59

Revista IUVENTA - Nr. 5

Embed Size (px)

DESCRIPTION

http://revistaiuventa.blogspot.com https://www.facebook.com/RevistaIUVENTA http://twitter.com/RevistaIUVENTA

Citation preview

Page 1: Revista IUVENTA - Nr. 5
Page 2: Revista IUVENTA - Nr. 5

3

Elena Ungureanu, redactor-şef, IaşiDragoş-Andrei Preutescu, redactor-şef adjunct, IaşiIrina Ivanov, responsabil editare şi tehnoredactare, realizare copertă și autor foto-copertă, IaşiFlorin Adamache-PR, IașiDenis Iuliana Diaconu, responsabil desene pagină, IaşiOana Roman, coloborator fotografiiMădlina Adina Netcă, colaborator fotografiiProf. Ilie Istrati, coordonator al revistei şcolare „Tracitas atque latinitas”, IaşiProf. Gâlcă Mihai Cornel, IaşiAlina Ionescu, IaşiOlga Bondari, Preşedinte Asociaţia Tinerilor Basarabeni din Iaşi, (Rep. Moldova) Rotaru Carmen, Facultatea de Jurnalism, UAIC, Iaşi Ioana Mădălina Gâdinceanu, IaşiCornelius Drăgan, Vaslui Pop-Cozac Iulia, Jibou, Judeţul Sălaj Luciana Muraraşu, Iaşi Ioana Păltinel, IaşiRoxana Lixandru, Câmpulung Dr. Simina Renţea, Constanţa Sergiu-Andrei Flondor, IaşiOtilia Iutiș, IașiAlecs Leșan, Iași

corector articole,

Membrii redacției

Page 3: Revista IUVENTA - Nr. 5

4

Cuprins

Cuprins

Editorial Sete de vară pag. 5

Persoana XInterviu cu Dana Voicu pag. 6

Drept și societateProiectul de revizuire a constituției pag. 56

CredințaText selectat pag. 54

,,Fericirea este drumul” pag. 50Pânza de păianjen

Invitație la vis Otilia vs. BridgetAmurgul unui mai pag.14Bula de săpun pag.15

pag. 12

Foame uriașă de ocult și fantastic pag. 21

Recenzie Compoziția frumosuluiCafea pag. 24

Strivit pag. 24

Destin pag. 24

Cântec în suflet pag. 25

Vacanța: o perioadă de călătorii

și relaxare... pag. 26

Dimineața la țară pag. 27

Gri sufletesc pag. 27

Dragoste de vară pag. 28

Ivirea de ea pag. 28

Stop me! pag. 29

Ce e arta? Nu știu... pag. 30 Carpe diem

Ocupați de timpul liber pag. 38Actualitatea lui Caragiale pag. 39Mass-media și dualismul public-privat pag. 41

pag. 32Lipsa de activitate duce la conjucturivicioase pag. 36

Eseu

MulticulturalitateL’importance de la vie de famille pag. 53

Zeul Jupiter pag. 17Floare de latinitate

Page 4: Revista IUVENTA - Nr. 5

5

Editorial

Dragoș-Andrei PreutescuElena Ungureanu

Sete de vară

Îşi scaldă timpul pliurile toate

etalându-şi strălucirea,

Ţâşnesc din vine aburi de libertate

anunţându-şi împlinirea.

Ascunse pe câmpurile verzi,

Se regăsesc bucurii

Agăţate de razele soarelui

Anunţându-ne împlinirea.

În carnea petalelor vii,

Mocneşte-o tăcere fierbinte.

Sub umbra cuvintelor,

Mângâieri de iubiri,

Muşcă din inimă.

Şi palme de adevăr,

Sfâşie temerile inocente

Aducând în prag de adevăr

Momente de dor.

Page 5: Revista IUVENTA - Nr. 5

6

Persoana X

Carmen Rotaru:

Dana Voicu: D.V.:

C. R.:

D.V.:

C.R.:

De unde ideea să schimbe finalul? Dacă în ştire

filmului ,,Bună, ce faci?” ? Ştiu cei doi s-au despărţit, în film nu

că, indirect, aţi avut de-a face cu puteau rămâne împreună sau nu

naşterea scenariului. se putea recurge la un alt final?

I-am dat lui Alex ( n.r. Nu e o întrebare pentru mine

Alexandru Maftei) un articol din pentru că vreau să răspund exact şi nu

,,Dilema Veche” de la rubrica ,,Cu ochii ştiu. Ei doi au vorbit, Lia (n.r.

în 3,14”. Acolo era un anunţ mic în care scenarista filmului, Lia Bugnar) şi cu

Mircea Vasilescu prelua din ,,Coriere Alex n.r. (regizorul filmului, Alexandru

dela sera” sau nu ştiu de unde, un soi Maftei), nu ştiu dacă s-au hotărât sau

de ştire, ştire- banc, să zic aşa. În Italia nu.

doi soţi au ,,chatuit'' pe Internet unul

cu altul, fără să ştie cine sunt şi când au Dumneavoastră aţi vedea un

hotărât să se întâlnească şi-au dat alt final pentru ,,Bună, ce faci?” ?

seama că sunt soţ şi soţie, căsătoriţi de

mulţi ani şi, după această întâlnire, s- Nu mi-am pus problema aşa. Nu

au şi despărţit. mă bag în lucrurile care nu mă privesc

şi nu mă pricep. Nu ştiu, ar trebui

S-a gândit pe parcursul vorbit cu ei.

filmului, regizorul sau scenaristul

Interviu cu Dana Voicu

Dana Voicu: ,,Bună, ce faci?” a luat naştere datorită unei ştiri din

,,Dilema Veche”

Vioaie, cu un stil hippiot al vestimentaţiei, deschisă şi cu privirea limpede,

actriţa principală din comedia românească ,,Bună, ce faci?” a fost încântată de

atmosfera orientală a ceainăriei din buricul târgului, unde ne-am întâlnit.

Savurând ceaiul şi întrerupând interviul pentru a adăuga câte ceva despre

zodiacul chinezesc, Dana Voicu a răspuns în cele din urmă tuturor întrebărilor cu

dezinvoltură persoanei care nu are nimic de ascuns. Soţie de regizor şi mamă a

două fete, Dana Voicu a vorbit despre familia şi munca ei cu o pasiune greu de

găsit la oamenii trecuţi de prima tinereţe.

Page 6: Revista IUVENTA - Nr. 5

7

Persoana X

C.R.:

D.V.: C.R.:

D.V.:

C.R.:

D.V.:

C.R.:

D.V.:

C.R.:

Aţi vedea o altă actriţă în Munteanu în ,,Marţi după Crăciun”.

rolul dumneavoastă din ,,Bună, ce Cred că şi el căuta tot un cuplu, nu cred

faci?” ? că a căutat separat.

Sunt foarte multe actriţe foarte Apropo de ,,Marți după

bune şi aş vedea, da, dar problema a Crăciun”, atât acest film, cât și

fost ca el (n.r. regizorul) nu a căutat o ,,Bună, ce faci?” descriu adulterul.

actriţă şi un actor, ci un cuplu. Şi în Ce diferențe există între viziunile

momentul în care ne-a văzut pe celor două filme?

amândoi- pe mine şi pe Ionel

Mihăilescu- unul lângă altul şi-a dat Și Radu Munteanu și Alex Maftei

seama că acesta este cuplul de care au respectat fiecare principiul lui după

are nevoie. Practic parcă şi semănam care să facă film despre adulter. Sunt

puţin, după aia m-am uitat şi eu la film două viziuni diferite. Cea a lui Radu este

şi părem a fi căsătoriţi de mult timp. mai crudă și mai realistă, iar cea a lui

Asta a căutat şi în timpul filmărilor; mi- Maftei este, nu este nici ea ușoara, este,

am dat seama că şi eu şi Ionel avem însă, cosmetizată foarte tare și are un

nişte date comune, adică un soi de soi de speranță că totuși oamenii… Ce

delicateţe, cam acelaşi fel de ne definește este ce avem bun în noi, nu

sensibilitate dacă e să o luăm aşa, ce avem rău. Sunt două viziuni total

întocmai cum într-un cuplu cu ani mulţi diferite. În ,,Marți după Crăciun” drama

de căsnici, oamenii ajung să semene şi este privită obiectiv și rece ca la o

să ştie acţiunile, gesturile, gândurile operație chirurgicală, iar în ,,Bună, că

celuilalt. faci?” este vorba de mai multe nuanțe

de gri. Nu este totul alb și negru

Ce alt cuplu de mari actori din

teatru sau film aţi vedea în rolurile

principale din ,,Bună, ce faci?” ?

E foarte greu pentru că îţi pot

veni în minte foarte mulţi, dar ca să te

gândeşti aşa trebuie să-i vezi unul

lângă altul ori ca să-i vezi… Eu nu am V-ați vedea jucând în ,,Marți

fost la probele astea, el (n.r regizorul) după Crăciun”?

a fost. El a dat probe cu foarte mulţi

actori şi actriţe şi cred că i-a tot Da, bineînțeles.

combinat între ei ca să găsească

soluţia idealp, aşa cum a făcut Radu Cum ați aborda rolul

,,Scena sărutului a fost dificilă

pentru că există o pudoare foarte

mare”

Page 7: Revista IUVENTA - Nr. 5

8

Persoana X

principal? Care este scena care v-a

plăcut să o jucaţi cel mai mult?

Ca orice rol. Nu e ceva diferit.

Actorul face ce știe el mai bine și e Au fost câteva, unele în care

ghidat de regizor. Dacă ar fi fost Radu eram singură şi eram la computer şi

Munteanu în locul lui Alex Maftei eram foarte foarte îndrăgostită, după

probabil ar fi avut altă idee şi eu m-aş aia au fost scenele cu Vladimir şi

fi străduit să fac cât pot de bine ce scenele în trei cu Vladimir şi cu Ionel,

vrea el, nu ce vreau eu că nu este scenele astea de familie aşa unde ne şi

filmul meu. amuzam foarte tare, scena în care

rămân singură la computer şi ne

schimbam între noi şi încercam fiecare

să ajungem să scriem a fost foarte

Care scena din ,,Bună, ce spumoasă, ca să zic aşa, greu de

faci?” a fost cel mai dificil de făcut, dar îţi face plăcere să faci.

jucat?

Aţi afirmat că cel mai mult

Nu au fost scene dificile, au fost din film v-a plăcut rolul de mama.

momente în care orice actor are… Este vreo diferenţă între a fi

momente în care trebuie să te mamă de băiat şi mamă de fete?

dezbraci. Eu cu Ionel şi cu partenerii

mei m-am înţeles foarte bine. Cred că Nu am de unde să ştiu. Eu l-am

scena sărutului a fost dificilă pentru luat pe Paul Diaconescu, pe Vladimir,

că era o anumită pudoare foarte deja mare. Cred că-i diferit, eu acum,

mare, noi nefiind nişte actori foarte de exemplu, am o fată adolescentă

folosiţi. Adică dacă eram la al zecelea care are un prieten şi el vine la noi

film şi la al zecelea sărut poate că practic ca şi cum aş avea şi un băiat

eram, dar nu eram, dar dificil… Scena acum, dar e diferit. Tot suflet au şi

din parc, ultima, mi s-a părut dificilă feţele şi băieţii, tot într-un fel trebuie

pentru că nu eram sigură că aşa să te porţi cu ei.

trebuie să fie. După aia s-a dovedit în

film că regizorul ştie ce face şi ce n-a Credeţi că aţi fi mai severă în

fost bine s-a tăiat oricum. El aşa educaţie dacă aţi avea un băiat?

spune că toate scenele de care nu a

fost mulţumit le-a tăiat, în rest destul Nu sunt deloc severă. Nu ştiu.

de lin au mers lucrurile. Nu cred că aş fi severă şi cred că

educaţia se face până în adolescenţă

C.R.:

D.V.:

D.V.:

C.R.:

C.R.:

D.V.:

D.V.:

C.R.:

D.V.:

Page 8: Revista IUVENTA - Nr. 5

9

Persoana X

şi dacă ai pierdut startul, ca să zic aşa, prost poate se putea vorbi despre asta:

dacă copilul tău nu are încredere în ,,a luat-o pe aia că e nevastă-sa”.

tine şi tu în el, când e adolescent e

deja cam târziu să mai repari lucrurile

astea. Nu ştiu. Asta cu severitatea…

Eu încerc o educaţie bazată pe bun

simţ de ambele părţi. Nu-mi place de

mine când sunt severă. Câteodată

este necesar şi cu studenţii, Au existat în presă asemenea

câteodată trebuie să fii severă şi nu- comentarii pe marginea filmului?

mi face plăcere, aş prefera să fim

prieteni. Nu, n-au existat. Plus ca lumea

ştie că noi suntem căsătoriţi de 22 de

A fost vreun moment în care ani (n.r. Dana Voicu şi Alexandru

v-aţi gândit să refuzaţi rolul din Maftei), dinainte de a fi el regizor, şi eu

,,Bună, ce faci?” ? actriţă şi deci fiecare a evoluat

profesional separat şi această întâlnire

A fost un moment în care m-am între noi a fost un lucru bun, zic eu. Nu,

speriat că am fost chemată la probă n-am citit în presă asemenea

pentru că am fost chemată foarte comentarii. Oricum se vorbeşte.

târziu, când deja erau alte nume şi Vorbele nu le putem opri noi.

erau unele care ar fi putut să joace şi

eu nu am înţeles de ce atât de târziu şi

de ce eu şi mi-a fost frică oarecum Cum a fost primit filmul în

pentru că în adâncul sufletului meu eu presa internaţională? În ,,Variety”

ştiam că pot să fac rolul ăsta şi mă este descris ca o ,,gură de aer

gândeam toată lumea va zice că ,,a proaspăt”.

luat-o pe nevastă-sa”. Îmi era frică de

chestia asta. După aia actorii mai Da, în presa internaţională de o

bătrâni şi oamenii din jurul meu mi-au anumită factură da, alţii ne-au ignorat

spus că lumea bârfeşte oricum şi dacă total. Festivalurile la care sunt

eşti nevasta, şi dacă nu eşti nevasta, appreciate filmele româneşti negre,

şi să nu mai mă gândesc la asta că nu dark, cu probleme, au ignorat filmul

asta este important. Şi până la urmă, ăsta pentru că nu e ce vor ei. Ei vor să

aşa e. Şi dacă e să te judece cineva, fim zombie. Adică ei vor să se uite la noi

deci eu am făcut film, am făcut rolul, ca la nişte fiinţe coborâte din copac,

acum pot spune orice, dacă ar fi ieşit care se omoară, se violează, se scuipă

C.R.:

D.V.:

C.R.:

D.V.:

C.R.:

D.V.:

,,Ei vor să se uite la noi ca la nişte

fiinţe coborâte din copac”

Page 9: Revista IUVENTA - Nr. 5

10

Persoana X

şi noi dacă încercăm să ieşim să spunem trebuie să alegi din nou. Şi în funcţie de

,,stai ca românii nu sunt aşa, există o ce alegi şi ce faci lucrurile merg mai

fărâmă de Dumnezeu în România şi că, departe, într-un sens sau altul.

uite, oamenii sunt buni şi există lucrul

ăsta”, nu interesăm pe nimeni. Aţi dat de şase ori la teatru,

sunteţi o persoană perseverentă.

Credeţi că atitudinea asta Ce v-a făcut să nu renunţaţi după a

internaţională vine din refularea doua, a treia încercare?

propriilor temeri gen ,,uite noi nu

suntem ca ei”? Nu m-a făcut să renunţ pentru că

iubesc foarte tare teatrul şi am fost din

Probabil că da, vine şi din adolescenţă la teatru şi mi-am dat

superficialitate. E şi o chestie seama că ăsta-i lucrul pe care vreau

psihologică. Orice om se simte mai bine să-l fac. Am văzut mari actori jucând,

când îl vede pe unul că e mai nenorocit de multe ori şi nici nu mi-am pus

decât el, brusc se simte superior. E o problema. La un moment dat am stat

tâmpenie, dar asta e. mult, pentru că nu intram şi aveam

dubii în ceea ce priveşte talentul meu,

V-aţi vedea pe dumneavoastră eu acuma fiind şi profesoară îmi dau

şi pe soţul dumneavoastră în seama că nu prea poate fi cuantificat şi

ipostaza din film? În ipostaza de că pasiunea şi dorinţa trebuie să fie de

minotonie, plictiseală şi regăsire cele mai multe ori mai mari decât

prin alte mijloace? talentul. Talentul îl poţi pierde, dar

pasiunea şi dorinţa nu, depind de tine.

