ambalaje şi Mărfuri
în Ambalaje „APIAMA”; Coca-Cola Îmbuteliere Chişinău S.R.L.; „Rusnac-MoldAqua” SRL - întreprinderea
de producere a apelor minerale şi băuturilor nealcoolice; „ABS” SRL - companie de reciclare a deşeurilor de
plastic.
În procesul analizei problemei şi a opţiunilor propuse pentru soluţionarea problemei s-au organizat 3 şedinţe ale
grupului de lucru. Suplimentar, au fost efectuate consultări cu reprezentaţii companiilor Coca-Cola Îmbuteliere
Chişinău S.R.L. (împreună cu un reprezentant de la Coca-Cola HBC România şi un reprezentat de la Asociaţia
Română pentru Ambalaje şi Mediu), IM Efes Vitanta Moldova Brewery SA şi „ABS” SRL în vederea discutării
modalităţilor de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. S-a realizat şi o vizită în teren pentru a
studia mai amănunţit experienţa Î.M. AVE Ungheni S.R.L. în gestionarea deşeurilor reciclabile în or. Ungheni.
Proiectul propunerii de politică publică a fost plasat pentru consultare pe pagina web a Ministerului Mediului la
rubrica „Transparenţa în procesul decizional”. De asemenea, la data de 25 octombrie 2012, a fost organizată o
şedinţă de consultare cu participarea părţilor interesate.
În cadrul şedinţei de consulare s-a prezentat rezultatele analizei impactului opţiunilor identificate de Grupul de
lucru şi s-a discutat asupra opţiunilor de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. La întrunire au
participat reprezentanţi din cadrul instituţiilor guvernamentale (Ministerul Mediului; Ministerul Economiei;
Ministerul Agriculturii; Serviciul Vamal) şi neguvernamentale (Organizaţia Teritorială Chişinău a Mişcării
Ecologiste din Moldova; Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Ambalaje şi Mărfuri în Ambalaje
„APIAMA”), şi din cadrul companiilor care plasează ambalaje pe piaţă (Coca-Cola Îmbuteliere Chişinău
S.R.L.; IM Efes Vitanta Moldova Brewery SA). La şedinţă a participat şi un reprezentat de la Î.M. AVE
Ungheni S.R.L., unica întreprindere care realizează, în mod organizat, colectarea deşeurilor de ambalaje la nivel
de oraş. Invitaţii la evenimentul dat au avut posibilitatea de a se expune asupra analizei efectuate şi rezultatelor
obţinute, optând, totodată pentru opţiunea preferată.
Majoritatea celor consultaţi s-au expus în favoarea Opţiunii 1 „Sistem de management al ambalajelor şi
deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxei ecologice per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă”,
care reprezintă o abordare optimă (atât pentru instituțiile de stat cât şi pentru companiile implicate în acest
proces) în ceea ce priveşte gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.
În cadrul discuţiilor publice au fost făcute o serie de propuneri şi sugestii. Viceministrul Mediului, dl. Lazăr
Chirică, a subliniat importanţa acumulării surselor financiare în FEN pentru a fi ulterior utilizate în finanţarea
activităţilor de dezvoltare a infrastructuri de colectare şi recuperare/reciclare a deşeurilor de ambalaje,
menţionând, totodată, că în ţară lipsesc întreprinderile de reciclare care ar putea prelua majoritatea deşeurilor
reciclabile. Reprezentatul Î.M. AVE Ungheni S.R.L., dl. Marc Zweig, a adăugat că sunt nevoiţi să exporte
majoritatea deşeurilor reciclabile colectate, cartonul, de exemplu, este exportat în Ungaria ori România.
Reprezentatul Organizaţiei Teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova, dl. Vladimir Garaba, a spus
că de fapt există două abordări de bază în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor de ambalaje, prima se bazează
pe introducerea taxelor pe ambalaje iar a doua pe plasarea responsabilităţii de gestionare a deşeurilor de
ambalaje pe seama agenţilor economici, iar asupra alegerii dintre aceste două opţiuni trebuie să se expune
experţii. În opinia Dl. Garaba, mediul de afaceri ar presa Ministerul Mediului şi Guvernul pentru a exclude
taxele ecologice pe ambalaje, menţionând, totodată, că statul nu ar trebui să investească în gestionarea
deşeurilor pentru că sunt mulţi investitori care ar dori să preia oraşe întregi şi să gestioneze, în baza tariful
existent, deşeurile solide generate acolo.
26
Dl. Garaba s-a referit şi asupra faptului că fabrica de incinerare, ce urmează a fi construită în Chişinău, ar
rămânea fără material energetic dacă dezvoltăm în Chişinău infrastructura de colectare separată şi reciclare a
deşeurilor. În acest context, dumnealui a enunţat că acum este nevoie de luat o decizi politică în alegerea
abordării în ceea ce priveşte modul de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, trebuie de bazat pe
experienţa ţărilor care au trecut deja prin faza care o trecem noi acum.
Pe de altă parte, dl. Garaba a atenţionat asupra faptului că Ministerul Mediului a acumulat surse financiare
importante din plăţile ecologice pe ambalaj, dar, până acum, aceste surse nu au fost folosite pentru gestionarea
deşeurilor de ambalaje. Astfel, este oarecum complicat să refuzăm sectorului privat să preia activitatea de
gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje atunci când statul, de fapt, nu a întreprins măsuri concrete
pentru gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.
În final, dl. Garaba a optat pentru Opţiunea 1, dar cu o condiţie esenţială, şi anume: reformarea Fondul Ecologic
Naţional pentru a stabili un buget clar pentru gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, astfel ca agenţii
economici care plătesc taxe ecologice pe ambalaje să ştie unde sunt folosite veniturile acumulate din taxele în
cauză.
Reprezentantul Coca-Cola Îmbuteliere Chişinău S.R.L., dna Ana Afteni, a atenţionat asupra faptului că în
cadrul Opţiunii 1, recuperarea integrală a plăţilor ecologice făcute poate avea loc doar dacă se colectează 100%
din deşeurile generate. Dumneaei a menţionat că este imposibil de recuperat 100% din deșeuri de ambalaje
formate, astfel că ar fi bine de micșorat acest nivel. Dl. viceministru Chirică a răspuns că Ministerul Mediului
nu este de acord cu micșorarea nivelului de recuperare, argumentând că acest lucru nu ar contribui la
recuperarea/reciclarea dorită a deşeurilor de ambalaje. Dna Afteni a mai spus că în cadrul Opţiunii 1
importatorii trebuie să achite taxa pe ambalaj în vamă, la momentul importului, iar producătorii locali de
produse ambalate - lunar sau trimestrial, ceea ce ar reprezenta o abordare discriminatorie faţă de importatori.
Expertul a explicat această decizie prin faptul că altfel ar exista un risc mare ca importurile să fie făcute de
firme „fantome” care nu vor plăti apoi taxa pe ambalaj.
În ceea ce priveşte Opţiunea 2, au existat discuţii în privinţa modului de control asupra îndeplinirii
obligaţiunilor de recuperare/reciclare din partea agenţilor economici care plasează ambalaje pe piaţă. Expertul a
explicat că, la un audit extern, este foarte uşor de evaluat cantitatea ambalajelor puse pe piaţă de un anumit
agent economic. Acest lucru, inclusiv penalizările prevăzute în cadrul opţiunii, ar împiedica agenţii economici
să prezinte date eronate la capitolul realizarea obiectivelor de recuperare/reciclare. Totodată, dl. Garaba a
atenţionat că este obligatorie evaluarea externă a agenţilor economici în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor
de recuperare reciclare, altfel ar putea apărea acte de corupţie din partea autorităţilor statale de control.
Reprezentatul IM Efes Vitanta Moldova Brewery SA, dl. Artur Vîrtosu, s-a referit asupra faptului că investiţiile
in infrastructura de colectare-selectare a deşeurilor de ambalaje este problematică şi va dura mult timp, astfel că
este necesar de pus accentul anume pe dezvoltarea acestei infrastructuri. Reprezentanții companiei date analizau
iniţial oportunităţile opţiunilor 1 şi 3 şi urmau să aleagă una dintre acestea. În discuţiile ulterioare dl. Vîrtosu a
menţionat că propunerile de modificare a plăţilor ecologice făcute în cadrul Proiectul de lege privind
modificarea şi completarea Legii nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului ar
avea un impact negativ major pentru activitatea întreprinderii, astfel că în aceste condiţii doar Opţiunea 1
rămâne o abordare agreată. Cu referire la Opţiunea 1, dl. Vîrtosu a atenţionat asupra necesităţii de gestionare
corectă şi transparentă a fondurilor acumulate din taxele pe ambalaje.
Dl. Marc Zweig, reprezentantul Î.M. AVE Ungheni S.R.L., a subliniat faptul că, indiferent de opţiunea aleasă,
punerea la punct a bazei legislative-regulatorii în ceea ce priveşte gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de
ambalaje este esenţială. Anume acest lucru va crea premise ca agenţii economici implicaţi în gestionarea
deşeurilor să dezvolte infrastructura de colectare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje. Dl. viceministru Chirică a
enunţat faptul că după ce ne clarificăm cu opţiunea recomandată va avea loc dezvoltarea cadrului legislativ-
normativ necesar anume în conformitate cu opţiunea aleasă. Dl. Zweig a vorbit şi despre faptul că, spre
deosebire de oraşe, în mediul rural este complicată colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile pentru că acolo
se generează cantităţi foarte mici de reciclabile. Ulterior, dl. Zweig ne-a comunicat că dumnealui optează pentru
Opţiunea 2.
1-1
Anexa 1: Arborele Problemei
2-1
Anexa 2: Compararea opţiunilor
Opţiunea 0 - status quo Opţiunea 1 Opţiunea 2 Opţiunea 3
I. Obligațiile agenţilor economici care plasează pe piaţă ambalaje
Importatorii de ambalaje (cu şi fără
produs) de plastic şi „Tetra-Pack” sunt
obligaţi să achite o plată ecologică.
Importatorii de produse ambalate sunt
obligaţi să achite o taxa pe toate tipurile de
ambalaj la momentul importării mărfii.
Agenţii economici locali care plasează pe
piaţă produse ambalate şi ambalaje de
desfacere sunt obligaţi:
1) să raporteze lunar (ori trimestrial) despre
cantitatea de ambalaje plasate pe piaţă,
precum şi despre cantitatea deşeurilor de
ambalaje valorificate;
2) să achite o taxă pe toate tipurile de
ambalaj plasate pe piaţă.
Agenţii economici (importatorii şi
producătorii locali) care plasează pe piaţă
produse ambalate şi ambalaje de desfacere
sunt obligaţi:
1) să raporteze lunar (ori trimestrial) despre
cantitatea de ambalaje plasate pe piaţă,
precum şi despre cantitatea deşeurilor de
ambalaje valorificate;
2) să realizeze obiectivul anual de
valorificare a deşeurilor de ambalaje stabilit
de Ministerul Mediului;
3) să achite în FEN o penalizare în cazul
nerealizării obiectivului anual de
valorificare a deşeurilor de ambalaje.
Etapa 1: 10-12 ani
Similar Opţiuni 0.
Inclusiv,
Agenţii economici (importatorii şi
producătorii locali) care plasează pe piaţă
produse ambalate şi ambalaje de desfacere
sunt obligaţi să raporteze anual despre
cantitatea de ambalaje plasate pe piaţă precum
şi despre cantitatea deşeurilor de ambalaje
valorificate.
Etapa 2: după 10-12 ani
Similar Opţiuni 2
II. Surse financiare folosite pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje
Plăţi ecologice percepute la importul de
ambalaje (cu şi fără produs) de plastic şi
„Tetra-Pack”i. În tabelul de mai jos se
prezentă nivelul plăţilor ecologice per kg
ambalaj.
Plăţile ecologice în cauză se returnează
agenţilor economici la prezentarea
dovezilor privind valorificarea sau
reexportul acestor ambalaje.
Plata per cantitatea şi tipul ambalajului cu
produs şi ambalaje de desfacere plasate
pentru prima dată pe piaţăii. În tabelul de mai
jos se prezentă nivelul taxei per kg tip
ambalaj.
Plăţile/taxele în cauză se returnează agenţilor
economici la prezentarea dovezilor privind
valorificarea sau exportul ambalajelor.
Tarif (de finanţare a activităţilor de
gestionare a ambalajelor) per cantitatea şi
tipul ambalajului cu produs şi ambalaje de
desfacere plasate pentru prima dată pe
piaţăiii
. În tabelul de mai jos se prezentă
nivelul tarifului per kg tip ambalaj.
Surse proprii ale agenţilor economic care
decid să valorifice individual deşeurile de
ambalaje proprii.
Surse financiare acumulate în FEN din
penalizările privind nerealizarea
obiectivului anual de valorificare a
deşeurilor de ambalaje plasate pe piaţă.
Penalizarea dată alcătuieşte 8-10 lei per kg
de ambalaj nerecuperat conform
obiectivului anual de valorificare.
Etapa 1: 10-12 ani
Similar Opţiunii 0.
