View
26
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
C€L* IUI
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST
ANUL XXXVIII, SERIA II, Nr. 10259 6 PAGINI - 50 BANI SiMBĂTĂ 22 MAI 1982
în prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu,ieri, au fost reluate
LUCRĂRILE SESIUNIImar:i adunări rationale
Proletari din toate țările uniti-vă I WTA DE LUCRU A COMITEIDEUICEHRAL Al l’AII I mill III COMUNIST lillrâ
în prezenta tovarășului Nicolae Ceaușescu. secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, vineri,-- 21 mai. au fost reluate in plen lucrările sesiunii a cincea a celei de-a VIII-a legislaturi a Marii Adunări Naționale.
Tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu, ceilalți tovarăși din conducerea partidului și statului au fost întâmpinați de deputății și invitații prezenți in rotonda Palatului Marii Adunări Naționale cu deosebită căldură, cu vii șt însuflețite aplauze.
în sală se aflau, in calitate de invitați, membri ai C.C. al P.C.R. și ai guvernului, conducători ai unor instituții centrale, organizații de masa și obștești, oameni de știință, artă și cultură, ziariști.
Au fost dc fată șefii misiunilor diplomatice acreditați in țara noastră, corespondenți ai presei străine.
Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Nicolae Gio- san, președintele Marii Adunări Naționale.
La propunerea Biroului Marii Adunări Naționale, ordinea de zi a fost completată cu următoarele puncte :
— Depunerea mandatului Consiliului de Miniștri.
— Alegerea Consiliului de Miniștri.
— Unele modificări in componenta Consiliului de Stat.
— Mandatul dat de Marea A- dunare Națională delegației Republicii Socialiste România la
r
cea de-a doua sesiune specială a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite consacrată dezarmării.
Luind cuvintul. la primul punct de pe ordinea de zi, tovarășul Ilie Verdeț a spus :
..In legătură cu hotărirea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care vizează măsuri privind componenta și îmbunătățirea activității guvernului și pentru a da posibilitatea ca Marea Adunare Națională să delibereze și să hotărască asupra acestor măsuri, depun mandatul Consiliului de Miniștri cu care a fost investit de forul legislativ al tării. în actuala legislatură. Rog Marea
Cuvintul tovarășului Nicolae Ceausescuîn numele Comitetului Cen
tral al partidului și al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste, propun pentru funcția de prim-ininistru al Guvernului Republicii Socialiste România pe tovarășul Constantin Dăscălescu.
Tovarășul Dăscălescu este membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vechi activist de partid. Am convingerea că primind votul
Adunare Națională să accepte această cerere'*.
Marea Adunare Națională a aprobat in unanimitate depunerea mandatului Consiliului de Miniștri.
S-a trecut Ia cel de-al doilea punct de pe ordinea de zi — alegerea Consiliului de Miniștri.
în numele Marii Adunări Naționale, președintele forului legislativ al țării a rugat pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, să ia cuvintul.
întâmpinat cu vii și puternice aplauze a luat cuvintul tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist
Marii Adunări Naționale și formind guvernul va ști să acționeze cu toată fermitatea și hotărirea pentru îndeplinirea programului partidului, a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului, atit în politica internă, cit și internațională.
Este necesar — așa cum am subliniat și la lucrările Comitetului Central și vreau să subliniez și în fața Marii Adunări Naționale — ca guvernul să-și îndeplinească în mai
Român, președintele Republicii Socialiste România, care, in numele C.C. al P.C.R. si al Biroului Executiv al Consiliului National al F.D.U.S.. a propus pe tovarășul Constantin Dăscălescu pentru funcția de prim-minis- tru al Guvernului Republicii Socialiste România.
Supusă votului Marii Adunări Naționale, propunerea formulată de tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost aprobată in unanimitate.
în continuare, tovarășul Constantin Dăscălescu, primul ministru al guvernului, a prezentat propunerile privind alegerea
(Continuare în pag. a IlI-a)
bune condiții sarcinile prevăzute de Constituție privind conducerea activității economice, să-și asume pe deplin această răspundere în fața poporului, a forului legislativ suprem al țării.
Sînt convins că, in noua sa componență, guvernul. în frunte cu primul ministru Constantin Dăscălescu, va reuși să facă acest lucru și vă rog să aprobați această propunere. (Aplauze).
Vineri, 21 mai, sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc ședința de lucru a Comitetului Central al Partidului Comunist Român.
Ședința a avut la ordinea de zi unele probleme organizatorice.
Pentru deficiențe grave și unele abateri manifestate în sectoarele pe care le-au coordonat, pentru lipsă de control și fermitate în aplicarea hotărîrilor de partid și de stat, Comitetul Cenfral al P.C.R. a hotărît :
- Eliberarea tovarășei Aneta Spornic din funcția de membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., a tovarășei Cornelia Filipaș din funcțiile de membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. și de viceprim-ministru al guvernului, precum și a tovarășului Marin Rădoi din funcția de membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.
- In legătură cu pensionarea pe motiv de boală, s-a hotărî, eliberarea tovarășului Janos Fazekas din funcțiile de membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. și de viceprim- ministru al guvernului și a tovarășului Ion loniță din funcțiile de membru supleant al Comitetului Folitic Executiv al C.C. al P.C.R și de viceprim-ministru al guvernului.
In legătură cu unele măsuri organizatorice pentru îmbunătățirea muncii de partid și de stat și trecerea unor tovarăși in alte funcții, C.C. al P.C.R. a hotărît :
- Eliberarea tovarășului Con
AL CONSILIULUI NATIONAL ALSub președinția tovarășului
Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, președintele Frontului Demo
Guvernul L a depus
jurămintul în fața
președintelui Republicii Socialiste România
Guvernul Republicii Socialiste România(In pagina a 3-a)
stantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din funcția de secretar al C.C. al P.C.R. și a tovarășului Ludovic Fazekas, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din funcțiile de secretar al C.C. al P.C.R. și de președinte al Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare.
- De asemenea, s-a hotărît alegerea tovarășului Gheorghe Stoica, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., in funcția de secretar al C.C. al P.C.R.
In legătură cu unele deficiențe în activitatea Consiliului de Miniștri si in vederea îmbunătățirii activității guvernului, Comitetul Central al Partidului Comunist Român și-a însușit propunerile Comitetului Politic Executiv și a adoptat următoarele măsuri :
- Eliberarea tovarășului IHe Verdeț, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din funcția de prim-mi- nistru al guvernului și desemnarea sa ca vicepreședinte al Consiliului de Stat.
- Desemnarea tovarășului Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., pentru funcția de prim-ministru ol guvernului.
Comitetul Central a acrobat propunerea Comitetului Politic Executiv ca, in viitor, ținind seama de necesitățile unui control mai riguros asuora activității ministerelor, miniștrii să nu mai dețină și funcția de vice- prim-miniștri ai guvernului.
ȘEDINȚA BIROULUI EXECUTIV
crației și Unității Socialiste, vineri a avut loc ședința Biroului Executiv al Consiliului Național al F.D.U.S.
Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontului De
FESTIVITATEA DECORĂRII TOVARĂȘULUI GHEORGHE POP, membru al C.C. al P.C.R.,
; prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R.,
cu prilejul împlinirii virstei de 60 de ani
Cuvintul tovarășului Nicolae CeaușescuDoresc, dragă tovarășe Pop,
să-ți adresez cele mai calde felicitări. in numele conducerii partidului și statului, al nteu personal, cu prilejul decorării tale la împlinirea virstei de 60 de ani.
Inntinindu-ți această înaltă distincție, o facem ca o apreciere a activității desfășurate în slujba partidului, a socialismului, a poporului, a modului
- Comitetul Central a hotărît eliberarea tovarășului Cornel Burtică, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din funcțiile de viceprim-ministru al guvernului și de ministru al comerțului exterior și cooperării economice internaționale, ur- mind să primească alte însărcinări pe linie de partid și de stat, și a tovarășului Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., din funcțiile de viceprim- ministru al guvernului și de președinte al Consiliului Național □I Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Gospodăririi Apelor, care a primit alte însărcinări pe linie de partid.
- Comitetul Central a aprobat desemnarea în funcția de viceprim-ministru al guvernului a tovarășilor Gheorghe Petrescu, Ludovic Fazekas, Gheorghe Stoica, Alexandrina Găinușe.
Comitetul Central a făcut, de asemenea, recomandări cu privire la unele schimbări în componența guvernului.
Comitetul Central a luat în discuție unele abateri grave de la prevederile legii comerțului exterior și de la disciplina financiară comise de tovarășul Nicolae losîf, director general al grupului de întreprinderi pentru producția de vagoane - Arad, și a hotărît excluderea sa din rîndul membrilor C.C. al P.C.R.
Toate propunerile prezentate Comitetului Central au fost aprobate in unanimitate.
In încheierea lucrărilor ședinței de lucru, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat
mocrației și Unității Socialiste a aprobat în unanimitate propunerile Comitetului Central al Partidului Comunist Român privind componența
in care ai acționat pentru indeplinirea sarcinilor de mare răspundere incrcdințate de partid.
Intr-adevăr, Maramureșul — județul in care lucrezi — s-a dezvoltat mult.
Ai fost investit multă vreme cu munci dc răspundere in Maramureș, și conducerea partidului. eu personal, apreciem munca ta și activitatea pe care ai desfășurat-o. Distincția pe
Relatarea festivității în pagina a lll-a
că măsurile organizatorice adoptate urmăresc îndeplinirea in mai bune condiții a rolului partidului in conducerea societății, în înfăptuirea neabătută a Programului de edificare a socialismului și comunismului in România. In același timp, măsurile adoptate au în vedere — a arătat tovarășul Nicolae Ceaușescu - îmbunătățirea activității guvernului in soluționarea problemelor economice, întărirea ordinii și răspunderii aparatului de stat privind aplicarea riguroasă o hotărîrilor partidului și a legilor țării, mai buna cuprindere a problemelor, întărirea controlului și activității de coordonare a diferitelor sectoare de muncă. S-a cerut tuturor cadrelor să manifeste o grijă statornică pentru apărarea și dezvoltarea avuției naționale, pentru creșterea operativității ți eficienței activității în toate domeniile vieții economico-sociale. Arătind că nu se poate îngădui nimănui încălcarea legilor și a normelor de activitate proprii societății noastre, secretarul general al partidului a cerut tuturor cadrelor de partid și de stat să depună toate eforturile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le revin la fiecare loc de muncă, să dovedească in întreaga lor muncă și viață o înaltă tinutu politică și morală, principialitate și fermitate comunistă, pentru indeplinirea neabătută a hotărîrilor Congresului al XII-lea, a politicii generale a partidului și statului nostru, de înflorire multilaterală a României socialiste.
F.D.U.S.Guvernului Republicii Socialiste România.
Biroul Executiv a hotărît ca propunerile să fie supuse a- probării Marii Adunări Naționale.
care ai primit-o este tocmai expresia acestei inalte aprecieri.