Da, de ce nu? E posibil. O căsnicie Nu mi-am pus problema să renunţ. Mi-

nu e ceva ce ştii dinainte cum o să am pus-o o dată când am avut un

meargă. Îţi oferă multe surprize. (râde) accident foarte grav şi aveam faţă

distrusă, m-am gândit că s-ar putea să

Aţi putea-o descrie ca pe o nu mai pot să fac meseria asta.

loterie?

Nu. Aş prefera să o descriu ca pe o Accident rutier?

sumă de alegeri conştiente, că dacă ar fi

o loterie nu ar depinde de noi. Dar eu Nu, am avut un accident când

prefer să zic că este o sumă de alegeri eram studentă în anul III la Institut:

începând cu prima alegere, când ai ales am băgat capul unde nu trebuie la lift şi

persoana, şi după aia din când în când tu mi-a strivit faţa liftul. În '96 s-a

C.R.:

C.R.:

D.V.:

D.V.:

C.R.:

D.V.:

C.R.:

D.V.: C.R.:

D.V.:

Page 10: Revista IUVENTA - Nr. 5

11

Persoana X

întâmplat. A fost ceva… Am fost la un pas Ce mari actori admiraţi atât

de moarte oricum şi fiind cu faţă din teatru, cât şi dinafară?

distrusă, tot m-am gândit că gata, atâta

a fost. Dar după aia m-am refăcut, am În teatru e clar că mă surprinde

avut nişte medici foarte buni, am fost de fiecare dată şi nu mă voi plictisi

ajutată de mulţi oameni. Şi de aia nici nu vreodată să-l văd de fiecare dată altfel

m-am gândit că o să fac film vreodată, şi la aceeaşi intensitate pe Victor

mi-a ieşit din cap pentru că m-am gândit Rebengiuc, pe Cornel Scripcaru,

că am faţa asimetrică, că am cicatrici, Mariana Micuţ, Vali Seciu e mereu

dar după aia se pare că nu a contat. surprinzătoare. Am şi dat un interviu la

,,Noctorne” parcă şi m-au întrebat ce

Ce alt rol de lung metraj v-aţi voiam să fiu când aveam 16 ani. Voiam

dori? să fiu Vali Seciu. Asta am vrut să fiu.

Iar din străinătate îmi place foarte

Am mai făcut acum un scurt metraj mult Naomi Watts şi îmi place şi Sean

în care erau trei roluri diferite şi am dat Pen foarte tare.

proba pentru toate trei şi regizoarea mi- Este marele ecran mai rece

a zis că le pot face pe toate trei şi până la decât scena teatrului?

urmă mi-a zis: ,,Dar care vă place cel

mai mult?” şi am ales. Nu ştiu, Depinde de filmul în care joci. La

propunerile când vin… ,,Bună, ce faci?” mi se pare că-i foarte

cald.

Interviu realizat de Carmen Rotaru

C.R.:

D.V.:

C.R.:

D.V.:

C.R.:

D.V.:

Page 11: Revista IUVENTA - Nr. 5

12

Invitație la vis

De când am descoperit filmul

Bridget Jones, îl vizionez mereu când

am nevoie şi mă simt tristă.

Interesant e că funcţionează mereu,

mă înveseleşte instantaneu. Până

acum, nu am stat să meditez prea

mult care e mecanismul din spatele

filmului care mă pune pe picioare de

fiecare dată. Însă recent, după ce am

citit ambele cărţi, mi-am dat seama

că eu sunt Bridget. Probabil e vorba

doar despre povestea în sine, o

femeie care nu are suficient curaj în

propriile forţe, şi care crede că printr-

o relaţie, curajul îşi va face apariţia ca

prin senin. Modul în care se

raportează la v iaţa ei este însemnată între personaj ş i

transformat zi de zi în jurnalul ei, şi subsemnată (of! ce-i cu mine?!). Ea

astfel credinţele ei intime sunt încerca să umple golul din viaţa ei cu

cunoscute numai de propria sa mâncare, prieteni, cărţi de psihologie

persoană. Poate că cei care mă aplicată. Eu încerc să umplu golul cu

cunosc nu mă văd aproape deloc ca artă şi cărţi. Ne confesăm doar

pe o versiune a lui Bridget, deşi viaţa jurnalu lu i , care ne înţe lege

mea seamănă întru-câtva cu întotdeauna, nu critică, nu judecă,

experienţele ciudate şi neplăcute ale dar rămâne impasibil la suferinţa

lui Bridget în ceea ce priveşte viaţa noastră! Bridget încearcă să-şi

sentimentală. De foarte multe ori mi găsească un bărbat care să o

se întâmplă să fac din a-mi găsi pe dorească pentru ceea ce este ea, însă

cineva un scop suprem, în loc să majoritatea celor pe care îi întâlneşte

privesc ca fiind un aspect al tabloului sunt ori leneşi ori vicioşi. A iubi un om

în ansamblu. Scopul suprem a lui aşa cum este el, este cea mai

Bridget este acelaşi, cu menţiunea că frumoasă declaraţie de dragoste, pe

există o diferenţă de vârstă

Otilia vs. Bridget

Page 12: Revista IUVENTA - Nr. 5

13

Invitație la vis

care Bridget şi-o doreşte cu disperare. ne să ne scuturăm de gărgăuni şi să

Ea vrea să audă că nu este o ciudată pornim la muncă. Dar aşa suntem,

plinuţă care-şi petrece timpul slabe, cu mii de vise nerealizate, fără

uitându-se la nesfârşit la scena cu încredere, cu traume psihologice.

cămaşa udă a lui Colin Firth, bând şi Ştiu că visez şi ştiu că visele

fumând încontinuu. Bridget încearcă sunt cronofage, însă cam atât mi-au

să devină mai slabă, mai frumoasă, rămas…visele. Şi asta în contextul în

mai lipsită de vicii, mai curajoasă, care am avut parte de o mare

pentru că ea reprezintă exact opusul. minciună, din care n-a rămas nimic. E

Este destul de dificil să devii sau să oare posibil să găseşti pe cineva

rămâi o persoană „normală”. Pentru perfect pentru tine, cum a făcut

asta, Bridget face mereu efortul să-şi Bridget? E oare posibil să mai crezi şi

propună multe lucruri considerate atunci când nu mai ai speranţă? Şi mă

normale, însă cu cât se străduie mai mai întreb care e rostul în a visa prinţi,

mult să le împlinească, cu atât ele dacă tot este în faţa ta şi nu îl observi?

devin mai incontrolabile. Ca urmare, P.S.1: Acest articol vine ca parte

ea devine apatică, influenţabilă şi din infirmarea unor cuvinte pe care

chiar speriată că va ajunge o fată cineva odată mi le-a adresat: „Tu nu ai

bătrână. Cu uşurinţă ne lăsăm pradă să poţi face nimic!”P.S. 2: Tot ceea ce îmi doresc emoţiilor de deprimare, visând la un

este să nu mai am niciodată nevoie bărbat care să ne iubească, în loc să

de Bridget!

Otilia Iutiş, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Specializarea Psihologie Generală, UAIC, Iaşi

Page 13: Revista IUVENTA - Nr. 5

14

Invitație la vis

Trotuarul este atât de fierbinte, suflet care să nu mai hoinărească spre

atât de nisipos şi destrăbălat, iar locul în necunoscutul rătăcitor al unei nebunii

care am căzut se prelinge într-un neant care pare că vrea să îmi fie tovarăşa de

şubred de vise mucegăite, încât singura suferinţă. Vreau doar să văd privirea ei,

senzaţie care mă însoţeşte este cea de vreau să mă pierd în oceanul ochilor ei,

singurătate presărată cu nori de dor. să mă scald în ei…. Vreau să îi pozez

zâmbetul şi să îl înrămez în sufletul meu

Stau întins. Privesc, în gând, cel vechi şi învechit de atâta tristeţe,

imaginea unui cer albastru, de un senin pentru că ştiu că doar el mă poate

imaculat, însoţit de zâmbetele infantile readuce la viaţă. Vreau să plâng de

ale unei zile de primăvară. Şi totuşi…, fericire şi să o strâng în braţe atât de

trotuarul este destul de tare, poate prea tare, încât răsuflarea ei, geamătul ei

tare şi prea dur pentru sensibilitatea de divin să mă asigure că fiinţa ei încă

care am nevoie. Deschid ochii încet, există! Vreau să dansez în ploaie cu ea,

privesc cerul acoperit parţial de nori (nu să o ţin strâns de mână, să o mângâi şi să

ştiu dacă sunt nori creaţi de legile o sărut peste tot, adulmecând clipele

atmosferice sau nori creaţi de starea mea divine care opresc timpul în loc… Vreau

de spirit peiorativă), iar în imaginea să îi simt buzele fierbinţi pe buzele mele

“visului” meu reapare ea. Ea, fiinţa care cerşetoare de răsfăţ, pe pielea mea cea

mi-a dat viaţă şi m-a ucis, în acelaşi leneşă, pe ochii mei nesătuli. Vreau să

timp… “Sunt o mie de gânduri, ce ma duc simt mireasma ei cea dulce şi să mă

la tine mereu, / fără tine, e pustiu în îmbăt într-o beatitudine ambientală,

sufletul meu […] ” Versurile acestei infinită. Vreau să mă trezesc, pentru că

melodii de dor îmi presoară praf în ochi şi ea nu mai este! Poate că nu a existat

mă sting încet, sufocat de neputinţa niciodată, iar în tot acest timp am fost

acceptării unui sfârşit abia început. Totul alăptat de o himeră perversă şi malefică,

e trist. Începutul acestei zile, soarele, iar tot ceea ce am făcut până acum, a fost

cerul, începutul de nesperanţă insinuată să mă las pradă acelei iluzii nesătule care

într-un colţ al gândirii incoerente, a îndrăznit cu nesimţire să se joace cu

sufletul însoţit de o lovitură imensă şi inima mea. Vreau să plâng, dar nu pot,

constantă. Totul! pentru că am impresia că în mine a mai

ramas o fărâmă de bărbăţie, o urmă de

Nu ştiu ce s-a întâmplat. Nu mă demnitate, dar chiar şi asa, am auzit că şi

pot trezi, nu pot accepta realitatea; nu baieţii plâng; o fi bine? O fi rău? Nu ştiu.

înţeleg nimic! Oare ce s-a întâmplat?

Lacrimile nu mai pot fi ţinute în frâu şi vor Continui să stau întins pe acel

să fie eliberate de povara întemniţării, asfalt al trotuarului, iar lacrimile se

dar nu… Nu le pot lăsa să scape! NU îmbulzesc să mă îmbrăţişeze, să îmi

vreau să evadeze şi ele! Nu vreau să mă arate că ele îmi sunt alături şi că vor ca eu

îmbrăţişeze cu acele arome sărate, nu să le gust dulcele-amar al existenţei lor.

vreau să… Nu pot! Tot ce vreau acum este Mă las cuprins de dorul nebun care mă

un zâmbet, o rază de speranţă, un nou îndeamnă să fiu eu, chiar şi atunci când

Amurgul unui mai

Page 14: Revista IUVENTA - Nr. 5

15

Invitație la vis

nu sunt; să exist în continuare, deşi

inexistenţa ar căpăta o alinare Răsăritul acelei zile atât de

substanţială. Privesc în zarea moartă, promiţătoare avea să meşterească o

ştrangulate de defectele creatoare ale iluzie ancestrală, ce avea să mă poarte

solitudinii exasperate şi încerc să îmi pe tărâmuri nescrise de credinţe

croiesc drum, printre amintiri, către ideatice, răsfirate în consensuri ale unei

idealurile care aveau să construiască un lumi cretiniene, lume ce încă mă poartă

nou Turn Babel în inima mea (sfâşiată şi spre portaluri iluzorii, dătătoare de noi

pe atunci). Existenţa mea s-a sfârşit în începuturi. Amurgul unui mai a devenit

momentul în care sfârşitul a devenit un beznă totală.

nou început. Şi totuşi… exist! Exist şi fără

ea, dar mă doare. Mă doare sufletul, ce

pare sfâşiat şi sfărâmat în mii de

bucăţele, mă doare ideea de “ea”, cea

dătătoare de viaţă, mă doare imaginea George Dască lu , s tudent ,

ei, care nu mai dispare, o imagine ce mă Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale

bântuie cu o nonşalanţă covârşitoare; Educaţiei, Specializarea Psihologie

mă doare că aud, văd şi simt toată fiinţa Generală, UAIC, Iaşi

ei, deşi am ramas singur pe drum.

Sun t em un un i ve r s î n ne marginile moi ale lumii noastre de

miniatură. Câţi oameni atâtea flori, de pietre, de ascuţişuri de vorbe,

universuri, atâtea lumi diferite, altă de răceală de ziduri, de mângâiere

vibraţie, altă culoare predominantă, aurie de soare, de surâsuri, de umbre,

alt amestec de nuanţe, altă muzică, de parfumuri , de curcubee. Unele

alt fel de a cânta muzica, de a o atingeri ne impregnează pozitiv, ne

asculta. Suntem atât de diferiţi unii de dau aripi să zburăm prin spaţii

alţii încât nici nu ne dăm seama de ce nesfârşite de fericire, să plutim diafan

unele cuvinte pe unii îi fac să cu zâmbete strălucitoare în ochi

zâmbească, pe alţii îi rănesc, iar pe luminoşi. Atunci contururile bulei în

alţii nici nu-i ating. care ne aflăm se pot dizolva uşurel în

Trăim fiecare dintre noi într-o oceanul fericirii care ne înconjoară

lume proprie, ca într-o bulă de săpun. permanent chiar dacă ştim, chiar

Ne rostogolim toată viaţa atingându- dacă nu ştim aceasta şi ne putem trezi

Bula de săpun

Page 15: Revista IUVENTA - Nr. 5

16

Invitație la vis

înotând firesc, dezbrăcaţi de carcasa caldă şi permeabilă, putem să

ce ne-a înconjurat până atunci, în înţelegem cu inima, iubind, felul

lumina euforică a iubirii. specific de a fi al fiecărei fiinţe pe care

Alte atingeri ne pot aduce, însă, o întâlnim în acest spaţiu plin de

suferinţă, ne pot răni rotunjimea baloane colorate. Şi poate, într-o zi

propriei lumi, ne pot zgâria specială, vom reuşi chiar să-l putem

suprafeţele, pot chiar crea tensiuni şi îmbrăţişa în inima lumii noastre pe

agitaţie în interiorul bulei noastre. Cel care suflă zâmbind neîncetat

Atunci totul se vede vălurit, viaţă, mişcând în fluxul perfecţionării

distorsionat, exagerat, ne supărăm bulele de săpun.

pe cei din afară, ne izbim de

asperităţile şi de marginile lumilor lor,

nu vrem să mai comunicăm cu ei şi Dr. Simina Renţea,

pereţii iniţial elastici, transparenţi, www.poeziaiubirii.blogspot.com

acum se rigidizează, se împietresc.

Fără să ne dăm seama începem să

trăim într-o bulă rece, tristă şi

însingurată, în care nu ne mai

atingem de nimeni şi de nimic din

teama de a nu fi din nou răniţi; de

fapt, trântim uşa în faţa vieţii din frica

de a iubi, de a fi iubiţi, de a fi fericiţi.

Frumuseţea vieţii noastre, aşa

cum e trăită ea de fiecare lume, de

fiecare propriu univers, nu constă

doar din momentele de îndrăgostire,

de zbor, de odihnă şi distracţie, ci şi

din momentele în care ne pregătim

pentru acestea, în care ne şlefuim

muchiile, ne netezim colţurile, în care

învăţăm să ne atingem mai armonios

de celelalte bule, chiar să dansăm cu

ele fără să le tulburăm conţinutul.

