View
140
Download
12
Category
Preview:
Citation preview
Centru de Studii , Scoala Post Liceala “Vasile Alecsandri – IASI”
Focsani
PROIECTExamenul de absolvire a scolii postliceale
Calificarea profesională: asistent medicina generala
Profesor indrumator:
Absolvent: Mocanu
Georgiana
- 2010 -
Tema:
Îngrijirea bolnavului cu boala
Parkinson
2
MOTTO:“ Organismul uman este un
sistem cibernetic.”-(Norbet Wiener)
3
CUPRINSUL LUCRARII
CAPITOLUL I
ISTORIC SI DEFINITIE
CAPITOLUL II
1.2.1- ETIOPATOGENIE
1.2.2- TABLOU CLINIC
1.2.3- NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
1.2.4- STRUCTURA NEURONULUI
1.2.5- METODE DE INVESTIGARE
CAPITOLUL III
SIMPTOMATOLOGIE
CAPITOLUL IV
TRATAMENT
CAPITOLUL V
FIŞE TEHNICE
1.5.1- CAZURI
4
1.5.2- CONCLUZII DESPRINSE DIN CAZURILE REZOLVATE
CAPITOLUL VI
ANEXE
1.6.1- EFECTUAREA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE
1.6.2- INJECŢIA INTRAVENOASĂ
1.6.3- RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE
1.6.4- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SOLIDE PE
CALE ORALA
BIBLIOGRAFIE
5
CAPITOLUL I
ISTORIC
JAMES PARKINSON a descries boala Parkinson in 1817 sub denumirea de
“Paralizie agitata” boala ce-i poartă numele si care este mai frecventă la
bărbati, după vârsta de 40-50 de ani, având o evolutie lentă, progresivă.
Definitie:
Este o afecţiune extrapiramidală de cauză necunoscută, caracterizată
prin tremurături rigiditate bradikinezie (mişcări lente), faţa îşi pierde
mobilitatea şi expresivitatea devine rigidă, mersul are mişcări încete şi paşi
mici (mers stepat).
Nu de multe ori in stagiile de neurologie am observat dependenţa acestor
pacienţi de cei din jur, în special in stadiile avansate ale bolii, ceea ce face o
dramă socială a existenţei acestor bolnavi care sunt abadonaţi in suferinţă,
atât de familie cât şi de prieteni.
Bolnavii de Parkinson nu trebuie considerati o povară ci trebuie ajutaţi şi
înteleşi deoarece handicapul lor este involuntar, tremurătura si hipertonia
reprezentand simptomatologia de temut a acestei afecţiuni. Nu de multe ori
conflictele acestor bolnavi cu cei din familie se leagă chiar de aceste
simptome care determină pacientul de a-si pierde fineţea miscărilor si de a
deveni “mari neîndemanatici”.
INCIDENTA
Boala Parkinson debutează dupa varsta de 40 ani şi are o incidentă
maximă in jurul vârstei de 60 de ani.
6
După multi autori maladia Parkinson detine unul dintre primele locuri
între bolile care produc invaliditate permanentă.
CAPITOLUL II
Etiopatogenie
Sindromul parkinsonian poate fi cauzat de:
-intoxicaţii cu oxid de carbon, mangan, sulfuri de carbon;
-afectiuni vasculare cerebrale: ateroscleroza cerebrală;
-traumatism cranian;
Tumorile cerebrale;
-nu se consideră a avea caracter ereditar, dar există o predispozitie
familială.
Mecanismul patologic este reprezentat de procesele degenerative ale
nucleelor si căilor extrapiramidale.
Anatomia patologică
Leziunile de la nivelul lui locus niger sunt constante şi caracteristice.
Degenerescenţa este vizibilă adesea macroscopic.
Examenul histologic arată dispariţia unui mare număr de neuroni
pigmentaţi cu atrofia neuronilor rămaşi. Pigmentul melanic eliberat se găseşte
răspândit în ţesutul învecinat, fie extracelular, fie fagocitat de celulele gliale.
7
TABLOU CLINIC
Sindroame parkinsoniene de altă etiologie
1. Sindroame parkinsoniene post-encefalice
Tabloul parkinsonismului postencefalic prezintă câteva particularităţi. Apariţia
sa la o vârsta tânară nu este rară, debutul situându-se în general în jurul
vârstei de 40 ani.
2. Sindroame parkinsoniene vasculare
Etiologia vasculară a unui sindrom parkinsonian este discutabilă. La bolnavii
ateromatosi şi hipertensivi, simptomatologia parkinsoniană este frecvent
atipică şi asimetrică, putându-se asocia cu semne neobişnuite, cum ar fi un
semn al lui Babinski sau un sindrom pseudo-bulbar.
3. Sindroame parkinsoniene tumorale
Etiologia tumorală este rară. Meningeoamele parasagitale, tumorile frontale,
septale şi de ventricol III pot produce un asemenea sindrom.
8
4. Sindroame parkinsoniene traumatice
Etiologia traumatică a unui sindrom parkinsonian va fi admisă cu prudenţă. În
majoritatea cazurilor, traumatismul joacă doar un rol revelator.
5. Sindroame parkinsoniene toxice
Sindromul parkinsonian ce poate surveni în urma unei intoxicaţii cu oxid de carbon
îmbracă un aspect hipertonico - hiperkinetic. Examenul histopatologic evidenţiază leziuni
necronice bilaterale ale palidului.
NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
Sistemul nervos, împreună cu cel endocrin,
reglează majoritatea funcţiilor din organism.
Sistemul nervos este alcătuit din tesut nervos,
având la baza, funcţia reflexă, asigura
legătura organismului cu mediul ,realizând
unitatea organism-mediu, Iar pe de alta parte
9
coordoneaza activitatea tuturor organelor şi aparatelor corpului, asigurând
unitatea funcţională a organismului.
1. Creier
2. S.N.C. (creier + măduva spinării)
3. Măduva spinarii
Sistemul nervos este diferenţiat în organe receptoare, care culeg stimuli
din mediul intern si extern:
-exteroceptorii ; în care intră şi organele de simţ, ce culeg stimuli:
1. Tactili;
2. Termici;
3. Dureroşi;
4. Vizuali;
5. Auditivi, olfactivi, gustative,
6. din mediul extern
- proprioceptorii, culeg stimuli de la nivelul aparatului locomotor, legat de
starea de tensiune a muşchilor, de poziţia segmentelor corpului etc.
-interoceptorii, care culeg informaţii de la nivelul organelor interne.
Acesti stimuli sunt transmişi prin: fibre sensitive si prin căile de conducere
ale sensibilităţii (tactile,termice etc.), până la centrii superiori de integrare şi în
ultima instanta la scoarţa cerebrală. Aceasta îi supune la analiză si sinteză şi
elaborează comenzi pe care le transmite organelor efectoare (muşchi,organe
interne,glande etc.)
10
Pe considerente morfologice si funcţionale, sistemul nervos poate fi
împărţit în:
• sistemul nervos central sau cerebrospinal (SNC), cuprinzând
encefalul si măduva spinării;
• sistemul nervos periferic(SNP) –conţine prelungirile neuronilor care
constituie nervii pe traiectul cărora se pot găsi şi ganglioni (corpii
neuronali). Sub raport histologic, sistemul nervos este alcătuit in
principal din neuroni.
Structura neuronului
11
Neuronul este unitatea anatomo-funcţională a sistemului nervos fiind format
din: corpul celular si prelungirile sale. Acestea sunt:
• Axonul, prelungire de obicei unică şi lungă prin care influnxul nervos
pleacă de la celula;
• Dendritele, prelungiri scurte, prin care influxul vine la celulă.
- Fibra nervoasă este continuarea axonului şi este constituită dintr-un fascicul
de neurofibrile, numit cilindrax, învelit sau nu de o teacă de mielină.
- Prin intermediul fibrelor nervoase se realizează legătura dintre doi neuroni,
legătura care se numeste sinapsă.
- Energia care circulă de–a lungul fibrei nervoase se numeste influx nervos.
- După sensul impusului nervos se deosebesc:
1. neuron afferent care conduce impulsul de la periferie către centru (calea
senzitivă);
2. neuron eferent, care conduce impusul de la centru spre periferie (calea
motoare).