Doresc să-ți urez multă sănătate și putere de muncă, să poți contribui și în continuare la înfăptuirea programului partidului de dezvoltare generală a țării — și in acest cadru — > județului Maramureș.
încă o dată, multă sănătate 1 (Aplauze).
„SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 SIMBĂTĂ 22 MAI 1982
Școala — spațiu al educației
Modernizarea continuă a tehnologiilor—
resursă inepuizabilă a creșterii eficienței
comuniste, revoluționare
ORA DE DIRIGENȚIE o oră cerută de realitate
Platforma industrială de vest ■ municipiului Baia Mare a cunoscut in ultimii ani o dezvoltare fără precedent. Un exemplu edificator il reprezintă și noua intreprindere de faianță și sticlărie, un prim vlăstar al industriei de profil ce a „'înmugurit" aici în urmă cu numai 3 ani. Atingîndu-și parametrii incă din trimestrul III/1980, unitatea băimăreană a ajuns să fabrice
f anual cfrca 6 milioane bucăți ț produse din faianță, 150 000 bu- » câți produse din sticlă menaj• suprapusă (tip rubin), iar înce-
pind din anul trecut, prin mo-; dernizarea unui vechi atelier de
cărămizi și cahle de teracotă, s-a trecut la producția de articole de ceramică românească de
. menaj (circa 2 milioane bucăți an). Produsele noii unități băi- 'mârene, cunoscute sub marca ’..Faimar", au trecut deja cu
■ brio exigentul examen cu publicul cumpărător. „Știm că numai printr-o activitate de cea mai înaltă calitate, prin însuși-
' rea celor mai noi cuceriri în domeniu poți realiza produse care să satisfacă exigențele be-
t neficiarilor, ne preciza tînărul i inginer șef a! întreprinderii,
Mircea Trif. Unele dintre principalele direcții de acțiune ale co-
; lectivulul nostru au fost, cum era , și firesc, promovarea noului, di
versificarea necontenită a pro-
• ducției. In primele 4 luni din
i acest an am reînnoit producția
« în procent de 70■ la sută, am o- r mologat numai• in primul tri
mestru circa 60 de produse noi;• ne străduim — și credem că am , reușit — să valorificăm superior . materiile prime indigene, Utili-• zăm numai o cantitate mică de
Icoloranți din import, pe care ii vom înlocui chiar din acest an t cu coloranți românești, ce vor fi asimilați la C.E.R.O. — Cluj-Na- poca“.
| Un atent control tehnic al materiilor prime (in cadrul sta-
i ției pilot, existentă în unitatea ) băimăreană) și un la fel de » riguros control pe toate fazele
de produdție au permis realiza- ■ rea corespunzătoare a indicate- 1 rului de calitate, neînregistrarea ■ în acest an a nici unei reclama- . ții de la beneficiari. Și acest lu- I cru nu este deloc puțin, ■ daoă
ținem seama de „vîrsta‘<- profesională a oamenilor eare lucrează aici, contribuția tineretului
: fiind subliniată de către factorii * de conducere de fiecare dată ‘ cind ni se vorbea, despre bătălia
calității, de înnoirea și diversificarea producției. Dealtfel, principala preocupare a acestui tinăr colectiv O constituie per-
i fecționarea tehnologiilor de fa- • bricație in scopul creșterii pro- 1 ductivității muncii, imbunătăți- • rii nivelului calitativ al produc
ției. realizării unei game cit mai• complexe de sortimente.I Deși foarte tînără. întreprin- • deiea băimăreană are infățlșa- 1 rea unui imens șantier, benefici- ■ ind de introducerea celor mai I noi realizări ale științei și teh
nicii. Cu toate că de la inființa- . re a fost dotată cu o serie de . utilaje moderne, in ultima pe- Irioadă secțiile de producție se
află într-un proces de metamorfoză. Se înlocuiesc sau se modi-
' fică liniile tehnologice inițiale. . se introduc noi mașini și utila- Ije de mare randament, perfec-
țlonîndu-se necontenit procesul tehnologic. In secția I a fost pusă in funcțiune recent o linie automată de fasonat farfurii
((față de cea semiautomată inițială. Be reduce personalul nece-
, sar cu 2 oameni, crește substan- ( tial productivitatea muncii și
implicit calitatea produsului), urmînd ca luna viitoare să fie pusă în funcțiune cea de-a doua linie automată pentru fasonat farfurii, în aceste zile se definitivează montarea liniei automate pentru fasonat cești (produc-
. tivitatea muncii crește cu 7—8 la sută, se reduce numărul scriptic cu 2 persoane). De asemenea, la liniile de farfurii, prin modificarea constructivă a celor 2 us-
La întreprinderea de faianțâ și sticlărie
Baia Mare
cătoare s-a reușit îmbunătățirea operației de uscare (se. face uniform, contribuind la scăderea considerabilă a procentului de rebut). Prin îmbunătățirile tehnologice la filtrarea barboti- nei de pastă, omogenizarea pastei este mult mai bună, scăzind vizibil pierderile tehnologice. De asemenea, prin realizarea cu forțe proprii a unor pistoale pentru turnarea in forme a pastei. se obține o bună uniformitate a turnării. Nici în secția a II-a nu se bate pasul pe loc. Introducerea de dată recentă a mașinilor de glazurat cu jet, re- amplasarea celor existente au condus la sporirea productivității muncii, la îmbunătățirea o- perației de glazurare". Dacă, pe schimb, glazuram 22 000 bucăți produse, ne preciza tinăra ingineră Maria Pop din cadrul secției a II-a, în prezent se glazurează 27 000 bucăți/schimb. iar prin executarea prin autodotare a 10 nișe pentru glazurat in vederea realizării straturilor de glazură suprapuse, calitatea la această operație a sporit simțitor, ca dealtfel și la operația de imprimare a desenului pe produs prin îmbunătățirea performanțelor mașinii de sitogra- fiat din cadrul atelierului decor".
Din dialogul cu factori de răspundere de la nivelul întreprinderii am a- flat că aceste acțiuni de perfecționare a procesului tehnologic s-au reali-
' zat atit cu sprijinul echipelor
complexe de la nivelul secțiilor de producție, cit mai ales cu a- portul direct al sectorului meca- no-energetic. Majoritatea celor care au participat in afara orelor de program la îmbunătățirile a- duse pe flux sint tineri. Tot ei și-au asumat în continuare sarcina realizării cu forțe proprii a unor noi și necesare dispozitive care să sporească eficiența muncii, să crească productivitatea și nivelul calitativ al producției. Tînărul subinginer Eugen Moldovan, din cadrul sectorului mecano-energetic, ne-a nominalizat citeva dintre noile dispozitive aflate în diferite stadii de finalizare: dispozitivul de scos forme din modele, un altul pentru . golirea conteinerelor prin răsturnare. pistoalele pentru glazurat.-^ executarea de matrițe pentru pS>-s.din material plastic, „Prin realizarea in regie proprie a unui atelier mecanic. ne spunea interlocutorul nostru, ne vom putea Îndeplini in cele mai bune condiții programul de autoutilare. do perfecționare a procesului de producție și vom obține peste 70 000 lei economii pină la finele anului prin realizarea cu forțe proprii a utilajelor, dispozitivelor necesare întreprinderii".
Experiența multor unități economice arată că perfecționarea continuă a tehnologiilor, a procesului de producție reprezintă o rezervă inepuizabilă de ridicare a nivelului calitativ al produselor, iar la I.F.S. Baia Mare acest fapt se confirmă prin rezultatele obținute în primele 4 luni din acest an cînd principalii indicatori de plan au fost realizați în proporție de 106 la sută la producția marfă, 102 la sută la producția netă, 120,8 la producția fizică de sticlărie 103,6 la sută la productivitatea muncii. Succesul de care se bucură în prezent produsele întreprinderii băimărene pe piața internă oferă garanția că pînă la finele acestui an tinerii ceramiști maramureșeni vor susține cu nota maximă examenul în competiția pe piața externă cu firme de tradiție in domeniul sticlăriei și ceramicii fine. O aspirație dar și o certitudine că tînărul colectiv, aflat intr-o permanentă luptă pentru autodepășire. va deveni în scurt timp cunoscut și la export pentru calitatea produselor realizate. incepind chiar din trimestrul IV al acestui an,
ILEANA PODOLEANU
Sibiu Fota: O. PLEC AN
f REZULTATELE ÎNTRECERII SOCIALISTEPE PRIMELE PATRU LUNI ALE ANULUIPublicăm in continuare rezultatele obținute în întrecerea
socialistă de alte colective fruntașe de oameni ai muncii din întreprinderi industriale, din transporturi, din unitățile agricole, precum și din domeniul circulației mărfurilor și al prestărilor de servicii.
Potrivit punctajului general, stabilit pe baza realizării indicatorilor prevăzuți in criteriile de organizare a întrecerii socialiste. Ia slirșitul lunii aprilie *), pe primele locuri se situează :
•) Indicatorii privind producția netă, productivitatea muncii, costurile
IN DOMENIUL PRODUCERII ENERGIEI ELECTRICE
PE BAZADE HIDROCARBURI
Locul I : întreprinderea electrocentrale Constanța cu 484.6 puncte.
Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 2.5 la sută la producția de energie electrică la bornele generatoarelor, 2,7 la sută la graficul de putere la dispoziția Sistemului energetic național. 21.8 la sută la productivitatea muncii ; unitatea s-a incadrat în bugetul de cheltuieli și in consumul planificat de combustibil.
Locul II : întreprinderea electrocentrale Borzești, județul Bacău.
Locul III : întreprinderea electrocentrale București.IN DOMENIUL EXTRACȚIEI
ȚIȚEIULUI SI GAZULUI METAN
Locul I : Schela de extracție Timișoara, cu 595.2 puncte.
Principalii indicatori de plan au fost: depășiți cu : 19.2 Ia sută la producția netă. 2.1 la sută la producția? fizică, 20.8 la sută la productivitatea muncii ; cheltuielile totale planificate la 1 000 lei producție- marfă au fost reduse cu 8,3 la sută, iar cele materiale cu 6,3 la sută.
Locul II : Schela de extracție Tirgoviște.
Locul III : Schela de extracție Videle, județul Teleorman.
IN INDUSTRIA PRELUCRĂRILOR
METALURGICE
Locul I : întreprinderea „Cablul românesc" Ploiești, cu 629.2 puncte.
Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu ; 13.6 la sută la producția netă, 4 la sută la producția fizică, 6.3 la sută la export, 6,9 la sută la producția-marfă vindută și încasată, 10,9 la sută la productivitatea muncii ; consumurile normate de energie electrică și combustibili au fost reduse cu 2,5 la sută, iar cele de materii prime și materiale cu 0,1 la sută.
Locul II : întreprinderea de țevi Roman, județul Neamț.
Locul III : Combinatul metalurgic Cimpia Turzii, județul Cluj.