Tr ep ta t , pe măsu ră ce ne

transformăm tot mai mult şi bula

noastră devine tot mai mare, mai

încăpătoare, mai expansionată, mai

Page 16: Revista IUVENTA - Nr. 5

17

Floare de latinitate

Conform legendei Jupiter era avut o domnie lungă şi a avut o fiică pe fiul zeului Saturn şi a zeiţei Ops. nume Lavinia, pe care a căsătorit-o cu Jupiter mai avea fraţi şi surori pe care prinţul troian Eneas. Iar Eneas în trebuie să-i cunoaştem şi noi, urmaşii onoarea soţiei sale a construit un oraş latinilor. Astfel, zeiţa Vesta era sora Lavinium.(1)mai mare a lui Jupiter; urma apoi zeiţa Ceres, zeiţa grânelor şi a holdelor, Există o versiune în care se zeiţa Iunona mama divină a narează că regele Latinus a fost oamenilor, protectoarea femeilor şi a divinizat după moarte şi a primit căsătoriilor, de asemenea şi zeiţa numele de zeul Jupiter Latial, Lunei, zeiţa Veritas zeiţa adevărului, protectorul Confederației Latine cu Neptun zeul mărilor era fratele mai centru în oraşul Alba-Longa.Vergilius mare, după care urma Pluto zeul în Eneida ne relatează că după moarte Infernului. Astfel, familia zeului Eneas a fost divinizat şi a primit Jupiter era alcătuită din patru zeiţe şi numele de zeul Jupiter Indigens, adică trei zei. Patria acestor divinităţi latine băştinaşul. Dacă cercetăm cu atenţie era Latium acolo unde în secolul XVI ambele versiuni ale legendei despre a.Chr.a domnit zeul Saturn cu soţia sa originea zeului Jupiter vom constata zeiţa Ops. Capitala zeului Saturn se că în spatele acestei mari zeităţi se numea oraşul Saturnia și era situat pe află cu baza reală personalitatatea colina Capitoliului, una din cele şapte regelui Latinus. Putem deduce că zeul coline ale Romei de mai târziu. Jupiter Latial, a apărut iniţial în oraşul

Laurentum unde a domnit regele O altă legendă ne povesteşte Latinus ca fiul zeului Faunus, care

Vergilius în Eneida, în care spune că după moarte a fost divinizat cu zeul Saturn şi zeiţa Ops, au avut un fiu numele de zeul Jupiter Latial. Zeul numit Picus care a construit o noua Jupiter Indigens a apărut mai întâi în capitală în oraşul Laurentum, situat la oraşul Lavinium, după moartea lui 10 kilometri de Tibru, între oraşele Eneas când acesta a fost divinizat ca Ostia şi Ardea. Picus a refuzat zeul Jupiter Indigens.(2)dragostea vrăjitoarei Circe, care l-a transformat apoi în ciocănitoare. La romani, zeul Jupiter era Faunus, fiul lui Picus, a domnit după considerat tatăl zeilor şi al oamenilor, aceea în Laurentum mulţi ani și era divinitatea supremă, dătătoare învăţându-i pe oameni agricultura. de viaţă şi de lumină. El conducea După moarte a fost divinizat cu cerul şi pământul, stăpânea tunetul şi numele de zeul Faunus, zeul trăsnetul, dezlănţuia ploile şi agricuturii, pădurilor, turmelor. La furtunile. Jupiter purta diferite domnie i-a urmat apoi fiul său regele epitete: Fulguator, Fulminator, Latinus cu soţia sa Amata. Latinus a Tonans.Templul său se afla la Roma,

Zeul Jupiter

Page 17: Revista IUVENTA - Nr. 5

18

Floare de latinitate

pe Capitoliu şi de aici era numit imperiului, împăraţii se puneau de Capitolinus. Mai avea şi epitetul de bună voie sub protecţia lui Jupiter, unii Optimus, Maximus-« Cel mai bun », « voind chiar să fie consideraţi o Cel mai mare ». Ca protector al încarnare a acestuia. În fiecare cetate romanilor, şi al Romei în special, provincială, prima grijă a arhitecţilor Jupiter era cinstit cu precădere de romani era aceea de a ridica un consuli care intrau în funcţie, de Capitoliu asemănător celui din Roma, generalii, care se întorceau victorioşi, unde instalau Triada, în mijlocul căruia de învingătorii în întrecerile sportive, trona Jupiter. Astfel, zeul reprezenta de cei care împărţeau dreptatea. El legatura politică între cetatea mamă era venerat şi avea câte un templu în Roma, şi celelate fiice, care erau fiecare oraş din Italia. imaginea redusă a acesteia.

În cursul istoriei Romei, figura lui Jupiter, fiind zeitatea supremă a Jupiter s-a orientat progresiv în

statului roman, avea în grijă legile şi direcţia unei legături tot mai evidente ordinea socială. Jupiter, Iovis provine a zeului cu idealurile legii, justiției şi din ius –drept, lege, şi pater- tată care virtuţii.(6) Jupiter este reprezentat de înseamnă tatăl legii şi dreptăţii, zeul obicei așezat pe un tron, ţinând într-o luminii şi al cerului.(3) Jupiter mai era mână fulgerele şi în cealaltă sceptrul. numit Lapis, adică piatră. Pentru Pasărea preferată a zeului Jupiter era romani nici un jurământ nu era mai aquila, iar arborele preferat era solemn decât acela rostit ţinând în stejarul.mână o piatră şi pronunţând numele lui Jupiter .(4) Înainte de fondarea Zeului Jupiter în cursul anului i cetății Roma, cultul principal al se dedicau următoarele sărbători:Confederaţiei Latine era adus lui Pe 13 septembrie romanii celebrau Jupiter Latial, al cărui sanctuar nu se sărbătoarea Epulum Iovis-Ospatul lui afla la Roma, ci pe un munte în Jupiter care era o sărbătoare închinată apropiere de Alba-Longa. Jupiter zeului. La sărbătoare asistau senatorii Capitolinus este în mare masură romani şi înalţii magistraţi în timpul urmaşul acestui Jupiter străvechi, zeul Jocurilor Romane şi Jocurilor suprem al Confederaţiei Latine. Plebeene. Sărbătoarea începea cu

sacrificiul unei vaci albe şi cu prăjituri Pe Capitoliul din Roma, Jupiter tradiţionale în onoarea lui Jupiter şi

avea mai mult culte; cel mai celebru, posibil în onoarea zeiţei Iunona şi care a ajuns să le eclipseze pe zeiţei Minerva. Această sărbătoare se celelalte, era cultul lui Jupiter ,,Cel mai celebra şi pe 13 noiembrie. Pe 15 foarte bun”, şi ,,Cel foarte mare”, care octombrie se sărbătoreau Jocurile nu era cel mai vechi. El fusese mutat, Capitoline. Jocurle Capitoline se la o dată relativ recentă de pe colina ţineau în onoarea lui Jupiter Quirinal pe Capitoliu în acelaşi timp Capitolinus, şi erau celebrate doar de cu celelalte divinităţi ale Triadei, preoţii săi. Jocurile au putut fi ţinute Iunona şi Minerva. Lui Romulus i se la început în onoarea lui Jupiter atribuie fundarea unui templu închinat Feretrius. Jocurile Plebeene se lui Jupiter Feretrianul care era cel mai sărbătoreau între 4 şi 17 noiembrie. vechi din Roma(.5) În timpul Aceste jocuri au fost stabilite în anul

Page 18: Revista IUVENTA - Nr. 5

19

Floare de latinitate

229 a.Chr. în onoarea lui Jupiter. erau urmate de două zlie de jocuri Acestea începeau cu o procesiune a publice.(7) Astăzi în calendarul nostru preoţilor şi magistraţilor Romei, ziua de joi poartă numele zeului începând de pe colina Capitoliu spre Jupiter părintele nostru ceresc. For de-a lungul căii sacre spre Circus Maximus. Prima săptămână a jocurilor În concluzie, zeul Jupiter este era dedicată jocurilor şi altor tipuri de fiul zeului Saturn şi a zeiţei Ops. reprezentaţii teatrale. Ultilmele trei Ţinând cont de opinia lui Vergilius zile erau dedicate evenimentelor expusă în Eneida, rezultă că zeul sportive şi evenimentelor în Circus Saturn şi zeiţa Ops au avut următorii Maximus. Jocurile Romane / Jocurile copii:Mari se sărbătoreau de pe data de 4 -Zeiţa Vesta era fiica lui Saturn, septembrie până pe 19 septembrie. şi era o veche divinitae romană, Jocurile Romane se ţineau în onoarea considerată drept protectoare a lui Jupiter Optimus şi Maximus. focului din camin şi a căminului în Acestea erau ţinute iniţial numai pe general; Vesta, cea mai mare dintre 13 septembrie, dar s-au extins treptat fiicele lui Saturn şi a zeiţei Ops era până când se celebrau 16 zile în timpul soră cu zeul Jupiter şi cu zeiţa Iuno. A Imperiului. Jocurile Romane începeau fost curtată de zeul Apollo şi de cu o procesiune solemnă din templul Neptun, dar cu permisunea lui Jupiter lui Jupiter de pe Capitoliu spre Circus a rămas pururea fecioară. Ea nu Maximus. Erau făcute sacrificii lui părăsea niciodată Olimpul şi era Jupiter, şi erau oferite jocuri de circ. considerată atât de zei cât şi de Feriae Latinae-Sărbătorile Latine se oamen i , d rep t p ro tec toa rea celebrau la finele lunii aprilie. Erau căminului.sărbătorile Ligii Latine. Aceste sărbători îl celebrau pe zeul Jupiter -Zeiţa Ceres era fiica lui Saturn Latial, şi erau unile din sărbătorile şi a zeiţei Ops. La romani era zeiţa specifice Latinilor. Sărbătorile se grâului şi a recoltelor; era o zeitate de ţineau în templul zeului Jupiter de pe origine latină.muntele Alban, şi nu la Roma însăşi. În timpul Sărbătorilor Latine se ofereau -Zeiţa Iunona, maica divină a lui Jupiter lapte şi alte produse lumi i , soţ ia lu i Jupiter , era agricole. O vacă albă care nu lucrase protectoarea femeilor măritate; era niciodată, era sacrificată şi mâncată d e a s e m e n e a , v e s t i t o a r e a de către reprezentanţii tuturor primejdiilor, patroana căsătoriilor, a oraşelor din Liga Latină. Sărbătorile zilelor luminoase, proteja naşterile.au fost extinse mai târziu pentru consulii şi magistraţii mai în vârstă din -Zeiţa Veritas era fiica lui Saturn Roma. şi a zeiţei Ops ; aceasta era zeţia

Copacii din jur erau decoraţi cu adevărului.marionete cu chip uman, legănându-se pe crengi. Feriae Latinae- -Zeul Neptun era fiul lui Saturn Sărbătorile Latine durau numai o zi şi a zeiţei Ops. Neptun era zeul mărilor dar dacă ceva mergea rău, totul se și locuia în fundul mării împreună cu repeta ca să fie perfect. Sărbătorile soţia sa Amphitrite, alături de care,

Page 19: Revista IUVENTA - Nr. 5

20

Floare de latinitate

uneori urmat de un cortegiu marin şi strămoşilor noştri latini de la purtat de un car tras de cai înaripaţi, începutirile sale şi până în prezent.spinteca valurile. Neptun stârnea furtunile sau făcea ca apele mării să devină liniştite, el scotea insulele la iveală sau le scufunda pe altele Bibliografie:lovindu- le cu tridentul său, facea să

1. Publiu Vergiliu Maro, Eneida,izvorască râuri sau să se închege 2. Elena Muşetescu, Manual de limba

lacuri.latină,clasa VIII-a, Editura Polirom, Iaşi,

-Zeul Orcus sau Pluto, zeul 2007, pag. 75morţii. Cu numele de Orcus era 3. Gheorghe Guţu, Dicţionar latin –român,

Editura Humanitas, Bucureşti , 2007, pag, desmnat Infernul însăşi. Orcus zeul 340împărăţiei subpămţântene, era fiul lui 4. Maria Cordoneanu şi Radu Cordoneanu,

Saturn şi a zeiţei Ops. Orcus locuia în Dicţionar de mitologie, greco-romană şi

împărăția umbrelor, pe care o cârmua românească, Editura ,Viitorul alături de soţia sa, Persephone. El nu românesc,Bucureşti ,1988, pag. 153

5. Pier Grimal, Dicţionar de mitologie greacă îngăduia nimănui, o dată ajuns acolo, şi romană, traducere din limba franceză de să mai vadă lumina zilei. Numele de Mihail Popescu, Editura Saeculum I.O.,

Orcus era evitat de cei vechi, care se Bucureşti, 2003, pag 280

fereau să-l pronunţe, socotindu-l 6. Anna Ferrari, Dicţionar de mitologie aducător de nenorociri. Cel mai greaca şi romană, traducere din limba

italiana de Dragoş Cojocaru, Emanuela adesea el era invocat sub numle de Stoleriu, Dana Zamosteanu, Editura Pluto, adică zeul cel bogat, aluzie la Polirom,Bucuresti 2003, pag.469

bogăţiile subpământene.7. http/www.musesrealm.net/ rome/festivalsinfo.html/Roman Festivals and

- Zeul Jupiter era fiul lui Saturn Holidays.

şi a zeiţei Ops. El era considerat drept divinitatea supremă, dătătoare de viaţă şi lumină, care cârmuia cerul şi

Prof. Ilie Istrati, profesor de limba pământul, stăpânea tunetul şi latină şi greacă veche, Iaşitrăsnetul, dezlănţuia ploile şi

furtunile.Templul său se afla la Roma, pe colina Capitoliu.

- Zeul Picus era fiul lui Saturn şi a zeiţei Ops. Picus, era primul rege al Latiumului, .(8) Picus avea darul profetiei şi era considerat drept tatăl zeului Faunus; a fost transformat de vrăjitoarea Circe în ciocănitoare pentru că nu a voit să-i împărtăşească dragostea. O cunoaştere mai bună a zeului Jupiter şi a familiei sale, a părinţilor săi, zeul Saturn şi zeiţa Ops, ne-ar ajuta mai bine sa înțelegem religia latină şi originea poporului latin, a culturii şi civilizaţiei

Page 20: Revista IUVENTA - Nr. 5

21

Recenzie

,,Foame uriaşă de ocult şi fantastic”

Mă gândeam să discut despre Pot face ş i o oarecare

miturile noastre de astăzi, care s-au asemănare între cartea “Sub semnul

transformat în zvonuri, bârfe şi alte paradoxului cotidian” de Daniel

caricaturi cotidiene. Dar am decis să Şandru şi “Mama proştilor e mereu

vorbesc despre prostie, “patologie” gravidă” de Nicu Gavriluţă. Dacă

umană, excese, libertinaje, critici şi primul vede întâmplările cotidiene ca

alte feluri dure de a vorbi despre nişte paradoxuri, cel de al doilea ca pe

realitatea zilelor noastre. nişte patologii, ceva bolnav, atrase

p a r c ă d e n i ş t e “ r e a l i t ă ţ i

“Mama proştilor e mereu contemporane mitico-religioase”.

gravidă”. Ştiaţi asta? Dacă nu, atunci

aflăm din cartea domnului Nicu C a r t e a a a p ă r u t p r i n

Gavriluţă. O carte ce “propune o republicarea unor serii de articole

manieră nouă de a discuta despre scrise de autor într-un ziar local, în

ceea ce ar fi propriu astăzi vieţii perioada noiembrie 2008 - ianuarie

noastre sociale”, aşa cum ne spune în 2010. Autorul aduce în discuţie

introducere Ştefan Afloarei. Nu e o situaţia actualului preşedinte

carte ce vorbeşte strict despre proşti american, Barack Obama, despre

şi prostie, ci despre prostii: “Prostia bioterorism, despre reuşitele în violuri

–această constantă a naturii umane – ale românilor în afara graniţelor, FMI –

ne surprinde oricând cu expresii un fel de “asasin economic” sau

proaspete, vii, de incontestabilă “Mesia postmodern” ce aduce în prim

actualitate”. Fie că vorbeşte de prostia plan Statul Magicial – “abil şi

ca “handicap social”, “ca privare”, inteligent – care îşi crează propria sa

“ca insuficienţă mentală” etc., ni se opoziţie şi contracultură. Fabrică

pun pe hârtie idei ce nasc din iluzia unei autentice democraţii.” Şi

realităţile pe care le vedem zi de zi, iar câte iluzii ne-au fost nouă oferite de-

la români sunt mai interesante parcă alungul ultimilor ani, încât e aproape

şi mult mai multiplicabile, aşa cum se imposibil să nu cădem în braţele

înmulţeşte un germene, un virus, sau armate ale ocultului, miturilor

de ce nu, ca lăcustele. moderne şi a prostiei domestice. Iată

că am mai identificat un termen,

Page 21: Revista IUVENTA - Nr. 5

22

Recenzie

prostia domesticită. (Cine ştie, poate risipă ostentativă” (pag. 73) ce nu pot

în următorul număr voi scrie un articol fi depăşite. Totul e transformat în ceva

pe noul termen găsit.) magic, fundamental de venerat, cum

ar fi sărbătorile iubăreţilor (vezi

Flacăra violet de la ultimele Valentine's Day), aprobate cu mare

alegeri prezidenţiale nu avea cum să vogă de toţi teribiliştii şi maneliştii cu

lipsească, dar autorul tratează banii lipiţi pe piept şi frunte (ca la

problema din lipsa unei coerenţe mult mort).

mai intelectuale şi faptice ale

politicienilor şi recurgerea lor la alte Societatea românească suferă,

magicuri: “oamenii politici se bazează este confuză, bolnavă, şi are cine să

pe absolut orice i-ar putea ajuta în ne îmbolnăvească. “Pe scena politică

campanie. De aceea ajung să apeleze şi socială românească se impun alte

la vrăjitoare, numerologi, consultanţi <virtuţi>, cum ar fi tupeul, prostia

de campanie care se bat cap în cap, iar agresivă, prietenia de conjunctură

strategiile lor ajung să semene (despre care am mai vorbit pe blogul

precum un mozaic.” (pag. 58) personal şi alte articole), traficul de

influienţă, manipularea electoral etc.”