Corpii neuronali formează substanta cenusie a sistemului nervos, iar
prelungirile acestora substanta albă.
Encefalul este format din: două emisfere cerebrale;
formaţiunile de la baza creierului;
trunchiul cerebral;
cerebelul.
Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai dezvoltata a sistemului
nervos, învelite în cele trei foite meningiene.
Fiecare dintre ele cuprinde câte patru lobi:
- frontal;
12
- parietal;
- temporal;
- occipital;
Coordonând functionarea sistemului nervos, scoarţa cerebrală controlează
întreaga activitate a organismului.
Ea deţine în primul rând funcţia de reprezentare si selectionare, de
elaborare a ideilor, gândirea (rationamentul), denumită de Pavlov activitate
nervoasă superioară.
Spre deosebire de reflexele necondiţionate, care sunt înnăscute, reflexele
condiţionate sunt dobândite, apar pe parcursul existentei individului,
determinate de diferite condiţii ale mediului extern.
La nivelul scoartei se realizează integritatea superioară, cu alte cuvinte
adaptarea organismului la schimbările mediului extern, înregistrate cu precizie
precum şi legătura dintre diferitele părti ale organismului.
13
Metode de investigare
-Notiuni de semiologie
Examenul unui bolnav cu o afectiune neurologică cuprinde interogatoriul,
examenul fizic şi examene paraclinice.
*Interogatoriu trebuie să cerceteze sistematic simptomele funcţionale de care
se plânge bolnavul:
• tulburări de mers;
• tulburări de sfinctere
de limbaj
şi psihice: afectivitate;
atentie;
rationament.
*Examenul fizic este examenul neurologic propiu-zis, se face de obicei într-o
anumită ordine:
14
• Examenul sensibilităţii este legat de colaborarea bolnavului. Se incepe
cercetând tulburările subiective putând să existe: senzatii de înţepături;
furnicături; dureri spontane. Examenul sensibilitătii se completează cu
cercetarea simţului stereognostic care constă în recunoaşterea unui
obiect prin atingere cu ochii închişi.
• Examenul mobilităţii voluntare urmăreşte depistarea deficitului motor
prin studiul mişcărilor spontane si al forţei musculare segmentare. Se
realizează prin colaborare cu pacientul si i se cere să execute mişcări de
flexie; extensie; abductie; rotatie, observâdu-se daca acesta le execută
cu usurinta sau nu.
• Examenul tonusului muscular se realizează spunându-i bolnavului să-si
relaxeze complet membrul examinat, în timp ce examinatorul
mobilizează pasiv fiecare membru cercetând rezistenţa musculara si
amplitudinile miscării.
• Examenul contracţiilor si al miscarilor involuntare cum ar fi clipitul,
pendularea membrelor în mers sunt diminuate sau abolite în sindromul
Parkinson.
• Examenul stationării si al mersului implică nu numai coordonarea
mişcărilor dar şi echilibrarea acestora. Se examinează observând
bolnavul in ortostatism; pe varful picioarelor sau pe calcaie; precum si
caracterul mersului.
• Examenul echilibrului se face în ortostatism cerând bolnavului să îşi
lipească picioarele.
• Examenul reflexelor comportă cercetarea: -reflexelor cutanate;
-de postura;
-patologice
-osteotendinoase.
15
• Examenul troficităţii permite de asemenea informaţii importante.
Atrofiile musculare sunt in general de origine periferică.
• Examenul limbajului constă în punerea în evidenţă a tulburărilor de
vorbire. Tulburările de vorbire pot interesa întelegerea limbajului:
-afazie (imposibilitatea exprimării şi înţelegerii
cuvintelor);
-disartrie (articularea cuvintelor);
-disfazia (bâlbâiala);
-dislalia (imposibilitatea de a pronunţa anumite
sunete);
Coordonarea miscărilor este facultatea de a pune în actiune cât mai mulţi
muşchi pentru a efectua o mişcare si este tot o metodă de investigare. Ea se
realizează prin mecanisme complexe la care participa: cerebelul; aparatul
vestibular; trunchiul cerebral şi scoarţa cerebrală.
CAPITOLUL III
Simptomatologie
16
Debutul bolii este insidios. Simptomele bolii apar când nivelul de
dopamina din creier scade cu circa 20%.
Primele semne sunt adesea puţin evocatoare:
• dureri nesistematizate
• oboseală rapidă
• reducerea activităţii
Nu rareori aceste manifestări iniţiale conduc la un diagnostic eronat
(reumatism, stare depresivă). Adesea, apariţia tremurăturii este aceea care
atrage atenţia bolnavului şi anturajului său conducând la diagnostic. Chiar
înaintea apariţiei acestui semn, care poate fi tardiv sau chiar să lipsească,
există un ansamblu de semne ce permit recunoaşterea sindromului
parkinsonian.
Hipochinezia, caracterizată prin sărăcia şi lentoarea mişcărilor, este un
semn fundamental şi precoce al tabloului clinic.
17
Simptomele se manifestă numai pe o jumătate a corpului extinzându-se
apoi si la cealaltă jumătate.
Bolnavul observă o greutate în efectuarea miscarilor, o întepenire a
membrelor mişcările devin mai încete, mai puţin îndemânatice.
Parkinsonianul este un bolnav puţin mobil, a cărui expresie gestuală este
remarcabil redusă. La nivelul extremităţii cefalice, raritatea clipitului fixitatea
privirii şi sărăcia mimicii conferă faciesului un aspect de mască rigidă,
inexpresivă, impasibilă, pe care nu se reflectă emoţiile.
În această boală există o tulburare importantă a iniţiativei motorii,
bolnavul pare că îşi economiseşte mişcările care sunt rare, lente, uneori doar
schiţate. Timpul necesar îmbrăcării, alimentaţiei durează foarte mult.
Tremurătura parkinsoniană este o tremuratură de repaus care dispare
in timpul mişcărilor voluntare şi în somn.
Aceasta este foarte evidentă la nivelul extremităţilor membrelor.
18
Tremurătura mâinilor seamănă cu mişcarea de numărare a banilor.
La nivelul picioarelor, tremurătura imită mişcarea de pedalare.
Tremuraturile cuprind si muschii mimicii, ai limbii, ai masticaţiei –
sincron, iar odată cu trecerea anilor devin mai ample, sunt exagerate la emoţii
sau oboseală si dispar în timpul somnului.
Rigiditatea musculara – este un alt semn caracteristic acestei afecţiuni,
este datorată unei hipertonii cu caracter particular, al musculaturii si poate fi
pusă în evidenţă în timpul mişcărilor pasive (flexia sau extensia antebratului
pe brat), avem impresia ca îndoim –dezdoim un baston de ceara sau plumb.
Alteori miscarile de flexie – extensie se fac sacadat, dând impresia că
mişcăm o roată dinţata, semnul “roţii dinţate”.
Ca si tremuraturile, rigiditatea musculaturii cuprinde treptat musculatura
mimicii, limbii, masticatiei – bolnavul are fata imobilă, rigidă, înghetată,
seamană cu o mască tristă sau indiferentă.
Vorbirea devine monotonă, lentă, dizartritică, din ce în ce mai greu de
inteles, astfel încât în stadiile avansate ale bolii, bolnavul este complet mut.
În ortostatism, corpul bolnavului are o atitudine tipică, cu trunchiul
aplecat inainte.
Tonusul postural este notabil modificat la parkinsonieni în sensul unei
atitudini generale în flexie. Această tendinţă la flexie apare precoce la nivelul
cotului. Bolnavul este înţepenit, fixat în această atitudine anormală pe care o
păstrează în toate activităţile, mai ales în mers care se face fără supleţe, cu
paşi mici, ce uneori se accelerează până la fugă şi nu se poate opri decât
atunci când se loveşte de o rezistenţă.
Tremurătura, fără a fi constantă, se observă într-o bună parte din cazuri.
Este o tremurătură de repaus ce apare la un anumit grad de relaxare
musculară, dispărând în timpul mişcărilor voluntare şi adeseori la menţinerea
unei atitudini. Este exagerată de emoţii, oboseală şi dispare în somn.