IN INDUSTRIA CONSTRUCȚIILOR
DE MAȘINI — SUBRAMURA UTILAJ ENERGETIC, PETROLIER. PENTRU
METALURGIE, CHIMIE, MATERIALE
DE CONSTRUCȚII ȘI ALTE RAMURI
Locul I : întreprinderea de
piese turnate Cimpina, județul Prahova, cu 590,4 puncte.
Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 2,1 la sută la producția netă și productivitatea muncii, 12,1 la sută la producția fizică ; unitatea a depășit, de asemenea, sarcinile planificate la producția-marfă vindută și încasată și beneficii ; consumurile normate de energie electrică și combustibili au fost depășite cu 1,8 la sută, iar cele de materii prime și materiale cu 0,8 la sută.
Locul II : întreprinderea „Armătura" Cluj-Napoca.
Locul III : întreprinderea de utilaj chimic „Gxivița roșie" București.
IN INDUSTRIA ELECTROTEHNICA,
ELECTRONICA ȘI TEHNICA DE CALCUL, ECHIPAMENTE PENTRU TELECOMUNICAȚII
ȘI AUTOMATIZĂRILocul I : întreprinderea de
echipamente periferice București. cu 792,3 puncte.
Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 4,5 la sută la producția netă. 10 la sută la export, 3.6 la sută la producția fizică, 2.2 la sută la producția- marfă vindută și încasată. 12.6 la sută la productivitatea muncii : consumurile normate de energie electrică și combustibili au fost reduse cu 17,4 la sută : unitatea s-a incadrat in consumurile normate de materii prime și materiale.
I.ncul II : întreprinderea de cinescoape București.
T ocul ni : întreprinderea „Electroaparataj" București.
IN INDUSTRIA CHIMICA — SUBRAMURA RAFINĂRII
ȘI PETROCHIMIEI.ocul I : întreprinderea Ra
finăria Cimpina. județul Prahova, cu 703,8 puncte.
Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 8.7 la sută la producția netă, 5,4 la sută la producția fizică. 5 la sută la producția-marfă vindută și încasată. 8,3 la sută la productivitatea muncii ; cheltuielile totale planificate la 1 000 lei pro- ducție-marfă au fost reduse cu 1,1 ia sută, iar cele materiale cu 0.8 la sută.
Locul II : întreprinderea Rafinăria Vega, județul Prahova.
Locul III : întreprinderea Rafinăria Crișana, județul Bihor.
ÎN DOMENIUL PRELUCRĂRII LEMNULUILocul I : întreprinderea de
mobilă și decorațiuni „Helia- de" București, cu 773 puncte.
Principalii, indicatori de plan au fost depășiți cu : 12.8 la sută la producția netă, 7.9 la sută la producția fizică, 14.9 la
suia la productivitatea muncii, 5.3 la sută la beneficii, 7 la sulă la livrări de mărfuri Ia fondul pieței ; consumurile normate de materii prime și materiale au fost reduse cu 12,2 La sută, iar cele de energie electrică și combustibili cu 17.1 la sută.
Locul II : întreprinderea de produse lemn-mubilă București.
Locul III : Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea.IN INDUSTRIA PIELĂRIEI,
CAUCIUCULUI ȘI ÎNCĂLȚĂMINTEI
Locul I : întreprinderea de piele și încălțăminte „Pionierul" București, cu 963,8 puncte.
Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 15,5 la sută la producția netă, 5,7 la sută la export, 38,7 la sută la producția-marfă vindută și încasată, 16,1 la sută la productivitatea muncii, 43,1 la sută la livrări de mărfuri la fondul pieței ; consumurile normate de materii prime și materiale eu fost reduse cu 1,1 la sută, iar cele de energie electrică și combustibili cu 8,2 la sută.
Locul II : întreprinderea de încălțăminte „Ardeleana" Alba Iulia.
Locul III : întreprinderea de nasturi și mase plastice București.
IN INDUSTRIA POLIGRAFICA
Locul I : întreprinderea poligrafică „13 Decembrie 1918“ București, cu 728.4 puncte.
Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 1.9 la sută la producția netă. 12.4 la sută la producția-marfă vindută și încasată, 1.9 la sută la productivitatea muncii, 11,2 Ia sută la beneficii : depășiri importante s-au obținut și la export ; cheltuielile totale planificate la 1 000 lei producție-marfă au fost reduse cu 0,3 la sută, iar cele materiale cu 1.4 la sută.
I.ocul II ; întreprinderea poligrafică „Bucureștii Noi".
Locul III : Combinatul poligrafic „Casa Scinteii" București.
IN DOMENIUL CONSTRUCȚII-MONTAJ —
ALTE MINISTERELocul I: întreprinderea
„Energopetrol" Cimpina, cu 774 puncte.
Principelii indicatori de plan au fost depășiți cu : 37,8 la sută la producția netă, 33,5 la sută la productivitatea munci?, 17,4 la sută la beneficii ; cheltuielile totale planificate la 1 000 lei producție-marfă au fost reduse cu 6,4 la iută, Iar cele materiale cu 0,2 la sută ; au fost reduse substanțial consumurile normate de ciment, metal, combustibili și carburanți.
l ocul II : Trustul de construcții pentru economia forestieră și materiale de construcții Buzău.
Locul III : întreprinderea do construcții căl-ferate Brașov.
IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR
RUTIERELocul I : întreprinderea de
transporturi auto Vrancea, cu 758.7 puncte.
Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 17.5 la sută la producția netă, 8,8 la sută la volumul mărfurilor transportate, 19,8 la sută la productivitatea muncii, 18,3 la sută la venituri brute din activitatea de transport ; beneficiile planificate au fost depășite substanțial, iar consumul planificat de carburanți a fost redus cu 2,5 la sută.
I.ocul II : întreprinderea de transporturi auto Gorj.
Locul III : întreprinderea de transporturi auto Caraș-Seve- rin.
IN COOPERAȚIA DE PRODUCȚIE, ACHIZIȚII
ȘI DESFACERE A MĂRFURILOR — UNIUNI JUDEȚENE
Locul I : Uniunea județeană a cooperativelor de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor și de credit Gorj, cu 1 032,8 puncte.
Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 22,4 la sută la intrări în fondul de stat, 31.5 la sută la producția industriei mici, 4.4 la sută la prestări servicii pentru populație, 6.7 la sută la desfaceri de mărfuri cu amănuntul, 21,4 la sută la beneficii, 35,3 la sută la livrări de mărfuri către fondul pieței și 7,3 la sută la producția proprie in alimentația publică : cheltuielile de circulație planificate la I 000 lei desfacere au fost reduse cu 4,8 la sută.
Locul H : Uniunea județeană a cooperativelor de producție. achiziții și desfacere a mărfurilor și de credit Vîlcea.
Locul HI : Uniunea județeană a cooperativelor do producție, achiziții și desfacere a mărfurilor și de credit Co- vasna.IN TRANSPORTUL LOCALI.ocul I : întreprinderea ju
dețeană de transport local Mehedinți, cu 1 176,8 puncte.
Principalii indicatori de plan au fost depășiți cu : 18,8 la sută la venituri brute din activitatea de transport, 4.6 la sută la numărul de călători transportați ; depășiri importante au fost obținute la producția netă, productivitatea muncii fi beneficii.
I.ocul II : întreprinderea Județeană de transport local Vrancea.
Locul III: întreprinderea Județeană de transport local Brăila.
(Agerpree)
de producție șl beneficiile ■int calculați pe trei Ilini.
Sc poate constata cu ușurință, privind cataloagele, numărul marc al notelor scăzute la purtare — prea marc atunci cind ne gîndlm la sporirea exigențelor ce stau in fața muncii educative. Se mai poate constata, din dările de seamă ale adunărilor generale U.T.C. sau ale consiliilor de conducere din școli. faptul că se caută noi mijloace caic sâ confere un spor de calitate activităților formative. mărindu-Ic, in același timp, eficiența. Aceste aspecte se pot regăsi și la Liceul industrial din Teiuș, liceu cu număr relativ mic de elevi, dar care sc confruntă, ca orice .școală din țară, cu cerințele unei cit mai consistente munci educative. Un liceu in care am putut remarca participarea entuziastă a unui colectiv de cadre didactice, hotărit să-și respecte statutul de educator, muncind cu exemplară conștiinciozitate — fapt probat și de clasarea pe unul din locurile fruntașe ale întrecerii „Cea mai bună școală". Discuția purtată cu profesorii — multi dintre ei tineri — ne-a condus către o problemă pe care ziarul nostru a mai ridicat-o și cu alta prilejuri : aceea a orei de dirigenție.
Chiar la nivelul strictei definiții de dicționar, dirigenția este caracterizată drept un „subsistem important al sistemului muncii educative", iar ora de dirigenție — o oră care „se Include in orarul școlar al fiecărei clase". Dincolo de teorie, practica demonstrează cu tărie necesitatea acestei ore. iar argumentele pe care le-au enunțat, in sprijinul acestei idei, profesorii liceului din Teiuș sint numai citeva din multele care pot fi aduse.
„N-aș pomi decît de la faptul că elevii noștri simt nevoia de a discuta — între el și împreună cu cel mai apropiat de ei dintre profesori, dirigintele — o seamă de probleme ale vîrstei lor : prietenie, dragoste, tinerețe, responsabilitate etc. în acest sens, ora de dirigenție ar putea fi extrem de utilă — este de părere prof. Petre Nistor, directorul școlii. Apoi, tot în cadrul unora dintre aceste ore, s-ar mai putea atenua niște lipsuri (care, să recunoaștem deschis, există și ar trebui cît mai repede înlăturate) ale tn- vățămintului liceal — ținînd de educarea muzicală, artistică în general, apoi sanitară, rutieră etc...“.
Avind in vedere situațiile de încălcare a normelor de conduită, a disciplinei, ora de diri- genție ar putea să contribuie In bună măsură la diminuarea lor. Așa cum arăta și prof. Teodor Popescu, „discutarea, in ora de dirigenție, a absențelor făcute de flecare elev în parte, aflarea cauzelor ce au dus la ele și finalizarea acestora, apoi punerea în dezbaterea colectivului clasei « cazurilor de indisciplină sint extrem de necesare. Ora de dirigenție ne-ar putea apropia considerabil de elevi. Și-apoi. de ce ne mal numim diriginți de vreme ce ora care poartă numele activității pe care o desfășurăm lipsește
Spuneam, eu alt prilej, eă este dificil de stabilit nota la purtare In contextul inexistenței orei de dirigenție. De aceeași părere este șl prof. Mihai Po- canschi, care adaugă: „Să fim bine înțeleși — sintem cu toții adepți ai modernizării învfiță- mîntului, dar ora de dirigenție nu este nicidecum o formă e- ducativă depășită și. tocmai de «ceea, nici de înlăturat. Dimpotrivă. Șt lată și de ce : dorim.
ca educatori preocupați de creșterea nivelului nostru de pregătire pedagogică, să ne cunoaștem cit mai bine colectivele- clasă, să le putem Influența in tot ce întreprind. Or. in afara orei de dirigenție, in ce timp am putea acorda, să zicem, un test sociometric — atit de necesar unui diriginte — sau alto teste ori chestionare care să ne edifice in multe privințe. Ora de dirigenție ar reprezenta, in această privință, o necesitato pentru munca educativă cu a- devărat științifică a unui pro- > fesor modem".