În tabelul de mai jos se prezentă nivelul
plăţilor ecologice per kg ambalaj, conform
ultimilor propuneri (august, 2012) din
Proiectul de modificare şi completare a legii
cu privire la plata pentru poluarea mediului.
Etapa 2: după 10-12 ani
Venituri din comercializarea certificatelor
CRA/CRE companiilor care plasează pentru
prima dată pe piaţă ambalaje cu produs şi
ambalaje de desfacere.
Surse proprii ale agenţilor economic care
decid să valorifice individual deşeurile de
ambalaje proprii.
Surse financiare acumulate în FEN din
penalizările privind nerealizării obiectivului
anual de valorificare a deşeurilor de ambalaje.
2-2
Opţiunea 0 - status quo Opţiunea 1 Opţiunea 2 Opţiunea 3
III. Modul de acumulare a surselor financiare necesare gestionării deşeurilor de ambalaje
Plăţile ecologice se percep în regim vamal
la importul mărfurilor, fiind transferate în
FEN. Responsabil de colectarea plăţilor
este Serviciul Vamal (SV).
Taxa pe ambalaj este transferată în FEN,
fiind percepută după cu urmează:
1) importatorii de produse ambalate achită
taxa în regim vamal la momentul importării
mărfii în baza declaraţiei ecologice;
2) producătorii locali de produse ambalate
achită taxa lunar (ori trimestrial) în
dependenţă de cantitatea ambalajelor plasate
pe piaţa naţională conform declaraţiei
ecologice;
3) agenţii economici care folosesc ambalaje
de desfacere la locul vânzării achită taxa
lunar (ori trimestrial) în dependenţă de
cantitatea ambalajelor de desfacere plasate pe
piaţă conform declaraţiei ecologice.
Agenţii economici care administrează un
sistem de depozit pentru recuperarea şi
refolosirea (reciclarea) recipientelor
băuturilor vor plăti doar 50% din taxa pe
ambalaj iniţială.
Plăţile se fac conform tarifului atunci când
agenţii economici care plasează ambalaje pe
piaţă predau (în mod contractual)
responsabilitatea de valorificare a deşeurilor
de ambalaje Asociaţiei pentru Gestionarea
Deşeurilor de Ambalaje (AGDA). AGDA
este autorizată de MM.
Penalizările sunt achitate (la sfârşitul
anului) în FEN de către agenţii economici
care nu au reuşit să realizeze obiectivul
anual de valorificare a deşeurilor de
ambalaje plasate pe piaţă. Valoarea
penalizării reprezintă rezultatul diferenţei
dintre obiectivul anual şi obiectivul realizat
efectiv de către operatorii economici
responsabili.
Etapa 1: 10-12 ani
Similar Opţiunii 0.
Etapa 2: după 10-12 ani
Agenţii economici care colectează şi apoi
predau reciclatorilor ori exportă deşeuri de
ambalaje, vor primi de la MM certificate CRA
şi CRE. Certificatele în cauză sunt apoi
plasate pe piaţă (prin intermediul sistemului
electronic special creat la MM) pentru ca
agenţii economici care plasează ambalaje pe
piaţă să le achiziţioneze şi să realizeze, astfel,
obiectivele de valorificare ale deşeurilor de
ambalaje.
Penalizările sunt achitate (la sfârşitul anului)
în FEN de către agenţii economici care nu au
reuşit să realizeze obiectivul anual de
valorificare a deşeurilor de ambalaje plasate
pe piaţă. Valoarea penalizării reprezintă
rezultatul diferenţei dintre obiectivul anual şi
obiectivul realizat efectiv de către operatorii
economici responsabili.
IV. Administrarea surselor financiare acumulate pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje
FEN, Ministerul Mediului. FEN şi Biroul de Administrare a Deşeurilor
de Ambalaje (BADA), Ministerul Mediului.
BADA va fi susţinut financiar (cu stabilirea
clară a anumitor limite de cheltuieli
administrative) din fondurile acumulate din
taxa pe ambalaj.
Asociaţia pentru Gestionarea Deşeurilor de
Ambalaje (AGDA) – asociaţie nonprofit
înfiinţată de agenţii economici care plasează
ambalaje pe piaţă.
Sursele acumulate din penalizări sunt
administrate de FEN.
Similar Opţiunii 1.
V. Tipul suportului financiar pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje
1. Proiecte cu privire la înfiinţarea/
dezvoltarea serviciilor de salubrizare
în mediul rural la nivel de claster de
minimum 3 comune:
- Finanţarea infrastructurii
necesară pentru gestionarea
1. Cheltuieli administrative (inclusiv
companii de informare, sistem
informaţional pentru MM şi SV, audit
extern)
2. Cheltuieli de infrastructură:
- Infrastructura rurală necesară colectării
1. Cheltuieli administrative
2. Campanii de informare
3. Sistem informaţional AGDA
4. Cheltuieli de infrastructură:
- Infrastructura rurală necesară colectării
şi sortării (şi balotării) deşeurilor de
Similar Opţiunii 1, dar fără necesitatea
dezvoltării sistemului informaţional pentru
SV.
2-3
Opţiunea 0 - status quo Opţiunea 1 Opţiunea 2 Opţiunea 3
deşeurilor solide, care include şi
infrastructura necesară colectării
şi sortării (şi balotării) deşeurilor
de ambalaje.
şi sortării (şi balotării) deşeurilor de
ambalaje se finanţează similar Opţiunii
0.
- Infrastructura urbană necesară colectării
şi sortării (şi balotării) deşeurilor de
ambalaje.
3. Acordarea de credite preferinţiale
reciclatorilor autorizaţi în vederea
dezvoltării/îmbunătățirii infrastructurii
de reciclare/valorificare a deşeurilor de
ambalaje.
ambalaje se finanţează similar Opţiunii
0.
- Infrastructura urbană necesară
colectării şi sortării (şi balotării)
deşeurilor de ambalaje.
VI. Caracteristicile infrastructurii pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje
Mediu rural
Colectarea din poartă în poartă a
deşeurilor de ambalaje în saci de plastic
(1 sac de 50 l pentru hârtie şi carton; 1 sac
de 120 l pentru plastic, sticlă, metal) odată
la 2 luni.
Sortarea (şi balotarea) la staţii manuale
de sortare din cadrul serviciilor de
salubrizare.
Materialele reciclabile colectate sunt
comercializate agenţilor economici care
se ocupă cu reciclarea acestora.
Mediu urban
Nu se realizează.
Mediu rural
Similar Opţiunii 0
Mediu Urban
Colectarea de la puncte de colectare (pentru or. Chişinău şi Bălţi - un punct de colectare la 300 gospodării; pentru alte oraşe - un punct de
colectare la 200 gospodării) odată în lună sau la umplerea containerelor. Populaţia va plasa deșeurile reciclabile în trei containere diferite: 1)
container din plasă de metal de 4 m3 - plastic şi metal; 2) Container de plastic, cu capac special, de 1.1m3 - hârtie şi carton, inclusiv pachete
de tip „Tetra Pack”; Container de plastic, cu capac special, de 1.1m3 - sticlă.
Sortarea (şi balotarea) la staţii manuale de sortare din cadrul oraşelor, administrate, prin contract, de agenţi economici autorizaţi.
Materialele reciclabile colectate sunt comercializate agenţilor economici care se ocupă cu reciclarea acestora. Totodată, în caz de necesitate
acestea pot fi exportate şi comercializate reciclatorilor dinafara ţării.
VII. Organizarea procesului de colectare şi sortare a deşeurilor de ambalaje
Mediul rural
Colectarea şi sortarea este realizată de
către serviciul de salubrizare din zonă.
Costurile de colectare şi sortare sunt
acoperite din veniturile din
comercializarea materialelor reciclabile şi
tariful de gestionare a deşeurilor.
Mediu urban
Nu se realizează.
Mediu rural
Similar Opţiunii 0
Mediul urban
Colectarea se face prin contract, de agenţi economici autorizaţi. Desemnarea agenţilor economici se va face prin tender (în cazul opţiunii 1 şi
3) sau parteneriat economic (în cazul opţiunii 2).
Costurile de colectare şi sortare sunt acoperite din veniturile din comercializarea materialelor reciclabile, iar în caz de necesitate se vor folosi
şi surse suplimentare acumulate din taxa pe ambalaj (în cazul opţiunilor 1) şi din tariful de gestionare (în cazul opţiunii 2).
2-4
Opţiunea 0 - status quo Opţiunea 1 Opţiunea 2 Opţiunea 3
VIII. Informare şi controlul asupra procesului de gestionare a deşeurilor de ambalaje
FEN evaluează modul de utilizare a
surselor financiare la implementarea
proiectelor finanţate din FEN.
Un sistem informaţional, administrat de MM,
se foloseşte pentru raportarea agenţilor
economici locali asupra cantităţilor de
ambalaje plasate pe piaţă precum şi asupra
cantităţilor de deşeuri de ambalaje
valorificate.
Evidenţa agenţilor economici care introduc
pe piaţă produse ambalate şi ambalaje de
desfacere, precum şi informaţiile raportate se
constituie într-o bază de date gestionată de
MM. MM face publică informaţia privind
gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de
ambalaje.
BADA va fi supus, anual, unui audit extern
în vederea evaluării modului de administrare
a fondurilor pentru gestionarea deşeurilor de
ambalaje.
Un anumit număr de operatorii economici,
care plasează pe piaţa naţională produse
ambalate sau ambalaje de desfacere, va fi
supus anual unui audit extern în vederea
evaluării cantităţilor de ambalajele plasate pe
piaţă de aceştia şi nivelul de achitare a taxei
pe ambalaj.
Cheltuielile de audit sunt acoperite din
fondurile disponibile pentru gestionarea
deşeurilor de ambalaje acumulate în FEN.
Un sistem informaţional, administrat de
MM, se foloseşte pentru raportarea
agenţilor economici locali asupra
cantităţilor de ambalaje plasate pe piaţă
precum şi asupra cantităţilor de deşeuri de
ambalaje valorificate.
Reportarea se face: 1) în mod individual în
cazul când agenţii economici asigură
valorificarea/ reciclarea deșeurilor de
ambalaje generare de ei pe cont propriu; 2)
prin organizaţii specializate de preluare a
obligaţiunilor de valorificare/reciclare a
deşeurilor de ambalaje (AGDA), atunci
când au un contract cu astfel de organizaţii.
Evidenţa agenţilor economici care introduc
pe piaţă produse ambalate şi ambalaje de
desfacere, precum şi informaţiile raportate
se constituie într-o bază de date gestionată
de MM. MM face publică informaţia
privind gestionarea ambalajelor şi a
deşeurilor de ambalaje.
AGDA va fi supusă, anual, unui audit
extern în vederea evaluării modului de
realizare a obiectivelor de valorificare a
deşeurilor de ambalaje. Cheltuielile pentru
acest audit sunt suportate de AGDA.
Un anumit număr de operatorii economici,
care valorifică deşeurile de ambalaje în mod
individual, va fi supus anual unui audit
extern în vederea evaluării modului de
realizare a obiectivelor de valorificare a
deşeurilor de ambalaje. Cheltuielile pentru
acest audit sunt acoperite din FEN.
Un sistem informaţional, administrat de MM,
se foloseşte pentru raportarea agenţilor
economici locali asupra cantităţilor de
ambalaje plasate pe piaţă precum şi asupra
cantităţilor de deşeuri de ambalaje
valorificate.
Evidenţa agenţilor economici care introduc pe
piaţă produse ambalate şi ambalaje de
desfacere, precum şi informaţiile raportate se
constituie într-o bază de date gestionată de
MM. MM face publică informaţia privind
gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de
ambalaje.
BADA va fi supus, anual, unui audit extern în
vederea evaluării modului de administrare a
fondurilor pentru gestionarea deşeurilor de
ambalaje.
Cheltuielile de audit sunt acoperite din
fondurile disponibile pentru gestionarea
deşeurilor de ambalaje acumulate în FEN.
2-5
Nivelului plăţilor/taxelor pe ambalaje determinate de fiecare Opţiune şi compararea acestora cu nivelul taxelor/plăţilor similare percepute în ţările din UE
Materialul ambalajului
Opţiune 0 - status quo
(Legea 1540-XIII)
MDL/kg
Opțiunea 3 - dezv. infrast.
(Legea 1540-XIII modif.)
MDL/kg
Opțiunea 1 - taxa pe
ambalaj
MDL/kg
Opțiunea 2 - respons.
producătorului
MDL/kg
Taxa pe ambalaj
în Olanda,
MDL/kg
Tariful de gestionare (Punctul Verde), UE
MDL/kg
RO1 (min.) BE2 AT3 (max.) Media UE4
a. g. a. p. a. g. a. p. a. p. a. p. a. pr. a. sd.tr. a. p. a. p. a. p. a. p.