19
Bradikinezia sau seipokinezia un alt semn caracteristic: miscarile sunt
lente, mersul devine din ce in ce mai dificil, mai lent, cu pasi mici taraiti, fara
balansul membrelor superioare.
În cele din urma, bolnavul nu mai poate merge.
Forme clinice
Dacă diferitele simptome ale sindromului parkinsonian - tremurătura,
hipochinezia, rigiditatea - sunt reunite în mod obişnuit, este posibil însă şi
disocierea lor, dând loc la forme în care predomină fie tremurătura, fie
sindromul hiperton - hipochinetic; acestea din urmă sunt cele mai grave sub
raport funcţional.
Evolutie
Boala are o evolutie lent – progesivă care se poate desfăşura pe durata
a 10-20 de ani si chiar peste.
Prognostic
Din punct de vedere al supravietuirii prognasticul este bun. Din păcate
însă, tulburarile extrapiramidale descrise progresează, astfel încât dupa
trecera anilor, bolnavul nu mai poate depune nici un fel de activitate devenind
un invalid permanent.
Rigiditatea se accentuează şi în final bolnavul zace la pat, imobil ca “o
statuie” nu se mai poate misca, nu se mai poate hrani, nu poate vorbi.
În aceasta stare survine moartea prin infectii respiratorii, urinare sau ale
pielii (ecarele de decubit).
20
CAPITOLUL IV
TRATAMENTUL
Nu exista nici un tratament care sa oprească distrugerea celulelor
nervoase ce duce la aparitia acestei afectiuni.
Tratamentul medicamentos:
• s-a bazat pâna în ultimii ani pe antiparkinsonienele de sinteză, care au
înlocuit aproape total alcaloizii de solanacee (atropina, hioscina,
scopolamina).
Anticolinergicele de tip: ROMPARKIN, AKINETON, METIXEN la care se
adauga L-DOPA (NAXON, MADOPAR, SINEMET) având în vedere că în cursul
acestei boli, dopamine (metabolit intermediar al catecolaminelor de la nivelul
celebral) scade în nuclei de la baza creierului. Alte medicamente ce se pot
administra sunt VIREGIT sau SELEGIN.
Tratamentul chirurgical :
• constă în producerea printr-o intervenţie stereotoxică a unei leziuni, fie
în partea internă a palidului, fie în nucleul latero-ventral al talamusului.
Rezultatul constă în suprimarea tremurăturii şi diminuarea rigidităţii,
hipokinezia, nefiind influenţată uneori chiar agravată.
21
Interventia neuro-chirurgicală asupra talamusului duce la ameliorarea
rigiditatii si/sau a tremuraturii în special când acestea sunt unilateral
(hemiparkinson). Dieta echilibrată este foarte importantă în cadrul
tratamentului. În perioadele terminale, bolnavul imobilizat la pat trebuie să
primească aceleasi ingrijiri ca si bolnavii comatosi.
Tratamentul fizic :
• are o importantă considerabilă. Se va căuta ca bolnavii să-şi conserve cît
mai mult timp posibil, toate activităţile profesionale şi extraprofesionale,
şi pentru aceasta o psihoterapie de susţinere este adesea utilă.
Tulburătorilor de mers, hipokineziei şi tendinţei de distonie în flexie, trebuie să
li se opună metode de reeducare activă şi gimnastică funcţională.
Aplicate chiar într-un stadiu foarte avansat al bolii, aceste metode au dat
rezultate remarcabile, permiţând bolnavului o anumită autonomie.
22
CAPITOLUL V
Prezentarea cazurilor
CAZ I
PREZENTAREA PACIENTULUI H.I
Date identificare : Nume -H
Prenume - I
Varsta -69 ani
Nationalitate - romana
Profesie - inginer mecanic, actualmente pensionar
Data internării : 6 .12. 2010 -SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI
Data externării: 18.12.2010
Diagnostic internare: BOALA PARKINSON
Motivele internării: hipertonie musculara cu alterarea gravă a mişcării
posturii, tulburări echilibru, oboseală marcată, dizartrie, depresie, inapetenţă,
constipaţie cronică, risc crescut de accidente, nu poate vorbi, nu se poate
hrăni.
Antecedente personale: nesemnificative
Antecedente heredo-colaterale: – fără importantă
23
Situatie familială şi socială: pacientul este căsatorit, a lucrat ca inginer
mecanic la o mare uzină, este pensionar, locuieste cu soţia, fostă
profesoară, pensionară.
Conditii de viata: bune, locuieste cu sotia la bloc, nu fumează, nu
consuma alcool, duce o viata echilibrata si in bună armonie.
Istoricul bolii: Este diagnosticat cu boala Parkinson de aproximativ 15-20
ani, dispensarizat la cabinetul de neurologie din ambulatoriul de
specialitate, unde lunar vine pentru a primi tratamentul medicamentos si
i se face evaluarea stării de sănătate. Face tratament continuu, conform
prescriptiei, dar simptomele se agravează progresiv: rigiditatea se
accentuează tot mai mult, tremuraturile devin violente (scutura patul),
pacientul este imobil, nu se poate hrăni, spăla, nu se poate întoarce în
pat, întepeneste în ortostatism, nu se poate odihni, manifestă
comunicare deficitară (verbal si in scris), incapacitate totală de
autoîngrijire si accentuarea stării depresive.
Simptome subiective: fata este rigidă, imobilă, încremenită, îngheţată,
vorbire neinteligibilă, tremuratură de repaus accentuate, capul si
trunchiul sunt aplecate înainte, merge sustinut bilateral, cu pasi mici
rigizi, târâiţi, se blochează în mers şi se dezechilibrează. Tegumentele
sunt palide, unsuroase (hipersecretie sebacee), prezintă o salivaţie
excesivă ca urmare a tulburarilor de deglutiţie, este depresiv.
Simptome obiective:
TA = 150/90mmHg;
puls=80-90p/min;
temp.=36,5°C
resp.= 15-25r/min;
gr.sangv.= AB IV, fără alergii.
T= 170 cm ;
24
G=74 kg
Explorări paraclinice:
VSH= 16mm/h (VN=2- 10mm/h)
Hb=11,2 g (VN=13- 15g)
L= 6500 mmc (VN=3500- 8000 mmc)
Glicemie= 1g/100 ml (VN=0,8- 1,1G/100 ml)
Trigliceride=800mg% (VN= 250- 500mg%)
Uree= 50 mg% (VN= 20- 40 mg%)
Colesterol= 400 mg% (VN=150- 280 mg%)
TGO= 30 UI/L (VN= 15-20 UI/L)
TGP= 26 UI/L (VN=10- 40 UI/L)
25
NURSING - Manifestari de dependenta in satisfacerea celor
14 nevoi fundamentale
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor
14 nevoi fundamentale, cu componente biologice, psihologice, sociale,
culturale si spirituale ale individului. Atingerea de către pacient a
independenţei în satisfacerea acestor nevoi este defapt ţelul profesiei de
asistentă medicală.
26
O nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esentială fiintei umane
pentru a-şi asigura starea de bine, în apararea fizică si mentală.
Articol I. Ca să-si mentină un echilibru fiziologic si psihologic,
pacientul trebuie să atingă un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.
Independenţa în satisfacerea nevoilor reprezintă atingerea unui nivel
acceptabil în satisfacerea nevoilor (un bun echilibru fiziologic si psihologic)
prin acţiuni pe care le îndeplineste individul însusi, fără ajutorul unei alte
persoane. Independenţa este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi
prin actiuni proprii, îndeplinite de persoana însăşi.
Dependenţa în satisfacţia nevoilor reprezintă în capacitatea persoanei de
a adopta comportamente sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei
persoane, actiuni care sa-i permita un nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor
astfel încât să fie independent.