Dar elevii ? Elevii credeți că sint și ei de acord cu o asemenea măsură ? — iată întrebările la care prof. Liviu Muntean ne oferă un răspuns categoric : „In primul rind elevii sint aceia care simt nevoia unei asemenea ore. în condițiile supraîncărcării la care îi supun planurile de invățămint și programele școlare, ar dori firesc, o asemenea oră în care să poată vorbi liber, să poată vorbi fiecare de problemele, gîndurile și visurile lui. Să comenteze un film, o emisiune de televiziune, o carte sau un articol de ziar. Se întărește în modul acesta șl mal tare spiritul de colegialitate, tinerii &e cunosc mai bine între ei".
„Dincolo de aceste problem* , generale — remarca prof. Maria Boca, există și altele, particulare, specifice fiecărei școli, fiecărei localități, fiecărei zone. Iată, de pildă, în școala noastră vin o sumedenie de copii mai din creierul Apusenilor, copii ce, fără a fi răi deloc, prezintă — prin forța lucrurilor — mari carențe educative, tn ora de dirigenție s-ar putea discuta cu ei (și ei ar avea de Învățat și de clștigat) despre reguli de comportament civilizat, despre atitudinea de pe stradă, dintr-o sală de spectacol și incă multe altele. în sfîrșit, ora de dirl- genție s-ar putea folosi cu mult succes si In munca de orientare școlară șl profesională, muncă extrem de dificilă și pretențioasă atunci cînd vrei să o faci așa cum trebuie. Dar. să mai spun două lucruri : primul — In școli, cu sau fără prevedere regulamentară, adevărațil profesori își tac. In afara programului. ora de dirigenție. dar, spre amărăciunea lor. contribuie. din bune intenții, cu Încă o greutate la „sacul" supraîncărcării ; al doilea — cei care sint în drept să hotărască — spre binele lnvățămîntului noe- ! tru — reintroducerea dlrigențlei in planurile de Invățămint să nu creadă că profesorii se vor plînge vreodată că au fost a- glomerati cu încă o activitate. Nici un educator nu se va simți decit fericit că este ajutat să-și facă munca in bune conditiuni".
♦S-ar putea discuta foarte
multe pe această temă șl, in alte numere ale ziarului nostru, ne propunem să o facem. Avind în vedere accentul pus in această perioadă pe creșterea calitativă a muncii de educație din școli — la indicația conducerii de partid șl de stat —. interesul pe care M.E.I. îl arată descongestionării procesului inatruc- tiv-educativ șl aooririi rolului formativ al școlii, aolicităm tuturor cititorilor — elevi, cadre didactice, părinți — opinii cu privire la prominerea (formulată de către numeroși directori adjuncți cu munca educativă la instruirile organizate de către C.C. al U.T.C.) ca ora de dirigenție să fie reintrodusă, din viitorul an școlar, in planurile de invățămint.
DAN MUCENIC
La întreprinderea „Progresul"-Braila Fulo : GHEOHGUE CUCU
CRONICA FILMULUI
SIMPLITATEA PERSONAJULUIPrimul film al lui Dinu Tu
nase, exceptind desigur ecranizarea televizată a Concertului din muzică de Bach, aducea pe ecran, pornind de la romanul lui Alexandru lva- siuc Apa. lumea in devălmăși- re a anului 1947, organizată de mișcarea forțelor progresiste. Aceeași ambiție superioară manifestă și acest al patrulea film al autorului cindva operator, de a sonda un univers specific, un moment turbulent, teroarea legionara, in spațiul căreia lupta comuniștilor se identifică simbolic, cu voința majorității, a celor lucizi, conșticnți de pericolul apărut in orizontul politic al tării. De astă dată regizorul pornește de la un scenariu scris de Dumitru Carabăț, unul dintre specialiștii noștri in teoria dramaturgiei de film, constructor abil de povești simple, cu personaje pregnante (Să ne amintim Zidul, filmul de debut al lui C. Vaeni). Intoarce-te și mai privește o dată este povestea prezenței intr-un anumit mediu de provincie a unui tinăr luptător comunist. Trebuie să mărturisesc din capul locului că premisele dramaturgice ale a- cestei premiere nu sint dintre cele mai slabe din cinematografia noastră. Scenaristul știe să construiască uri cosmos al acțiunii, un univers de semne — pe care le reia cu abilitate.
Dacă ar fi rămas la povestea cu o cronologic continuă.
ori dacă ar fi adus flash-urile către o dimensiune a lor mai limpede, și firește, cu un interes crescut pentru articularea lor narativă, filmul putea să aibă cu totul alt profil. Ambiția lui Dinu Tănase se manifestă insă in mai multe direcții. Prima a fost deja indicată în etajele fluxului, in
social al vremii. In spiritul lor regizorul a imaginat cu inspirație un număr de cadre, spre a da senzația de realitate netrueată, și inspirația lui a funcționat aici deoarece caută spiritul epocii, iar nu concretețea ei cotidiană.
Scenariul nu conține multe coincidențe". Una este totuși
ță. Localul a rămas același. Este circiuma pe care rltosul politician a „clștigat-o". se Înțelege cu ce mijloace. în răstimpul cit trimisul partidului lucrează ca muncitor ia tâbăcărie el se îndrăgostește de o fată aflată in simbrie Ia Miauă. Munca ei e să vindă flori și să scoată apă. să irige pămîntul in care cresc.
Operatorul Dinu Tănase i-a ocupat In filmul regizorului Dinu Tănase prea mult de i- magine. Griurile. nuanțele morbidității, imaginile deformate intră in preocuparea regizorului și a operatorului său, Doru Mitran, parcă nu o dată
„întoarce-te și mai privește o dată"Producție a Casei de filme Unu. Scenariul :
Dumitru Carabâț. Regia : Dinu Tănase. Imaginea : Doru Mitran. Muzica : Marius Pop. Decoruri : Marcel Bogos. Costume : Irina Kati. Cu :
Valentin Voicilă, Ștefan lordache, Maria Hirț- man, Vasile Nițulescu, Zaharia Volbea, Constantin Rauțchi, Mitică Popescu, Victor Ștrenga- ru. Radu Vaida, Matei Albulescu.
stratificarea imaginilor în trei trepte. Cea dinții aparține acțiunii propriu-zise. Ea poate fi rezumată ca venire a unui tinăr ilegalist intr-un oraș de provincie pentru a mobiliza muncitorii la lupta împotriva terorii legionare. Luptă crin- cenă, In condiții dintre cele mal grele. Este fără îndoială partea cea mai bogată anecdotic, și despre ea vom mai vorbi. în spâțiul acesteia sînt montate din cind in cind imaginile în alb-negru (parametru fotografic de luat in seamă) ale unui drum cu trenul. Imaginile de arhivă, desigur tot alb-negru. oferă sugestii legate de contextul politic și
și de luat în seamă. Dacă am înțeles eu bine tinărul luptător comunist revine tn locul copilăriei avind aici ea prieten foarte apropiat un copil. Copilul de altădată, actualul combatant al frontului partidului, spărsese cu ani în urmă niște geamuri. Cîrciumarul îi iartă pentru ele, ințelegînd de ee o făcuse. Iși pierduse a- tunci tatăl fără ca acesta să fi fost vinovat. Prietenul de acum al ilegalistului este, cum am mai spus, tot copil, și el va sparge geamurile florăriei de lux unde Miauă. devenit șef legionar, va intra sfl- dind. batjocorind pe cel de fa
ca exercițiu, deliciu inttlnit la începători. Supralicitarea i- maginii, tratarea neselectivă a unor scene ele însele „tari" (incercarea de viol, in pădure, demonstrațiile etrearilor, apropierea, in groplan. de aparat a „gorilelor") se asociază, de astă dată deloc inspirat, cu o inacceptabilă lipsă de participare a cttorva dintre interpret!. Tn Mijlocaș la deschidere neprofesioniștii erau remarcabili, naturalețea lor impu- nind spectacolului o binevenită notă de autenticitate. De astă dată neprofesioniștii strică filmul. îndeosebi tinăra distribuită fn rolul fetei. Se vede că nu știe să joace, și se
mai vede că nici regizorul nu știe ce să-i ceară. De dublat putea fi insă dublată, ca măcar să auzim ce spune. Dicția ei de toț precară, ca și slaba expresivitate a figurii fac să ne apară ratată poveste» de dragoste a filmului. Protagonistul, interpretat de Valentin Volei lă, este un expert al acțiunilor greviste. Tinerețea lui colțoasă, tăcută, stingace e in contrasens cu faima comentată, dar tocmai aceasta derutează pe urmăritori, șl place ca spectacol al privirii, deși actorul este la Început, nici nu « absolvit institutul. El joacă simplu, și simplitatea impune respect, aderență. Ceea ca la Voicilă provine din lipsă de rodare, la Ștefan lordache dă impresia că este consecința u- nel prea mari Încrederi a actorului In resursele proprii. Personajul iul c jucat cam otova, fără un crescendo, fără nuanțe, la grămadă, ca să zic așa. E drept, că orice ar face ștefan Iordache rămine el însuși. adică un bun actor. Irina Katz e in schimb o pictoriță de costume, de care e timpul să luăm notă câ există. Ea semnase costumele la filmul iul Tatos „Casa dintre cimpuri" culegind aprecieri frumoase vara trecută, ta Cos- tlnești.
Este îmbucurător eă Dinu Tănase încearcă o formulă mai curajoasă, deosebit de ambițioasă ca filmicltate, de cinematograf politic, și in ezitările, in inexactitățile de ton de acum e de sperat că se ascunde tonul curat al unei narațiuni structurate mal riguros, ritmate și jucate cu deplină profesionali- tate. El a trecut acum pe lingă un foarte bun îilm politic.
IOAN LAZAR
„SCiNTEIA TINERETULUI" pag. 3 SIMBĂTĂ 22 MAI 1982
L U C RĂ RILE SE SI UNII MAR 11A D U N Ă RI N AJIO. i A LE(Urmare din pag. I)
prim viceprim-miniștrilor. viceprim-miniștrilor și membrilor Consiliului de Miniștri.
In unanimitate. Marea Adunare Națională a ales Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România, in componenta prezentată.
Primul ministru a luat, apoi, cuvîntul.
Trecindu-se la punctul trei de pe ordinea de zi. privind unele modificări in componenta Consiliului de Stat, din împuterni
cirea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, și a Biroului Executiv al Consiliului National al Frontului Democrației și Unității Socialiste, președintele Marii Adunări Naționale a propus ca tovarășul Ilie Verdet să fie ales în funcția de vicepreședinte ăl Consiliului de Stat. Propunerea a fost aprobată în unanimitate.