Consumerismul a devenit o (pag. 79).

parte sacralizată a societăţii noastre.

“Shopping-ul crează o veritabilă Autorul vede şi o primă soluţie,

dependenţă.” Nu ne deranjează şi nu pentru a anula paradoxul, patologicul,

ne interesează cum îşi cheltuie şi anume problema educaţională.

românii banii şi mai ales pe ce, dar din Bac-ul de anul acesta a fost o soluţie,

câte ţin minte, ei sunt cei care strigă chiar dacă foarte mulţi au contestat.

că mor de foame şi vor salarii mai Am văzut la ce stadiu suntem şi pe

mari, sau fac grevă după grevă, drumuri ne poartă realitatea.

culmea, fără niciun rezultat, pentru că Şi da, tot autorul tratează o

nici ei nu cred în ceea fac şi ceea ce problemă despre care îmi place foarte

spun. Apare din nou iluzia că putem fi mult să discut şi să analizez şi văd în

bogaţi, puternici, lipsiţi de farmecul fiecare zi cazuri intrate la categoria

normalului şi că putem dobândi averi “Vocaţia victimizării la români”.

nelegitime şi impunătoare, zguduite “Victimizarea poate, uneori, funcţiona

în ascuns de nervoasele noastre ca o credibilă scuză a ratării, după

nevoi, frustrări şi neîmpliniri (mai ales cum spune Andrei Pleşu” – aviz

cele din copilărie). Există o “atipică amatorilor care încă mai încearcă să

înclinaţie spre consum excesiv şi păcălească prin astfel de momente

Page 22: Revista IUVENTA - Nr. 5

23

Recenzie

Dragoş-Andrei Preutescu, Facultatea de victimizante. Însă sunt foarte surprins

Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, de totalul proştilor ce cred aceste

specializarea Relaţii Internaţionale şi momente.

Studii Europene

La un moment dat, într-un

seminar de la facultate, am cerut

colegilor: “Spuneţi un cuvânt, acum

pe moment, ce caracterizează cel mai

bine România”. Au răspuns greu. Fie

totul era prea paradoxal şi încâlcit, fie

nu vroiau să greşească. Dar ce să mai

greşeşti. “România este aproape

apocaliptică”, cu o “apocalipsă a

valorilor”, dar acest fel apocaliptic

noi îl creăm şi îl disimulăm. Nu ne

respectăm, nu respectăm ierarhiile,

nu respectăm conduitele, nu

respectăm cuvântul, ne amăgim şi ne

torturăm, ne sfâşiem de ciudă, de ură,

de invidie, de multă prostie.

În încheiere nu pot spune că

este o carte excepţională, dar mai

deschide nişte drumuri, câteva minţi,

şi dacă începem să luăm aminte,

poate ne mai controlăm nebuniile. Să

trecem prin lecturare cărţilor scrise de

Radu Pavel Gheo, Daniel Şandru, Nicu

Gavriluţă şi poate, poate.

“Din fericire, patima prostiei

<s-a pus pe capul oamenilor, ca

curca pe curcan>”

Page 23: Revista IUVENTA - Nr. 5

24

Compoziția frumosului

Cafea Strivit

nepăsător plutesc într-o ceaşcă de cafea, asemenea gândacului ce trece prin faţa

mă las băut, sorbit, aruncat pe jos fiecăruia

sunt vopsit cu tot felul de culori îmi strecor paşii nesăbuiţi,

ochii îmi sclipesc printre vapori, obosiţi şi înfierbântaţi de atâta nebunie,

buzele lor sfidătoare mă ating zilnic fobie faţă de trecători.

gustă din mine oricând poftesc,

dimineaţa îşi varsă nervii şi supărările gonit dintr-o parte în alta a drumului

atunci când mimica şi-o pătează săturat de trăit în exil în propriul oraş

orice-mi spun deloc nu mai contează. în propria viaţă pedepsită,

mărginită doar de farduri şi cuvinte.

Sergiu-Andrei Flondor, student,

Facultatea de Litere, UAIC, Iaşi

Destin

În ochii tăi adânci de peregrinpierdută-i liniştea imaculatăa clipelor, care mai vinsa-ţi dăruiască zborul lor sublim, încă o dată.”

Maria-Elena, poetă

Page 24: Revista IUVENTA - Nr. 5

25

Compoziția frumosului

Cântă în surdină

Chitări ce –mi șoptesc ,

Cântecele de dragoste

Ce au fost..

Și ce au putut fi între noi.

Picături de ploaie

Ce cad din 2 in 2,

Mi-aduc aminte

De cum eram odată noi.

Ce epopee minunată,

Între un băiat și-o fată.

Și-mi vine să plâng

Și-mi vine a râde..

Adio trecut,

Adio oraș mut!..

Se așează cortina,

Și sufletul meu aleargă

Singur și nebun..

Ioana-Mădălina Gâdinceanu, studentă,

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale

Educaţiei, Specializarea Psihologie

Generală, UAIC, Iaşi

Cântec în suflet

Page 25: Revista IUVENTA - Nr. 5

26

Compoziția frumosului

Eiii, vacanţa… cine nu aşteaptă vacanţa? eliberarea psihică.

Perioada lipsită de griji şi stres, de Consider că în viaţă este important

probleme şi disconfort psihic… să ne bucurăm de lucrurile simple: de

Îmi vin în minte versuri ale marelui poet libertate, de soare, de stele, de

Lucian Blaga: “Copilul râde: iubirea şi escapade, de muzică, de artă, iar

înţelepciunea lui e jocul; tânărul cântă: vacanţele ne oferă această posibilitate.

jocul şi înţelepciunea lui e iubirea; bătrânul Ceea ce dăinuie în timp este

tace: jocul şi iubirea lui e-nţelepciunea”, amintirea…amintirea vacanţelor de

însă cert e că, indiferent de vârstă, oamenii neuitat petrecute în preajma

aşteaptă cu drag vacanţa. persoanelor dragi.

Zilele lungi şi senine de vara, care ne Dragii mei, vara cu miros de tei în

îmbătă cu miresme de flori aidoma unor floare a venit…nu ne rămâne decât să

esenţe tari, ne oferă clipe de neuitat: ne bucurăm din plin de zilele frumoase

drumeţii, relaxare, cunoaştere, cultivare şi de timpul liber!

prin intermediul unei piese de teatru, al

unui film bun, căci din când în când este

nevoie de un strop de hrană pentru suflet şi

minte, iar spectacolul este menit parcă să

ne ofere forţe proaspete şi să ne facă mai

puternici. Iulia Pop-Cozac, Liceul Teoretic “Ion

Muzica, sportul, prietenii de suflet, Agârbiceanu”, Localitatea Jibou, judeţul

compania animăluţelor dragi sunt la fel de Sălaj

necesare pentru detaşare, pentru

O vară frumoasă!!!

Vacanţa : o perioadă de călătorii şi relaxare…

Page 26: Revista IUVENTA - Nr. 5

27

Compoziția frumosului

A înflorit iar liliacul, Pe străzi ferestrele străineCu multe flori de violet, Şoptesc dezamăgiri,Dezbracă zorii haina nopţii, Iar felinare obositeSe pierde vraja ei încet. Trăiesc din amintiri.

Pe dealul 'nalt văd clipele, Trotuare reci visează sori,Ce se aleargă-n joc nebun, Ca-n altă primăvară,Pe lângă malul lacului, Un cerşetor îţi strigă: “Mori!”Văd oameni ce se-aştern la drum. Dacă nu-l laşi să ceară.

O dimineaţă fantezistă, Un aer rece rupe visulMiros de dor şi măr rotat, Umilului oraş,Mă poartă cu a mea fiinţă, Singurătăţi cu chipul veşted,Spre liniştea de altădat'. Mă cheamă spre luntraşi.

Cu glasul cald şi ochii stinşi,Alexandru Daniel Leşan, Facultatea de Lucind ca două mure,Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,

Un moş micuţ îndeamnă calm,UAIC, Iaşi

Măgarul spre pădure.

Copaci renasc din somnul greu,Cu florile albastre,Trimit spre sat povaţa lor,Spre vremurile noastre.

Doar flori de mac îngână-n somn,Un vis plăcut de vară,Se osteneşte iară vântul,În lanuri de secară.

Pe cer apare soarele,Urcind uşor, uşorIar un cocoş urcat pe gard Se dă “deşteptător”.

Căci a ajuns o nouă ziÎn casele din vale,Speranţe că ea poate fiCeva mai bun, o nouă cale.

Dimineaţa la ţară Gri sufletesc

Page 27: Revista IUVENTA - Nr. 5

28

Compoziția frumosului

mi-am adus aminte de strigarea din vară a leului fierbinte,de cea din urmă nelinişte a ceasului în care el, Regele, mă zgâria pe faţăMă rodea pe de-întregul cu umerii mari ciolănoşi,Mă arunca şi mă tăvăleam prin nisipul ars Prin vântul secătuit de căldură, atâta Doamne căldură.

Ce a mai rămas decât din noi doi Doar două schelete lucioase iubinduse-ncet, împleticindu-se-n nisipul galben, greoi.

Dragoste de varăDragoste de vară

A apărut aşa într-o doarăPe furiş cu aer de nevinovată fiinţă.A apărut cu strigăt ca să mă ia,Să mă siluiască pe de-a-ntregul.Să mă facă sooc şi să mă ducă departeÎn cel mai neauzit loc pământesc.

A apărut vara cu braţe fierbinţi, Cu sân femeiesc şi gură de aurCu dans de ademenire a eului meu bărbătescMişcând din şoldurile-i moiM-a prins-sălbaticul euŞi am fost străpuns întreaga varăDe dragostea de ea.

Cornelius Drăgan, Masterand în Drept European, UAIC, Iaşi

Ivirea de ea

Page 28: Revista IUVENTA - Nr. 5

29

Compoziția frumosului

Această izolaţie a simţurilor.mă mănaâcă pielea de la răceala de mine, memoriiîn care nu sunt bun de nimic.ideile neuronilor mei au ca stâlp de plecare viaţa dar se pierd în sine- nici muzica nu mă mai mişcă- izolaţie.opreşte-mă din calea mea, străinuleopreşte- mă şi lasă- mă pe marginea drumului.de ieri, de zile, de timp, nu mă mai stiu,uneori oglinda de la baie pare aburindătot ceea ce văd sunt greşelile mele,piele? ce piele ? care piele?tot ce simt e genunchiul stâng troznind.am un fel de sentiment kafkanian, acela de a mă prăbuși într -o neştirepiciorul meu ştirb de statornicie mă trădeazaam un sentiment nocturn în care tremur și visul meu e unul mort abrupt și singur.unde sunt? stop me! stop me! stop me!îmi mănânc unghiile iar ochii devin repere ale zilei și întunemicimii nocturne.nu primesc niciun telefon, un mesaj, nimic. totul este îngropat și dat drept uitării.simt mirosuri ale cărnii mele putrezând în perete.răstingnitul din mine devine nevrotic,îmi zbat capul de-o parte și alta a umerilor albinoșidoar m-oi trezi în adevarata realitate. care realitate? sunt aici. aici e realul.o stare bruscă de rău mă cuprinde și tremur febril la amintirea trecerii mele prin acest pământesc.

Cornelius Drăgan, Masterand în Drept European, UAIC, Iaşi

Stop me!

Page 29: Revista IUVENTA - Nr. 5

30

Eseu

Nu am înţeles niciodată de ce înmânează publicului, fără să se

trebuie să încercăm a defini arta. Ar aştepte că va fi înţeles. Părticica

trebui doar să o înfăptuim. Oare arta aceasta este viaţa pe care artistul i-o

este demnă a fi încleştată în cuvinte oferă lucrării, ca şi cum ar crea mici

superficiale, care nu fac decât să fiinţe care încep să mişune şi să le

ocolească esenţa ei, în loc să o spună celor din jur povestea

surprindă? Mulţi întreabă artistul ce a creatorului lor.

dorit să reprezinte în lucrarea lui, în

loc să se întrebe pe ei înşişi ce văd în

lucrare. Artistul a reprezentat infinitul

tuturor reprezentărilor oamenilor, şi

totuşi nimic. Acum ceva vreme, s-a

întâmplat să am cu mine un tablou

personal la o oră de seminar la

Facultatea de Psihologie. Fără să

vreau, profesorul cu pricina l-a

observat şi m-a întrebat ce am dorit să

transmit, ce am vrut să reprezint, la

ce m-am gândit când am conceput

acea lucrare. Pentru mine nu

reprezenta decât artă abstractă, non-

figurativă. Cu toate acestea, el a

insistat să înţeleagă….

Artiştii nu trebuie înţeleşi, ci

doar priviţi. Ei nu trebuie admiraţi, ci

doar încurajaţi. Stilul fiecăruia

reprezintă suma devenirilor lui ca Întotdeauna m-a intrigat dilema

persoană creatoare. De aceea, „Ce este mai important? Opera sau

trebuie să înţelegem că artistul, prin creatorul?”. Răspunsul pe care mi-l

tot ceea ce face, se prezintă pe sine. dau este că deasupra celor două este

Artistul se retrage în sanctuarul său şi defapt procesul de creaţie, deoarece

îşi rupe o bucăţică din suflet, pe care o

Ce e arta? Nu ştiu…

Page 30: Revista IUVENTA - Nr. 5

31

Eseu

el exprimă fiinţa creatorului şi autorului acelei opere, se va limita şi-

simbolizează lucrarea. Procesul este şi va îngrădi drastic imaginaţia.

cel care ne duce mai aproape de artă, Artistul, prin opera sa, invită pe ceilalţi

mai mult decât opera sau creatorul. să i se alăture fanteziei fără limite, să

Toată pasiunea, febrilitatea, inspiraţia îşi spargă barierele autoimpuse şi să

şi dorinţa se conjugă pentru a înfăptui hoinărească pe meleagurile creaţiei,

arta. Astfel, procesul ne dă arta, pe fără să se teamă de nimic.

când viziunea ne dă artistul. În

majoritatea timpului, oamenii disecă Aşadar, nu vă faceţi probleme în

orice lucrare, pentru a-şi aduce opera privinţa interpretărilor unei opere!

cât mai aproape de nivelul lor de Artistul va fi cu mult mai fericit dacă

înţelegere. Ei vor să perceapă ceea ce veţi înţelege ceea ce el poate nu a

artistul a vrut să reprezinte, deşi înţeles din propria lui lucrare!

aceasta este o abordare greşită. Nici

un artist nu va impune cuiva să vadă

în lucrarea sa ceea ce a dorit el să Otlia Iutiş, Studentă – Facultatea

reprezinte. Dacă cineva doreşte să de Arte „George Enescu” Iaşi

interpreteze o operă doar prin prisma

Page 31: Revista IUVENTA - Nr. 5

32

Eseu

Ce înseamnă pentru mine coşmar şi eu eram foarte obosit şi timpul liber? Am eu oare timp liber? nefericit. Deci, nu păstram acel Ştiu oare eu să-mi folosesc acest timp echilibru între negotium şi otium.liber? În general, ce înseamnă timp liber? Sunt o mulţime de întrebări pe Mai târziu, când am devenit care uneori mi le pun mie însumi ca şi student aveam foarte mult de învăţat, mulţi alţi copii, tineri, adolescenţi, dar viaţa de student era foarte maturi, bătrâni. Ca să aflu un răspuns frumoasă poate cea mai interesantă corect la aceste întrebări am apelat la etapă a vieţii de adolescent. În timpul ajutorul cărţilor, prietenilor, virtuţilor, studenției am sesizat că mulţi colegi filozofilor. de ai mei îmi ziceau că timpul liber