Manifestari de dependenta in satisfacerea celor 14 nevoi
fundamentale
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Probleme de dependenta in satisfacerea nevoiei de a respira: Alterarea vocii
Manifestări de dependenţă:
27
Disfonie/ Afonie/ Senzatia de sufocare/Dispnee
Manifestări de dependenţă:
Ortopnee/ Bradipnee/ Tahipnee/ Tuse/ Hemoptizie/ Mucozităţi
Amplitudine modificata/ Hipoventilatie/ Dispnee de tip Cheyene Stockes,
Kusmaul/ Zgomote respiratorii/ Cianoza/Obstructia cailor respiratorii
Manifestări de dependenţă:
Respiratie dificila pe nas/Prezenta unor secretii abundente/ Epistaxis/
Deformări ale nasului/ Stranutul/ Aspiratia pe nas sau sforaitul/ Cornaj/ Tirajul
Probleme de dependenta in satisfacerea nevoi de a avea o circulatie
buna se manifesta prin circulatie inadecvata, care are sursa de dificultate de
ordin fizic (alterarea muschiului cardiac, alterarea peretilor arteriali, alterarea
debitului cardiac sau supraincarcarea inimi sau obstructiile arteriale),
psihologic (anxietate, stres, situatii de criza, alimentatia, sedentarismul, etc.).
Manifestari de dependenta:Tegumente modificate (reci, palide,
cianotice)/Tahicardie/Bradicardie/Aritmii cardiace, puls filiform, asimetric,
aritmic, dicrot/Hipertensiunea arteriala/Hipotensiunea arteriala/Hipoxia si
hipoxemia
2. Nevoia de a te alimenta si hidrata
Apar doua probleme de dependentă în cadrul nesatisfaceri
acestei nevoi:
• Alimentaţie si hidratare inadecvată prin deficit
Manifestări de dependenţă:
Anorexie alimentară/ Disfagie/ Conditia cavitătii bucale (ulceraţii,
glosite , carii, gingivite, etc.). /
28
Dificultăti în digestie si malabsorbtie/ Greaţa, vărsături, aerofagie/
Pirozis/ Recurgitare/ Eructare/ Hidratare insuficienţă – cantitati mici/
Dezechilibru fizic (slăbiciune, tegumente si mucoase uscate)/ Gustul şi
valoarea alimentelor (obiceiuri greşite)
• Alimentatie inadecvată prin surplus
Manifestari de dependenta:
Indice ponderal peste 10-15 %/ Greturi, varsaturi/ Bulimie/
Polifagie/ Dificultate de a se alimenta si hidrata/ Dificultate de a urma
dieta/. Greturi sau varsaturi/Refuz de a se alimenta si hidrata
3. Nevoia de a elimina
Probleme de dependenţă :
1. Eliminare urinara inadecvată:
2. Manifestări de dependenţă : Cantitativa : poliurie/oligurie/anurie
3. Manifestări de dependenţă : Calitativa :Polakiuria/Nicturia/Disuria
4. Alte manifestări: Hematuria/ Albuminuria/ Glicozuria / Hiperstenuria/
Hipostenuria/ Izostenuria/ Urina tulbure/ Retenţia de urina (ischiuria)/
Glob vezical/ Ischiuria paradoxala/ Polakiuria/
- Incontinenţă urinară si de materii fecale.
Probleme de dependentă :
Enurezis
Incontinenţă urinară şi materii fecale
- Diareea
Manifestări de dependenţă:
29
frecvenţa, consistenţa, cantitate, culoare, miros,
aspect,
crampe, colica, durere locală, semne de deshidratare
- Constipaţia
Manifestări de dependenţă :
- frecvenţa, orar cantitate, consistenţă, formă, culoare,
- crampe, meteorism, flatulenţă, tenesme, fecalom,
anorexie, cefalee, iritabilitate.
- Vărsăturile
Se urmăreşte: frecvenţa, orarul, cantitatea, conţinutul, culoarea,
mirosul, forţa de proiectie si simptomele ce o însotesc (dureri, cefalee,
greaţă, transpiraţii)
Pot fi: Ocazionale/ Frecvente/ Incoercibile
- Menstra
- Diaforeza (transpiratii abundente)
Se manifesta în funcţie de orar, cantitate, miros, dupa localizare
poate fi:
Generalizată
Localizată
- Expectoratia
Manifestari de dependenta, în functie de:
Culoare
Miros
Consistenta
Forma sputei, Aspect, Cantitate
30
4 .Nevoia de a se misca şi a avea o postura bună
Probleme de dependenţă :
Imobilitate
Manifestări de dependenţă :
Absenţa sau diminuarea miscărilor/ Atonie, musculară, atrofie, hipertrofie
musculara/ Escare de decubit/ Contractura musculara/ Râs sardonic (in
tetanie)/ Anchiloza/ Crampe/ Diminuarea interesului pentru miscare.
Hiperactivitate :
Manifestari de dependenţă :
Vorbire caracteristică/ Reactie la toti stimuli/ Spasme, ticuri, manie, euforie/
Miscări caracteristice.
Necoordonarea miscarilor
Tulburări prin lipsa sau diminuarea miscărilor normale (ataxie, convulsii,
tremuraturi, tulburari de mers, etc.)
Postura inadecvată
Manifestari de dependenta :
Oboseala musculara/ deformări ale coloanei vertebrale/ deformări ale
soldului/ poziţii inadecvate date de boală/ dificultate în schimbarea
poziţiei/ torticolis/ bătături
Circulaţie inadecvată
31
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
Probleme de dependenţă :
Insomnia
Vorbim de somn perturbat: - initial/- insomnie terminala
Tipuri de insomnie : - Insomnie dormiţională ;
- Insomnie predormiţională ;
- Insomnie postdormiţională ;
Manifestări de dependenţă :
- Aţipiri în timpul zilei/ Coşmaruri/ Somnambulism/ Apatie/
Pavor nocturn/ Nelinişte/ Confuzia/ Iritabilitate/
- Sentiment de tristeţe, depresie/ Concentrare scăzută,
oboseală
Hipersomnia
Manifestări de dependenţă : - somn modificat ;
- somnolenţă ;
- letargie ;
- narcolopsie ;
- oboseală ;
Disconfort
Manifestari de dependenţă :
- iritabilitate ; - stare de disconfort ;
-diaforeza ;
- dureri musculare ;32
Dificultate sau incapacitate de a dormi
6. Nevoia de a se îmbrăca, de a se dezbraca
Manifestări:
Dificultate sau incapacitatea de a se îmbraca si a se dezbrăca
- Dezinteres fată de tinuta- stare de apatie ;
- Dezinteres sau refuz faţă de a se îmbraca/ dezbraca ;
- Alegere neadecvată de îmbrăcăminte/Dezbracare continua ;
7. Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele
Probleme de dependenţă :
Carenţă de igienă la nivelul:
- părului/ unghiilor/ nas/ cavitate bucală/ piele/ deprinderi igienice
• Alterarea tegumentelor si a fanerelor
- eritem ,acne , hemoroizi , excoriaţii , furunculul ,ulcere varicoase ,
cruste ,inpetigo ,alopecia ,vezicule ,vitiligo ,pustule, ulceraţii ,papule ,escare ,
fisuri ,edeme ,descuamaţii ,varice
• Dezinteres faţă de igienă
• Dezinteres de a urma prescriptiile de igienă
• Alterarea mucoaselor
33
8. Nevoia de a mentine temperatura corpului la limite normale
Probleme de dependenţă :
Hipertermia
Manifestari de dependenţă :
frisoane/ subfebrilitate/ sindrom febril/ Piele rosie, umedă, caldă
Tipuri de curbe febrile :
Febra intermitentă ; Febra continuă ;Febra remitentă ; Febra recurentă; Febra
ondulată
Hipotermia
Manifestari de dependenta :
-hipotensiune arterială/ cianoză /eritem/ edeme/oboseală/tulburări
de vorbire/somnolenţă/ degerături/
9.Nevoia de a evita pericolele
Probleme de dependenta:
Vulnerabilitate în faţa pericolelor
Manifestari de dependenţă :
o Risc de accidente, răniri, căderi ;
o Risc de infecţii ;
o Risc de imbolnăvire, fatigabilitate, surmenaj ;
o Comportament agresiv sau depresiv ;
34
11.Nevoia de a comunica
Probleme de dependenta:
Comunicare ineficienţă la nivel senzorial si motor
Manifestari de dependenţă :
• Tulburări senzoriale (cecitate, anosmie, hipoestezie,hiperestezie,
surditate)
• Tulburări motorii (pareze, paralizi, )
• Tulburări de limbaj (afazie, dizartrie,bâlbâială, dislalia, mutism)
• Reacţii afective - insuficienţă sau exces senzorial (neliniste, inactivitate,
anxietate, halucinatii, izolare)
Comunicare ineficientă la nivel intelectual
Manifestari de dependenţă :
o Dificultate de a-şi aminti evenimente (amnezie)
o Dificultate de a face o judecata, vorbire incoerentă
o Comportament neadecvat
o Confuzie, obnubilare
Comunicare ineficienta la nivel afectiv
-(agresivitate, devalorizare, apatie, egocentrism, fobie, agorafobie,
claustrofobie, nozofobie, euforie, delir, idei de suicid, halucinatii, etc.)