Hârtie şi carton 0.50 0.25 1.01 0.35 0.21 0.31 1.57 1.06
Plastic 0.57 20.95 24.31* 12.85-40.05** 3.25 0.40 5.58 1.96 0.34 4.72 9.27 4.30
Aluminiu 1.75 0.50 9.00 3.16 0.40 2.87 5.97 2.16
Oţel / fier 1.75 0.50 1.77 0.62 0.18 0.98 3.69 1.30
Sticlă 0.25 0.30 0.72 0.25 0.28 0.29 1.12 0.67
Compozit (ex. Tetra-Pack) 0.59 66.18 20.00 12.85-48.78*** 1.75 0.25 1.01 0.35 0.21 4.65 1.57 1.06
Lemn 0.10 0.10 0.36 0.13 0.18 4.93 0.17 1.41
Altele 0.50 0.50 1.60 0.56 5.19
Suma: 1.16 87.13 44.31 56.90 11.08 3.15 21.04 7.38 1.80 23.93 23.36 11.96
Media: 0.58 43.57 22.16 28.45 1.23 0.35 2.63 0.92 0.26 2.99 3.34 1.71
Note:
RO - tariful în România (unul din cele mai mici tarife din UE); BE - tariful în Belgia (unul din cel mai eficient sistem de gestionare a deşeurilor de ambalaje din UE); AT - tariful în Austria (unul din cel mai
mare tarif din UE); Media UE - tariful mediu în UE (exclusiv Danemarca şi Malta).
a. g. - ambalaje goale (fără produs); a. p. - ambalaje cu produs; a. pr. - ambalaje primare; a. sd.tr. - ambalaje secundare şi terţiare (de transport).
*Conform Proiectului de modificare a legii 1540-XIII, pentru poziţia tarifară 392330 plata ecologică este estimată la cca 24.31 lei/kg, dar din cauza acestei plăţi numai o mică parte (1% în comparaţie cu anul
2011) din aceste ambalaje vor fi importate în continuare la această poziţie tarifară.
**Plata ecologică variază între 12.12 lei/kg (estimare minimă) şi 40.05 lei/kg (estimare maximă), media fiind de 26.09 lei/kg.
***Plata ecologică variază între 12.85 lei/kg (estimare minimă) şi 48.78 lei/kg (estimare maximă), media fiind de 30.81 lei/kg.
1EUR=15.71MDL (09.09.2012).
i Păţi ecologice - Ambalaje goale
Până în anul 2013: 1) Articole de transport sau de ambalare din materiale plastice (3923) - 1.5% din valoarea mărfii în vamă; 2) Articole de transport sau de ambalare din materiale plastice din
polimeri de etilenă (3923 21 000) - 0.5% din valoarea mărfii în vamă; 3) Articole de transport sau de ambalare din materiale plastice din policlorură de vinil (3923 29 100) - 3.0% din valoarea
mărfii în vamă; 4) Hîrtii şi cartoane cretate sau impregnate cu material plastic (4811) - 1.5% din valoarea mărfii în vamă; 5) Pachete "Tetra-Pack" (4819 20 101) - 2.0% din valoarea mărfii în
vamă.
1 http://pro-e.org/Financing_Romania.html, (date din 2011). 2 http://pro-e.org/Financing_3.html; (www.fostplus.be/SiteCollectionDocuments/Leden/GP%20tarieven/GreenDot_UK.PDF), (date din 2011). 3 http://pro-e.org/Financing_Austria.html, (date din 2012). 4 Eunomia, 2011. A Comparative Study on Economic Instruments Promoting Waste Prevention.
2-6
Din anul 2013: 1) Articole de transport sau de ambalare din materiale plastice (3923) - 1.5% din valoarea mărfii în vamă; 2) Articole de transport sau de ambalare din materiale plastice din
polimeri de etilenă (3923 21 000) - 0.5% din valoarea mărfii în vamă; 3) Articole de transport sau de ambalare din materiale plastice din policlorură de vinil (3923 29 100) - 3.0% din valoarea
mărfii în vamă; 4) Bidoane, sticle, flacoane şi articole similare (3923 30) - 6.0% din valoarea mărfii în vamă, dar nu mai puţin de 0.50 lei per unitate de ambalaj cu capacitatea de până la 0.25
litri, 1 leu per unitate de ambalaj de până la 1 litru, 3 lei per unitate de ambalaj de până la 5 litri, 10 lei per unitate de ambalaj de peste 10 litri; 5) Hîrtii şi cartoane cretate sau impregnate cu
material plastic (4811 51 000 şi 4811 59 000) - 6.0% din valoarea mărfii în vamă dar nu mai puţin de 20 lei per kg; 6) Hîrtii şi cartoane cretate, acoperite sau impregnate cu ceară, parafină,
stearină, ulei sau glicerol (4811 60 000) - 6.0% din valoarea mărfii în vamă dar nu mai puţin de 20 lei per kg.
Plăţi ecologice - Ambalaje cu produs
Până în anul 2013: 1) Produse în ambalaj de plastic cu capacitatea sub 1 litru, între 1 şi 3 litri, peste 3 litri - 0.8 lei, 1 leu şi 1.5 lei per unitatea de ambalaj respectivă; 2) Produse în ambalaj
Tetra-Pack cu capacitatea sub 1 litru, de 1 litru, peste un litru şi până la 2 litri, de peste 2 litri - 1 leu, 1.5 lei, 2.5 lei şi 3 lei per unitatea de ambalaj respectivă.
Din anul 2013: 1) Produse în ambalaj de plastic - 6.0% din valoarea mărfii în vamă, dar nu mai mult de 0.50 lei per unitate de ambalaj cu capacitatea de până la 0.25 litri, 1 leu per unitate de
ambalaj de până la 1 litru, 3 lei per unitate de ambalaj de până la 5 litri, 10 lei per unitate de ambalaj de peste 10 litri; 2) Produse în ambalaj Tetra-Pack - 6.0% din valoarea mărfii în vamă, dar
nu mai mult de 0.50 lei per unitate de ambalaj cu capacitatea de până la 0.25 litri, 1 leu per unitate de ambalaj de până la 1 litru, 3 lei per unitate de ambalaj de până la 5 litri, 10 lei per unitate
de ambalaj de peste 10 litri. ii Se propune următoarele taxe pe ambalajele (primare, secundare şi terţiare) cu produs: 1) Ambalaje din hârtie şi carton - 0.5 lei/kg; 2) Ambalaje din plastic - 3.25 lei/kg; 3) Ambalaje din metal
- 1.75 lei/kg; 4) Ambalaje din sticlă - 0.25 lei/kg; 5) Ambalaje din materiale compozite (hârtie/carton şi plastic) - 1.75 lei/kg; 6) Ambalaje din lemn - 0.1 lei/kg; 6) Ambalaje din alte materiale
(ex. textile) - 0.5 lei/kg. Taxa pentru ambalajele de desfacere (pachete, sacoşe, containere, etc. distribuite suplimentar la locul comercializării produselor) se percepe în dependenţă de
materialul acestora şi corespunde nivelul taxelor aplicate ambalajelor cu produse descrise mai sus.
Nivelul taxelor depinde de impactul materialului ambalajului asupra mediului, fiind, totodată, comparabile cu taxele de acest gen aplicate în UE (majoritatea din ele reprezintă cca. 50% din
nivelul taxelor respective aplicate în Olanda). Totodată, pentru ambalajele din lemn şi sticlă nivelul taxei este stabilit astfel pentru a promova utilizarea acestora în locul celor din plastic. iii
Se propune următoarele tarife pe ambalajele (primare, secundare şi terţiare) cu produs: 1) Ambalaje din hârtie şi carton - 0.25 lei/kg; 2) Ambalaje din plastic - 0.4 lei/kg; 3) Ambalaje din
metal - 0.5 lei/kg; 4) Ambalaje din sticlă - 0.3 lei/kg; 5) Ambalaje din materiale compozite (hârtie/carton şi plastic) - 0.25 lei/kg; 6) Ambalaje din lemn - 0.1 lei/kg; 6) Ambalaje din alte
materiale (ex. textile) - 0.5 lei/kg. Tariful pentru ambalajele de desfacere (pachete, sacoşe, containere, etc. distribuite suplimentar la locul comercializării produselor) depinde de materialul
acestora şi corespunde nivelul tarifelor aplicate ambalajelor cu produse descrise mai sus.
Nivelul tarifelor depinde de cheltuielile necesare gestionării acestora, fiind, totodată, comparabile cu astfel de tarife aplicate în Romania şi Bulgaria.
3-1
Anexa 3: Analiza cost-beneficiu
Opţiunea 0: status quo - fără intervenţii suplimentare în procesul de gestionare a deşeurilor reciclabile
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
U/M Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10
Generarea deşeurilor reciclabile:Total deşeuri de ambalaje/reciclabile generate, tone/an: tone 248,182 251,904 255,683 259,518 263,411 267,362 271,372 275,443 279,575 283,768 288,025
Hârtie şi carton tone 89,657 91,002 92,367 93,753 95,159 96,586 98,035 99,506 100,998 102,513 104,051
Plastic tone 88,733 90,064 91,415 92,786 94,178 95,590 97,024 98,480 99,957 101,456 102,978
Metal tone 24,611 24,980 25,355 25,735 26,121 26,513 26,911 27,315 27,724 28,140 28,562
Sticlă tone 45,180 45,858 46,546 47,244 47,953 48,672 49,402 50,143 50,895 51,659 52,434
Valorificarea deşeurilor:Rata anuală de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total generate, % % 23% 23% 23% 23% 23% 24% 25% 26% 27% 28% 29%
Hârtie şi carton % 26% 25% 25% 26% 26% 26% 27% 28% 28% 29% 30%
Plastic % 11% 11% 11% 12% 12% 13% 14% 15% 17% 18% 19%
Metal % 8% 8% 8% 8% 9% 10% 11% 13% 14% 16% 17%
Sticlă % 49% 48% 48% 48% 48% 49% 49% 50% 50% 51% 52%
Rata anuală (de fond) de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total generate, contribuţia sectorului privat (fără intervenţii din partea statului), %% 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%
Hârtie şi carton % 26% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 24% 24%
Plastic % 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11%
Metal % 8% 8% 8% 7% 7% 7% 7% 7% 7% 7% 7%
Sticlă % 49% 48% 48% 48% 48% 47% 47% 47% 47% 46% 46%
Deşeuri de ambalaje colectate/valorificate de sectorul privat, tone/an: tone 56,858 57,426 58,000 58,580 59,166 59,758 60,355 60,959 61,569 62,184 62,806
Deşeuri de ambalaje valorificate de servicii de salubrizare din mediul rural, tone/an: tone 349 1,036 2,337 4,616 7,364 10,286 13,390 16,682 20,168
Gospodării rurale unde se colectează selectiv deşeurile mii gospodării 0 12 31 62 109 169 228 288 347 406
% din totalul gospodăriilor rurale % 1.8% 4.6% 9.2% 16.3% 25.2% 34.0% 42.9% 51.7% 60.6%
Resurse financiare disponibile pentru protecţia mediului:Venitul FEN din plata ecologică pe mărfuri şi ambalaj mii lei 202,028 346,475 351,672 356,947 362,301 367,736 373,252 378,851 384,534 390,302 396,156Venitul FEN din plata ecologică pe mărfuri mii lei 120,608 231,482 234,954 238,478 242,056 245,686 249,372 253,112 256,909 260,763 264,674
Venitul din plata pe ambalajele importate (cu şi fără produs) mii lei 81,420 114,993 116,718 118,469 120,246 122,049 123,880 125,738 127,624 129,539 131,482
Cheltuieli pentru gestionarea deşeurilor reciclabile:Investiţii în infrastructura de gestionare a deşeurilor reciclabile/de ambalaj la sate mii lei 0 7,500 12,000 19,500 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000
% cheltuielilor din plaţile ecologice pe ambalaj % 0.0% 6.5% 10.3% 16.5% 24.9% 24.6% 24.2% 23.9% 23.5% 23.2% 22.8%
% cheltuielilor din plaţile ecologice pe mărfuri şi ambalaj % 0.0% 2.2% 3.4% 5.5% 8.3% 8.2% 8.0% 7.9% 7.8% 7.7% 7.6%
Costuri de operare pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile, mediu rural mii lei 0 0 1,464 3,806 7,611 13,466 20,784 28,102 35,420 42,738 50,056
Cheltuieli totale pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje mii lei 7,500 13,464 23,306 37,611 43,466 50,784 58,102 65,420 72,738 80,056% cheltuielilor din plaţile ecologice pe ambalaj % 0.0% 6.5% 11.5% 19.7% 31.3% 35.6% 41.0% 46.2% 51.3% 56.2% 60.9%
% cheltuielilor din plaţile ecologice pe mărfuri şi ambalaj % 0.0% 2.2% 3.8% 6.5% 10.4% 11.8% 13.6% 15.3% 17.0% 18.6% 20.2%
Venituri potenţiale din realizarea materialelor reciclabile:Beneficii din comercializarea materialelor utile recuperate mii lei 91,018 91,928 93,765 96,500 100,857 107,796 115,974 124,622 133,757 143,395 153,553Beneficii din comercializarea materialelor utile recuperate (exclusiv sectorul privat) mii lei 0 0 917 2,724 6,143 12,135 19,356 27,038 35,197 43,850 53,012
Valoarea estimată a materialelor utile recuperate de sectorul privat: mii lei 91,018 91,928 92,848 93,776 94,714 95,661 96,618 97,584 98,560 99,545 100,541
Valoarea materialelor utile recuperate de serviciile de salubrizare din mediul rural: mii lei 0 0 917 2,724 6,143 12,135 19,356 27,038 35,197 43,850 53,012
% din cheltuielile operaţionale pentru colectarea-sortarea materialelor reciclabile % 0.0% 62.7% 71.6% 80.7% 90.1% 93.1% 96.2% 99.4% 102.6% 105.9%
Diferenţa dintre valoarea materialelor reciclate şi cheltuielile operaţionale pentru colectarea şi sortarea acestoramii lei 0 -546 -1,082 -1,468 -1,331 -1,428 -1,064 -223 1,112 2,956
3-2
Beneficii de mediuTotal beneficii de mediu mii lei 211,783 213,901 218,224 224,686 235,012 251,485 270,908 291,451 313,153 336,051 360,188
Beneficii de mediu, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 2,185 6,486 14,630 28,899 46,096 64,391 83,822 104,428 126,248Reducerea emisiilor cu efect de seră (impact global), tone CO2 eq. tone CO2 eq 47,169 47,640 48,800 50,627 53,661 58,616 64,493 70,717 77,303 84,260 91,603
Costul cantităţii de CO2 reduse mii lei 5,406 5,460 5,592 5,802 6,150 6,717 7,391 8,104 8,859 9,656 10,498
Reducerea emisiilor cu efect de seră, exclusiv sectorul privat tone CO2 eq 0 0 684 2,029 4,577 9,042 14,422 20,146 26,226 32,673 39,500