înseamnă să nu faci nimic şi că trebuie Când eram copil mic, nu aveam doar să te odihneşti, să dormi, să te

nicio responsabilitate şi aveam mult plimbi, să mergi la o bere, să faci timp liber pe care-l foloseam la joacă sport, să mergi la cinema, la teatru, cu copii de vârsta mea. Mai târziu etc.Dar, pentru mine timpul meu liber, când am devenit elev, am observat că nu este echivalent cu distracţia, timpul meu se împărţea în timpul util- pentru că pasiunea pentru cultivarea negotium pe care-l foloseam acasă sufletului prin lectură îmi lua prea ajutându-mi părinţii la treburile din mult timp şi atunci, când înălcam gospodărie, datoria de elev şi timpul echilibrul între otium și negotium liber-otium. Dar, atunci când eram adică, acea limită numită, aurea elev, timpul meu liber consta în mediocritas ,,calea de mijloc e de aur momentele de joacă cu prietenii mei, “după cum afirma Horatius, oboseam mai ales fotbalul, de-a ascunselea sau mai tare, şi timpul liber îmi era mai alte jocuri interesante. Până la împovărător. sfârşitul şcolii timpul meu liber se Atunci, am apelat la proverbe, asocia cu joaca, cu lectura unor cărţi zicători, şi am aflat, că mie pentru a fi de poveşti fiindcă pe când erem elev fericit şi cumpătat îmi lipsea tare-mi mai plăcea să citesc toate înţelepciunea. Căci palatul de aur, poveştile din lume. Chiar trăiam într-o templul sacru în care locuieşte lume a mea a poveştilor, a frumosului. înţelepciunea sunt proverbele, În prima etapă a vieţii de copil eu maximele, zicătorile, poveştile comparam timpul liber cu joaca. noastre frumoase, obiceiuri le

Când am ajuns la liceu, timpul strămoşilor.meu liber s-a diversificat şi consta din lectura cărţilor, vizionarea unor filme Prima mea întâlnire cu la cinematograf, practicarea sportului. înţelepciunea, cu filozofia a fost la Atunci, când nu respectam limita între facultate, când studiam facultativ timpul util dedicat muncii şi învăţării şi limba latină. În manualul de limba timpul liber, viaţa mea devenea un latină am găsit o mulţime de proverbe

Carpe diem

Page 32: Revista IUVENTA - Nr. 5

33

Eseu

frumoase care m-au făcut să mă un timp foarte preţios pe care mulţi ataşez foarte mult de studiul acelei dintre noi nu ştim să-l utilizăm cu limbi pe care până atunci nu o mai folos. Iată ce afirma în acest sens cunoscusem. Atât de mult m-a filozoful roman Seneca în epistolele încântat limba latină cu cultura ei, cu sale către Lucilius:,,...Cere-ţi singur proverbele ei, cu filozofia ei, încât am dreptul asupra ta, iar timpul care până renunţat în anul doi de facultate la acum îți era luat sau răpit, adună-l şi spaniolă şi franceză şi m-am înscris în păstrează-l. Unele frânturi de timp ne anul I la secţia de limbi clasice limba sunt luate, altele se duc, altele se latină şi vechea greacă. pierd. Cel mai ruşinos lucru e să pierzi

timpul din nebăgare de seamă. Iar Studiind autorii romani şi greci dacă te gândeşti bine: mare parte din

la facultate, am observat că mie îmi viața noastră se scurge făcând rău: lipseau nişte lucruri esenţiale pentru a cea mai mare parte nefăcând nimic: fi fericit. Deşi ştiam că timpul se toată viaţa făcând altceva decât ar împarte în timp util din care ne trebui”(1). Deci timpul dedicat câştigăm un salariu pentru a putea filozofiei înseamnă folosirea timpului exista şi timpul liber în care poţi să faci pentru auto perfecţionarea eului tot ce doreşti, eu nu cunoșteam propriu şi a sufletului nostru.noţiunea filozofică a timpului liber. Apoi, devenind profesor de limba Apoi Seneca vorbeşte despre latină am simtit o adevărată fericire faptul că unii oameni nu ştiu să când am cunoscut filozofii greci şi înteleagă timpul ca valoare care ne dă romani. De la toţi am învăţat câte ceva p r e ţ m a r e v i e ț i i n o a s t r e frumos şi util pentru viaţă. O mare spunând:,,Nimic nu ne aparţine, doar bucurie mi-a adus cunoaşterea vieţii timpul este al nostru: firea ne-a dat în filozofilor greci şi romani, aici mă stăpânire acest mic bun, nestatornic refer la marii Pitagora, Socrate, şi alunecos, de care ne poate lipsi Platon, Aristotel, Diogene, Zenon, orcine voieşte. Oamenii sunt atât de Chrisip, şi filozofii romani Numa nesăbuiţi încât primesc să le fie pusă Pompilius, Cincinnatus, Seneca, la plată bunuri de nimic, fără nicio Cicero, Cato Cenzorul. Toti aceşti valoare şi care oricum pot fi înlocuite, oameni înţelepţi ai lumii greco- dar nimeni nu se gândeşte că ar trebui romane m-au educat, mi-au înnobilat să fie dator pentru timpul primit, cu sufletul cu învăţătura lor şi cu toate că este singurul lucru pe care înţelepciunea lor. Căci nu există pe nici măcar un om plin de recunoştinţă lume o fericire mai mare decât acea nu l-ar putea da îndărat”.(2)care provine din înţelepciune, nu din aur, lux şi alte bogăţii pieritoare. Drept dovadă că filozoful

Vom discuta în continuare nostru are dreptate în ceea ce priveşte despre noţiunea de timp. Astfel, folosirea judicioasă a timpului este timpul se împarte în timp util, timp proverbul din zilele noastre care ne liber şi timp dedicat studierii filozofiei sugerează valoarea preţioasă a şi cultivării sufletului cu florile timpului: ,,Timpul înseamnă bani” în frumoase ale înţelepciunii umano- spaniolă: ,,El tiempo es oro”, în divine. engleză: ,,The time is money”. În

Timpul dedicat filozofiei este spiritul aceleiaşi idei, Socrate spunea

Page 33: Revista IUVENTA - Nr. 5

34

Eseu

că timpul liber este cel mai mare bun spunea că ,,fericirea se obţine din dintre toate bunurile. Dar acest timp înţelepciune, iar înţelepciunea se să fie dedicat studiului ştiinţei şi dobândeşte din practicarea constantă filozofiei. Astfel, Socrate credea că a virtuţilor”(5). Dacă dorim să fim fericirea era strâns legată de ştiinţă. El fericiţi în timpul util sau în timpul liber, spunea: există o singură fericire: atunci ar trebui să ştim să amestecăm ştiinta, şi un singur rău, neştiinţa”(3). utilul cu plăcutul.

Dar ce este fericirea, are ea Platon ne prezintă cele patru vreo legătură cu timpul sau nu? virtuţi cardinale: a) Prudenția-Timpul folosit raţional ne poate aduce Înţelepciunea b) Iustitia-Justiţie c) fericirea. Dar să-l observăm pe Fortitudo-Curajul d) Temperantia-Platon, să vedem cum defineşte Cumpătarea. Înţelepciunea se marele filozof fericirea pentru că manifestă prin executarea corectă a suntem şi noi curioşi să ştim care sunt acţiunilor. Dreptatea se manifestă părţile fericirii sau ce este fericirea. printr-o comportare dreaptă în Platon afirmă că fericirea conţine cinci asociaţii şi tranzacţii comerciale. părţi: o parte a fericirii constă în a lua Curajul îl face pe om să nu-şi piardă hotărâri bune, a doua este de a avea cumpătul şi să-şi ţină firea în pericole simţuri bune şi sănătate trupească, a şi panică. Cumpatarea ajută la treia este reuşita în ceea ce stăpânirea poftelor, spre a nu fi robiţi întreprinzi, a patra este repuţatia niciodată de nici o plăcere. (6)bună între oameni, a cincea este abundenţa de bani şi a bunurilor Aristotel referindu-se la rolul folositoare pentru viaţă. virtuţilor în viaţa oamenilor spune:

,,Virtuţile nu se implică una pe alta, Platon susţine că a lua hotărâri fiindcă un om poate fi prudent şi bune este rezultatul educaţiei şi al drept, dar în acelaşi timp nestăpânit şi experienţei mai multor lucruri. fără măsură”. Tot el adaugă că:,,Viciul Simţurile bune depind de organele e suficient ca să producă nefericirea corpului. Reuşita se obţine atunci oricât de multe lucruri exterioare şi când cineva face cum trebuie ceea ce corporale i s-ar adăuga”.(7) Virtutea urmăreşte, aşa cum se cuvine unui poate fi învăţată, drept dovadă că om cumsecade. Reputaţia bună oamenii răi au devenit buni.constă în aceea că se vorbeşte bine de O altă accepţie a împărţirii cineva. Abundenţa mijloacelor o are timpului în timpul util şi cel liber este acela care are aşa de multă avere viziunea romană.pentru nevoile vieţii încât poate să Romani i în ţelegeau pr in dea ajutor prietenilor şi să-i ajute cu negotium angajarea pentru cauza generozitate. (4) Dacă într-adevăr Romei şi otium o contemplare plasată fericirea este aşa cum a descris-o în tihna fericirii individuale. (8)Platon în cele cinci părţi ale ei atunci ea este accesibilă omului înţelept şi Idealul existenţei horatiene inaccesibilă omului prost, din este bucuria de a recepta sufleteşte nefericire. minunile naturii.,,Carpe diem”,

,,Bucură-te de clipa în care trăieşti.” Apropo de fericire, Horatius Poetul are un vrăjmaş comun,

Page 34: Revista IUVENTA - Nr. 5

35

Eseu

ambiţiosul cu suflet gol, incapabil să a proverbului latin: ,,Mens sana in recunoască preţul şi ponderea clipei corpore sano”, ,,Minte sănătoasă în trecătoare. Acest preţ îl alcătuiesc corp sănătos.” A treia parte a timpului bucuriile mărunte ale vieţii, iar o are Somnul; trebuie să avem opt ore ponderea ser ioasă, ero ismul de somn dacă dorim să fim sănătoşi. cetăţenesc. (9) Această virtute, Cumpătarea, se află

în proverbul latin: ,,Est modus in Vergi l ius în Georgice , rebus sunt certi fines”-,,Există o

configurează fericirea adusă de măsură raţională în lucruri peste care înţelepciune, care poate fi dobândită binele nu are ce căuta”. Adică vă nu numai prin surprinderea misterelor îndemn să ducem o viaţă echilibrată lumii, ci şi în mijlocul vieţii rustice. bazată pe înţelepciune ca mod de Motivul este situat în spaţiul italic al lui viaţă dacă dorim să ne bucurăm de Saturn şi vremea obârşiilor eroice ale timpul util, timpul liber şi să fim Romei. Vergilius propune o noua fericiţi.lectură a vechiului mit al erei de aur. Iupiter a destrămat vârsta de aur, pentru că fericirea pe care aceasta o Bibilografie:aducea nu solicita suficient mintea şi

1. Seneca, Epistole catre Lucilius, inteligenţa oamenilor, căzuţi pradă traducere din latină de Ioana Costa, vol.1, moleşirii. Muritorii trebuiau constrânşi cartea 1, editura Polirom, 2007, Iaşi, pag.37

ca să-şi construiască fericirea şi să nu 2. Seneca, idem, pag. 37

o primescă cu pasivitate de la zei. 3. Diogenes Laertios, Despre vieţile şi Poetul crede în reîntoarcerea doctrinele filozofilor, Socrate, traducere

din limba greacă de acad. prof.A.I.Balmuş, vârstei de aur superioare ca valoare Editura Academiei Republicii Populare celei străvechi. O vârstă de aur bazată Române, Bucureşti, 1963, pag.165

pe muncă: ,,Munca fără preget le 4. Diogenes Laertios, idem, Platon, pag. 229

învinge pe toate.” ,,Labor omnia vincit 5. Quintus Horatius Flaccus, Ode, vol.1improbus”.(10) 6. Diogenes Laertios, idem, Platon, pag. 227

7. Diogenes Laertios, idem, Aristotel, pag. 26În concluzie, conform virtuţii 8. Quintus Horatius Flaccus, Ode,2,10

temperanția- cumpătarea, sensul 9. Quintus Horatius Flaccus, Ode, 1,21,25

fericirii şi armoniei constă în divizarea 10. Publius Vergilius Maro, Georgice, 2. vv.1-corectă şi filozofică a timpului. Timpul 8.

util înseamnă obligaţia noastră de a munci opt ore pe zi ca să avem un salariu din care să ducem o viaţă decentă şi frumoasă.

Prof. Ilie Istrati, profesor de limba latină şi greacă veche, Iaşi

Timpul liber însemnă a dedica opt ore pe zi pentru cultivarea sufletului prin studiul înţelepciunii, filozofiei, practicarea sportului, lecturii plăcute percepută ca delectare sufletescă, nataţie, plimbări în aer liber, şah, vizionare de filme, discuţii intelectuale, adică punerea în practică

Page 35: Revista IUVENTA - Nr. 5

36

Eseu

Pentru că discutăm despre un drum bun.

timpul liber şi pentru că românii sunt Să creăm imaginea unui cerc

foarte “educaţi” în a pierde timpul pe vicios pentru un tânăr cu vârsta de 20

tot felul de aventuri draconice, iată că de ani pe timp de o săptămână. Este la

personal am ajuns la o concluzie care facultate. În timpul său liber acceptă

poate fi puţin prea mult, şi anume că să meargă de 4 pe săptămână în

lipsa de activitate duce la baruri şi discoteci, stă vreo 6 ore zilnic

conjucturi vicioase. pe Facebook, mai exact canalele

online de socializare, se uită alte

Timpul liber astăzi e cumva câteva ore la miraculoasele noastre

asemănător cu a face un sport de canale de emisiuni, poate fi cuvântul

performanţă, asta dacă ne referim “canal” în sens de scurgere a

bineînţeles la timpul liber pe care să îl rezidurilor, ca şi cum ni se oferă cele

folosim util, să ne facă să fim mai mai toxice şi cele mai mari resturi, ce

fericiţi, mai educaţi, cu mai multă se scrug în creierul nostru. Eventual

grijă pentru familie şi eventualii mai ascultă toată ziua manele, cu

prieteni. E normal să avem un “Doamne, ai grijă de duşmanii mei”,

serviciu, dar pentru acel serviciu cei sau “Duşmanii, duşmanii îmi poartă

mai mulţi dintre noi lucrează între 4 şi pică”, vorba unei colege: “Nu înţeleg

8 ore pe zi. Cu celelalte ore ce facem? de ce manelele dezvoltă aşa de mult

Celelalte 7-8 ore mai exact. Dacă ne un cult al duşmanilor”. Cu ce ne

uităm la telenovelele româneşti de alegem? Nu numai cu pierderea timpul

proastă calitate cu cei mai Nonactori inutil, asta nu ar fi o problemă, că până

dintre actori, dacă stăm toată ziua şi la urma urmei fiecare face ce vrea cu

bem bere uitându-ne la fotbalul de propria viaţă, dar defectele pe care le

slabă calitate şi scandalurile Ligii I, va poseda tânărul în timp va afecta şi

dacă ne pricopsim în certuri cu alte persoane din societatea în care

persoanele dragi şi multe alte cercuri trăieşte.

vicioase, foarte multe din petrecerea

timpului liber în cel mai rău mod Bine, să trecem peste pragul

posibil, atunci să ştiţi că nu sunteţi pe criticilor şi să vorbim mai concret

Lipsa de activitate duce la conjuncturi vicioase

Page 36: Revista IUVENTA - Nr. 5

37

Eseu

despre cum ar fi util să ne petrecem timpul liber, citeşte, încearcă un sport,

timpul liber şi mai ales de ce este câştigă un sentiment privind un

nevoie de el. documentar sau un film de calitate.

“Felul cum întrebuinţăm “…Biblia ne spune că timpul,

t impu l l i ber ne t rădează printre alte lucruri, este scara gradată

caracterul.” dată de Dumnezeu prin care putem

Gaius Plinius Secundus măsura trecerea vieţii noastre. De

aceea, ceea ce facem cu el este de

Timpul liber, astăzi, într-o mare importanţă. O dată ce a trecut

societate fugitivă, are nevoie de timpul, nu-l mai putem recupera. El

atenţie. Nu e nevoie să ne răvăşim nu poate fi reciclat sau recreat. Avem

neuronii, puterile psihice şi fizice o singură ocazie de a folosi fiecare

încercând să câştigăm foarte mulţi clipă dată nouă de Dumnezeu.” (John

bani, sau să trăim dezordonat în idei şi Grant, “Să vorbim despre timpul

emoţii. Cercuri le vicioase se liber”)

construiesc atunci când nu eşti

conştient şi pregătit că poţi face şi

altceva. Nu vezi alternativele din jurul

tău prea uşor, nu eşti capabil să

accepţi că există altceva mai bun, mai Dragoş-Andrei Preutescu, Facultatea de

frumos, mai aproape de simplitate Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice,

chiar lângă tine. Asta se întâmplă fie specializarea Relaţii Internaţionale şi

pentru a nu ieşi din sfera rutinei şi a Studii Europene

obişnuinţei, aşa cum ne spune

Fernand Braudel în cartea sa

“Dinamica capitalismului”. Până şi

felul în care iubeşti trebuie să fie

preţuit prin petrecerea timpului liber

cât mai purificator.