In această calitate, tovarășul Ilie Verdeț a depus jurămîntul de credință și devotament fată de Republica Socialistă România.
Marea Adunare Națională a aprobat, apoi, eliberarea tovarășei Alexandrina Găinușe din funcția de membru al Consiliului de Stat. în legătură cu alegerea sa ca viceprim-ministru al guvernului.
Forul legislativ suprem al tării a aprobat cererea de renunțare la calitatea de deputat adresată Biroului M.A.N. de tovarășul Nicolae Iosif, ales in circumscripția electorală nr. 5 Chișineu-Criș. județul Arad.
La următorul punct al ordinii de zi, tovarășul Stefan Andrei,
ministrul afacerilor externe, a dat citire mandatului delegației Republicii Socialiste România la cea de»a doua sesiune specială a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, consacrată dezarmării.
In mandat se arată că delegația tării noastre are sarcina de a reafirma și promova cu consecvență concepția umanistă și profund constructivă a președintelui Nicolae Ceaușescu în problemele dezarmării, poziția și propunerile concrete ale României privind creșterea în
crederii Intre state, trecerea la măsuri practice, eficiente pe calea dezangajării militare, opririi cursei înarmărilor, dezarmării, și in primul rind a dezarmării nucleare, reluarea politicii de destindere, sporirea securității internaționale și consolidarea păcii în întreaga lume.
Se evidențiază, intre altele, propunerile referitoare la oprirea cursei înarmărilor și trecerea la realizarea unor pași con- creți in direcția dezarmării, în primul rind a dezarmării nu
cleare : încetarea producției de arme nucleare, trecerea la reducerea treptată a stocurilor e- xistente și interzicerea armelor nucleare și a tuturor armelor de distrugere in masă ; oprirea amplasării și dezvoltării rachetelor cu rază medie de acțiune în Europa, eliminarea tuturor armelor nucleare de pe continent ; convocarea unei conferințe pentru creșterea încrederii și dezarmare în Europa : crearea de zone denuclearizate în diferite zone ale lumii ; adoptarea unui program global de
dezarmare ; creșterea rolului și răspunderii popoarelor, opiniei publice mondiale, oamenilor de știință din întreaga lume. ale Organizației Națiunilor Unite în soluționarea tuturor problemelor ce privesc pacea, dezarmarea și progresul umanității.
Marea Adunare Națională a aprobat în unanimitate propunerile pe' care delegația țării noastre le va prezenta la această sesiune, in spiritul orientărilor stabilite de Congresul al Xll-lca al partidului, propuneri ce reflectă voința României de
a conlucra cu celelalte state, de a-și aduce întreaga contribuție la luarea unor hotărîri care să răspundă pe deplin așteptărilor și dorinței popoarelor de a trăi intr-o lume fără arme si fără războaie.
In încheiere, președintele Marii Adunări Naționale a arătat că celelalte proiecte de legi înscrise pe ordinea de zi urmează a fi examinate. în continuare, de, comisiile permanente si supuse dezbaterii M.A.N. intr-o viitoare ședință în cadrul actualei sesiuni.
GUVERNUL A DEPUS JURĂMÎNTUL ÎN FAȚA
Cuvîntul primului ministru al guvernului, tovarășul Constantin Dăscălescu
PREȘEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
La Palatul Marii Adunări Naționale. vineri a avut loc solemnitatea depunerii jurămin- tului de credință și devotament ta^â de Republica Socialistă România, In fața președintelui Republicii, tovarășul Nicola* Ceaușescu. de către primul ministru și ceilalți membri ai guvernului. cu prilejul învestirii lor în funcții.
La solemnitate au participat membri și membri supleanți ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., membri ai Consiliului de Stat.
Secretarul prezidențial și al Consiliului de Stat a dat citire jurămîntului.
Tovarășul Nicolae Ceaușescu, purtînd eșarfa în culorile drapelului național cu stema tării
și însemnul prezidențial si de comandant suprem al forțelor armate, a primit jurămîntul fiecărui membru al guvernului, care a semnat, apoi, textul le- gămintului față de patrie, față de președintele țării.
Tovarășul Nicolae Ceaușescu î-a felicitat pe membrii guvernului și le-a urat succes în activitatea viitoare.
GUVERNUL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA -
CONSTANTIN DĂSCĂLESCU — prim-mi- nistru ;
ELENA CEAUȘESCU — prim viceprim-mi- nistru ;
GHEORGHE OPREA — prim-viceprim-mi- nistru ;
ION DINCĂ — prim viceprim-ministru;
Alexandrina Găinușe — viceprim-ministru ;
Gheorghe Petrescu — viceprim-ministru;
Ludovic Fazekas — viceprim-ministru ;
Gheorghe Stoica — viceprim-ministru ;
Emilian Dobrescu — președintele Comitetului de Stat al Planificării ;
Petre Gigea — ministrul finanțelor ;
Nicolae Constantin — ministrul comerțului exterior și cooperării economice internaționale ;
Ion Pățan — ministrul aprovizionării teh- nico-materiale și controlului gospodăririi fondurilor fixe ;
Ștefan Andrei — ministrul afacerilor externe ;
Constantin Olteana — ministrul apărării naționale ;
George Homoștean — ministrul de interne ;
Neculai Agachi — ministrul industriei metalurgice ;
loan Avram — ministrul industriei construcțiilor de mașini ;
Alexandru Necula — ministrul industriei de mașini-unelte, electrotehnică și electronică ;
Gheorghe Caranfil — ministrul industriei chimice ;
Trandafir Cocârlă — ministrul energiei electrice ;
Ion Lăzărescu — ministrul minelor 5 •
Gheorghe viad — ministrul petrolului g
Ioan Fole* — ministrul geologiei;
Dumitra Popa — ministrul construcțiilor industriale ;
Vasile Bulucea — ministrul transporturilor și telecomunicațiilor ;
Ion Teșu — ministrul agriculturii și industriei alimentare ;
loan Florea — ministru! economiei forestiere și materialelor de construcții ;
Lina Ciobann — ministrul industriei ușoaro;
An* Mureșan — ministrul comerțului Interior ;
Maxim Berghiann — ministrul muncii 5
Ion Teeresna — ministrul educației și învățământului •,
Ion Tudor — ministrul turismului și sportului ;
Eugen Proca — ministrul sănătății ;
Gheorghe Chivulescu — ministrul justiției:
Ion Stănescu — ministru, șeful Departamentului pentru construcții în străinătate ;
loan Ursu — prim-vicepresedinte al Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie :
Suzana Gâdea — președintele Consiliului Culturii și Educației Socialiste ;
Iulian Ploștinaru — președintele Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare ;
Ion Tulpan — președintele Comitetului de Stat pentru Prețuri ;
Ion Iliescu — președintele Consiliului Național al Apelor ;
Cornel Mihulecea — președintele Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară ;
Richard Winter — ministru secretar de stat la Ministerul Aprovizionării Tehnico- Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe ;
Aurel Duma — ministru secretar de stat Ia Ministerul Afacerilor Externe;
Tudor Postelnfcn — ministru secretar de stat la Ministerul de Interne și șef al Departamentului Securității Statului;
Ion M. Nicolae — ministru secretar de stat la Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, șef al Departamentului Cooperării Economice Internaționale ;
Dumitru Bejan — ministru secretar de stat la Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale ;
Petre Preoteasa — ministru secretar de stat, prim-vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării;
Aneta Spornic — ministru secretar de stat la Comitetul de Stat al Planificării;
Laurean Tulai — ministru secretar de stat la Ministerul Industriei Ușoare;
Marin Capisizu — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii ji Industriei Alimentare, șef al Departamentului Industriei Alimentare;
Mihail Floreseu — ministru secretar de stat la Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie ;
Gheorghe Cioară — ministru secretar de stat la Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie.
★
Potrivit legii, din guvern mai fac parte președintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, președinta Consiliului Național al Femeilor, primul secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ca ministru pentru problemele tineretului, prim-vi- cepreședintele Consiliului Organizării Eco- nomico-Sociale.
Mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu,
Președinte al Republicii Socialiste România,
Stimate tovarășe și stimați tovarăși deputați,
Profund emoționat de semnificația acestui moment, doresc să exprim, cu sentimente de fermă angajare și responsabilitate comunistă, întreaga mea recunoștință președintelui țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu, Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, Marii A- dunări Naționale, Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste, pentru încrederea acordată prin a- legerea mea în funcția de prim- ministru al Guvernului Republicii Socialiste România.
Ingăduiți-mi să vă asigur, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, tovarăși deputați, că nu voi precupeți nici un efort pentru ca guvernul, fiecare membru al său să contribuie din plin cu devotament și înaltă competență, mobilizîndu-și întreaga energie de care dispune la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a patriei noastre spre comunism.
Permiteți-mi să-mi reafirm, șl cu acest prilej, Încrederea nețărmurită că izvorul succeselor noastre de azi și de mîine se află in aplicarea fermă, neabătută, în toate domeniile, a liniei politice a partidului, a orientărilor și indicațiilor ilustrului condu-
' câtor al partidului și statului nostru — tovarășul Nicolae Ceaușescu.
Avem marea fericire de a munci în preajma unei personalități de excepție — președintele României — și vom urma neabătut exemplul său strălucit de dăruire și abnegație, de inițiativă și perseverență, de atașament neclintit față de cauza bunăstării și fericirii poporului, progresului și înfloririi patriei noastre socialiste, independente și suverane.
Misiunea pe care, prin dumneavoastră, partidul, poporul, țara întreagă, ne-o încredințează nu este ușoară. înțelegem că trebuie să sporească necontenit aportul guvernului, al întregului aparat central de stat la îndeplinirea hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului, la aplicarea fermă a programelor de dezvoltare a patriei adoptate de cel mai inalt forum al partidului. a hotăririlor luate ulterior de Comitetul Central, a legilor aprobate de Marea Adunare Națională.
în timpul care s-a scurs din actualul cincinal s-au obținut rezultate pozitive în dezvoltarea intensiva a economiei naționale, in creșterea cantitativă și calitativă a producției, modernizarea industriei și agriculturii, pe baza introducerii progresului tehnic, in extinderea și adinci- rea autoconducerii muncitorești și autogestiunii economico-fi- nanciare, in perfecționarea cadrului de participare a maselor la conducerea producției, a întregii societăți, la gospodărirea avuției naționale. Progrese remarcabile s-au înregistrat pe tărimul dezvoltării științei, in- vătămintului și culturii. S-au îmbunătățit condițiile de muncă. de viață și de trai ale oamenilor muncii.
Aceste realizări reprezintă un bun temei pentru a acționa mai eficient, mai energic, intr-un spirit de înaltă răspundere și disciplină in vederea eliminării operative a acelor neajunsuri criticate recent de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru de la Comitetul Central, a realizării Întocmai a «arcinilor din planul de dezvoltare economico-socialâ în acest an și pe întregul cincinal.