- Confuzie/Singurătate/Atingerea integritatii funcţiei si rolului sexual
-Izolare socială/Perturbarea comunicării familiale
11.Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri si valori, de a
practica religia35
Probleme de dependenţă: Culpabilitate
Manifestări de dependenţă:
- Sentiment de vinovăţie/Depresie;
-Anxietate/Tegumente reci si umede, respiraţie accelerate;
-Frustrare;
Manifestări de dependenţă:
Sentiment de pierdere, de inutilitate/ Supunerea la un regim/ Incapacitate de a
exercita practica religioasa/ Tulburări de gândire/ Ignoranta fata de sensul
propriei sale existente/ Dificultate de a actiona dupa credintele si valorile sale/
Dificultate de a participa la activitati religioase;
Neliniste fata de semnificatia propriei existente
12.Nevoia de a fi ocupat si util
Probleme de dependenta:
Devalorizarea
Manifestări de dependenţă :
Sentiment de inferioritate, descurajarea, incapacitate de a trece
unele dificultăţi, somnolenţa, agresivitate, diminuarea motivatiei
Neputinţa
Manifestari de dependenta :
Conflict personal, eşec professional
36
Dificultate in luarea deciziilor
Retragere, resumarea
Fatigabilitate
Agasare, lipsa de ambitie, oboseala
Dificultate de a se realiza
Dificultate de a-si asuma roluri sociale
13.Nevoia de a te recrea
Probleme de dependenta:
- Neplăcerea de a efectua activităţi recreative ;
- Dificultatea de a îndeplini activitaţi recreative ;
- Refuz de a îndeplini activitati recreative ;
Manifestari de dependenţă :
o Inactivitate
o Plictiseala
o Tristete
14.Nevoia de a invaţa cum să-ti păstrezi sănătatea
Probleme de dependenţă:
- Ignoranţa
37
- Dificultate de a invaţa
- Cunoştiinţe insuficiente
NEVOILE FUNDAMENTALE ALE BOLNAVULUI H.I
Nr curent Nevoia fundamentala Manifestari de
dependenta
Sursa de dificultate
1 Nevoia de a respira si
de a avea o buna
circulatie
Sialoree Hipersalivatie
2 Nevoia de a bea si de
a manca
Alimentatie si
hidratare prin deficit
Tremuraturi ale
membrelor
superioare
3 Nevoia de a elimina Incotinenta urinara Relaxare sfincteriana
4 Nevoia de a se misca
si de a avea o buna
postura
Restrictie in miscare Rigiditate musculara
5 Nevoia de a dormi si
a se odihni
Insomnie In decubit dorsal
capul ramane ridicat
de pe perna/”perna
psihica”
6 Nevoia de a se
imbraca si a se
dezbraca
Dificultate de a se
imbraca dezbraca
Diminuarea
mobilitatii
necoordonarea
miscarilor active
voluntare
38
7 Nevoia de a mentine
temperatura corpului
in limite normale
Racirea
extremitatilor
Vasoconstrictie
periferica
8 Nevoia de a fi
curat;ingrijit .
Dificultate in
autoingrijire
Imposilitatea unei
bune igiene corporale
9 Nevoia de a evita
pericolele
Risc de accidente
casnice
Tremuraturi
;necoordonarea
miscarilor
10 Nevoia de a
comunica
Comunicare
ineficienta la nivel
afectiv
Anxietate
11 Nevoia de a actiona
conform propiilor
convingeri si
valori,de a practica
religia
Frustare Neacceptarea bolii
12 Nevoia de a fi
preocupat in vederea
realizarii
Diminuarea
motivitatii;interesu-
lui
Depresie
13 Nevoia de a se
recreea
Dificultate de a se
angaja intr o
activitate recreativa
Vorbire
monotona;dizartrie
39
14 Nevoia de a invata
cum sa –ti pastrezi
sanatatea
Cunostinte
insuficiente despre
boala
Lipsa de interes
Plan de ingrijire
Obiective pentru pacient
• să se străduiască să-şi amelioreze mobilitatea fizică
• să-şi controleze parţial coordonarea mişcărilor
• să ştie să preîntâmpine accentuarea posturii inadecvate
• să-şi câştige şi să-şi păstreze, pe cât posibil, autonomia în
autoîngrijire
• să exprime sentimente pozitive
• să-şi păstreze capacitatea de vorbire
• să nu rănească
• să nu prezinte depresie, să-şi exprime interesul pentru activităţi
zilnice
Intervenţiile asistentei
Planifică :
• program zilnic de exerciţii fizice, care cresc forţa musculară,
atenuează rigitatea musculară şi menţin funcţionalitatea articulaţiilor
• mersul, înotul, grădinăritul, bicicleta ergonomică
40
• exerciţii de extensie şi flexie a membrelor; de rotaţie a trunchiului,
asociate cu mişcarea braţelor (exerciţii active şi pasive)
• exerciţii de relaxare generală, asociate cu exerciţii de respiraţie
• exerciţii posturale.
Asistenta sfătuieşte pacientul:
• să meargă ţinându-se drept, asigurându-şi o bază de susţinere mai
mare (mersul cu picioarele îndepărtate la 25 cm)
• să facă exerciţii de mers în ritm de muzică
• să forţeze balansarea membrelor superioare şi să-şi ridice picioarele
în timpul mersului
• să facă paşi mari, să calce mai întâi cu călcâiul pe sol şi apoi cu
degetele
• să-şi ţină mâinile la spate, când se plimbă (îl ajută să-şi menţină
poziţia verticală a coloanei şi previne căderea rigidă a braţelor
lateral).
• în perioadele de odihnă, să se culce pe un pat tare, fără pernă, sau
în poziţie de decubit ventral (aceste poziţii pot ajuta la
preîntâmpinarea aplecării coloanei în faţă)
• când este aşezat în fotoliu, să-şi sprijine braţele pe fotoliu, putându-
şi, astfel, controla tremurul mâinilor şi al braţelor.
Pentru câştigarea şi păstrarea autonomiei în autoîngrijire :
• să folosească îmbrăcăminte fără nasturi, încălţăminte fără şireturi,
lingură mai adâncă pentru supă, carne tăiată mărunt, cana cu cioc.
Pentru a evita căderile
• în locuinţă se recomandă parchet nelustruit, fără carpete, linoleum
antiderapant, W.C.-uri mai înalte, balustrade de sprijin
• înainte de a se ridica din pat, să stea aşezat câteva momente pe
marginea patului .
Pentru a-şi păstra capacitatea de a vorbi, să facă exerciţii de vorbire.
Pentru prevenirea depresiei şi ameliorarea stării afective, se planifică: 41
• program de activităţi zilnice (să lucreze cât mai mult posibil)
• obiective realiste
• discuţii cu membrii familiei pentru a găsi metodele care să-i asigure
pacientului o viaţă normală şi sprijin psihologic.
Plan de îngrijire –pacient H.I.