De multe ori nu ne dăm seama

că suntem în cercuri vicioase, sau că

formăm astfel de cercuri. Regula este

simplă în petrecerea timpului liber.

Caută întotdeauna să nu te prinzi de

obiceiurile rele, fii alături de grupuri ce

caută întotdeauna alternative pentru

Page 37: Revista IUVENTA - Nr. 5

38

Eseu

Este vară. Undeva ne aşteaptă mişcare. Fluturări de mână, încurajări,

marea sau muntele, sau poate căsuţa îndemnuri... Apoi, viteză tot mai mare şi

bunicilor pitită într-un sat uitat de lume. gara rămâne mică, mică, tot mai mică. În

Un an întreg am aşteptat vacanţa, am compartimentele ticsite cu bagaje e

făcut planuri, am clădit speranţe. Fiecare multă veselie şi voie bună. Am pornit la

dintre noi a început să-şi strângă cu drum !

sârguinţă surcelele pentru focul lui de

tabără. Unii îşi ascund bucuria prematură Pe locuri ! Fiţi gata ! Zâmbiţi ! E

în genţile de voiaj. Şi şcoala ni se pare mai vară… !

frumoasă ştiind că am părăsit-o. Febra

focului de tabără e pretutindeni. Toate

grijile, toate preocupările îngheţate şi

ponosite ale cotidianului se topesc la

căldura verii, sfârâind. Elena Ungureanu, studentă,

Tinerii şi pământul aleargă unii Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale

după altul fără să ştie dacă a fost cineva Educaţiei, Specializarea Psihologie

vreodată primul. Incet, încet, scăpăm de Generală, UAIC, Iaşi

lanţuri şi ne cresc aripi. E liber fiecare să

zboare unde vrea. Istoviţi şi ameţiţi de

venirea zilelor care (au)gust ne aruncăm

în iarbă şi răsuflăm uşuraţi : în sfârşit

vacanţă ! Somnul nu mai vrea nici el să se

lipească de genele ostenite şi ne

întoarcem zbuciumaţi de pe o parte pe

alta. Nopţile pline de vise par a se întrupa

pe o pânză albă fluturându-ne vârful

idealurilor. După zile de alergătură,

rucsacul mare şi greu e gata, aşezat

lângă pat, aşteptând clipa plecării.

Gara, poarta iluziilor şi speranţelor

noastre, a întâlnirilor şi despărţirilor ne

aşteaptă. Trenurile se pun molcom în

Ocupaţi de timpul liber?

Page 38: Revista IUVENTA - Nr. 5

39

Eseu

Caragiale este unul dintre acei toţi au fost fermecaţi de inteligenţa

scriitori meniţi să stârnească neistovite scăpătoare, în permanenţă veghe a

comentarii, după unghiurile neaşteptate tânărului care avea parcă într-însul un

de perspectivă, pe care şi le vor însuşi demon al contradicţiei şi o vitalitate plină

generaţiie succesive. Actualitatea lui de neprevăzut.

Caragiale constă în soarta glorioasă a

scriitorului “cu mesaj”, fie chiar cu

“mesaj” indirect, cum a fost marele

ironist, care n-a dăruit societăţii

româneşti nimic altceva decât o oglindă

perfidă, pentru chipurile ei nefardate.

Posterioritatea, faţă de asemenea

scriitor, e o continuă replică, cu jocul de

oglinzi întors asupră-i, ca un omagiu de

reciprocitate.

O operă literară, închegată după

canoane clasice şi într-un fel limitată, ca

aceea a lui Caragiale, oricât ar fi de

susceptibilă, de variată, cu multiple

interpretări, e încă mai puţin enigmatică

decât fizionomia lui. Într-adevăr, omul e

mai interesat şi mai de nepătruns decât Caragiale a fost toată viaţa lui un

opera, analizabilă în materialul ei de desăvârşit autor, dublat de un foarte lucid

experienţă umană, în atitudinea spectator. El nu era însă scriitor exclusiv,

creatorului ei şi în scrisul artistic. De “om de litere” (Şerban Cioculescu),

altfel, personalitatea omenească a lui dimpotrivă, sociabilitatea sa era atât de

Caragiale a sedus mai mult pe diversă, încât nu alegea între ambianţele

contemporanii care au intrat în atingere ce i se ofereau. Avea prieteni buni şi

directă cu dânsa, decât opera ce li se cunoscuţi, de toate treptele sociale, în

părea unora oarecum stereotipă. mediile cele mai felurite: beletristică,

Începând cu seniorii, P.P.Carp, Titu învăţământ, armată, comerţ, gazetărie,

Maiorescu, Iacob Negruzzi şi Vasile Pogor, teatru, sfârşind cu precupeţii, măcelarii şi

Actualitatea lui Caragiale

Page 39: Revista IUVENTA - Nr. 5

40

Eseu

pescarii. Se adapta la toate mediile, de la “prindea” nota tragică”.

cel academic până la cel suburban, Sectorul patetic din opera sa ne

periferic, cu un neegalat cameleonism, de introduce în sensibilitatea lui de anxios.

care era foarte conştient, ca un actor de Caragiale şi-a trăit neliniştea, din spatele

scenă. măştii pe care i-o fixase reputaţia de

De ce exegezii vorbesc despre autor comic. “S-a impus contemporanilor

“Actualitatea lui Caragiale”? Şerban ca un tip “forte”, bruscându-şi prietenii

Cioculescu afirma: „Deoarece şi-a limitat cei mai buni, jucând comedia vulgarităţii

activitatea de autor dramatic la câteva înaintea camarazilor de petrecere,

piese, în intervalul de 6-7 ani, deoarece a simulând un echilibru moral în familie şi

purtat într-însul multă vreme năzuinţa de între familiarii săi. Muzica singură l-a pus

a fi, alături de marele scriitor comic, un în atingere cu absolutul, iar societatea

tot atât de mare tragic, pentru că opera noastră, pozitivă şi burgheză, i-a închis

sa mărturiseşte, într-un chip sensibil, zările către care privea cu spaimă şi l-a

relativa incapacitate de adaptare la altă distras de la tulburătoarele colocvii ale

perspectivă şi mai ales de găsire a altui conştiinţei”. (Şerban Cioculecu)

„ton”; ca spectator al tragicomediei

umane, „prindea” mai lesne nota comică

decât cea tragică; iar ca scriitor după Elena Ungureanu, studentă,

propria-i expresie (în care teoreticianul Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale

neajutat se cam luptă cu formulările Educaţiei, Specializarea Psihologie

abstracte), putem aprecia ca nu-l Generală, UAIC, Iaşi

Page 40: Revista IUVENTA - Nr. 5

41

Eseu

În ultima perioadă, conceptele realitate, a căror delimitare viață

din titlu mass-media, public, privat s- publică- viață privată este cu adevărat

au prezentat drept subiecte care influențată de mass-media, de

stârnesc polemici, dezbateri, analiză, comunicarea de masă și le voi expune

critici, ridicând semne de întrebare în în paralel: demnitarii, starurile,

c iuda resurse lor de lec tură Monica Columbeanu și cuplul Kate

numeroase, axate pe acest domeniu Middleton și prințul William.

al comunicării de masă. Notarea

comentariilor personale, corelate cu Îna inte de armonizarea

aprecier i le externe ale unor aspectelor mai sus menționate într-o

cercetători și reprezentanți ai mass- dezbatere scrisă, este imperativ să

med ia pe care le-am găs i t clarific sensul termenilor cu care voi

semnificative pentru o sondare a opera: în acest sens, conform

influenței mass-media în stabilirea Dicționarului Explicativ al Limbii

raporturilor public- privat, a fost Române și Enciclopediei Britannice,

impulsionată de moțiunea din lexemul public este sinonim cu

primăvară, a concursului Closer to general, popular, universal și indică

Oxford, E timpul ca dreptul cetățenilor un lucru sau o stare de lucruri care

la informare să fie mai important este cunoscut de mulți (dacă nu de

decât dreptul demnitarilor la viața toți), care se referă sau afectează

privată?, pe care am abordat-o în interesul unei comunități întregi, a

calitate de afirmator- rol impus de unui popor, a unei mulțimi. Privind

organizatori- , de lecturarea revistei termenul privat ( privacy), încă de la

de specialitate Problèmes politiques A r i s t o t e l s e p ă s t r e a z ă

et sociaux, care a avut ca temă, sinonimia(parțială) cu intimitate, cu

pentru numărul 940 din septembrie nevoia și, în fond, dreptul-claim la un

2007, Médias et vie privée și a a altor spațiu și la viață personală (familie,

cărți/ lucrări de specialitate. cadru restrâns de prieteni etc.).

Spre formarea și evidențierea Cărțile de specialitate fac o delimitare

unei doxa mai apropiate de realitate, mai clară, mai fondată, între sferă

care să fie stabilă și să persuadeze- publică și sferă a vieții privată, prin

sau, cel puțin, să mă mulțumească pe identificarea a câte patru trăsături,

mine-, voi apela la exemple din astfel: deschidere (dreptul celorlalţi

Mass- media și dualismul public- privat

Page 41: Revista IUVENTA - Nr. 5

42

Eseu

de a participa), transparenţă (dreptul privé, non pour se conformer à une

celorlalţi de a fi informaţi), evaluare norme sociale, mais en vue de

externă (dreptul celorlalţi de a judeca protéger une activité privée ou non,

acţiunile întreprinse) şi reglementare contre des personnes qui pourraient

externă (dreptul celorlalţi de a nuire aux intérêts de l'acteur si les

controla – într-o măsură adecvată données afférant à l' activité étaient

î m p r e j u r ă r i l o r – c u r s u l connues(…) (exemple: le numéro de

evenimentelor), pentru sfera publică carte de crédit).”

și închidere (dreptul de a interzice

nemotivat prezenţa celorlalţi), Mass-media sunt, după Doug

opacitate (dreptul de a ţine ascunse Newsom, mijloace de transmitere a

anumite informaţii), autoevaluare mesa je l o r p r i n cana le l e de

(dreptul la autoapreciere, în lumina comunicare, iar comunicarea de masă

unor criterii proprii) şi autocontrol este definită de M. Janowitz în

(dreptul de a ignora constrângerile maniera aceasta: „instituţiile şi

externe), pentru sfera privată. Pe tehnicile prin care grupuri specializate

aceleași considerente se bazează și folosesc mijloace tehnice (presă,

Pierre Demeulenaere, profesor de radio, filme etc.) pentru a transmite

sociologie la universitatea Sorbona- un conţinut simbolic către audienţe

Paris, care argumentează legătura numeroase, eterogene şi puternic

între viață privată și secret, în baza a dispersate”.

două rațiuni: „ La première tient à un

piège linguistique. En français ou en Voi uzita conceptul de demnitar

anglais, le contraire de privé est ( înalt funcționar al statului) în acord

public, et le contraire de secret est cu setul de privilegii și responsabilități

aussi public, en sorte que public (…) ce parvin pe linia exercitării unui rang

La deuxième raison de la confusion și funcții esențiale în stat : prestigiu,

tient évidemment au fait que, recunoaștere publică, imunitate

souvent, des activités d'ordre privé politică ( diplomatică, parlamentară

sont confinées au secret. (…) Ainsi, le etc.), legitimitate și respectarea

secret est, pour certaines activités, jurământului. Privind termenul de

imposé socialement.(…) La nudité est star, prefer să îl parafrazez pe Edgar

un bon exemple.(…) La deuxième Morin, autorul articolului Les stars:

raison est que le secret permet de se émergence d'un phénomène de

livrer à des activitès réprouvées par la société din revista Problèmes

société, à tort ou à raison. (exemple: politiques et sociaux, care apreciază

fumer de drogue douce).(…) Enfin, un că starul este star atât timp cât

certain style d'activitès demeurera depășește toate frontierele esteticii,

Page 42: Revista IUVENTA - Nr. 5

43

Eseu

că el își stabilește domiciliul în inima vreau să subliniez ceea ce menționa

admiratorilor, fiind vis și model. jurnalistul francez Albert du Roy, care

își apără breasla în fața acuzațiilor

Fiind stabilite aceste accepțiuni legate de nerespectarea frontierei

ale termenilor cu care voi opera în dintre viață publică și privată prin

această lucrare, pentru sublinierea cuvintele:” À quelle information le

opiniilor mele legate de influența public a-t-il droit? N'oublions pas que,

mass-media în delimitarea vieții avant d'être celui des journalistes, le

private de cea publică, fac apel la droit à l'information est celui du

contextul actual și exemplific, pentru public!(…) La legitimité d'une

început, situația demnitarilor și a information existe lorsqu'une

starurilor. personne décide d'utiliser sa vie

privée pour sa communication ou sa

Punctez, astfel, următoarele publicité. (…) À partir du moment où

aspecte : la connaissance d'un fait est légitime,

1. Contextul actual este le seul principe moral de l' information

unul al globalizării, al circulației est l'exactitude”.

rapide a informațiilor ( funcția de

informare a comunicării de masă), al 2. Contextul actual este

conectării tuturor indivizilor, drept unul al paradoxului (și fac apel și la

cetățeni ai unor state, la mass-media, cuvintele jurnalistului du Roy), după

principalul furnizor de informații, cum persoanele publice, în general, și

canalul de transmitere a mesajului de demnitarii, starurile, în special, se

la guvernați la guvernanți și uneori, folosesc de mass-media (prin care se

invers, de la cetățeni la demnitari. exercită, cel mai frecvent, dreptul și

Acest lucru este valabil și pentru așa nevoia cetățenilor la informare)

numitele staruri, care ating acest pentru a afișa, pentru a construi o

statut, doar prin intermediul mass- imagine a sinelui, pentru a-și proiecta

media, al comunicării de masă care își portretul ( implicând și aspecte din

subliniază, în special pentru viața privată) în sfera publică și , în

celebrități, funcțiile de divertisment, același timp, acuză mass-media de

de culturalizare ( în funcție de caz) și invadarea sferei private. De ce să nu

poate de socializare și de identitate ( recunoaștem că uzitând acest drept la

după L. Thayer). Revenind la funcția informare al cetățenilor, persoanele

de informare a acestui „instrument care aspiră la o funcție de conducere,

democratic al libertăţii” (Alexis de se lansează în public, în mod conștient

Toqueville ), regăsită în aproape toate și voit? Campaniile electorale sunt

scrierile specialiștilor în domeniu, veritabile dovezi ale acestui lucru,

Page 43: Revista IUVENTA - Nr. 5

44

Eseu

după cum, în această perioadă de 30 prezentate în mod exp l i c i t .

de zile, candidații nu își afișează doar Dezbaterile publice din campania

proiectele și ideile de conducere, strict prezidențială din 2009 sunt o

legate de politic, ci își prezintă și exemplificare a punctului c), lucru

aspecte personale, din sfera privată, care denotă că înșiși demnitarii oferă

menite să aducă un plus de informații din sfera privată către

recunoștință și de încredere a public, folosindu-se de dreptul

cetățenilor în ei, ca persoane. Aici cetățenilor la informare. Intervin aici

putem oferi numeroase exemple, cu apelul la bunul simț pe care îl face

printre care se numără prezentarea avocatul Phillippe Bilger: „ Une

situației familiale, punând în lumină și personne qui a décidé, par quelque

acțiunile caritabile ale părinților, ale mode que ce soit, de laisser publièr

soției, rezultatele de excepție ale des éléments de sa vie privée peut-

copiilor, situațiile din trecut sau elle ensuite se plaindre de les voir à

prezent care evidențiază calitățile nouveau repris et diffusés? (…) Si les

morale, sociale și profesionale ale vedettes prétendent jouir du droit

candidatului pentru o funcție de absolu au secret, sans doute ont-elles

conducere. Din același segment fac l'obligation impérieuse et corrélative

parte și atacurile contracandidaților, d'être le premier gardien de ce

privind conduita etică, parte a sferei secret”. Consider că acest apel la bon

private. Decizia nr.210/ 2010 privind sens este adresat politicienilor,

principii și reguli de desfășurare a starurilor și, ca să introduc și un alt

campaniei electorale pentru alegerile exemplu anunțat la început,

parlamentare prin intermediul particularizând, aspectele menționate

serviciilor de programe audiovizuale sunt valabile și pentru Monica

marchează în articolul 4 două aspecte Columbeanu, care a prezentat

legate de ideile enunțate mai sus: publicului viața sa privată, abundând

emisiunile de promovare electorală în detalii, prin intermediul unui reality

puse la dispoziția candidaților trebuie show, difuzat pe parcursul a 5 ani de

să respecte condițiile: b) nu conțin zile, și care s-a plâns de nenumărate

afirmații sau imagini care pot aduce ori de impactul mass-media asupra

atingere demnității umane, onoarei, familiei sale. În cazul ei, funcția de

vieții particulare a persoanei, divertisment, alături de cea de

dreptului la propria imagine ori care informare, a jucat un rol principal, iar

sunt contrare bunelor moravuri și c) legitimitatea știrilor difuzate despre

nu conțin acuzații cu incidență penală Monica Columbeanu este validă,

sau morală la adresa altor candidați, întocmai prin acordul său, prin

fără a fi însoțite de dovezi pertinente s e m n a r e a c o n t r a c t e l o r c u