Costul cantităţii de CO2 reduse, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 78 233 525 1,036 1,653 2,309 3,005 3,744 4,527
Economisire de energie (impact global), mii Gigajouli mii GJ 1,050 1,061 1,082 1,114 1,165 1,247 1,343 1,444 1,551 1,665 1,784
Costul energiei economisite (GJ gaz natural, media UE) mii lei 197,863 199,841 203,875 209,900 219,525 234,874 252,973 272,115 292,336 313,672 336,161
Economisire de energie, exclusiv sectorul privat GJ 0 0 10,800 32,065 72,324 142,860 227,876 318,318 414,375 516,238 624,105
Costul energiei economisite, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 2,035 6,042 13,628 26,919 42,938 59,979 78,079 97,273 117,598
Volum recuperat din depozitele de gunoi (impact local), m3: m3 162,264 163,887 166,885 171,218 177,959 188,530 200,940 214,051 227,886 242,469 257,826
Costul volumului recuperat din depozitul de gunoi mii lei 8,514 8,600 8,757 8,984 9,338 9,893 10,544 11,232 11,958 12,723 13,529
Volum recuperat din depozitele de gunoi, exclusiv sectorul privat: m3 0 0 1,360 4,038 9,107 17,989 28,694 40,082 52,177 65,003 78,586
Costul volumului recuperat din depozitul de gunoi, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 71 212 478 944 1,506 2,103 2,738 3,411 4,124
Beneficii nete totaleBeneficii nete (total beneficii - total costuri) mii lei 302,801 298,329 298,526 297,880 298,258 315,815 336,098 357,971 381,490 406,708 433,684
Beneficii nete (beneficii - costuri), exclusiv sectorul privat mii lei 0 -7,500 -10,362 -14,096 -16,838 -2,432 14,668 33,328 53,600 75,539 99,204Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu mii lei 91,018 84,428 80,301 73,194 63,246 64,330 65,190 66,520 68,337 70,657 73,497
Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu, exclusiv sectorul privat mii lei 0 -7,500 -12,546 -20,582 -31,468 -31,331 -31,428 -31,064 -30,223 -28,888 -27,044
Venituri FEN din plățile ecologice pe ambalaj pentru perioada 2013-2022 mii lei 1,230,739
Costuri totale pentru perioada 2013-2022, exclusiv costurile valorificării de fond suportate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 452,446
Costuri bugetare (din FEN), 2013-2022 mii lei 249,000
Media anuală a costurilor bugetare (din FEN) pentru perioada 2013-2022 mii lei 24,900
Beneficii totale pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 677,557
Beneficii totale (include doar beneficiile de mediu cu impact local) pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără
intervenţia statului
mii lei 215,958
Beneficii nete pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 225,110
Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat), mediu rural lei/tonă 5,342
Deşeuri de ambalaje colectate separat de serviciile de salubrizare, mediul rural, anii 2013-2017 tone 9,265
Deşeuri de ambalaje colectate separat de serviciile de salubrizare, mediul rural, anii 2013-2020 tone 43,754
3-3
Opţiunea 1: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxei ecologice per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
U/M Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10
Generarea deşeurilor reciclabile:Total deşeuri de ambalaje/reciclabile generate, tone/an: tone 248,182 251,904 255,683 259,518 263,411 267,362 271,372 275,443 279,575 283,768 288,025
Hârtie şi carton tone 89,657 91,002 92,367 93,753 95,159 96,586 98,035 99,506 100,998 102,513 104,051
Plastic tone 88,733 90,064 91,415 92,786 94,178 95,590 97,024 98,480 99,957 101,456 102,978
Metal tone 24,611 24,980 25,355 25,735 26,121 26,513 26,911 27,315 27,724 28,140 28,562
Sticlă tone 45,180 45,858 46,546 47,244 47,953 48,672 49,402 50,143 50,895 51,659 52,434
Valorificarea deşeurilor:Rata anuală de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total generate, % % 23% 23% 23% 29% 31% 33% 36% 37% 39% 42% 44%
Hârtie şi carton % 26% 25% 25% 32% 35% 36% 39% 41% 42% 44% 46%
Plastic % 11% 11% 11% 18% 20% 22% 25% 27% 29% 32% 34%
Metal % 8% 8% 8% 13% 15% 17% 20% 22% 24% 27% 29%
Sticlă % 49% 48% 48% 53% 55% 57% 59% 60% 62% 63% 65%
Rata anuală (de fond) de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total generate, contribuţia sectorului privat (fără intervenţii din partea statului), %% 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%
Hârtie şi carton % 26% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 24% 24%
Plastic % 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11%
Metal % 8% 8% 8% 7% 7% 7% 7% 7% 7% 7% 7%
Sticlă % 49% 48% 48% 48% 48% 47% 47% 47% 47% 46% 46%
Deşeuri de ambalaje colectate/valorificate de sectorul privat, tone/an: tone 56,858 57,426 58,000 58,580 59,166 59,758 60,355 60,959 61,569 62,184 62,806
Deşeuri de ambalaje valorificate de servicii de salubrizare din mediul rural, tone/an: tone 349 1,036 2,337 4,616 7,364 10,286 13,390 16,682 20,168
Gospodării rurale unde se colectează selectiv deşeurile mii gospodării 0 12 31 62 109 169 228 288 347 406
% din totalul gospodăriilor rurale % 1.8% 4.6% 9.2% 16.3% 25.2% 34.0% 42.9% 51.7% 60.6%
Deşeuri de ambalaje valorificate în mediul urban, tone/an: 15,279 20,714 24,164 28,895 32,029 35,364 38,907 42,664
Gospodării conectate anual la sistemul de colectare a deşeurilor de ambalaje mii gospodării 289 31 31 31 31 31 31 31
Gospodăriile urbane de unde se colectează selectiv deşeurile mii gospodării 289 320 351 382 413 444 476 507
% din totalul gospodăriilor urbane % 54.6% 60.5% 66.3% 72.2% 78.1% 84.0% 89.9% 95.7%
Resurse financiare disponibile pentru protecţia mediului:Venitul FEN din plata ecologică pe mărfuri şi ambalaj mii lei 202,028 346,475 432,057 438,502 445,043 451,683 458,422 465,262 472,205 479,251 486,404Venitul FEN din plata ecologică pe mărfuri mii lei 120,608 231,482 230,000 233,450 236,952 240,506 244,114 247,775 251,492 255,264 259,093
Venitul din plata pe ambalajele importate (cu şi fără produs) mii lei 81,420 114,993
Venitul din plata ecologică pe cantitatea şi tipul ambalajului cu produs introdus pe piaţă mii lei 202,057 205,052 208,091 211,177 214,308 217,487 220,713 223,987 227,311
Cheltuieli pentru gestionarea deşeurilor reciclabile:Cheltuieli bugetare (din FEN) care ţin de gestionarea deşeurilor de ambalaj mii lei 7,500 67,243 50,529 61,029 61,029 61,029 61,029 61,029 61,029 44,361
% cheltuielilor din plaţile ecologice pe ambalaj % 6.5% 33.3% 24.6% 29.3% 28.9% 28.5% 28.1% 27.7% 27.2% 19.5%% cheltuielilor din plaţile ecologice pe mărfuri şi ambalaj % 0.0% 2.2% 15.6% 11.5% 13.7% 13.5% 13.3% 13.1% 12.9% 12.7% 9.1%
Investiţii în infrastructura de gestionare a deşeurilor reciclabile/de ambalaj la sate mii lei 7,500 12,000 19,500 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000
% cheltuielilor din plaţile ecologice pe ambalaj % 0.0% 6.5% 5.9% 9.5% 14.4% 14.2% 14.0% 13.8% 13.6% 13.4% 13.2%
% cheltuielilor din plaţile ecologice pe mărfuri şi ambalaj % 0.0% 2.2% 2.8% 4.4% 6.7% 6.6% 6.5% 6.4% 6.4% 6.3% 6.2%
Costuri de operare pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile, mediu rural mii lei 1,464 3,806 7,611 13,466 20,784 28,102 35,420 42,738 50,056
Costuri de operare pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile, mediu urban mii lei 0 28,928 39,219 45,751 54,708 60,643 66,957 73,664 80,778
Costuri operaţionale totale pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile mii lei 0 1,464 32,734 46,830 59,217 75,492 88,745 102,377 116,403 130,834
Cheltuieli totale pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje (nu include sectorul privat) mii lei 7,500 68,706 83,262 107,859 120,245 136,521 149,774 163,406 177,431 175,195
Venituri potenţiale din realizarea materialelor reciclabile:Beneficii din comercializarea materialelor utile recuperate mii lei 91,018 91,928 93,765 131,641 148,499 163,373 182,432 198,290 215,095 232,880 251,679
Beneficii din comercializarea materialelor utile recuperate (exclusiv sectorul privat) mii lei 0 0 917 37,864 53,785 67,711 85,814 100,706 116,535 133,335 151,138
Valoarea estimată a materialelor utile recuperate de sectorul privat: mii lei 91,018 91,928 92,848 93,776 94,714 95,661 96,618 97,584 98,560 99,545 100,541
Valoarea materialelor utile recuperate de serviciile de salubrizare din mediul rural: mii lei 0 917 2,724 6,143 12,135 19,356 27,038 35,197 43,850 53,012
% din cheltuielile operaţionale pentru colectarea-sortarea materialelor reciclabile % 0.0% 62.7% 71.6% 80.7% 90.1% 93.1% 96.2% 99.4% 102.6% 105.9%
Diferenţa dintre valoarea materialelor reciclate şi cheltuielile operaţionale pentru colectarea şi sortarea acestoramii lei 0 -546 -1,082 -1,468 -1,331 -1,428 -1,064 -223 1,112 2,956
Valoarea materialelor utile recuperate din mediul urban: mii lei 0 0 35,141 47,642 55,577 66,458 73,667 81,338 89,485 98,126
% din cheltuielile operaţionale pentru colectarea-sortarea materialelor reciclabile % 0.0% 0.0% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5%
Diferenţa dintre valoarea materialelor reciclate şi cheltuielile operaţionale pentru colectarea şi sortarea acestoramii lei 0 0 6,213 8,423 9,826 11,750 13,024 14,380 15,821 17,349
3-4
Beneficii de mediuTotal beneficii de mediu mii lei 211,783 213,901 218,224 310,382 351,194 387,016 432,975 471,099 511,506 554,274 599,483
Beneficii de mediu, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 2,185 6,486 14,630 28,899 46,096 64,391 83,822 104,428 126,248Reducerea emisiilor cu efect de seră (impact global), tone CO2 eq. tone CO2 eq 47,169 47,640 48,800 72,066 82,727 92,523 105,038 115,661 126,926 138,854 151,469
Costul cantităţii de CO2 reduse mii lei 5,406 5,460 5,592 8,259 9,481 10,603 12,037 13,255 14,546 15,913 17,358
Reducerea emisiilor cu efect de seră, exclusiv sectorul privat tone CO2 eq 0 0 684 23,468 33,643 42,948 54,967 65,090 75,849 87,267 99,365
Costul cantităţii de CO2 reduse, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 78 2,689 3,856 4,922 6,299 7,459 8,692 10,001 11,387
Economisire de energie (impact global), mii Gigajouli mii GJ 1,050 1,061 1,082 1,540 1,743 1,921 2,149 2,338 2,538 2,750 2,974
Costul energiei economisite (GJ gaz natural, media UE) mii lei 197,863 199,841 203,875 290,203 328,395 361,877 404,841 440,458 478,207 518,162 560,397
Economisire de energie, exclusiv sectorul privat GJ 0 0 10,800 458,242 650,114 816,879 1,033,857 1,211,735 1,400,817 1,601,491 1,814,154
Costul energiei economisite, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 2,035 86,345 122,498 153,921 194,806 228,322 263,950 301,762 341,834
Volum recuperat din depozitele de gunoi (impact local), m3: m3 162,264 163,887 166,885 227,170 253,816 277,020 306,756 331,346 357,394 384,950 414,066
Costul volumului recuperat din depozitul de gunoi mii lei 8,514 8,600 8,757 11,920 13,318 14,536 16,096 17,387 18,753 20,199 21,727
Volum recuperat din depozitele de gunoi, exclusiv sectorul privat: m3 0 0 1,360 59,990 84,964 106,479 134,509 157,377 181,685 207,484 234,825
Costul volumului recuperat din depozitul de gunoi, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 71 3,148 4,458 5,587 7,058 8,258 9,533 10,887 12,322
Beneficii nete totaleBeneficii nete (total beneficii - total costuri) mii lei 302,801 298,329 243,283 358,760 391,834 430,143 478,885 519,615 563,195 609,723 675,967
Beneficii nete (beneficii - costuri), exclusiv sectorul privat mii lei 0 -7,500 -65,604 46,784 76,738 111,896 157,456 194,971 235,305 278,554 341,486
Beneficii nete (Opţiunea 1 - status quo) mii lei 0 0 -55,243 60,880 93,576 114,329 142,788 161,644 181,705 203,015 242,283
Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu mii lei 91,018 84,428 25,059 48,378 40,640 43,127 45,911 48,516 51,689 55,449 76,484
Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu, exclusiv sectorul privat mii lei 0 -7,500 -67,789 -45,398 -54,074 -52,534 -50,707 -49,068 -46,871 -44,096 -24,057
Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu (Opţiunea 1 - status quo) mii lei 0 0 -55,243 -24,816 -22,606 -21,203 -19,279 -18,004 -16,648 -15,208 2,988