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Tulburari ale
circulatiei
datorita rigiditatii
musculare
Realizarea unei
bune mobilitatii
Recomand si ajut
pacientul sa
mearga cu cadrul
de sustinere
largita pentru a
preveni
eventualele
traumatisme ii
explic cum sa si
coordoneze
miscarile la
trecerea peste
obstacole
Obiectiv realizat
Alimentatie
ineficienta prin
deficit datorita
imposibilitatii
alimentelor pe
cale bucala
Pacientul sa fie
alimentat si
echilibrat hidro-
electrolitic
Ajut pacientul sa
se hraneasca sau
in imposibilitate il
hranesc cu
alimente usor
digerabile cu un
grad crescut de
vitamine
Institui perfuzii cu
glucoza si solutii
Obiectiv realizat
42
electrolitice (la
indicatia
medicului)
Comunicare
ineficienta
datorita anxietatii
Pacietul trebuie
sa fie linistit sa
colaboreze
Asigur un mediu
linistit placut ii
explic pacientului
ca trebuie sa
colaboreze si sa
comunice cu
cadrele medicale
si cu cei din jurul
sau
Administrez
medicamente
sedative
anxiolitice la
indicatia
medicului si
respect
concentratia si
doza
recomandata
Obiectiv realizat
Pacientul
comunica si
colaboreaza cu
echipa medical si
cu cei din jur
Evaluare la sfârsit:
-pacientul respecta tratamentul , nu acuza efecte secundare
-mobilitate si postura ameliorate
-manifesta confort fizic si psihic
43
-pacientul este ameliorat din punct de vedere al mobilitatii si posturii
-este echilibrat hidro-electrolitic
-are tonus psihic echilibrat
-nu a facut complicatii
-comunicare eficienta la nivel afectiv
-a invatat cum sa respecte tratamentul medicamentos si recuperator
CAZ II
Prezentarea pacientului C.V
Date de identificare: Nume: C
Prenume: V
Vârsta: 73 ani
Sex: masculin
Naţionalitate: română
Domiciliu: Focsani
Profesie: lucrător commercial
Data internării: 15.03.2010 – SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI
Data externării: 26.03.2010
Diagnostic de internare: BOALA PARKINSON
44
Motivele internării: rigiditate musculara cu alterarea mişcării posturii,
oboseală marcată, inapetenţă, scădere marcată în greutate, deteriorare
psihicâ, incapacitate de autoîngrijire, tremurătura de repaus.
Antecedente personale: meningoecenfalită la varsta de 22 ani
(anamnestic)
Antecedente heredo-colaterale : nesemnificative
Situaţie familială si socială: casatorit, ambii pensionari, locuiesc la casă,
toate utilităţile, sunt ajutaţi de cele doua fiice.
Conditii de viata: fumator pana la 10 tigarete pe zi, bine îngrijit de
familie
Istoricul bolii: suferă de aceasta maladie de aproximativ 15 ani. Face
tratament permanent cu antiparkinsoniene, anticolinergice, miorelaxante şi
tranchilizante. În ultimii ani a neglijat miscarea, exercitiile de postură,
activităţile recreative, motiv pentru care boala a evoluat. Pacientul este
aproape “blocat”, prezinta depresie, anorexie, scădere în greutate, dificultăţi
majore de autoîngrijire.
Internarea prezentă este datorată de accentuarea simptomatologiei,
evaluarea starii de sanatate si ajustarea schemei de tratament.
Simptome subiective: pacient cu privire fixă, faţă rigidă, imobilă,
încremenită, vorbire lentă, monotonă, nearticulată, mers dificil, spastic, cu
paşi mici, târâiti, fara acompaniamentul membrelor superioare, trunchiul si
capul cu uşoară aplecare înainte (fuge dupa centrul de greutate), tremurătura
intensă la nivelul membrelor superioare şi inferioare, depresie, idei pesimiste.
Simptome obiective:
- TA= 160/90 mmHg;
45
- puls= 68p/min;
- temp= 36,2 ° C;
- resp.= 18r/min;
- gr.sang.= 0 I; nu prezintă alergii.
Explorări paraclinice:
- L= 3800/mmc (VN= 3500 – 8000/mmc)
- Hb = 11 gr % (VN = 13 – 15 gr %)
- Ht = 38 gr% (VN = 32 – 40 gr%)
- Colesterol = 600 mg (VN = 150 – 280 mg)
- Glicemie = 120 mg/l (VN = 0.8 – 1,1g / 000)
- Uree = 40 mg% (VN = 20 -40 mg)
- TGO = 26 UI/l (VN = 15 -20 UI/L)
- TGP = 62 UI/L (VN = 10 -40 UI/L)
Plan de ingrijire –pacient C.V. 24.03.2010
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Tulburari ale
circulatiei
datorita rigiditatii
musculare
Realizarea unei
bune mobilitatii
Recomand si ajut
pacientul sa
meraga cu cadrul
de sustinere
largita pentru a
preveni
eventualele
Obiectiv realizatt
46
traumatisme ii
explic cum sa si
coordoneze
miscarile la
trecerea peste
obstacole
recomand un
program de
miscari si exercitii
postural,
combinand
miscari pasive,
active in vederea
prevenirii
contracturilor si
deformarilor
articulare si
pastrarii unui
grad minim de
independenta in
miscare si
postura
Alimentatie
ineficienta prin
deficit datorita
imposibilitatii
alimentelor pe
cale bucala
Pacientul sa fie
alimentat si
echilibrat hidro-
electrolitic
Ajut pacientul sa
se hraneasca sau
in imposibilitate il
hranesc cu
alimente usor
digerabile cu un
grad crescut de
vitamine-ajut sa-
si faca baia
zilnica si ii ofer
Obiectiv realizat
47
materiile
necesare, lenjerie
de pat si corp
curate
-ajut pacientul sa-
si spele
picioarele, sa-si
taie unghiile, sa
se imbrace, sa-si
igienizeze
cavitatea bucala
-il stimulez sa
manifeste interes
pentru aspectul
fizic sis a-si
schimbe
atitudinea fata de
ingrijirile igienice
Institui perfuzii cu
glucoza si solutii
electrolitice (la
indicatia
medicului)
Comunicare
ineficienta
datorita anxietatii
Pacietul trebuie
sa fie linistit sa
colaboreze
Asigur un mediu
linistit placut ii
explic pacientului
ca trebuie sa
colaboreze sis a
Obiectiv realizat
Pacientul
comunica si
colaboreaza cu
echipa medical si 48
comunice cu
cadrele medicale
si cu cei din jurul
sau
Administrez
medicamente
sedative
anxiolitice
VIREGYT 3 cp/zi;
NAKOM 3 cp/zi;
ROMPARKIN 3
cp/zi;DIAZEPAM
10 mg -1 cp./zi
la indicatia
medicului si
respect
concentratia si
doza
recomandata
cu cei din jur
Risc de
autolezare
Pacientul sa fie
protejat si insotit
la examinarile
medicale
Asigur siguranta
si insotirea
pacientului
Obiectiv realizat
Evaluare la sfârşit:
-mobilitatea şi postura ameliorate
-pacientul se deplaseaza singur nesustinut
49
-isi coordonează parţial coordonarea miscărilor
-pacientul şi-a ameliorat starea afectivă
-nu a suferit accidentări, răniri
-nu a facut complicaţii
-pacientul a acumulat cunostintele si deprinderile noi privind ingrijirile
pentru pastrarea sanatatii
CAZ III
PREZENTAREA PACIENTULUI D.V
Date de identificare: Nume: D
50
Prenume : V
Varsta: 61 ani
Sex: masculin
Nationalitate: română
Domiciliu : Focsani
Profesia: mecanic auto
Data internării: 22.01.2010 SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI
Data externării: 31.01.2010
Diagnostic internare: BOALA PARKINSON
Motivele internării: rigiditate musculara cu dificultate in deplasare si
postura, vorbire lentă, mişcări lente, tremurătura la degetele mâinilor,
moderată sub tratament.
Antecedente personale : neogastric operat in 1985
Antecedente heredo - colaterale: nesemnificativ
Situaţie familială şi socială: pensionat pe caz de boală. Locuieste cu
sotia într-un apartament cu două camere. Sotia pensionară.
Conditii de viaţa: bune, nu fumează, nu consumă alcool. Are un regim
de viata echilibrat.
Istoricul bolii:
În urmă cu doi ani, constată instalarea unei oboseli musculare,
nejustificative, încetinirea miscărilor si tulburări de coordonare a mişcărilor, o
inţepenire a membrelor care devin mai puţin îndemânatice.