Page 44: Revista IUVENTA - Nr. 5

45

Eseu

reprezentanții mass-media. Cum altfel am explica scăderea sub

50% a cotei de încredere a

Revenind însă la primul premierului Berlusconi, după ce

exemplu, menționez că majoritatea acesta a fost implicat în numeroase

demnitarilor (și exemplele sunt deja scandaluri sexuale? Realitatea,

cunoscute) deschid poarta curiozității încadrată în contextul socio-temporal

cetățenilor (manifestată direct, prin prezentat la început, dovedește că

nevoia de informare dar și indirect, Silvio Berlusconi, ca imagine a

prin mass-media) către viața privată. guvernului italian, a Partidului Poporul

Am folosit termenul majoritatea, Libertății și a țării sale, a afectat

pentru a nu fi acuzată că nu iau în imaginea tuturor celor trei elemente

calcul și excepțiile. Însă excepțiile reperate în spațiul public mondial, și a

întăresc regula și în acest caz, după determinat scăderea încrederii

cum este valabil atât pentru italienilor în premier și în guvernare.

majoritatea demnitarilor, cât și pentru Acest exemplu este o reiterare a ideii

cazurile particulare, faptul că atâta că în cazul unui demnitar, linia de

timp cât o persoană este învestită d ema r c a ț i e î n t r e pe r s ona l -

într-o funcție (publică), aceasta profesional, privat- public este vagă.

trebuie să-și asume și repercusiunile

demnității sale. De fapt, pentru o Ca să continui cu impactul

persoană publică, separației viață contextului social asupra funcțiilor pe

privată- viață publică îi corespunde o care le exercită comunicarea de

linie vagă, pentru că o funcție publică masă, cu influența mass-media

nu coincide cu o meserie, ci are o arie asupra vieții private a unor persoane

mai largă, cuprinzând omul ca publice, subliniez că, deși ne aflăm în

ansamblu, cu caracteristicile sale secolul al XXI-lea, se dorește, la

(profesionale, sociale, morale, nivelul națiunilor și al statelor,

culturale etc.), fiind în fața unei reconstituirea trilogiei Dike (justiție),

națiuni, reprezentând un popor. Eunomia (legea, ordinea), Eirene

Acestea din urmă sunt susținute (pacea) enunțate, la început, de

și prin principiile eligibilității (mai gânditorii Greciei Antice. Diferențele,

întâi), ale reprezentativității și ale însă, se percep la nivelul sensurilor;

legitimității. Realitatea arată că atâta societatea de astăzi înțelege justiția,

timp cât cetățenii au ales să fie ordinea și pacea prin respectarea

reprezentați de un anume demnitar, ei constituțiilor, prin proclamarea și

pot să-l tragă la răspundere pentru consolidarea democrațiilor, prin

imaginea de ansamblu pe care o menținerea drepturilor și a libertăților

afișează înaltul funcționar al statului. omului și ale cetățeanului. Spre

Page 45: Revista IUVENTA - Nr. 5

46

Eseu

detaliere și exemplificare, vin cu private din viața politicianului este

nevoia de transparență în cadrul semnalat de istoricul Antoine Prost, în

relațiilor sociale în general și, punctat, articolul „ Vie privée et hommes 2în cadrul raportului guvernanți- publics au XX siècle”, după cum

guvernați. această „ violare” a spațiului intim

b e n e f i c i a z ă d e a t e n ț i e ,

Acest lucru este susținut public, responsabilitate și autocontrol din

prin intermediul mass-media și este partea protagonistului: „ La télévision

vizat și în constituții (Exemplu: nous apporte à domicile des images

principiul transparenței din articolul d'hommes politiques saisis dans leur

11 din Legea nr.96/2006 ș i domicile. Les qualités privées qu'un

declarațiile de avere pe care homme public sait mettre en scène

demnitarii trebuie să le facă înainte, în fondent sa crédibilité d'homme

timpul și la sfârșitul mandatului lor). public” . Un lucru asemănător, la care

adaugă însă și efectul NTC ( Noile

Tot legea este cea care Tehnologii ale Comunicării), este

evidențiază în articolul 1, faptul că în menționat de Albert du Roy; după el,

exercitarea mandatului deputaţii şi politica poate umaniza, adică o poate

senatorii sunt în serviciul poporului, apropia, prin intermediul mass-

aceștia având responsabilitatea de a media, de popor: „ Utiliser les moyens

informa cetățenii cu privire la de communication que fournissent les

activitatea lor și la interesele technologies nouvel les, c 'est

poporului. Astfel, oamenii care intră în renforcer la démocratie.” Mi se pare că

sfera publică, trebuie să înțeleagă ceea ce subliniază du Roy în

faptul că anumite lucruri care țin de continuare pune în evidență modelul

propria personalitate pot influența dependenței, din teoriile efectelor

procesul de conducere și de aplicare a puternice, în pofida modelului spiralei

funcției și trebuie făcute publice, chiar tăcerii, după cum prezintă triada

dacă sunt chestiuni private. De comunicatori ( în exemplul meu,

exemplu, problemele de sănătate ale politicienii și/ sau starurile)- mass-

președintelui Traian Băsescu sau cele media- publicul ca fiind într-o relație

ale lui Theodor Stolojan, care fusese de dependență: „Du forum romain au

în 2004 înscris în cursa prezidențială, meeting sous le préau des écoles, le

au fost de interes public, în virtutea débat était riche, mais limité à l'élite

responsabilității asumate. intelectuelle et mil itante. La

télévision, c'est le meeting, le forum

Un alt element care înclină spre aux dimensions du plus grand

prezentarea publică a unor chestiuni nombre”. Ca să concluzionez în

Page 46: Revista IUVENTA - Nr. 5

47

Eseu

privința exemplului uzitat- politicienii- cum ar fi Voici, Gala și Paris Match în

, cu riscul de a mă repeta, dau la Franța și Cancan, Spy, Ciao, în

întrebarea „Până unde merge dreptul România. Este adevărat că vedetele,

cetățenilor la informare?” următorul care ar trebui, o dată cu manifestarea

răspuns: <<Dreptul la informare al dorinței de a fi persoană publică, să

cetățenilor trebuie să se oprească în își asume responsabilitatea rolului

„locul” în care nevoia și dreptul la jucat, aspiră la combinarea în

cunoaștere ar coincide cu limitarea, proporții egale a publicității și a

controlarea și afectarea în mod discreției, în ciuda a ceea ce am

nega t i v a v i e ț i i p r i v a t e a convenit mai sus- linia de demarcație

demnitarilor>> , completat de între public și privat este vagă pentru

identificarea, de către Henri Pigeat, a actorii publici. Totuși, există procese

unui rol suprem al presei, jucat pe intentate pe bună dreptate, după

scena vieții, alături de public: „Rolul părerea mea, de persoane publice,

presei este acela de a informa jurnaliștilor de tip paparazzi; drept

cetățenii, pentru a le permite să exemplu, menționez procesul familia

judece. Totodată, rolul presei este Bănică- revista Star, câștigat de

acela de a obliga guvernanții să primii, cauzat de apariția în presă a

acționeze în baza principiului unor informații false, nejustificate,

transparenței și de a-i ajuta să evite neverificate, dar și procesul intentat

câteva dintre tentațiile puterii”. de Ștefan Bănică Junior revistei

Cancan, din cauza unor aluzii, făcute

Privind starurile, opinez că în articolul cu titlul ,,Presupusa

acestea devin o cultură, un brand, o amantă a lui Ștefan Bănică e

personalitate, un simbol, doar prin însărcinată?” Motivez aprecierea de

intermediul comunicării de masă. Am mai sus -procese intentate pe bună

putea chiar să ridicăm mass- media la dreptate- prin faptul că, prin aparițiile

rangul de creator al starurilor. Dacă sale, familia Bănică a fost rezervată în

mai devreme am pus problema unor expunerea vieții private, mai exact, ei

pretenții nejustificate legate de și-au expus mai degrabă convingerile,

protecția vieții private a unui actor ideile, proiectele profesionale și puțin

social care deschisese larg porțile din fericirea venirii pe lume a Violetei.

intimității sale, acum este cazul să Aduc în discuție, acum, cazul familiei

recunoaștem că, pe de altă parte, Columbeanu, aflată acum într-un

indiscreția se vinde bine în mass- proces de separare profund

media. Această trăsătură este mediatizat; prin emisiunea care a

determinanta apariției revistelor durat 5 ani de zile, prezentând

specializate, cu tiraje nemaipomenite, desfășurarea zilnică a activităților

Page 47: Revista IUVENTA - Nr. 5

48

Eseu

celor doi soți, privatul a fost făcut transpus în realitatea prezentă- dacă

public, telespectatorii au devenit se insistă asupra faptului că bunicii lui

martori- în timp real- la nuntă, la Kate, din partea mamei erau, în

botez etc. Continui să fiu și subiectivă, trecut, mineri- pentru că prin

după cum înțeleg și nu prea tăcerea imaginea lor publică, aduc un plus

Monicăi Columbeanu din ultima reputației monarhiei britanice, și, prin

perioadă: cred că dacă ar vorbi ceva, nunta lor, prezentată de 8000 de

ar fi nevoită să se apere, atacând- iar jurnaliști aflați la fața locului,

în scrisoarea deschisă, adresată vizionată de 2 miliarde de oameni (

mass-media, - pe care o apreciez- după cum s-a anun țat), au

motivează acest comportament prin impulsionat turismul și economia

dorința de a nu periclita și mai mult britanică.

reputația familiei-, însă, pretențiile

Proaspăt- căsătoriții vor fi jurnaliștilor, obișnuiți chiar de ea să urmăriți de paparazzi, ca dovadă fiind primească detalii, răspunsuri la luna de miere, privită prin obiectivul

întrebările ce au ca subiect viața aparatelor de fotografiat, însă nu mă

privată, sunt fondate. Prin intermediul aștept la o așa- numită violare a vieții acestui subiect- al divorțului, al private, întrucât ei și-au asumat roluri tăcerii, al derobării-, mass- media își publice, importante pentru cetățenii

Regatului Unit al Marii Britanii și exercită funcțiile de informare, de Irlandei de Nord, se vor comporta în interpretare, de „legătură” și de acord cu regulile/ cutumele casei

divertisment.regale, iar jurnaliștii vor afișa un

respect binemeritat în prezentarea Șirul exemplelor din prezenta celor doi. Orice bucurie a Casei Regale

lucrare continuă cu ducesa și ducele va fi afișată ca o bucurie a unui întreg

de Cambridge, Catherine și William, popor, indiferent de opiniile pro sau

contra monarhiei, aparț inând un cuplu aflat, de acum 10 ani și mai publicului. Ca să fac legătura între ales din octombrie 2010, de la acest aspect și comunicarea de masă,

anunțarea logodnei, în obiectivul subliniez faptul că, în aceste condiții,

presei britanice și internaționale. Au mi se par potrivite funcț i i le fost relatate – funcția de informare, comunicării de masă numite de L. de recreere, de ghid al actualității ( M. Thayer spre exprimarea complexității

interdependenţei media-societate: de Mathien)- aspecte private, ca socializare (oferă materialul pentru vacanțele petrecute împreună, discuţiile dintre indivizi, după cum și

întâlnirile importante, nunta, însă nu presa, printr-o puternică mediatizare,

intime, care au însă un impact public, a indus adus acest lucru), de

tocmai pentru că ei reprezintă un identitate (ritmează existenţa model, poate un basm al Cenușăresei cotidiană, pozitivează știrile), de

Page 48: Revista IUVENTA - Nr. 5

49

Eseu

mitologizare (creează modele XX-lea, este perceput fie ca un dar, fie

simbolice de profunzime ale culturii, ca o povară; așa cum se resimte

după cum ei au devenit un simbol problema unei separații clare între

regal, de cuplu fericit, o reiterare a viață publică și viață privată, între

unui basm), de compensare (oferă transparență, libertatea circulației

experienţe afective, aruncând într-un informațiilor și drepturile omului, într-

con de umbră știrile negative o manieră asemănătoare, de

enunțate în mass-media), de incertitudine, de imposibilitate a

informare (distribuie date despre preciziei și chiar de obiectivare este

realitate, cifre, statistici), de tratată această putere globală. Se

divertisment (transmite mesaje care validează, din nou, premisa că

ocupa timpul liber) și de educaţie existența este dominată de dualism:

(contribuie la modelarea individuală, viață- moarte, public- privat, adevăr-

lasă impresia că visele se pot împlini, îi minciună, drept- îndatorire etc.; grav,

determină pe cei mai mulți să admire dar poate natural, firesc, este că

tinerii căsătoriți). Ca să concluzionez această dualitate continuă este mai

și în privința lui Catherine și a lui mu l t imp rev i z i b i l ă , n e c l a r ă

William, tot din perspectiva temei ș i… inseparabi lă de ex isten ța

alese de mine, mass media și oamenilor ( cu tot cu a fi și a nu fi).

dualismul public- privat, accentuez că

linia de separație nu mai este trasă Bibliografie:între viață publică și viață privată, ci

între acestea două și intimitatea cuplului ( astfel, se impune, în cazul BEJAN, Ștefania, curs Teorii lor, evidențierea unei diferențe între ale comunicării de masă

BIGOT,Christophe, Problèmes cei doi termeni : privat și intimitate, politiques et sociaux, « La ultimul fiind parte integrantă din documentation Française » , primul și nu egalul, totalul; distincția 2007, număr 940este una de nuanță, de ton care FÂRTE, Gheorghe- contează foarte mult în armonizarea Ilie,Comunicarea,o abordare

culorilor unui tablou al vieții lui Kate și praxiologică, Casa Editorială

William); mai mult, povestea celor doi “Demiurg”, Iaşi, 2004nu a determinat o frenezie veritabilă

numai în presa scrisă, pe internet și în

televiziune, ci și în cinematografie,

relația lor fiind transpusă într-un film Luciana Muraraşu, Comunicare și și în alte documentare).Relații Publice, Facultatea de

Filosofie și Științe Social-PoliticeÎn loc de o concluzie pentru

întreg textul, prefer o opinie

personală…

Ochiul atotvăzător al mass-

media, resimțit începând cu secolul al

Page 49: Revista IUVENTA - Nr. 5

50

Pânza de păianjen

“Fericirea nu este la capătul drumului, ea este chiar drumul. Un drum plin cu

obstacole, confuz, anevoios? Da, aproape întotdeauna. Dar, dacă nu ne place

dificultatea sau dacă nu o acceptăm, cum am putea iubi viaţa? Fericirea nu

înseamnă odihnă; este un efort care ne duce la reuşită sau un eşec pe care trebuie

să îl depăşim. Prin urmare, nu există fericire fără curaj, ceea ce dă dreptate

stoicilor. Dar nu există fericire nici fără plăcere, ceea ce-i dă dreptate lui Epicur, nici

fără iubire, ceea ce-i dă dreptate lui Socrate – care nu vroia să fie expert decât în

iubire -, lui Aristotel (“A iubi înseamnă a te bucura”), lui Montaigne (“Eu, unul,

iubesc viața”), lui Spinoza (“Iubirea este o bucurie”), lui Freud (“când am pierdut

capacitatea de a iubi înseamnă că suntem bolnavi”) și nouă tuturor. Fericirea nu

constă nici în a fi, nici în a avea. Ci în acțiune, în plăcere și în iubire.”

(Andre Comte-Sponville, Jean Delumeau, Arlette Farge, ,,Cea mai frumoasă istorie a fericirii”, Editura ART, București, 2008 )

-1-

Despre fericire putem spune multe şi vorbi despre ea tot atât de des pe cât

de rar o trăim...În legătură cu fericirea ne putem exprima doar din propria noastră

perspectivă, după cum, fiecare lucru abstract are un sens diferit pentru fiecare

individ, are o proiecţie anume în realitatea fiecărui om, se simte altfel. Se poate

vorbi despre cea mai frumoasă istorie a fericirii? Doar în sens conotativ, filosofic şi

psihologic ( poate şi de aceea autorii textului fac apel la remarcile lui Socrate,

Spinoza, Freud în susţinerea argumentelor cu privire la identitatea fericirii)...