Venituri FEN din plăţile/taxele pe ambalaj pentru perioada 2013-2022 mii lei 2,045,176
Costuri totale pentru perioada 2013-2022, exclusiv costurile valorificării de fond suportate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 1,189,900
Costuri bugetare (din FEN), 2013-2022 mii lei 535,805
Media anuală a costurilor bugetare (din FEN) pentru perioada 2013-2022 mii lei 53,581
Beneficii totale pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 2,559,987
Beneficii totale (include doar beneficiile de mediu cu impact local) pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără
intervenţia statului
mii lei 809,130
Beneficii nete pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 1,370,087
Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat), mediul urban şi rural lei/tonă 3,408
Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat) în mediul rural lei/tonă 5,342
Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat) în mediul urban lei/tonă 2,789
Deşeuri de ambalaje colectate separat din mediul rural şi urban, anii 2013-2017 tone 76,106
Deşeuri de ambalaje colectate separat din mediul rural şi urban, anii 2013-2020 tone 217,582
3-5
Opţiunea 2: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea schemei cu privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra
ambalajelor introduse pe piaţă
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
U/M Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10
Generarea deşeurilor reciclabile:Total deşeuri de ambalaje/reciclabile generate, tone/an: tone 248,182 251,904 255,683 259,518 263,411 267,362 271,372 275,443 279,575 283,768 288,025
Hârtie şi carton tone 89,657 91,002 92,367 93,753 95,159 96,586 98,035 99,506 100,998 102,513 104,051
Plastic tone 88,733 90,064 91,415 92,786 94,178 95,590 97,024 98,480 99,957 101,456 102,978
Metal tone 24,611 24,980 25,355 25,735 26,121 26,513 26,911 27,315 27,724 28,140 28,562
Sticlă tone 45,180 45,858 46,546 47,244 47,953 48,672 49,402 50,143 50,895 51,659 52,434
Valorificarea deşeurilor:Rata anuală de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total generate, % % 23% 23% 23% 28% 31% 32% 34% 35% 37% 38% 40%
Hârtie şi carton % 26% 25% 25% 31% 34% 35% 37% 38% 39% 41% 42%
Plastic % 11% 11% 11% 17% 20% 21% 23% 25% 27% 29% 30%
Metal % 8% 8% 8% 12% 15% 16% 18% 20% 22% 24% 26%
Sticlă % 49% 48% 48% 52% 55% 55% 57% 58% 59% 60% 61%
Rata anuală (de fond) de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total generate, contribuţia sectorului privat (fără intervenţii din partea statului), %% 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%
Hârtie şi carton % 26% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 24% 24%
Plastic % 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11%
Metal % 8% 8% 8% 7% 7% 7% 7% 7% 7% 7% 7%
Sticlă % 49% 48% 48% 48% 48% 47% 47% 47% 47% 46% 46%
Obiectivele de valorificare a deşeurilor de ambalaje % 23 32 37 40
Hârtie şi carton (inclusiv hârtie/carton în compoziţie cu plastic) % 25 35 39 42
Plastic % 11 21 27 30
Metal % 8 16 22 26
Sticlă % 48 55 59 61
Deşeuri de ambalaje colectate/valorificate de sectorul privat, tone/an: tone 56,858 57,426 58,000 58,580 59,166 59,758 60,355 60,959 61,569 62,184 62,806
Deşeuri de ambalaje valorificate de servicii de salubrizare din mediul rural, tone/an:tone 349 1,036 2,337 4,616 7,364 10,286 13,390 16,682 20,168
Gospodării rurale unde se colectează selectiv deşeurile mii gospodării 0 12 31 62 109 169 228 288 347 406
% din totalul gospodăriilor rurale % 1.8% 4.6% 9.2% 16.3% 25.2% 34.0% 42.9% 51.7% 60.6%
Deşeuri de ambalaje valorificate în mediul urban, tone/an: 12,558 19,385 20,498 23,822 25,724 27,726 29,831 32,043
Gospodării conectate anual la sistemul de colectare a deşeurilor de ambalaje mii gospodării 237 51 13 13 13 13 13 13
Gospodăriile urbane de unde se colectează selectiv deşeurile mii gospodării 237 289 302 315 329 342 356 369
% din totalul gospodăriilor urbane % 44.9% 54.6% 57.1% 59.6% 62.1% 64.7% 67.2% 69.7%
Resurse financiare disponibile pentru protecţia mediului:Venitul FEN din plata ecologică pe mărfuri şi ambalaj mii lei 202,028 346,475 230,000 233,450 236,952 240,506 244,114 247,775 251,492 255,264 259,093Venitul FEN din plata ecologică pentru mărfuri mii lei 120,608 231,482 230,000 233,450 236,952 240,506 244,114 247,775 251,492 255,264 259,093
Venitul din plata pe ambalajele importate (cu şi fără produs) mii lei 81,420 114,993
Venitul Asociaţiei(lor) de Gestionare a Deşeurilor de Ambalaje mii lei 34,864 39,762 44,798 46,368 47,974 49,618 51,301 53,023 53,813
Cheltuieli pentru gestionarea deşeurilor reciclabile:Cheltuieli bugetare (din FEN) pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje mii lei 7,500 450 200 200 200 200 200 200 200 200
% cheltuielilor din plăţile ecologice pe mărfuri şi ambalaj % 2.2% 0.2% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1%
Investiţii în infrastructură rurală pentru sortare şi balotare a materialile reciclabile (anul 2013):mii lei 7,500
Cheltuieli Asociaţia de Gestionare a Deşeurilor de Ambalaje (AGDA) mii lei 54,222 34,876 44,733 44,733 44,733 44,733 44,733 44,733 44,733
% veniturile AGDA acumulate din tarifele pe ambalaj 155.5% 87.7% 99.9% 96.5% 93.2% 90.2% 87.2% 84.4% 83.1%
Costuri de operare pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile (acoperite de tariful perceput populaţiei de serviciile de salubrizare), mediu ruralmii lei 1,464 3,806 7,611 13,466 20,784 28,102 35,420 42,738 50,056
Costuri de operare pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile, mediu urbanmii lei 0 25,073 38,703 40,926 47,562 51,359 55,357 59,560 63,977
Costuri operaţionale totale pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile (acoperite de servicii de salubrizare din tarif şi costul materialelor recuperate)mii lei 0 1,464 28,879 46,315 54,392 68,346 79,461 90,777 102,298 114,033
Cheltuieli totale pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje mii lei 7,500 56,135 63,954 91,248 99,325 113,279 124,394 135,710 147,231 158,966
Venituri potenţiale din realizarea materialelor reciclabile:Beneficii din comercializarea materialelor utile recuperate mii lei 91,018 91,928 93,765 125,383 145,442 154,941 170,763 183,786 197,526 212,006 227,252
Beneficii din comercializarea materialelor utile recuperate (exclusiv sectorul privat)mii lei 0 0 917 31,607 50,728 59,280 74,146 86,202 98,966 112,461 126,711
Valoarea estimată a materialelor utile recuperate de sectorul privat: mii lei 91,018 91,928 92,848 93,776 94,714 95,661 96,618 97,584 98,560 99,545 100,541
Valoarea materialelor utile recuperate de serviciile de salubrizare din mediul rural:mii lei 0 0 917 2,724 6,143 12,135 19,356 27,038 35,197 43,850 53,012
% din cheltuielile operaţionale pentru colectarea-sortarea materialelor reciclabile % 0.0% 62.7% 71.6% 80.7% 90.1% 93.1% 96.2% 99.4% 102.6% 105.9%
Diferenţa dintre valoarea materialelor reciclate şi cheltuielile operaţionale pentru colectarea şi sortarea acestoramii lei 0 -546 -1,082 -1,468 -1,331 -1,428 -1,064 -223 1,112 2,956
Valoarea materialelor utile recuperate din mediul urban: mii lei 0 28,883 44,585 47,146 54,790 59,164 63,769 68,611 73,699
% din cheltuielile operaţionale pentru colectarea-sortarea materialelor reciclabile % 0.0% 0.0% 115.2% 115.2% 115.2% 115.2% 115.2% 115.2% 115.2% 115.2%
Diferenţa dintre valoarea materialelor reciclate şi cheltuielile operaţionale pentru colectarea şi sortarea acestoramii lei 0 0 3,810 5,882 6,219 7,228 7,805 8,412 9,051 9,722
3-6
Beneficii de mediuTotal beneficii de mediu mii lei 211,783 213,901 218,224 295,123 343,739 366,456 404,520 435,731 468,662 503,370 539,914
Beneficii de mediu, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 2,176 76,897 123,298 143,755 179,525 208,415 238,998 271,331 305,472Reducerea emisiilor cu efect de seră (impact global), tone CO2 eq. tone CO2 eq 47,169 47,640 48,800 68,249 80,862 87,379 97,919 106,813 116,207 126,119 136,566
Costul cantităţii de CO2 reduse mii lei 5,406 5,460 5,592 7,821 9,267 10,014 11,222 12,241 13,317 14,453 15,650
Reducerea emisiilor cu efect de seră, exclusiv sectorul privat tone CO2 eq 0 0 608 19,426 31,271 36,802 46,250 54,008 62,223 70,909 80,083
Costul cantităţii de CO2 reduse, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 70 2,226 3,584 4,218 5,300 6,189 7,131 8,126 9,178
Economisire de energie (impact global), mii Gigajouli mii GJ 1,050 1,061 1,082 1,464 1,706 1,818 2,007 2,162 2,325 2,497 2,678
Costul energiei economisite (GJ gaz natural, media UE) mii lei 197,863 199,841 203,875 275,904 321,409 342,611 378,177 407,316 438,059 470,461 504,577
Economisire de energie, exclusiv sectorul privat GJ 0 0 10,800 382,355 613,036 714,629 892,349 1,035,844 1,187,745 1,348,335 1,517,907
Costul energiei economisite, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 2,035 72,046 115,512 134,655 168,142 195,180 223,802 254,061 286,013
Volum recuperat din depozitele de gunoi (impact local), m3: m3 162,264 163,887 166,885 217,207 248,949 263,596 288,178 308,253 329,420 351,714 375,172
Costul volumului recuperat din depozitul de gunoi mii lei 8,514 8,600 8,757 11,397 13,063 13,832 15,121 16,175 17,286 18,455 19,686
Volum recuperat din depozitele de gunoi, exclusiv sectorul privat: m3 0 0 1,360 50,027 80,096 93,055 115,931 134,285 153,711 174,248 195,932
Costul volumului recuperat din depozitul de gunoi, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 71 2,625 4,203 4,883 6,083 7,046 8,066 9,143 10,281
Beneficii nete totaleBeneficii nete (total beneficii - total costuri) mii lei 302,801 298,329 255,854 356,552 397,933 422,072 462,004 495,123 530,478 568,144 608,199
Beneficii nete (beneficii - costuri), exclusiv sectorul privat mii lei 0 -7,500 -53,042 44,550 82,779 103,710 140,392 170,223 202,255 236,560 273,217
Beneficii nete (Opţiunea 1 - status quo) mii lei 0 0 -42,672 58,671 99,675 106,257 125,907 137,152 148,988 161,436 174,515
Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu mii lei 91,018 84,428 37,630 61,429 54,194 55,616 57,484 59,392 61,816 64,775 68,286
Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu, exclusiv sectorul privat mii lei 0 -7,500 -55,218 -32,347 -40,520 -40,045 -39,133 -38,192 -36,744 -34,771 -32,255
Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu (Opţiunea 1 - status quo) mii lei 0 0 -42,672 -11,765 -9,052 -8,714 -7,705 -7,128 -6,521 -5,882 -5,211
Venituri FEN din plăţile pe ambalaj, anul 2013 mii lei 114,993
Venituri AGDA din tariful de preluare a responsabilității asupra ambalajului, perioada 2014-2022 mii lei 421,520
Costuri totale pentru perioada 2013-2022, exclusiv costurile valorificării de fond suportate de sectorul privat fără intervenţie mii lei 997,744
Costuri bugetare (din FEN), anul 2013 mii lei 9,549
Costuri suportate de Asociaţia pentru Gestionarea Deşeurilor de Ambalaje (AGDA), 2014-2022 mii lei 402,232
Costuri medii anuale suportate de Asociaţia pentru Gestionarea Deşeurilor de Ambalaje (AGDA), 2014-2022 mii lei 44,692
Beneficii totale pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţie mii lei 2,190,886
Beneficii totale (include doar beneficiile de mediu cu impact local) pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără
intervenţie
mii lei 693,420
Beneficii nete pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţie mii lei 1,193,143
Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat), mediul urban şi rural lei/tonă 3,353
Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat) în mediul rural lei/tonă 5,342
Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat) în mediul urban lei/tonă 2,456
Deşeuri de ambalaje colectate separat din mediul rural şi urban, anii 2013-2017 tone 67,533
Deşeuri de ambalaje colectate separat din mediul rural şi urban, anii 2013-2020 tone 187,878
3-7
Opţiunea 3: Dezvoltarea infrastructurii de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din mediul urban şi rural, utilizând sursele acumulate din plăţile ecologice pe ambalaj,