51
Se prezintă la neurolog, care îl trimite în clinică pentru investigaţii şi
conduită terapeutică. În ianuarie 2007 se internează în clinica de neurologie
din Focşani, unde in urma investigaţiilor este diagnosticat cu boala Parkinson
si se stabileşte un tratament cu REQUIP 3 mg/zi, MADOPAR de 250 mg x 3 /zi
si ROMPARKIN 3 cp/zi.
Internarea actuală este motivată de o evoluţie rapidă a
simptomatologiei parkinsoniene sub tratament.
Simptome subiective:
- pacient iritat, nemultumit, cu fata rigida, fara miscari ale mimicii, vorbire
lenta, miscari lente, greoaie, putin ample, fara balansul membrelor superioare,
tremuratura de repaus, evidenta la nivelul extremitatilor membrelor,
paliditate, astenie marcata.
- TA= 130/70 mmHg;
- puls= 72p/min;
- temp= 36,5°C;
- resp= 20r/min;
- gr.sang.= AB IV;nu prezinta alergii;
- T= 180 cm;
- G= 86 kg.
Explorări paraclinice:
Hb= 10gr % (VN= 13- 15 gr % )
HT= 28 mg %
Trombocite= 210 000/mmc (VN= 15 000- 350 000/mmc)
52
VSH= 16 mm/h (VN= 2- 10 mm/h)
Glicemie= 100 mg% (VN= 80- 100 mg/%)
Colesterol= 500 mg% (VN=150-250mg/%)
Uree= 40 UI/L (VN= 20- 40 UI/L)
TGO= 20 UI/L (VN= 12- 20 UI/L)
TGP= 18 UI/L (VN= 14- 22 UI/L)
Rx.pulmonar: hiluri ingroşate (raceli repetate)
EKG: morfologie normală
Plan de îngrijire –pacient D. V 24.01.2010
Diagnostic
nursing
Obiective Interventii Evaluare
Tulburari ale
circulatiei
datorita rigiditatii
musculare
Igiena deficitara
Realizarea unei
bune mobilitatii
O buna igiena
Recomand si ajut
pacientul sa
mearga cu cadrul
de sustinere
largita pentru a
preveni
eventualele
traumatisme ii
explic cum sa si
coordoneze
miscarile la
trecerea peste
obstacole
efectuez masaj al
membrelor si
Obiectiv realizatt
53
toracelui asigur
confortul fizic si
psihic sa mearga
cu mainile la
spate pentru
corectarea
posturii, tinutei.
-efectuarea
toaletei: covor
antiderapant,
baie si in cada,
statul pe scaun la
dus, la chiuveta,
inaltarea
scaunului de la
toaleta.
Alimentatie
ineficienta prin
deficit datorita
imposibilitatii
alimentelor pe
cale bucala
Pacientul sa fie
alimentat si
echilibrat hidro-
electrolitic
Ajut pacientul sa
se hraneasca sau
in imposibilitate il
hranesc cu
alimente usor
digerabile cu un
grad crescut de
vitamine dieta
bogata in fibre,
celuloza,
vitamine,
minerale,
proteine, saraca
in lipide, glucoza.
Obiectiv realizat
54
Servirea mesei la
ore regulate, in
liniste cu
inghitituri mici,
lente, hidratare
corespunzatoare
Institui perfuzii cu
glucoza si solutii
electrolitice (la
indicatia
medicului)
Comunicare
ineficienta
datorita anxietatii
Pacietul trebuie
sa fie linistit sa
colaboreze
Asigur un mediu
linistit placut ii
explic pacientului
ca trebuie sa
colaboreze si sa
comunice cu
cadrele medicale
si cu cei din jurul
sau-constientizez
pacientul asupra
importantei
mentinerii curate
a tegumentelor si
fanerelor, pentru
prevenirea
imbolnavirilor,
pentru
respectarea de
sine si pastrarea
Obiectiv realizat
Pacientul
comunica si
colaboreaza cu
echipa medical si
cu cei din jur
55
relatiilor
interumane.
Administrez
medicamente
sedative
Diazepam 1tb.
anxiolitice la
indicatia
medicului si
respect
concentratia si
doza
recomandata
Risc de
autolezare
Pacientul sa fie
protejat
Asigur siguranta
si insotirea
pacientului -la
examinarile
medicale
Obiectiv realizat
Evaluare
-mobilitate si postura ameliorate
-pacientul se deplaseaza singur sustinut de balustrade sectiei
-isi coordoneaza partial coordonarea miscarilor
-depresia a fost combatuta prin medicatie si incurajarea pacientului prin
activitati recreative si intalnirea cu alti pacienti cu un tonus pshic mai bun
-pacientul prezinta tegumente si mucoase curate
56
-prezinta respect fata de sine si interes pentru ingrijirea igienica;nu
prezinta sursa de infectie nosocomiala
-pacientul manifesta o ameliorare psihica, optimista
-manifesta interes pentru adaptarea la situatia data
-pacientul este ameliorat din punct de vedere al mobilitatii si posturii
-este echilibrat hidro-electrolitic
-are tonus psihic echilibrat
-nu a facut complicatii
Concluzii desprinse din caracteristicile
de ingrijire a celor trei bolnavi
Cazul I
H.I., 69 ani, inginer de profesie, actualmente pensionar, s-a internat intr-
o stare avansată de decompensare parkinsoniană, aproape blocat, rigid, faţa
incremenită, cu alterarea gravă a miscării si posturii, cu tremuratura
accentuate, adevarate crize de “zgaltaire”, deshidratat cu piele unsuroasă,
hipersalivatie, dureri musculare si articulare, alterarea respectului de sine şi o
accentuată stare depresivă.
Interventiile au fost complexe, laborioase si au necesitat multă rabdare
si timp, dar in final fenomenele s-au ameliorat, pacientul fiind reechilibrat fizic
si psihic, tratamentul s-a reconsiderat. Atât pacientul cât şi familia au primit
cunoştinte noi privind îngrijirile acordate bolnavului suferind de Parkinson.
Cazul II
57
C.V., 73 ani, s-a internat pentru alterarea accentuata a mobilitatii,
posturii, vorbirii, nutriţiei si psihicului, pierderea respectului de sine,
devalorizarea si scăderea interesului pentru păstrarea sanatatii.
L-am ajutat să-şi satisfacă nevoile de care era dependent si am insistat
în ameliorarea starii afective. L-am încurajat, am reliefat aptitudinile si
realizarile pacientului inainte de imbolnavire, am constientizat pacientul
asupra responsabilităţii privind sănătatea.
Cazul III
D.V., 61 ani, cu o veche suferinta digestivă, s-a internat pentru
fenomene parkinsoniene accentuate sub tratament, în vederea reconsiderarii
tratamentului.
Pe langa rigiditate musculara, vorbire sacadată, pacientul prezinta o
stare afectată, reprezentată prin iritabilitate, nemultumire, discomfort.
L-am ajutat în satisfacerea nevoilor de care era dependent, l-am
încurajat si i-am furnizat cunostinte importante legate de tratamentul
recuperator.
Pacientul a recepţionat mai greu, dar a colaborat.
Pacientii ingrijiti au avut acelasi diagnostic, dar cu probleme si
reactivitate fizica si psihica diferite.
Am aplicat îngrijiri individualizate pe persoana şi rezultatele au fost cele
asteptate.
58
CAPITOLUL VI
ANEXE
EFECTUAREA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE
Injecţia intramusculară – constituie introducerea unor soluţii izotonice,
uleioase sau a unei substanţe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac
ataşat la seringă.
Scop : introducerea în organism a unor substanţe medicamentoase.
Locuri de elecţie - regiunea supero-externă fesieră, deasupra marelui trochanter;
faţa supero-externă a coapsei în treimea mijlocie, faţa externă a braţului în muşchiul
deltoid.