Călăuzindu-se cu consecvență de indicația dumneavoastră, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, de a face totul pentru asigurarea și consolidarea continuă a independenței patriei noastre in domeniul asigurării resurselor energetice necesare, guvernul va acorda cea mai mare atenție realizării Programului de dezvoltare a bazei energetice, indeplinirii, fără întîrziere, a măsurilor stabilite in vederea creșterii producției de cărbune și țiței, asigurării stocurilor de cărbune stabilite de conducerea superioară de partid, lărgirii bazei de materii prime și gospodăririi a- cestora cu maximă eficientă.
Avînd In vedere că □ importantă sursă de materii prime este Însăși economisirea lor, vom lua toate măsurile pentru a determina cu adevărat la toate ministerele, centralele și unitățile, in toate domeniile și sectoarele vieții economice și soci
ale o poziție mal activă, mai hotărîtă, acțiuni operative, eficiente și cu efecte de durată pentru gospodărirea rațională, pe baza unui regim sever de e- conomii, a energiei, combustibililor, materiilor prime și materialelor, pentru respectarea cu strictețe a normelor de consum și micșorarea lor sistematică, conceperea și aplicarea de tehnologii moderne, de înaltă productivitate, pentru înlocuirea materialelor deficitare din import, cu altele realizate in țară.
Pornind de la indicațiile conducerii partidului, ținînd seama de criticile formulate în această privință, va trebui să întreprindem măsuri mult mai concrete și energice pentru refolosirea materialelor, pieselor și suban- samblclor uzate, valorificarea resurselor secundare, imprimind in activitatea fiecărui cadru de conducere pe linie de stat și e- conomică, în munca de zi cu zi a tuturor întreprinderilor o preocupare constantă pentru ca nimic din bunurile materiale ale societății, ale poporului să nu se piardă, ca orice material refolosibil să fie reintrodus în fluxul de producție.
Urmărind asigurarea condițiilor materiale și organizatorice necesare înfăptuirii programului de investiții, punerii în funcțiune la termen și la parametrii optimi a obiectivelor planificate. guvernul își va intensifica preocupările in direcția utilizării lâ maximum a capacităților existente, a bunei funcționări și întrețineri a acestora.
Dind un puternic impuls indeplinirii obiectivelor stabilite în domeniul cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, al promovării progresului tehnic la nivelul performanțelor înregistrate pe plan mondial, vom crea condiții tot mai bune pentru a- firmarea și punerea largă in valoare a inițiativei și capacității creatoare a corpului tehnico-in- gineresc din țara noastră, a experienței muncitorilor cu inaltă calificare, concentrindu-le eforturile in principal spre reducerea cheltuielilor valutare, asigurarea, cu forțe proprii, a unor utilaje și produse, de înaltă e- ficiență și calitate, sporirea competitivității pe piața externă a mărfurilor românești, concomitent cu reducerea sistematică, tot mai accentuată, a importurilor.
Avind deplina înțelegere a complexității fenomenelor cu care se confruntă lumea contemporană, a gravelor consecințe ale crizei economice mondiale, guvernul iși va asuma răspunderi mai mari și va acționa și mai hotărit in direcția intensificării schimburilor și cooperării economice internaționale, pe baze reciproc avantajoase și cu respectarea neabătută a cunoscutelor principii în relațiile dintre state, promovate de România, de președintele tării, tovarășul Nicolae Ceaușescu.
O preocupare de prim ordin a guvernului o va constitui a- plicarea cu fermitate a măsurilor luate de conducerea partidului in vederea asigurării e- chilibrului balanței comerciale și de plăți a tării, efectuarea unor schimburi economice eficiente, creșterea ponderii produselor cu un grad mai avansat de prelucrare, realizarea integrală și in condiții corespunzătoare a producției destinate exportului, in concordanță cu prevederile planului.
In spiritul indicațiilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu, guvernul se va angaja mult mai ferm, mai concret pentru dezvoltarea agriculturii pe un făgaș de inaltă productivitate și organizare, in lumina cerințelor noii revoluții agrare, pentru a se pune capăt cit mai grabnic neajunsurilor ce persistă in acest sector de importanță deosebită ai economiei noastre naționale, pentru valorificarea deplină a condițiilor economice și financiare create, sporind contribuția agriculturii la creșterea avuției naționale și la îmbunătățirea aprovizionării populației cu bunuri alimentare.
Asigurind o amplă mobilizare de forțe pentru aplicarea in viață a obiectivelor majore stabilite pentru toate sectoarele, în primul rînd ale dezvoltării producției materiale, guvernul va situa permanent în centrul preocupărilor sale înfăptuirea programului de ridicare continuă a bunăstării materiale și spirituale a întregului popor, telul suprem al politicii partidului, scopul fundamental al tuturor măsurilor întreprinse de partidul nostru.
Stimați tovarăși deputați,
Sarcinile de o mare complexitate și însemnătate politică, economică și socială ce le avem
de îndeplinit, lichidarea neîn- tirziată a lipsurilor criticate de conducerea superioară de partid cu privire la activitatea unor ministere și instituții centrale impun guvernului să ia măsuri energice pentru întărirea prin toate căile a răspunderii, ordinii și disciplinei la toate nivelurile, in activitatea organelor de conducere colectivă ale ministerelor, centralelor, întreprinderilor, a organelor locale ale administrației de stat.
Guvernul va trebui să întreprindă de îndată măsurile cele mai ferme pentru a instaura in toate verigile aparatului de stat, de sus și pînă jos, o disciplină de neclintit, o ordine exemplară, un înalt spirit de răspundere din partea fiecărui activist de stat, începind cu primul ministru și terminind cu ultimul lucrător, în îndeplinirea sarcinilor ce decurg din funcția încredințată.
în mod deosebit trebuie să stăruim pentru a imprima pretutindeni o preocupare neobosită pentru respectarea cu cea mai mare strictețe a legilor, a hotăririlor de partid și de stat, sădind la fiecare cadru din a- paratul de stat conștiința faptului că una din datoriile lui de frunte este de a lupta din răsputeri pentru a asigura o legalitate desăvirșită, luind poziție fermă față de oricine ar încerca să eludeze legea. Vom lua toate măsurile pentru ca orice încălcare a legii să fie ferm sancționată, fără a tine seamă de persoane, de locul ce-1 ocupă în ierarhia socială, de meritele celui în cauză. Va trebui să-i facem pe toti lucrătorii din aparatul ministerelor, instituțiilor, centralelor, întreprinderilor să înțeleagă că în fata legii, în fata ordinii noastre de drept cu toți sîntem e- gali, fiecare fiind obligat să se conducă în întreaga activitate după normele stabilite de legislația noastră socialistă. în concordanță cu principiile eticii și echității socialiste pe care le promovează neabătut partidul nostru. Cu atît mal mult vom cere fiecărui cadru cu muncă de conducere să fie în toate privințele un înalt exemplu de respectare riguroasă a legii, să determine, in colectivul pe care-1 îndrumă, aplicarea ei fermă, o atitudine plină de răspundere fată de partid, fată de popor.
Cerințele etapei noi pe care o parcurgem impun să asigurăm ca în aparatul central de stat, în ministere. în toate compartimentele funcționale, să se facă tot mai puternic simțită prezenta celor mai destoinice și cinstite cadre, provenite din rindul clasei muncitoare, care dovedesc în fapte că sînt în stare sâ lupte pentru înfăptuirea neabătută și integrală a politicii partidului în domeniul în care acționează, oameni capabili să întrețină în colectivele din care fac parte o atmosferă principială de lucru, un spirit de înaltă răspundere în onorarea sarcinilor ce le revin.
Vom face totul pentru ca în rindul cadrelor de conducere din ministere, centrale și întreprinderi. al întregului aparat de stat să se manifeste cu vigoare, în toate împrejurările, spiritul revoluționar al partidului nostru, poziția principială, militantă, de apărare cu strășnicie a avuției naționale, a tu
FESTIVITATEA DECORĂRII TOVARĂȘULUI GHEORGHE POP,membru al C.C. al P.C.R.,
prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R.,
cu prilejul împlinirii virstei de 60 de aniTovarășul Nicolae Ceaușescu,
secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a înminat, vineri, în cadrul unei festivități care a avut loc la Palatul Marii Adunări Naționale, Ordinul „23 August" clasa I tovarășului Gheorghe Pop, membru al C.C. al P.C.R., prim- secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R.. pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii partidului și statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate In patria noastră, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani.
La festivitate au participat tovarășa Elena Ceausescu, tovarășii Constantin Dăscălescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Petru Enache.
înminind înalta distincți*, to-
turor bunurilor poporului, caracteristică esențială a conducătorului comunist.
Mult mai consecvent și stăruitor va trebui să ne oreocu- păm de întărirea legăturilor guvernului cu unitățile de producție, cu instituțiile științifice și de proiectare, de învățămînt și cultură, cu producătorii bunurilor materiale și cu creatorii valorilor spirituale, sprijinind efectiv, in primul rînd. acele colective care de mai multă vreme continuă să se confrunte cu greutăți și nu reușesc să țină pasul cu cerințele actuale tot mai creseînde, să se ridice la nivelul celor cu rezultate bune. Va trebui să luăm măsuri ferme și să organizăm în așa fel munca guvernului, a ministerelor, incit principala activitate să fie orientată spre asigurarea indeplinirii neabătute in toate domeniile a sarcinilor de producție, a planului unic de dezvoltare economico-socială a tării in condiții de inaltă e- ficiență.
In mod deosebit va trebui să îmbunătățim modul de exercitare a funcției de control a guvernului, accentuind asupra caracterului său preventiv, spo- rindu-i eficienta, astfel incit să se afirme ca un instrument apt să contribuie Ia soluționarea reală a problemelor.
Revine ca o principală îndatorire a guvernului de a se angaja mai activ, mai ferm și mal eficient în rezolvarea problemelor ce le ridică consiliile de conducere ale ministerelor, consiliile oamenilor muncii, ale centralelor și întreprinderilor industriale, participind nemijlocit la întreaga activitate depusă pentru depășirea unor greutăți ce apar, pentru asigurarea desfășurării normale a întregului proces de producție, pentru evitarea răminerilor în urmă, a oricăror lipsuri.
In activitatea guvernului va trebui să respectăm ferm principiul muncii și conducerii colective, asigurind dezbaterea profundă și responsabilă a tuturor problemelor legate de a- plicarea in viată a politicii e- conomice și sociale a partidului, întărind totodată răspunderea personală a fiecărui membru al guvernului, a fiecărui ministru pentru modul cum se înfăptuiesc hotărîrile de partid și de stat, indicațiile secretarului general al partidului.