cu trecerea, ulterioară, la sistemul de comercializare a certificatelor de reciclare şi export al deşeurilor de ambalaje 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
U/M Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10
Generarea deşeurilor reciclabile:Total deşeuri de ambalaje/reciclabile generate, tone/an: tone 248,182 251,904 255,683 259,518 263,411 267,362 271,372 275,443 279,575 283,768 288,025
Hârtie şi carton tone 89,657 91,002 92,367 93,753 95,159 96,586 98,035 99,506 100,998 102,513 104,051
Plastic tone 88,733 90,064 91,415 92,786 94,178 95,590 97,024 98,480 99,957 101,456 102,978
Metal tone 24,611 24,980 25,355 25,735 26,121 26,513 26,911 27,315 27,724 28,140 28,562
Sticlă tone 45,180 45,858 46,546 47,244 47,953 48,672 49,402 50,143 50,895 51,659 52,434
Valorificarea deşeurilor:Rata anuală de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total generate, % % 23% 23% 23% 29% 31% 33% 36% 37% 39% 42% 44%
Hârtie şi carton % 26% 25% 25% 32% 35% 36% 39% 41% 42% 44% 46%
Plastic % 11% 11% 11% 18% 20% 22% 25% 27% 29% 32% 34%
Metal % 8% 8% 8% 13% 15% 17% 20% 22% 24% 27% 29%
Sticlă % 49% 48% 48% 53% 55% 57% 59% 60% 62% 63% 65%
Rata anuală (de fond) de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total generate, contribuţia sectorului privat (fără intervenţii din partea statului), %% 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%
Hârtie şi carton % 26% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 24% 24%
Plastic % 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11%
Metal % 8% 8% 8% 7% 7% 7% 7% 7% 7% 7% 7%
Sticlă % 49% 48% 48% 48% 48% 47% 47% 47% 47% 46% 46%
Deşeuri de ambalaje colectate/valorificate de sectorul privat, tone/an: tone 56,858 57,426 58,000 58,580 59,166 59,758 60,355 60,959 61,569 62,184 62,806
Deşeuri de ambalaje valorificate de servicii de salubrizare din mediul rural, tone/an:tone 349 1,036 2,337 4,616 7,364 10,286 13,390 16,682 20,168
Gospodării rurale unde se colectează selectiv deşeurile mii gospodării 0 12 31 62 109 169 228 288 347 406
% din totalul gospodăriilor rurale % 1.8% 4.6% 9.2% 16.3% 25.2% 34.0% 42.9% 51.7% 60.6%
Deşeuri de ambalaje valorificate în mediul urban, tone/an: 15,279 20,714 24,164 28,895 32,029 35,364 38,907 42,664
Gospodării conectate anual la sistemul de colectare a deşeurilor de ambalaje mii gospodării 289 31 31 31 31 31 31 31
Gospodăriile urbane de unde se colectează selectiv deşeurile mii gospodării 289 320 351 382 413 444 476 507
% din totalul gospodăriilor urbane % 54.6% 60.5% 66.3% 72.2% 78.1% 84.0% 89.9% 95.7%
Resurse financiare disponibile pentru protecţia mediului:Venitul FEN din plata ecologică pe mărfuri şi ambalaj mii lei 202,028 346,475 351,672 356,947 362,301 367,736 373,252 378,851 384,534 390,302 396,156Venitul FEN din plata ecologică pe mărfuri mii lei 120,608 231,482 234,954 238,478 242,056 245,686 249,372 253,112 256,909 260,763 264,674
Venitul din plata pe ambalajele importate (cu şi fără produs) mii lei 81,420 114,993 116,718 118,469 120,246 122,049 123,880 125,738 127,624 129,539 131,482
Cheltuieli pentru gestionarea deşeurilor reciclabile:Cheltuieli bugetare (din FEN) care ţin de gestionarea deşeurilor de ambalaj mii lei 7,500 66,993 50,529 61,029 61,029 61,029 61,029 61,029 61,029 44,361
% cheltuielilor din plaţile ecologice pe ambalaj % 6.5% 57.4% 42.7% 50.8% 50.0% 49.3% 48.5% 47.8% 47.1% 33.7%% cheltuielilor din plaţile ecologice pe mărfuri şi ambalaj % 0.0% 2.2% 19.0% 14.2% 16.8% 16.6% 16.4% 16.1% 15.9% 15.6% 11.2%
Investiţii în infrastructura de gestionare a deşeurilor reciclabile/de ambalaj la sate mii lei 7,500 12,000 19,500 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000
% cheltuielilor din plaţile ecologice pe ambalaj % 0.0% 6.5% 10.3% 16.5% 24.9% 24.6% 24.2% 23.9% 23.5% 23.2% 22.8%
% cheltuielilor din plaţile ecologice pe mărfuri şi ambalaj % 0.0% 2.2% 3.4% 5.5% 8.3% 8.2% 8.0% 7.9% 7.8% 7.7% 7.6%
Costuri de operare pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile, mediu ruralmii lei 1,464 3,806 7,611 13,466 20,784 28,102 35,420 42,738 50,056
Costuri de operare pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile, mediu urbanmii lei 0 28,928 39,219 45,751 54,708 60,643 66,957 73,664 80,778
Costuri operaţionale totale pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabilemii lei 0 1,464 32,734 46,830 59,217 75,492 88,745 102,377 116,403 130,834
Cheltuieli totale pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje (nu include sectorul privat)mii lei 7,500 68,456 83,262 107,859 120,245 136,521 149,774 163,406 177,431 175,195
Venituri potenţiale din realizarea materialelor reciclabile:Beneficii din comercializarea materialelor utile recuperate mii lei 91,018 91,928 93,765 131,641 148,499 163,373 182,432 198,290 215,095 232,880 251,679
Beneficii din comercializarea materialelor utile recuperate (exclusiv sectorul privat)mii lei 0 0 917 37,864 53,785 67,711 85,814 100,706 116,535 133,335 151,138
Valoarea estimată a materialelor utile recuperate de sectorul privat: mii lei 91,018 91,928 92,848 93,776 94,714 95,661 96,618 97,584 98,560 99,545 100,541
Valoarea materialelor utile recuperate de serviciile de salubrizare din mediul rural:mii lei 0 917 2,724 6,143 12,135 19,356 27,038 35,197 43,850 53,012
% din cheltuielile operaţionale pentru colectarea-sortarea materialelor reciclabile % 0.0% 62.7% 71.6% 80.7% 90.1% 93.1% 96.2% 99.4% 102.6% 105.9%
Diferenţa dintre valoarea materialelor reciclate şi cheltuielile operaţionale pentru colectarea şi sortarea acestoramii lei 0 -546 -1,082 -1,468 -1,331 -1,428 -1,064 -223 1,112 2,956
Valoarea materialelor utile recuperate din mediul urban: mii lei 0 0 35,141 47,642 55,577 66,458 73,667 81,338 89,485 98,126
% din cheltuielile operaţionale pentru colectarea-sortarea materialelor reciclabile % 0.0% 0.0% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5%
Diferenţa dintre valoarea materialelor reciclate şi cheltuielile operaţionale pentru colectarea şi sortarea acestoramii lei 0 0 6,213 8,423 9,826 11,750 13,024 14,380 15,821 17,349
3-8
Beneficii de mediuTotal beneficii de mediu mii lei 211,783 213,901 218,224 310,382 351,194 387,016 432,975 471,099 511,506 554,274 599,483
Beneficii de mediu, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 2,185 6,486 14,630 28,899 46,096 64,391 83,822 104,428 126,248Reducerea emisiilor cu efect de seră (impact global), tone CO2 eq. tone CO2 eq 47,169 47,640 48,800 72,066 82,727 92,523 105,038 115,661 126,926 138,854 151,469
Costul cantităţii de CO2 reduse mii lei 5,406 5,460 5,592 8,259 9,481 10,603 12,037 13,255 14,546 15,913 17,358
Reducerea emisiilor cu efect de seră, exclusiv sectorul privat tone CO2 eq 0 0 684 23,468 33,643 42,948 54,967 65,090 75,849 87,267 99,365
Costul cantităţii de CO2 reduse, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 78 2,689 3,856 4,922 6,299 7,459 8,692 10,001 11,387
Economisire de energie (impact global), mii Gigajouli mii GJ 1,050 1,061 1,082 1,540 1,743 1,921 2,149 2,338 2,538 2,750 2,974
Costul energiei economisite (GJ gaz natural, media UE) mii lei 197,863 199,841 203,875 290,203 328,395 361,877 404,841 440,458 478,207 518,162 560,397
Economisire de energie, exclusiv sectorul privat GJ 0 0 10,800 458,242 650,114 816,879 1,033,857 1,211,735 1,400,817 1,601,491 1,814,154
Costul energiei economisite, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 2,035 86,345 122,498 153,921 194,806 228,322 263,950 301,762 341,834
Volum recuperat din depozitele de gunoi (impact local), m3: m3 162,264 163,887 166,885 227,170 253,816 277,020 306,756 331,346 357,394 384,950 414,066
Costul volumului recuperat din depozitul de gunoi mii lei 8,514 8,600 8,757 11,920 13,318 14,536 16,096 17,387 18,753 20,199 21,727
Volum recuperat din depozitele de gunoi, exclusiv sectorul privat: m3 0 0 1,360 59,990 84,964 106,479 134,509 157,377 181,685 207,484 234,825
Costul volumului recuperat din depozitul de gunoi, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 71 3,148 4,458 5,587 7,058 8,258 9,533 10,887 12,322
Beneficii nete totaleBeneficii nete (total beneficii - total costuri) mii lei 302,801 298,329 243,533 358,760 391,834 430,143 478,885 519,615 563,195 609,723 675,967
Beneficii nete (beneficii - costuri), exclusiv sectorul privat mii lei 0 -7,500 -65,354 46,784 76,738 111,896 157,456 194,971 235,305 278,554 341,486
Beneficii nete (Opţiunea 1 - status quo) mii lei 0 0 -54,993 60,880 93,576 114,329 142,788 161,644 181,705 203,015 242,283
Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu mii lei 91,018 84,428 25,309 48,378 40,640 43,127 45,911 48,516 51,689 55,449 76,484
Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu, exclusiv sectorul privat mii lei 0 -7,500 -67,539 -45,398 -54,074 -52,534 -50,707 -49,068 -46,871 -44,096 -24,057
Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu (Opţiunea 1 - status quo) mii lei 0 0 -54,993 -24,816 -22,606 -21,203 -19,279 -18,004 -16,648 -15,208 2,988
Venituri FEN din plăţile ecologice pe ambalaj pentru perioada 2013-2022 mii lei 1,230,739
Costuri totale pentru perioada 2013-2022, exclusiv costurile valorificării de fond suportate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 1,189,650
Costuri bugetare (din FEN), 2013-2022 mii lei 535,555
Media anuală a costurilor bugetare (din FEN) pentru perioada 2013-2022 mii lei 53,556
Beneficii totale pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 2,559,987
Beneficii totale (include doar beneficiile de mediu cu impact local) pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără
intervenţia statului
mii lei 809,130
Beneficii nete pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 1,370,337
Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat), mediul urban şi rural lei/tonă 3,408
Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat) în mediul rural lei/tonă 5,342
Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat) în mediul urban lei/tonă 2,788
Deşeuri de ambalaje colectate separat din mediul rural şi urban, anii 2013-2017 tone 76,106
Deşeuri de ambalaje colectate separat din mediul rural şi urban, anii 2013-2020 tone 217,582
4-1
Anexa 4. Analiza multicriterială a impacturilor opţiunilor
Pondere
Criteriile de evaluare -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 5 (0-1)
Impact fiscal -4 0.2 -0.8
Impact economic 3 0.2 0.6
Impact administrativ 0 0.1 0
Impact social 2 0.2 0.4
Impact asupra mediului 2 0.3 0.6
Impact fiscal -5 0.2 -1
Impact economic 5 0.2 1
Impact administrativ -5 0.1 -0.5
Impact social 5 0.2 1
Impact asupra mediului 5 0.3 1.5
Impact fiscal -1 0.2 -0.2
Impact economic 5 0.2 1
Impact administrativ -1 0.1 -0.1
Impact social 0.2 0.8
Impact asupra mediului 0.3 1.2
Impact fiscal -5 0.2 -1
Impact economic 0.2 1
Impact administrativ -2 0.1 -0.2
Impact social 0.2 1
Impact asupra mediului 0.3 1.5
2.35
Opţiunea 2: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea schemei cu privire la responsabilitatea
producătorului/importatorului asupra ambalajelor introduse pe piaţă
2.7
5
5
4
4
Opţiunea 3: Dezvoltarea infrastructurii de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din mediul urban şi rural, utilizând sursele acumulate din plăţile ecologice pe
ambalaj, cu trecerea, ulterioară, la sistemul de comercializare a certificatelor de reciclare şi export al deşeurilor de ambalaje
Opţiunea 1: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxei ecologice per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă
2
Impact4
Opţiunea 0: Status quo - fără intervenţii suplimentare în procesul de gestionare a deşeurilor reciclabile
0.8
Pondere (de la -5 la +5)
Magnitudinea impactului pentru fiecare opţiune a fost apreciată de către grupul de lucru utilizând scala de la -5 (impact
înalt negativ) la +5 (impact înalt pozitiv), în baza următoarelor principii:
Impact fiscal
(-5) -- impact fiscal negativ înalt, presupunând cheltuieli majore din bugetul public;
(+5) -- impact fiscal pozitiv înalt, presupunând o acţiune pozitivă asupra bugetului public.