Materiale necesare:59
- Tăviţă renală
- Casoletă cu tampoane sterile sau comprese de tifon, alcool
- Seringi de unică folosinţă de mărime corespunzătoare cantităţii
substanţei de administrat
- 2 – 3 ace de unică folosinţă
- fiole cu solutia medicamentoasa
Acul folosit pentru injectia intramusculara are o lungime intre 4-8cm si diametrul
cuprins intre 7-10 pana la 10-10 cu bizon lung
Tehnica:
• asistenta îşi spală mâinile cu apa si sapun
• pregătirea psihică si fizica a bolnavului
• se aşează bolnavul în decubit ventral, lateral, poziţie sezândă sau în picioare
• se dezinfectează locul injectiei cu un tampon de vata cu alcool medicinal
• se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să stea linistit
• se înţeapă perpendicular pielea cu rapiditate şi siguranţă, cu acul montat la
seringă
• se verifică poziţia acului prin aspirare
• se injectează lent soluţia medicamentoasa
• se retrage brusc acul cu seringa şi se maseaza locul injectat cu un tampon de
vata cu alcool pentru a activa circulatia favorizand rezortia
• după injecţie bolnavul se aşează în poziţie comodă, râmânând în repaus fizic 5-
10 minute.
Incidente şi accidente:
• durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale
• paralizie prin lezarea nervului sciatic
60
• hematom prin lezarea unui vas : - ruperea acului- extragerea acului pe cale
chirurgicala, supuraţia septică
• embolie, prin injectarea accidentală într-un vas de sânge a unei substante
uleioase sau în suspensie
DE ŞTIUT !!!
• poziţia acului se controlează, în cazul soluţiilor colorate, prin detaşarea seringii de
la ac, după introducerea acului în masa musculară
• infiltraţia dureroasă a muşchilor se previne prin alterarea locurilor injecţiilor.
INJECŢIA INTRAVENOASĂ
Injecţiea intravenoasă – introducerea unei soluţii medicamentoase în ciculaţia
venoasă. Pe această cale se introduc soluţii izotonice sau hipertonice (care nu sunt
caustice pentru tesutul muscular sau subcutanat).
Nu se introduc soluţii uleioase – produc embolii gazoase şi consecutiv moartea.
Injecţia intravenoasă se efectuează prin puncţia venoasă şi injectarea
medicamentului intravenos.
Locul de elecţie – venele de la plica cotului.
− venele antebratului
− venele de pe fata dorsala a mainii
− venele epicraniene
Materiale necesare:
• fiole, flacoane cu substanţe de administrat
• 1-2 seringi de unică folosinţă (sterile) cu o capacitate in functie de cantitatea de
solutie medicamentoasa
61
• tampon de vata cu alcool medicinal
• ac gros pentru aspiratia solutiilor si altul pentru injectare
• garou.
Tehnica :
• asistenta îşi spală mâinile cu apa si sapun
• se aşează bolnavul în decubit dorsal, cu braţul în extensie, pe o mică pernă
protejată de muşama, aleză sau prosop
• aplicam garoul
• alegem locul pentru punctie
• dezinfectam cu vata si alcool locul de electie si punctionam vena
• se controlează dacă acul este în venă
• se îndepărtează usor cu mana stanga garoul
• se injectează lent, ţinând seringa în mâna stângă, iar cu policele mâinii drepte
se apasă pe piston
• se verifică, periodic, dacă acul este în venă, prin aspirare
• se retrage brusc acul, când injecţia s-a terminat, la locul puncţiei se aplică
tamponul îmbibat in alcool, compresiv pentru hemostaza
• se menţine compresiunea la locul puncţiei câteva minute de catre bolnav
• se supraveghează în continuare starea generală .
Incidente şi accidente:
• injectarea soluţiei în ţesutul perivenos, manifestată prin tumefierea ţesuturilor,
durere
• flebagita produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante
• valuri de caldură, senzaţia de uscăciune în faringe
• hematom prin străpungerea venei sau retragerea acului fara a indeparta garoul
• ameţeli, lipotomie, colaps.
62
Intervenţii:
• injectarea lentă
• se întrerupe injecţia
• se anunţă medicul
DE ŞTIUT!!!
• în timpul injectării se va supraveghea locul puncţiei si starea generală(respiraţia,
culoarea feţei)
• vena are nevoie pentru refacere de repaus de cel puţin 24 de ore, de aceea nu se
vor repeta injecţiile in acea venă în intervale scurte
• dacă pacientul are o singură venă accesibilă şi injecţiile trebuie să se repete,
punctiile se vor face întotdeauna mai central faţă de cele anterioare
DE EVITAT!!!
• încercările de a pătrunde în venă după formarea hematomului, pentru ca
aceasta, prin volumul său, deplasează traiectul obişnuit al venei
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE
IONOGRAMA –apreciază funcţia renală de menţinere constantă a concentraţiei de
ioni
Metode de recoltare:
• Bolnavul nu mănâncă înainte.
• Se recoltează prin puncţie venoasă 5 ml de sânge simplu.
GLICEMIE63
Metoda de recoltare:
• Prin puncţie venoasă pe clorura de natriu cu 2-3ml de sânge
EXPLORAREA SINDROMULUI DE HEPATOCITOLIZA
• urmăreşte alterarea integrităţii hepato-celulare.
• În acest scop se recoltează TGP(transominaza gutamico-prinvica)
• se recoltează 2-3 ml sânge simplu prin puncţie venoasă.
BILURUBINA
Metode de recoltare : prin puncţie venoasă sânge simplu 2ml
VN:
BILT-0,7-1mg%
BILD-0-0,25mg%
CREATININA
Metoda de recoltare : dimineaţa pe nemâncate prin puncţie venoasă 2-3 ml sânge
VN-0,5-1,2mg%
TESTE DE COAGULARE
TIMP QUITICK
Metoda de recoltare - sânge venos 4,5 ml 0,5 oxalat dee Na
VN 12-16 sec.
TIMP HOWEL
Metoda de recoltare – sânge venos 4,5 ml;0,5 oxalat de Na
VN 60 –120 minute64
Administrarea medicamentelor solide pe cale orală
Definiţie – calea orală este calea naturală de administrare a
medicamentelor, acestea putându-se resorbi la nivelul mucoasei bucale şi a
intestinului subţire sau gros.
Scop :Obţinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor:
efecte locale: - favorizează cicatrizarea ulceraţiilor mucoasei digestive
protejează mucoasa gastrointestinală
înlocuieşte fermenţii digestivi,secreţia gastică în cazul lipsei acestora
dezinfectează tubul digestiv
- efecte generale: - medicamentele administrate pe cale orală se resorb la
nivelul mucoasei digestive,pătrund în sânge şi apoi acţionează asupra
unor
organe sisteme,aparate (antibiotice, vasodilatatoare si sedative) .
Administrarea medicamentelor solide:
tabletele,
drajeurile se aşează pe limba pacientului şi se înghit ca atare.
Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale se aşează sub limbă.
granulele se măsoară cu linguriţa
pulberile divizate în casete amilacee, se înmoaie înainte caseta în apă şi se
aşează pe limbă pentu a fi înghiţită.
pulberile nedivizate se dozează cu linguriţa sau cu vârful de cuţit.
65
Tomograf
66
Tomografie (evoluţie boală)
67
BIBLIOGRAFIE
1.Voiculescu I.C. –Anatomia si fiziologia omului
Petricu I.C. Ed.Medicala Bucuresti 1971
2.Pendefunda Ghe. –Semiologie neurologie, Ec.Contact international
Bucuresti 1992
3.Cezar I. -Compendiu de neurologie, Ed.Medicala 1997
4..Chiru F. -Neurologie, Ghid practice,Ed.Cisou 1998
5.Titirca L. -Ghid nursing,Ed.Viata medicala romaneasca
Bucuresti 1997
6.Titirca L. -Manual de ingrijiri special acordate pacientilor de
Asistenti medicali,Ed.Medicala romaneasca
Bucuresti 1998
7.Henderson V. –Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului,
1991
8.Serbanescu T. –Neurologie, psihiatrie, endocrinologie,
Ed.Medicala –ed.a 2-a Bucuresti 1997
9.Titirca L. -Nursing- Tehnici de evaluare si ingrijire a
nevoilor fundamentale
10.Vuzitas Ghe. –Neurologie si psihiatrie –Manual- Societatea
Anghelescu A. Stiinta si Tehnica,Bucuresti 1996
11.F.O.521/2010 - SPITALUL NEUROLOGIE Focsani68
12.F.O.16/2010 - SPITALUL NEUROLOGIE Focsani
13.F.O.29/2010 -SPITALUL NEUROLOGIE Focsani
69
Recommended