Pentru mine, fericirea nu este echivalentă nici cu bucuria, nici cu iubirea

singulară, ori cu satisfacerea dorinţelor ( a avea dorinţă nu certifică starea de

mulţumire de după îndeplinirea ei, de unde şi îndemnul Ai grijă ce-ţi doreşti, că ţi

“Fericirea este drumul”

Page 50: Revista IUVENTA - Nr. 5

51

Pânza de păianjen

se poate împlini!); fericirea este o stare a plenitudinii, a îngemănării perfecte a

virtuţii, iubirii şi încrederii cu puterea pozitivă, o întrepătrundere între sine şi

idealul de sine, un totum.

Pentru a fi în acord cu autorii, subliniez că fericirea reprezintă un drum al

virtuţilor, pe care le întâlnim şi ni le însuşim prin depăşirea obstacolelor, prin

efortul de a trăi, de a găsi lumini şi călăuze în beznă, prin puterea de a schimba

durerea în bucurie, prin găsirea zâmbetului chiar şi în lacrimi.

Cei mai mulţi se află în căutarea drumului spre fericire, însă aceştia uită că,

prin darul vieţii, sunt deja pe acest drum; mai mult, că însuşi drumul este

FERICIREA.

LUCIANA MURARAŞU

-2-

Întotdeauna le spuneam colegilor, în special celor de la Crucea Roşie:

“Trăiţi şi învăţaţi din fiecare moment, de la fiecare om pe care îl întâlniţi şi îl

ajutaţi, iar la final să spuneţi: Ah, iubesc pe toată lumea!”. Fericirea o găseşti,

din perspectiva mea, în cele mai simple şi sincere forme de comportament şi

apropiere faţă de cei de lângă tine. Găseşti fericirea în iubire fără drept de apel,

însă este foarte important să nu te laşi pradă frustrărilor, eventual să inventezi

duşmani. Nu permite nimănui să îţi tulbure visele, fie că vorbim de politicieni,

oameni falşi credincioşi, persoane care se victimizează.

Am căutat, mai bine zis am lăsat fericirea să mă caute pe mine, pentru că

fericirea nu poate exista şi rezistă fără om şi fără omenie. I-am spus întotdeauna

fericirii că dacă vrea să îi accept prietenia trebuie să nu mă prindă în capcanele

cotidiene, ci să mă lase să îmi manifest bucuriile şi emoţiile, într-un mod curat şi

curajos, demn şi umil, prietenos şi loial. Şi cred că am reuşit.

Dragoş-Andrei Preutescu

Page 51: Revista IUVENTA - Nr. 5

52

Pânza de păianjen

-3-

Fericirea? O stare după care tânjim! E ca nisipul care dispare printre

degete, ceva ce nu trebuie definit pentru a nu-i diminua farmecul. Fericirea nu se

măsoară în veacuri şi nici în ani, ea se măsoară în picături mici ca de rouă,

proaspete dar firave, stând pe frunzele iubirii. Fericirea se află în noi. Acest subiect

care a stârnit interesul filosofilor, poeţilor, psihologilor (Socrate, Aristotel,

Montaigne, Spinoza, Freud), este o reflectare a stării noastre interioare.

Din punct de vedere personal consider că fericirea este echivalentul

împlinirii. Nu vreau să teoretizez acest concept, ci vreau să-l simt, să-l trăiesc.

Cum să nu fiu fericită atunci când primesc o îmbrăţişare, un zâmbet, un gând ales

de la cineva drag? Cum să nu fiu fericită când văd un răsărit de soare, sau un apus,

sau primesc o floare? Cum să nu fiu fericită când văd că “murmură viaţa-n mine /

ca un izvor / năvalnic într-o peşteră răsunătoare”?

Elena Ungureanu

Page 52: Revista IUVENTA - Nr. 5

53

Multiculturalitate

L'équilibre familial est très provocation par la provocation. Il ne

important pour un adolescent parce faut pas se battre avec eux et ne pas

qu'il a besoin de stabilité pour la prendre la provocation pour soi. Le

réussite. Au niveau scolaire, pour jeune doit comprendre qu'il ne pas le

réussir, il doit vivre dans de bonnes maître du monde. L'éducation est la

relations familiales, pas de disputes réponse de la réussite scolaire.

entre les parents, pas de préférences

des enfants, pas de jalousie. Est-il

vrai que dans une véritable famille il y

a entre le jeune et ses parents des

échanges d'opinions et de la

confiance?

D'un coté, les parents qui

surveillent leurs enfants leur offrent

toutes les resources nécessaires pour

assurer leur santé, leur sécurité. Il y a

des jeunes qui sont obligés de faire

face à des difficultés de tout ordre:

nég l igence , abus , v io lence , Somme toute, la question qui

agression. Par exemple, d'habitude, se pose est de savoir où commence et

les parents ne savent pas s'occuper où s'arrête le travail d'éducation des

de leurs enfants, garder un équilibre parents. Alors, “nous ne discutons

familial, de communiquer facilement pas la famille. Quand la famille se

avec eux.défait, la maison tombe en ruine”.

(A.Salazar)De l'autre coté, l'excès d'amour

parental peut devenir étouffant pour

eux. Par exemple, il faut toujours Elena Ungureanu, studentă, Facultatea

sanctionner un enfant qui fait une de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,

connerie. Il faut prendre de la Specializarea Psihologie Generală,

distance, ne pas répondre à la UAIC, Iaşi

L'importance de la vie de famille

Page 53: Revista IUVENTA - Nr. 5

54

Credința

Raluca, o studentă, s-a - Dacă vrei, fă.îndrăgostit de un coleg de facultate, După câteva minute, Raluca a Mircea. Fiind prietenă cu sora venit cu pieptul gol la el:acestuia, Elena, cu care mergea tot

- Imi dai te rog şi un prosop?timpul prin discoteci, au încercat sa îl atragă într-o cursă. Văzând-o la faţă, Mircea s-a înroşit. I-

a dat prosopul şi a început să citească T â n ă r u l l o c u i a î n t r - o cu voce tare. Când fata a intrat în baie, garsonieră, singur. Plecase de acasă el a scos cureaua si a început să se deoarece nu se mai înțelegea cu lovească peste picioare. S-a lovit până părinţii, care nu vroiau să îl lase să ce i s-au înroşit picioarele. Nici nu şi-a meargă la biserică. Spuneau că dat seama că Raluca îl privea, Biserica tâmpeşte oamenii, că îi acoperindu-şi trupul cu prosopul:transformă în roboţi care nu ştiu să se

bucure de plăcerile vieţii. Într-o seară, - De ce te loveşti, ce te-a apucat?la Mircea au venit cele două fete:

- Mă lovesc eu ca să nu mă loveşti tu. - Te rog, ţine-o la tine pe Raluca Dacă mai stau mult lângă tine, simt că noaptea asta. La ea acasă e petrecere iau foc. A mai rămas o fată la mine noaptea asta, că e ziua de naştere a peste noapte, şi atunci nu am rezistat. surorii ei. Dar nu am vrut să mai stăm, M-am spovedit, şi m-am hotărât că că mâine avem un examen greu. Şi nu până mă voi căsători să nu mă mai ne plăcea nici muzica. Aş fi luat-o la ating de vreo altă fată. Ştii ceva, noi, dar ştii că nu avea unde dormi. ramâi tu aici până dimineaţă, că eu

mă duc să dorm în altă parte.- Şi ce, aici e mai mult spaţiu?

Mircea s-a încălţat repede şi a - Nu, dar aveţi două paturi. Şi de fapt ieşit pe uşă, fără să o întrebe pe fată nu mai vrea să mai vină pe la noi, că s-dacă e de acord cu hotărârea lui.a supărat tata pe ea, nu mai ştiu de ce

s-au contrazis. Dimineaţă, când a venit să îi vadă pe cei pe care se aştepta să fie prieteni, Până să se dezmeticească Elena a găsit-o pe Raluca tristă.Mircea, sora sa ieşise pe usă. Raluca

adusese niste prăjiturele. După ce le- - Ce-i cu tine, ce ţi-a facut? V-aţi şi au mâncat, s-a întins pe pat şi îl privea certat?atentă pe Mircea.

- Nu, nu. Mi-a spus că are o altă El s-a dus în bucătărie şi a prietenă, şi a plecat la ea, a spus

început să citească din Psaltire. Se Raluca, încercând să îşi ascundă simţea ispitit de fată. lacrimile. Când să plece, a băgat pe

furiş în geantă Psaltirea. În loc să se - Pot să fac un duş? l-a întrebat ducă la facultate, s-a dus în parc şi s-a Raluca.

“Cine este bun mai bun să se facă şi cine a biruit ispita să se roage pentru cel care e încă în ispite.”

părintele Paisie Olaru

Page 54: Revista IUVENTA - Nr. 5

55

Credința

gândit la ceea ce i se întâmplase. Nu plătească operaţia de implant cu credea că mai există tineri care să silicon, şi în loc de silicon a cumpărat pună credinţa în Dumnezeu mai cărti duhovniceşti. Din ziua aceea şi-a presus de satisfacerea plăcerilor schimbat viaţa.trupeşti.

A citit puţin din Psaltire, şi i-a părut rău că nu ştia aproape nimic

Text selectat de Gâlcă Mihai Cornel – despre Dumnezeu. S-a dus la bancă, profesor de matematică, Iaşi

şi-a scos economiile cu care vroia să

Page 55: Revista IUVENTA - Nr. 5

La începutul acestei luni, camere a Parlamentului şi

președintele României, Traian trecerea de la Parlamentul

Băsescu, a transmis proiectul legii de bicameral la Parlamentul

revizuire a Constituției către Consiliul monocameral e reprezentat o

legislativ în vederea avizării lui. depășire a competenței acestuia

Urmând ca, în urma primirii acestui atribuită de Constituţie în

aviz, el să fie transmis mai departe materia referendumului. Deși

Cur ț i i Const i tuț i ona le pentru r e v i z u i r e a C o n s t i t u ţ i e i

verificarea respectării dispozițiilor reprezintă o problemă de interes

constituționale privind revizuirea. naţional, ea nu poate fi inclusă,

Ulterior, proiectul de revizuire însoţit în nici un caz, în câmpul

de avizul Cosiliului legislativ şi de referendumului consultativ.

decizia Curţii Constituţionale va fi 504 nu este vorba de 80% din

înaintat Parlamentului României, în români, ci de 35%, asta

vederea dezbaterii şi adoptării lui. rezultând din datele existente

din 2009. Ceilalţi cetăţeni,

De unde a apărut această aproape două treimi, au

idee de revizuire a Constituției? După considerat că este o chestiune

cum se știe, în urma referendumului irelevantă şi nu s-au dus la vot,

din anul 2009, 80% dintre români sau au votat împotrivă. Prin

dintre cei prezenţi la vot au optat urmare, legitimitatea este slabă.

pentru un parlament unicameral şi 505 România nu are un număr

pentru maximum 300 de parlamentari. foarte mare de parlamentari

Acel referendum a fost amplu raportat la numărul de locuitori,

contestat de contracandidații la funcția întrucât noi ne aflam pe poziția

actualului președinte și afirmându-se 20 din cele 27 de state ale

chiar că a fost unul ilegal, din Uniunii Europene din acest punct

următoarele motive: de vedere. Iar peste 85% din

503 declanșarea de către populaţia U. E. trăieşte într-un

Președinte le Românie i a stat cu un parlament bicameral

r e f e r e n d u m u l u i p r i v i n d și nu unicameral, cum s-a

desfiinţarea celei de-a două susținut.

Proiectul de reviziuire a Constituției

Drept și societate

56

Page 56: Revista IUVENTA - Nr. 5

57

Drept şi Societate

Ce prevede proiectul de revizuire a au sursa mai degrabă la nivelul

Constituției? vârfurilor partidelor, decât la baza lor,

iar un Parlament redus nu va face 1. Conform proiectului elaborat de decât să accentueze o astfel de stare admin i s t ra ț i a p rez iden ț i a l ă , de fapt. Parlamentul României va deveni

unicameral, fiind format din 300 de 2. Totodată, instanțele nu vor mai

aleși. avea competența judecătoarească cu

privire la politicile fiscale și bugetare

ale statului. Aceasta probabil pentru Consider că nu avem vreun

că membrii guvernului nu au fost de avantaj din renunţarea la sistemul

acord cu hotărârile date de instanțe actual şi transformarea sa într-un

privind acțiunile ce aveau ca obiect sistem cu o singură cameră. Asta

salariile plătite din fonduri publice. deoarece, după cum se ştie, nici

parlamentul de acuma nu este chiar

bicameral, cele două camere fac 3. Sunt introduse obligaţii privind

acelaşi lucru, sunt alese după aceleaşi responsabilităţile economice. Prin

criterii şi la aceeaşi dată. Trecerea la acest proiect s-a propus, în același

un sistem de parlament unicameral timp, inclusiv limitarea deficitului

pur nu va schimba cu mai nimic bugetar la 3%, iar răspunderea

sistemul. Cred că o idee mult mai penală a membrilor guvernului să se

bună ar fi fost transformarea facă după un mecanism cuprins într-o

parlamentului nostru într-un lege organică. Iar pentru magistrați o

bicameral, adică într-unul cu două răspundere mai extinsă, ce se va

camere care să aibă atribuţii diferite, materializa printr-o lege ordinară, în

fapt care ar putea eficientiza un pic cazul neglijenței, relei credințe în

activitatea parlamentară. În legătură hotărârile care le-au luat. Se prevede

cu numărul de parlamentari, acesta în mod expres obligația judecătorilor

nu este unul mic. Ceea ce ne lipsește de a se supune Constituției și deciziei

sunt parlamentarii mai buni care Curții Constituționale.

voteze după conştiinţa lor, nu după

interesul politic ascuns în spatele ideii Î n a c e l a ş i t imp , noua

de mandat reprezentativ. Prin Constituţie întăreşte independenţa

această reducere nu consider că vor fi justiţiei. Se propune reducerea

afectați parlamentarii din vârful judecătorilor din C.S.M. la 5

partidelor, ci cei de rangul doi, în judecători şi 5 procurori, precum şi

condițiile în care deficienţele majore creşterea numărului reprezentanţilor

şi derapajele legislativului actual îşi

Page 57: Revista IUVENTA - Nr. 5

58

Drept şi Societate

societăţii civile (de la 2 la 6) din care 3 asigurărilor sociale, pentru a preveni

vor fi desemnați de Parlament iar un blocaj de funcționare.

ceilalți 3 de preşedinte. Chiar dacă au fost generate

4. Se prevede eliminarea imunităţii de dispute şi chiar conflicte politice,

parlamentare de procedură, dar și dezbaterile cu privire la revizuirea

posibilitatea de suspendare a Constituţiei pot avea ca final o nouă

preşedintelului condiționat de un aviz Cons t i t u ţ i e , î n t r -o man ie ră

obligatoriu favorabil al Curții compatibilă la nevoile de dezvoltare

Constituționale. ale societăţii româneşti, dar şi cu

evoluţiile din ultimii ani. De aceea, 5. Termenul de reţinere va fi de 48 succesul demersului de revizuire va de ore, și nu 24 de ore, potrivit depinde într-o măsură foarte mare de acestui proiect. disponibilitatea de a negocia a

6. O altă noutate se referă la principalilor actori politici, dar şi de

remanierea miniștrilor, fiind introdus modul în care societatea civilă,

un nou alineat, prin care se incluzând aici şi experţii în drept

precizează că propunerea primului-constituţional din mediul academic,

ministru se poate face numai după vor şti să îşi pună amprenta pe acest

consultarea președintelui.proces.

7. De asemenea, angajarea

răspunderii guvernului se va putea

face o singură dată pe sesiune, pe o Alina Ionescu, Masterandă, Facultatea singură lege, cu excepția legii de Drept, Specializarea Dreptul bugetului de stat și legii bugetului Afacerilor

Page 58: Revista IUVENTA - Nr. 5

59

Părerea ta contează!

Dacă te afli printre tinerii dornici de a-şi exprima ideile, de a-şi susţine punctele de vedere, de

a-şi face simţită prezenţa în vârtejul ideilor, te aşteptăm cu drag să te alături echipei IUVENTA.

Orice articol scris de tine poate contribui la modelarea unui nou reper în rândul tinerilor.

Adresa de e-mail [email protected] îţi stă la dispoziţie!

De asemenea, dacă doreşti să ne susţii şi să fii alături de noi la startul către un nou drum spre

cultură, aşteptăm sugestiile, opiniile tale pe blogul revistei http://revistaiuventa.blogspot.com/

sau ne poţi contacta la următoarele numere de telefon:

Elena Ungureanu – 0748.350.285 – redactor şef

Dragoş-Andrei Preutescu -0741.540.172 – redactor şef-adjunct.

Vă dorim mult succes în drumul spre cultură!

Cu drag, Echipa IUVENTA.

Page 59: Revista IUVENTA - Nr. 5