Impact economic
(-5) -- impact economic negativ înalt, presupunând o afectare gravă a agenţilor economici;
(+5) -- impact economic pozitiv înalt, presupunând o acţiune pozitivă asupra agenţilor economici (venituri sporite).
Impact administrativ
(-5) -- impact administrativ negativ înalt, necesitatea unor resurse administrative majore;
(+5) -- impact administrativ pozitiv înalt, nu necesită costuri şi resurse administrative.
Impact social
(-5) -- impact social negativ înalt, povară înaltă asupra populaţiei;
(+5) -- impact social pozitiv înalt, beneficii majore pentru populaţie.
Impact asupra mediului
(-5) -- impact negativ înalt asupra mediului, afectarea gravă a mediului (rata joasă de valorificare/reciclare a deşeurilor de
ambalaje, poluare înaltă în urma gestionării inadecvate a deşeurilor de ambalaje);
(+5) -- efect pozitiv înalt asupra mediului, îmbunătăţire semnificativă a condiţiilor de mediu (rată înaltă de
valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje, reducerea poluării în urma gestionării corespunzătoare a deşeurilor de
ambalaje).
5-1
Anexa 5. Analiza impactului „Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 1540-XIII din
25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului” asupra veniturilor acumulate din plăţile
ecologice pe ambalaje
Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata
pentru poluarea mediului, iniţiat de Ministerul Economiei1, are ca scop principal eliminarea modului
discriminatoriu de percepere a plăţilor ecologice pentru produsele în ambalaje de plastic şi “Tetra-Pack”
importate. Astfel, acest proiect de lege ţine să propună un şir de modificări la plăţile ecologice pentru
ambalajele goale (folosite de producătorii locali la ambalarea produselor plasate de ei pe piaţă) şi cele cu produs
importate, în scopul egalării nivelului acestora începând cu anul 2013.
Analiza impactului acestui proiect de lege se bazează pe ultimele decizii (august 2012) luate asupra modului de
modificare a plăţilor ecologice. Pentru analiză s-a utilizat datele oferite de Serviciul Vamal privind importurile
mărfurilor în anul 2011.
Se estimează, că odată cu aprobarea proiectului de modificare a legii privind plata pentru poluarea mediului, din
anul 2013 veniturile din plăţile ecologice pe mărfuri şi ambalaj de plastic şi „Tetra-Pack” (cu şi fără produs),
vor creşte cu circa 68% faţă de anul 2011, ajungând la cca 346.5 mil lei. Creşterea dată se va realiza în principal
pe seama măririi taxei pentru uleiuri şi produse petroliere (vezi fig. 1). Totodată, vor creşte esenţial (de cca 33
ori) şi veniturile acumulate din plăţile ecologice pe ambalaje goale din hârtie/carton impregnante cu plastic (de
tip Terra-Pack). Se estimează că veniturile din plăţile ecologice pe ambalajele goale din plastic vor scădea cu
19%. Veniturile din plăţile ecologice pe ambalajele din plastic cu produs vor creştere cu cca 25%, iar pe
ambalajele de tip „Tetra-Pack” cu produs vor scădea cu circa 50%.
Modificările cu privire la taxarea ambalajelor şi impactul acestora asupra plăţilor ecologic percepute
Proiectul de modificare a legii cu privire la plata pentru poluarea mediului prevede un şir de modificări care ţin
anume de plata ecologică pentru ambalajele importate. Astfel, plata ecologică se modifică pentru ambalajele
goale din hârtie/cartoane cretate sau impregnate cu material plastic (poziţiile tarifare 481151000, 481159000,
481160000) şi va constitui 6% din costul mărfii în vamă dar nu mai puţin de 20 lei per kg. Ţinând cont de faptul
că un kg de aceste produse costă cca 39 lei (6% din care reprezintă doar 2.34 lei), toată cantitatea de ambalaje
va fi taxată la 20 lei per kg. În rezultat plăţile ecologice vor constitui cca 29.2 mil lei per an ceea ce înseamnă o
creştere de mai mult de 33 ori în comparaţie cu modul precedent de taxare (vezi tab. 5.1).
În ceea ce priveşte plăţile ecologice pentru ambalajele goale din materiale plastice, se operează următoarea
schimbare: se include o poziţie tarifară nouă - 392330 (bidoane, sticle, flacoane şi articole similare) pentru care
plata ecologică va constitui 6% din costul mărfii în vamă, dar nu mai puţin de: 50 bani per unitate de ambalaj cu
1 Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.l540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului.
0
20,000
40,000
60,000
80,000
100,000
120,000
140,000
160,000
Fig. 1 Veniturile FEN din plata ecologoică pe ambalaj şi categoriile principale de mărfuri
conform Anexei 8, mii lei
a. 2011
a. 2013
5-2
capacitatea de până la 0.25 litri; 1 leu per ambalaj de până la 1 litru; 3 lei per ambalaj de până la 5 litri; 10 lei
per ambalaj de peste 10 litri. Plata ecologică nu se modifică pentru celelalte articole de transport sau de
ambalare din materiale plastice (buşoane, dopuri, capace, capsule şi alte dispozitive de închidere din materiale
plastice) clasificate la poziţia tarifară 3923.
Tab. 5.1 Compararea veniturilor din plăţile ecologice pe ambalaje: anul 2011 vs. anul 2013
Tip ambalaj: Anul 2011,
mii lei
Anul 2013,
mii lei
Schimbare faţă de
a. 2011
Ambalaje goale:
din plastic 4,648 3,770 -19%
de tip Tetra-Pack 855 29,200 +3,315%
Ambalaje cu produs:
din plastic 58,575 73,307 +25%
de tip Tetra-Pack 17,342 8,715 -50%
Total: 81,420 114,992 +41%
Propunerea dată de modificare a legii, prin includerea poziţiei tarifare 392330, vine să aplice o taxă ecologică
similară ambalajelor (bidoanelor, sticlelor, flacoanelor şi articolelor similare) cu produs importate. Valoarea
estimată a plăţii ecologice pentru ambalajele goale (clasificate la poziţia tarifară 392330) va alcătui în medie
24.3 lei per kg ambalaj, iar pentru ambalajul cu produs plata ecologică se estimează la 12-40 lei pe kg de
ambalaj.
În realitate, mărirea plăţii ecologice pentru categoria tarifară 392330 va determina agenţii economici care
importau recipiente/proforme din plastic să nu le mai importe dar să le cumpere de la producătorii locali (ex.
I.C.S. „Europlast-Chisinau” S.R.L.2), care, la rândul lor, importă polimeri în formă primară (ex. 3902) din care
aceştia produc local ambalaje/proforme. Pentru polimeri în formă primară producătorii locali de
recipiente/preforme din plastic plătesc, conform poziţiei tarifare 3902, o taxă de 1.5% din valoarea mărfii în
vamă.
Evitarea plăţii ecologice pentru categoria tarifară 392330 este determinată de considerente pur economice.
Spere exemplu, o unitate de ambalaj/preformă cu o capacitate de 0.5 l are o valoare de cca 1 leu în vamă, iar
plata ecologică pentru acesta este stabilită tot la 1 leu. Astfel, mărirea preţului ambalajelor/preformelor de
plastic cu 100%, face nerentabilă importarea lor. Este posibil că doar o categorie de ambalaje, cele cu o
capacitate de peste 5-10 litri, să continue a fi importate în caz că acestea nu sunt produse local.
În acest context, se estimează că importul ambalajelor goale la categoria tarifară 392330 va scădea cu cca 99%
faţă de anul 2001. Se consideră că doar cca 20 tone (1% în comparaţie cu anul 2011) din aceste ambalaje vor
continua să mai fie importate din considerentele că acestea nu pot fi procurate de pe piaţa locală. Datorită
acestor schimbări, se aşteaptă ca importul de polimeri în formă primară de plastic (categoria tarifară 3902) va
creşte cu cca 4737 tone.
Se estimează că veniturile din plata ecologică pentru ambalajele de plastic goale, clasificate la poziţia tarifară
392330, va fi de circa 1.19 mil lei, iar veniturile din plăţile ecologice pentru celelalte ambalajele goale (şi
componentele acestora) clasificate la toată poziţia tarifară 3923 vor fi de aproximativ 2.58 mil lei. Astfel,
veniturile totale percepute pe ambalajele goale de la toată poziţia tarifară 2923 vor constitui circa 3.77 mil lei,
ceea ce însemnă o scădere, faţă de anul 2011, cu aproape 19% (vezi tab. 5.1).
După cum s-a menţionat mai sus, se prevede creşterea veniturilor din plăţile ecologice pe polimeri de plastic în
formă primară (categoria tarifară 3902). Această creştere va fi de aproape 3.5 ori (creştere cu cca 1.4 mil lei) în
comparaţie cu datele anului 2011. Astfel, veniturile din plăţile ecologice pentru categoria tarifară 3902 se
estimează la cca 1.97 mil lei pentru anul 2013. Aceste venituri au constituit 572 mii lei în anul 2011.
În mod similar, se propune şi modificarea plăţii ecologice pentru produsele în ambalaje din plastic şi „Tetra-
Pack” importate. Astfel, plata ecologică pentru produsele în aceste tipuri de ambalaje va constitui 6% din costul
2 http://europlast.prom.md.
5-3
mărfii dar nu mai mult de: 0.5 lei per unitate de ambalaj cu o capacitate de până la 0.25 litri; 1 leu per ambalaj
de până la 1l; 3 lei per ambalaj de până la 5l; 10 lei per ambalaj de peste 10l. Se estimează că, după această
modificare, plăţile ecologice acumulate vor constitui cca 82 mil lei per an (73.3 mil lei pentru ambalajele de
plastic şi 8.7 mil pentru ambalajele de tip „Tetra-Pack”), ceea ce înseamnă o creştere totală cu cca 8 % în
comparaţie cu modul precedent de taxare. De fapt, veniturile din plăţile ecologice aplicate produselor în ambalaj
de plastic va creşte cu cca 25%, iar a celor aplicate produselor în ambalaj de tip „Tetra-Pack” vor scădea cu cca
50% (vezi tab. 5.1).
În tabelul 5.2 de mai jos se prezintă plăţile ecologice, calculate per kg ambalaj importat (cu şi fără produs),
conform Legii privind plata pentru poluarea mediului în vigoare şi Proiectul de modificare şi completare a
acestei legi, în comparaţie cu plăţi similare din UE. După cum se poate observa din tabel, conform Proiectului
de modificare şi completare a Legii 1540-XIII, nivelul plăţii ecologice stabilit pentru ambalajele goale şi cele cu
produs pare să fie apropiat. În realitate, lucrurile nu stau chiar aşa. Ambalajul de plastic gol (clasificat la poziţia
tarifară 392330 - acea parte mică care va mai fi importată în continuare) va fi taxat la cca 24.3 lei/kg pe când cel
cu produs la cca 26 lei/kg. Ambalajul gol de tip „Tetra-Pack” (de fapt, hârtia/cartonul din care se confecţionează
acest tip de ambalaj) va fi taxat la 20 lei/kg iar cel cu produs la cca 30.8 lei/kg.