Consider, în același timp, că se impune să devină un stil de lucru al guvernului, al biroului permanent participarea la ședințele birourilor executive ale ministerelor, centralelor si întreprinderilor, organizarea de acțiuni directe în unitățile productive, asigurind controlul si îndrumarea la fata locului, prin mutarea centrului de greutate al activității noastre din birouri pe teren, acolo unde prind viață toate programele elaborate de partidul nostru Dentru înflorirea economică și spirituală a țării.
Stimați tovarăși,
îmi revine sarcina să reafirm și cu această ocazie hotărî rea guvernului României socialiste de a milita și oe viitor cu consecventă si perseverentă pentru înfăptuirea politicii externe a partidului și statului nostru, care datorează tovarășului Nicolae Ceaușescu clarviziunea, realismul și principialitatea ce
varâșul Nicolae Ceaușescu l-a felicitat călduros pe sărbătorit.
Mulțumind pentru înalta distincție ce i-a fost acordată, tovarășul Gheorghe Pop a spus :
Mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, președinte al Republicii Socialiste România, mult stimată tovarășă Elena Ceausescu, stimați tovarăși,
îmi este foarte greu să dau expresie bucuriei pe care o trăiesc astăzi pentru onoarea deosebită pe care mi-ati făcut-o prin acordarea acestui înalt ordin al Republicii Socialiste România. Vreau să spun cu mindrie că sint membru de partid și activist de 36 de ani, că am fost crescut, educat și îndrumat de partidul nostru comunist. Am încercat în toată activitatea mea iă muncesc și
au impu*-o !n viața internațională.
Opinia publică mondială dă o inaltă apreciere eforturilor României, ale președintelui ei pentru promovarea colaborării între state, a înțelegerii intro popoare, pentru găsirea unor soluții favorabile destinderii, pentru dezarmare generală și în primul rînd nucleară. pentru realizarea unui climat trainie de securitate și pace în lume. Țara noastră și-a ciștigat un binemeritat prestigiu pe toate meridianele globului datorită luptei ei stăruitoare pentru respectarea principiilor egalității între state. neamestecului in treburile interne ale acestora, renunțării la forță și la amenințarea cu torta, pentru afirmarea dreptului fiecărui popor de a-și hotări in mod suveran destinul, pentru edificarea noii ordini economice internaționale, a unei lumi mai bune și mal drepte.
în deplin consens cu orientările principiale ale partidului, proprii politicii externe a statului român, vom contribui prin toate mijloacele la dezvoltarea continuă a relațiilor de prietenie și colaborare multilaterală cu toate țările socialiste, cu țările membre ale C.A.E.R., la extinderea și diversificarea raporturilor cu țările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, fără deosebire de orin- duire socială.
Asigurăm Marea Adunare Națională că vom întreprinde toate măsurile necesare pentru inde- plinirea angajamentelor de colaborare economică și tehnico- știintifică asumate, pentru înfăptuirea înțelegerilor convenite la nivel inalt. astfel ca România să se afirme cu tot mal mult succes in circuitul relațiilor economice mondiale, pe a- rena vieții internaționale, in lupta pentru destindere, colaborare și pace.
Stimați tovarăși deputatLIn numele guvernului. Îngă
duiți-mi să asigur, incă o dată, pe președintele Republicii Socialiste România. Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Marea Adunare Națională. Consiliul National al Frontului Democrației si Unității Socialiste că vom pune întreaga putere de muncă, toate cunoștințele si priceperea noastră în slujba realizării importantelor atribuții si sarcini cu care am fost investiți, pentru aplicarea neabătută a politicii interne si internaționale a partidului.
Conducerea superioară de partid si de stat, aleșii poporului in cel mai înalt for legislativ al tării ne-au onorat cu o răspundere deosebită. Nu încape nici o îndoială că întregul guvern, fiecare membru al său în parte își va mobiliza toate forțele pentru a se achita cu cinste de mandatul încredințat
Ne vom dedica întreaga capacitate. muncind cu dăruire si pasiune revoluționară pentru îndeplinirea integrală a tuturor obiectivelor prevăzute in planul de stat pe anul in curs, pe întregul cincinal — condiția de bază pentru ca patria noastră liberă și independentă să se ridice pe noi trepte de civilizație și progres, să înainteze neabătut pe calea socialismului si comunismului. a bunăstării si fericirii întregului popor.
■ă duc la îndeplinire cu cinste sarcinile încredințate de partid. Poate că uneori n-am reușit să fac totul.
Vă declar, pe cuvîntul meu d« comunist și de activist, că și în continuare voi rămine ostaș credincios al partidului, al statului. al poporului, al dumneavoastră. iubite tovarășe secretar general, și nu voi precupeți nici un efort pentru a îndeplini sarcinile încredințate, pentru a-mi aduce pe mai departe contribuția la înfăptuirea politicii partidului.
La sfirsitul festivității, tovarășul Nicolae Ceaușescu. tovarășa Elena Ceaușescu. ceilalți tovarăși din conducerea de partid și de stat s-au întreținut intr-o atmosferă cordială cu sărbătoritul. felicitîndu-1 pentru înalta distincție acordată.
„SCiHTEIA TINERETULUI" pag. 4 SlMBĂTĂ 22 MAI 1982
REFERE POSIBILE IM BIOGRAFIA TINEREȚII COMTEMPORAMEProfesia de bază — ȚĂRANLocul de muncă — SATUL ROMÂNESC
Cînd spui bazinul Domelor gindul te-ar duce ață la ceva mineral, la cărbune, petrol sau la vreo știință, hidrologie de exemplu. Dar nu-i decit un spațiu limpede. Urci pe albiile riurilor și te copleșește ozonul. Munți rotunzi ca niște ceaune de mămăligă puse la odihnă te liniștesc, te tămă- duiesc la ochi și la suflet. Pădure șl pășuni. Stoluri do prcpeleci sau de căpițe cu fin. Și satele vopsite ca intr-un răsfăț de culori și vopsele. Bați drumuri lungi și nu dai de nici un fel de mină. Minele sint ceva mai spre nord, spre lacobeni, dar nu de cărbune. De cărbune nici pomeneală și, lotuși, rără mine și fără cărbune, fără petrol ți fără șantiere sau mari industrii, bazinul Domelor o celebru in țară. O rețetă locală l-a făcut renumit pe dimensiuni naționale. Șvaițer și ape minerale ! Din vechime se spune că atunci cind vrei să te întremezi, după o boală, cînd vrei să pășești definitiv intre hotarele sănătății trebuie să bei lapte proaspăt muls. Poate că n-o fi laptele chiar medicament, dar e sigur că alimentul natural laptele nu poate da decit sănătate. In bazinul Domelor oamenii trăiesc (foarte bine) de pe urma laptelui și a apei minerale (glumeții spun „milenare"). Și nu-i greșeală. Două „medicamente", două elixiruri pentru viață lungă — laptele și apele minerale de Borna. Șvaițerul șl
apele minerale an făcut Dorna cunoscută pină departe de hotarele țării. In bazinul Domelor aproape toate apele sint „minerale", iarba crește cu ape minerale, omul bea apă minerală nu la sărbătoare, ci în fiecare zi, vita bea și ea apă minerală. Iar laptele, se știe, are gustul celor pe care vaca le consumă. Țin minte că in copilărie se intimpla, cîteodată, iarna, ca tata să dea. din
Bazinul Domelorneatenție, vitelor noastre lin cu pelin. Ea mul- soarea de seară laptele era amar de nu-l puteai lua in gură. Cind finul era curat și înmiresmat, cind apa era limpede și bună, laptele era pe măsură. Cu finul și iarba Domelor, cu apa Dor- neior oamenii din bazinul Domelor cresc inai ales vite, de sute și sute de anj se ocupă cu creșterea vitelor. Nu oi, nu capre, nu alte dobitoace, ci in primul rînd vaci. Oameni ce-și trec îndeletnicirea din generație in generație. Dinaintea timpurilor lui Ștefan cel Mare. Toată averea lor sint vacile. Mergi prin satele Dome! și intilnești mcrgînd agale căruțe trase de cai plictisiți, cu năduful și
obișnuința în ei, cunoscători de drumuri și tabieturi. Căruțe cu bidoane de lapte retrăgindu-se spre centrele de colectare a laptelui. Spre industria laptelui. Fără-ndoială, laptele Domelor are în el ceva din calitatea formidabilă a apelor minerale de aici, adică de ia Poiana Negri, Dorna, Șaru Domei, Neagra Șarului.
Oameni, vite, case de munte, sate pierdute prin munte, riuri limpezi (ca-n melodiile de muzică ușoară), șosele asfaltate sau din piatră spartă, finețe cu prepelegi și șipote. grajduri uitate prin finețe cu prepeleci și șipote, grajduri uitate prin malerică, fiecare sat seamănă și este, chiar este pentru orice străin de aceste locuri, o stațiune balneoclimaterică, apoi apă si lapte, butelii de apă minerală, roțile de șvaițer, triunghiurile sta- nioiate de „olandă" șl „mixtă".
Și astfel celebritatea poate veni de la o nevinovată butelie de apă minerală ! Și mai ales de la cele ce se cheamă, nemaipomenit de sobru, ..produse lactate de Dorna". Dincolo de care se află oameni, oameni tineri și frumoși in gesturile lor cotidiene ți care, culmea, nu sint amatori nici de renume, nici de glorie. Ei își fac datoria, își respectă pasiunile și firul vieții, iar in ceea ce privește creșterea vitelor nu fac. zic ei, nimic nou.