Tabelul 5.2 Compararea nivelul plăţilor/taxelor pe ambalaje în Republica Moldova şi taxele sau plăţile (de
gestionare) a acestora în ţările din UE
Materialul
ambalajului
Plăţi ecologice în
RM, Legea 1540-
XIII actuală,
MDL/kg
Plăţi ecologice în RM,
Legea 1540-XIII
modificată,
MDL/kg
Taxa pe ambalaj
în Olanda,
MDL/kg
Tariful de gestionare (Punctul Verde), UE
MDL/kg
RO3
(min.)
BE4 AT5
(max.)
Media UE6
a. g. a. p. a. g. a. p. a. pr. a. sd.tr. a. p. a. p. a. p. a. p.
Hârtie şi carton 1.01 0.35 0.21 0.31 1.57 1.06
Plastic 0.57 20.95 24.31* 12.85-40.05** 5.58 1.96 0.34 4.72 9.27 4.30
Aluminiu 9.00 3.16 0.40 2.87 5.97 2.16
Oţel / fier 1.77 0.62 0.18 0.98 3.69 1.30
Sticlă 0.72 0.25 0.28 0.29 1.12 0.67
Tetra-Pack 0.59 66.18 20.00 12.85-48.78*** 1.01 0.35 0.21 4.65 1.57 1.06
Lemn 0.36 0.13 0.18 4.93 0.17 1.41
Altele 1.60 0.56 5.19
Suma: 1.16 87.13 44.31 56.90 21.04 7.38 1.80 23.93 23.36 11.96
Media: 0.58 43.57 22.16 28.45 2.63 0.92 0.26 2.99 3.34 1.71
Note:
RO - tariful în România (unul din cele mai mici tarife din UE); BE - tariful în Belgia (unul din cel mai eficient sistem de gestionare a
deşeurilor de ambalaje din UE); AT - tariful în Austria (unul din cel mai mare tarif din UE); Media UE - tariful mediu în UE (exclusiv
Danemarca şi Malta).
a. g. - ambalaje goale (fără produs); a. p. - ambalaje cu produs; a. pr. - ambalaje primare; a. sd.tr. - ambalaje secundare şi terţiare (de
transport).
*Conform legii, pentru poziţia tarifară 392330 plata ecologică este estimată la cca 24.31 lei/kg, dar din cauza acestei plăţi numai o mică
parte (1% în comparaţie cu anul 2011) din aceste ambalaje vor fi importate în continuare la această poziţie tarifară.
**Plata ecologică variază între 12.12 lei/kg (estimare minimă) şi 40.05 lei/kg (estimare maximă), media fiind de 26.09 lei/kg.
***Plata ecologică variază între 12.85 lei/kg (estimare minimă) şi 48.78 lei/kg (estimare maximă), media fiind de 30.81 lei/kg.
1EUR=15.71MDL (09.09.2012).
Așadar, problema discriminării importatorilor de produse în ambalaje de plastic şi „Tetra-Pack” nu este
eliminată definitiv de varianta actuală a Proiectului de modificare şi completare a legii cu privire la plata pentru
poluarea mediului. Totodată, impactul acestor modificării va fi mare asupra agenţilor economici care plasează
ambalaje pe piaţă, ceea ce ar însemna, în ultimă instanţă, şi un impact mare asupra consumatorilor finali.
La compararea taxelor ecologice pe ambalaj percepute în Republica Moldova şi a celor percepute în Olanda
(unde modul de taxare este comparabil), observăm că taxele percepute în RM sunt cu mult mai mari decât în
Olanda (vezi tab. 5.2). Astfel, în RM taxa ecologică pentru ambalajele din plastic şi „Tetra-Pack” sunt de 13-40
şi 13-49 lei per kg respectiv, pe când în Olanda acestea două tipuri de ambalaje sunt taxate respectiv cu cca 5.6
3 http://pro-e.org/Financing_Romania.html, (date din 2011). 4 http://pro-e.org/Financing_3.html; (www.fostplus.be/SiteCollectionDocuments/Leden/GP%20tarieven/GreenDot_UK.PDF), (date din
2011). 5 http://pro-e.org/Financing_Austria.html, (date din 2012). 6 Eunomia, 2011. A Comparative Study on Economic Instruments Promoting Waste Prevention.
5-4
lei şi 1 leu per kg. Taxele date sunt, de asemenea, mult mai mari în comparaţie şi cu tariful de gestionare a
deşeurilor de ambalaje (sistemul Punctul Verde) din UE.
Propuneri alternative de modificare a modului de taxare a ambalajelor
După cum s-a discutat mai sus, ultimele propuneri de modificare a legii privind plata pentru poluarea mediului
nu rezolvă definitiv problema discriminării importatorilor de produse în ambalaj de plastic şi „Tetra-Pack”. Mai
mult ca atât, acestea determină, şi un impact negativ sporit asupra agenţilor economici care importă ambalaje
goale de plastic şi „Tetra-Pack”. În acest context, se fac două propuneri alternative de modificare a legii în
cauză, care urmează să rezolve problema discriminării, implicând, totodată, costuri optime pentru agenţii
economici care plasează ambalaje de plastic şi „Tetra-Pack” pe piaţă.
Propunerea nr. 1
În cadrul acestei propuneri se recomandă următoarele modificări la modul de taxare a ambalajelor de plastic şi
„Tetra-Pack” importate:
1) taxarea cu 9 lei per kg a ambalajului gol de plastic (poziţia tarifară 392330);
2) taxarea cu 11 lei per kg a hârtiei/cartonului tip „Tetra-Pack” (poziţiile tarifare 481151, 481159,
481160);
3) taxarea produselor în ambalaj de plastic în felul următor - 0.3 lei per unitatea de ambalaj cu o capacitate
de sub 1 l, 0.5 lei per ambalajul între 1 şi 3 l, 1 leu per ambalajul de peste 3 l;
4) taxarea produselor în ambalaj tip „Tetra-Pack” în felul următor - 0.15 lei per unitatea de ambalaj cu o
capacitate de sub 1 l, 0.3 lei per ambalajul între 1 şi 2 l, 0.8 lei per ambalajul de peste 2 l.
Modul de taxare propus va stabili o plată similară la importurile de ambalaje din plastic, atât cele goale cât cele
cu produs, care va fi de cca 9 lei per kg ambalaj. Asemănător, se va stabili o plată şi la importurile de ambalaje
de tip „Tetra-Pack”, atât cele goale cât cele cu produs, care va fi de cca 11 lei per kg ambalaj.
Conform modului nou de percepere a plăţilor ecologice pe ambalaje, se estimează că veniturile din aceste plăţi
vor creşte cu circa 11% faţă de anul 2011 (tab. 5.3).
Tab. 5.3 Compararea veniturilor din plăţile ecologice pe ambalaje: anul 2011 vs. anul 2013
Tip ambalaj: Anul 2011,
mii lei
Anul 2013,
mii lei
Schimbare faţă de
a. 2011
Ambalaje goale din plastic 4,648 45,300 +878%
Ambalaje goale tip Tetra-Pack 855 16,100 +1,778%
Produse în ambalaj de plastic 58,575 25,766 -56%
Produse în ambalaj tip Tetra-Pack 17,342 2,868 -83%
Total: 81,420 90,034 +11%
Chiar şi în acest caz, cu plăţile ecologice pe ambalajul gol de plastic şi „Tetra-Pack” stabilite respectiv la 9 şi 11
lei per kg ambalaj, va avea loc o creştere a preţului în vamă a acestor ambalaje cu cca 31% şi 28% respectiv. Cu
toate acestea, creşterea dată este cu mult mai mică în comparaţie cu propunerile iniţiale din proiectul cu privire
la modificarea şi completarea Legii nr. 1540-XIII.
Ţinând cont de faptul că, în situaţia dată, taxele ecologice pentru produsele în ambalaje de tip „Tetra-Pack” şi
plastic vor scădea, este posibil să scadă puţin şi preţul final la aceste produse. Astfel, această propunere de
modificare a legii privind plata pentru poluarea mediului va avea un impact rezonabil asupra agenţilor
economici care plasează ambalaje pe piaţă, ceea ce ar însemna, în ultimă instanţă, şi un impact rezonabil asupra
consumatorilor.
Este nevoie de menţionat că, chiar şi cu aceste modificări, discuţii asupra problemei discriminării mai pot
apărea. Spre exemplu, importatorii de produse în ambalaje de plastic, pot să afirme, în continuare, că
producătorii locali care plasează pe piaţă produse în astfel de ambalaje sunt avantajaţi atunci când ambalajele
folosite de aceşti producători provin de pe piaţa locală şi nu din import. Acest lucru se întâmplă deoarece
ambalajele/proformele de plastic produse local sunt fabricate din polimeri în formă primară (ex. categoria
5-5
tarifară 3902), pentru care plata ecologică la import este de 1.5% din valoarea mărfii, ceea ce alcătuieşte cca 0.3
lei pe kg. Această problemă este eliminată definitiv în cazul propunerii 2.
Propunerea nr. 2
În cadrul propuneri 2 se recomandă următoarele modificări la modul de taxare a ambalajelor de plastic şi
„Tetra-Pack” importate:
1) taxarea cu 5 lei per kg a ambalajului gol de plastic (poziţia tarifară 392330);
2) taxarea cu 3.7 lei per kg a hârtiei/cartonului tip „Tetra-Pack” (poziţiile tarifare 481151, 481159,
481160);
3) taxarea produselor în ambalaj de plastic în felul următor - 0.15 lei per unitatea de ambalaj cu o
capacitate de sub 1 l, 0.3 lei per ambalajul între 1 şi 3 l, 0.5 lei per ambalajul de peste 3 l;
4) taxarea produselor în ambalaj tip „Tetra-Pack” în felul următor - 0.05 lei per unitatea de ambalaj cu o
capacitate de sub 1 l, 0.1 lei per ambalajul între 1 şi 2 l, 0.25 lei per ambalajul de peste 2 l;
5) taxarea cu 5 lei per kg a importurilor de polimeri în formă primară (poziţiile tarifare 3901, 3902, 3904,
3905) folosite la producerea locală a ambalajului de plastic.
Modul de taxare propus va stabili o plată similară la importurile de ambalaje din plastic, atât cele goale cât cele
cu produs, care va fi de cca 5 lei per kg ambalaj. Totodată, ambalajele din plastic produse local vor cuprinde în
costul lor final şi plata ecologică de cca 5 lei per kg ambalaj, atunci când acestea sunt produse din polimeri în
formă primară de import. Asemănător, se va stabili o plată şi la importurile de ambalaje de tip „Tetra-Pack”,
atât cele goale cât cele cu produs, care va fi de cca 3.7 lei per kg ambalaj.
Conform modului nou de percepere a plăţilor ecologice pe ambalaje, se estimează că veniturile din aceste plăţi
vor creşte cu circa 33% faţă de anul 2011 (vezi tab. 5.4).
Tab. 5.4 Compararea veniturilor din plăţile ecologice pe ambalaje şi polimeri din plastic în
formă primară: anul 2011 vs. anul 2013
Tip ambalaj: Anul 2011,
mii lei
Anul 2013,
mii lei
Schimbare faţă de
a. 2011
Ambalaje goale din plastic 4,648 26,310 +466%
Ambalaje goale tip Tetra-Pack 855 5,400 +532%
Produse în ambalaj de plastic 58,575 13,918 -76%
Produse în ambalaj tip Tetra-Pack 17,342 956 -94%
Polimeri primari 4,030 67,023 +1563%
Total: 85,450 113,607 +33%
Plăţile ecologice pe ambalajul gol de plastic şi „Tetra-Pack”, stabilite respectiv la 5 şi 3.7 lei per kg ambalaj, va
determina o creştere a preţului în vamă a acestor ambalaje cu cca 17% şi 10% respectiv. Creşterea acestor
preţuri este cu mult mai mică în comparaţie cu propunerile iniţiale din proiectul cu privire la modificarea şi
completarea Legii nr. 1540-XIII. Totodată, va creşte şi preţul în vamă la polimerii în formă primară cu cca 23%
(min. - 13%, max. - 28%).
Ţinând cont de faptul că, în acest caz, taxele ecologice pentru produsele în ambalaje de tip „Tetra-Pack” şi
plastic vor scădea, este posibil să scadă puţin şi preţul final la aceste produse. Astfel, această propunere de
modificare a legii privind plata pentru poluarea mediului va avea un impact rezonabil asupra agenţilor
economici care plasează ambalaje pe piaţă, ceea ce ar însemna, în ultimă instanţă, şi un impact rezonabil asupra
consumatorilor.
Neajunsul aceste propuneri ţine de faptul că polimerii primari, pentru care se va mări plata ecologică, nu sunt
folosiţi doar pentru producerea de ambalaje ci şi pentru alte produse din plastic. În acest context, se prevede o
creştere a preţului produselor din plastic cu cca 23%.