VIAȚA ÎN SARȘaru Dornei e o comună cu
mare deschidere spre tinerețe, întinsă de-a lungul drumului ce duce spre Călimani, Șaru Dornei continuă sa se ocupe intens cu creșterea vitelor. Șantierul, e adevărat, a bulversat-o, i-au adu« pe spatiile ei niște blocuri care tac notă discordantă eu casele cochete din sat, ceva mal multă lume străină Jmbrftcată jn pufoaice ai clame de cauciuc, un plus de venituri Îs oameni si cam atit. Comuna a rămas la ale el, la flnurile si vitele ei. In două locuri poți «fia despre mersul comunei : la primărie Si la unitatea de preparare a șvaițerului —■ brtnza cu găuri ce ni se prezintă sub forma unor roti de car de luptă persan. Iar dacă umbli după un tinăr care să-ți dea seama despre oe face el și ce fac ceilalți țineți ți- comunei ești Îndreptat spre Gheorghe Ba zar- că, proaspăt secretar al comitetului comunal al U.T.C, Gh. Bazapcă n-a părăsit comuna decit Jn perioada cit a stat la Galați ți a făcut școala profesională. In rest, numai fan Sar unda și-a făcut o casă cu fata spre soare, cu etaj. Casa e ne malul unui rlu, pe malul riu- lul Neagra. Ca să ajungi acasă la Bazarea treci un ctmp cu ierburi abia trezite, cu Izvoare mocnite, cu sălcii melancolice ca niște fete îndrăgostite. Gh. Bazarea tiu mă duce sâ-i văd mal Ihtti casa ți mobila. Ci ca orice gospodar care vrea să-ți arata adevărata carte de vizită mă duce să văd grajdul. Trei vaci aliniate, vițeii, etajul găinilor deasupra cotețului porcului, mai alături scroafa. Canalizare, tehnică făcută cu mină proprie, curățenie lună. Producția de lapte a gospodăriei secretarului U.T.C. din Șaru Dornei bate spre 25 de litri pe zi. In extra sezon. El, Gelu li spun prietenii, e laborant la unitatea de șvaițer din comună. La un kilometru depărtare de casă. Pină la muncă, dimineața, face o formidabilă plimbare ț aerul de munte 11 năvălește In casă, tn toată valea pe care se află casa lui. casa prietenilor lui. casa fratelui, a cumnaților. casele celor pe care li Iubește, cu care a crescut si eu care tră
iește In simplitate. puritate, onestitate. Soția sa. Camelia o cheamă, este, așa zice el. ața susține și ea, casnică. Dar tot el subliniază că soția sa cietlgă cu creșterea animalelor mai mult decit el care e laborant. Arc și ea un plan pe care singură și-l stabilește și care e ambițios: citeva mii de litri de lapte de vacă pe an. In primul trimestru al acestui an, Camelia Bazarea, la cei 20 de ani ai ei, a predat peste 1 500 litri lapte de vacă. E o zi însorită de primăvară, iar gospodăria celor doi tineri mă tace optimist pentru multă vreme. Totul e aranjat, e temeinic. e simplu si frumos, e intr-un fel ca-n felicitările de sărbători, tonifiant, reconfortant, adevărat. Casa Întreagă, ca și grajdul, ca și gardul sint din lemn de brad și miros a rășină. Din podul grajdului dă buzna mireasma de fin de
munte. Cumpăna fintinii adoarme încet. Casă de om gospodar, făcută să tină trei-patru vieți, pentru cei doi care au clădit-o acum, pentru copiii lor. pentru copiii-copiilor lor. Alături altă casă, alt grajd, altă ogradă. Fratele lui Gelu e maistru instructor și e plecat la serviciu. Are 30 de ani și il cheamă Mihai. Soția lui Mihai, Maria (cu același 20 de ani pe umeri șl pe chip) duce gospodăria cu tot. cu cele 6 vite („capete de vite“. cum se zice in partea locului). In 1981 Maria a duș la contract
Șaru Dornei
PALMARESChipul mindriei lor (ca să forțăm nota pentru eă el sint
modești) are alte trăsături. Cu cele 1428 de familii ale sale comuna Șaru Dornei a predat la contractările avute anul trecut 440 tone carne, 27 mii hl lapte, 114 tone cartofi. Scurt. Totul ca dintr-un condei. TJn condei bine apăsat șl bine ținut in mină. Fondul de producție al comunei înseamnă peste 5 200 taurine, peste 1 SOO oi. inai mult de 1 000 de porci. Și totul se realizează cu oameni puțini și de obicei intre două schimburi de industrie, intre două ture la Călimani sau la Dorna.
doi tăurași, unul de 560 kilograme. altul de 500. Peste o mie de kilograme de carne realizate cu mîiniie unei gospodine de 20 de ani. Si casa frumoasă și curată ca un pahar de sărbătoare. Și îngrijirea pășunilor de pe cele 6 ha ale familiei. Și doi copii de crescut, Marllena și Marius,
rușinoși nevoie mare, dar o- braznici in felul lor cit Nic' a lui Ștefan al Petrei din IIu- mulești. De cealaltă parte a casei Bazareilor stau, tot cu casă nouă și tot tineri, ai lui Drancă, a căror biografie e asemănătoare. Tot creșterea vitelor, tot capul de familie încadrat undeva, tot nevasta tinără rămasă cu ale casei si gospodăriei, tot bunăstarea tot seninătatea în fața vieții și sentimentul datoriei că „de ce să nu creștem animale, de ce să nu fim și noi ca moșii și strămoși» noștri ?!“ Numai
casele au orgoliul de a se deosebi, de a fi care de care mai cochetă, mai aranjată. In rest riul Neagra toarce zi și noapte, de ani și ani : cu sunetul lui s-au trezit și !n sunetul lui trăiesc. La fel cum fac și Rodica Țarcă, Genoveva Drancă. Minai Iordache sau Elena Coclrdan. Cu Gelu Bazarea muncește (la roțile de șvaițer) Gheorghe Cojocărea- nu. Șl el si soția sa sint oameni cu retribuții, dar asta nu-l lenevește, nu-i face comozi. Au trei vaci cu lapte, au doi tăurași contractați, au contracte la fin și cartofi. Ce-i face să muncească atita ? O- bișnulnța ! Nu banul, nu in primul rînd banul, ci obișnuința. „O fi mai. frumos in altă parte, zic ei, dar n-am avut curiozitatea să mergem. De aici se vede, în fiecare dimineață, foarte frumos, virful Pietrosul". La fel de sentimentali pot fi si fochistul Ioan Grigoraș și Mariana Grigo- raș care au spre creștere ai folosință 5 capete de vite. Dincolo de sentimente sau tot cu sentimente este așteptat însă un tractor cu lamă pentru nivelări de teren și evenimentul acestei veri — introducerea cositoarei. Altfel la Șaru-Dor- nel și la Neagra Șarului viața decurge fără probleme. Tinerii cresc animale, asta-i definiția. Și nu intîmplător se uită uneori spre virful Pietrosul să vadă dacă nu i-a părăsit. In permanență speră să-și sporească numărul vitelor. Sporirea numărului de vite e legea vieții în Șar. Cînd tinerii din Șar se căsătoresc, părinții îi înzestrează cu vita de sărutată. Și sămința...
0 ÎNDELETNICIRE CE VINE
DIN RĂDĂCINIStăruie doar zgomotul con
tinuu al benzi! de Îmbuteliat care domină orice dialog. De dimineață pină seara secția de imbuteliere a apelor minerale din Dorna Candrenilor merge fără odihnă. Afară. peste drum, sub presiune, un izvor de apă minerală. Sau o conductă spartă. E greu de presupus. O adevărată arteziană a cărei construcție constă din substanțele aflate In apa de Dorna. Un stog poros din cine știe ce minerale constituie o adevărată minune a naturii (să zicem a naturii !). Cei care imbuteliază apa minerală și o trimit in toată țara sint tineri. E fnceput de schimb. Abia veniți de acasă, abia spălațl pe miini dună munca Ia vite vor Începe Ia „Apemin" o altă muncă. Cit de cit ferchezuit! îmbracă halatele de muncitori. Dar, atenție, nu e doar o simplă schimbare de haină, ci o schimbare de statut. Toți, „toți", acesta a cuvintul. eu fost in prima parte a zilei țărani. agricultori, tootehniști. Dumitru Ivan, spre exemplu, are două vaci eu lapte. Acum e niteluș supărat. I-a murit subit o oaie. Pierdere. Se miră că tocmai lui i s-a putut tn- timnia așa ceva. Se va remonta, desigur. Va scoate bani pe lapte. Anul acesta are la contract peste 2 000 de litri, dar a Îndeplinit contractul in doar patru luni. Ișl țină vitele cu lucemă și trifoi. Nivelează terenurile, seamănă gulii. Nu stă cu miinile în jin să-i pice hrană la vite din cer. îi place să tragă la coasă, ii place cind in urma lui muntele râ- mine îndungat. 25 de ani, necăsătorit, bun gospodar, e privit ca om cu zestre. „Ar fi frumos ca toți oamenii din comună să crească vite, să nu-și irosească timpul liber
ți să nu se lase pe-o ureche, adică pe banii care-i tau de la apă minerali Unii aint de părere cu e mal ușor la întreprindere, zice el, dar uită că ocuoindu-se de vite și Îngrijind pămîntul cum trebuie poți avea mulțumiri mult mal mari. Ați văzut vreodată in vreo poză oameni fotografiat» cu animale crescute de el 1 Ați văzut ce mindri sînt ? Ce credeți că degeaba sint atit de mindri Marcel Nedelea, e mult mai tinăr decit Ivan, ere numai 19 ani. dar e omul de bază in gospodăria părinților săi unde crește și îngri
jește împreună cu ei 3 vaci. 11 oi, 3 viței contractați. 2 cai și un minz. E electrician și el, dar îi plac caii, ii place călăria, ii place galopul. Știe multe pentru virsta lui : să mulgă vacile, să clădească finul, să cosească. Anul trecut a obținut 17 tone de fjn. De ce-i plac toate astea 1 Pentru că le face de mic copil, i-au intrat in singe. Cei mai buni prieteni ai lui. de peste munte, sint din Șar, și ei crescători de animale, ii cheamă Ion Amari ei și Măricel Cacina.
Dorna Candrenilor
TOPMai intii cifrele comunei : 528 tone carne, peste 35 mil
bl lapte, 3 709 kg lină, 95 tone cartofi, 1 808 (one fin. Atit a predat prin contracte cu statul, numai anul trecut. comuna Doina Candrenilor — una dintre comunele cete mai mari producătoare de ape minerale din țară. „Cultivatorii" de ape minerale din Dorna Candrenilor cresc peste 6 mii bovine, aproape 3 500 oi, vreo două mii de porci. Există în comună cițiva oameni care sint fruntași in creșterea animatelor, care dau „tonul" și constitute clemente de referință pentru ambiție. Printre ei se altă și Nicolae Rusu, electrician de profesie, secretar al Comitetului comunal Dorna Candrenilor al U.T.C., care cu cele 12 vaci pe care le are e ta „concurență" in clasamentul nostru cu Petru Chipcr, cu Felicia Chiper, Ion Țăranu, Ion Ion liganete, dar mai aleș cu Vasils Ii. Can- drea cu care se măsoară și ca virstă.
Vacile au pentru el nume ca orice ființă pe care o iei iu seamă : Negruța, Galbena, Florica. A făcut școală pro
fesională la Galați, dar nu s-a dus nicăieri cu școala, a venit acasă unde-i cel mai bine. Mai are trei frații și toți țin la animale ; frate-su Adrian locuiește intr-un sat vecin, e strungar de fel, dar continuă să crească animale ; ceilalți doi, Eugen și Emil, sint mereu cu țesala pe vaci și in jurul cailor. Colegă de muncă la „Apemin", colegă de muncă pentru toți tinerii acestui reportaj e Floarea Șt. Candrca cu tot optimismul ei. cu pofta ei de viață, cu puterea ei de a fi in aceeași zl și țărancă și
muncitoare. Floarea locuiește împreuna cu mama el, e pe cale de a se căsători, viitorul ei soț lucrează la Brașov ca mecanic auto și va veni, țum e și firesc, la Dorna Candrenilor unde va fi, ca și Floarea, muncitor și crescător de animale. Nici Floarea nu așteaptă ca muntele să-i facă rost singur de hrană pentru vite. Ea a supralnsămln'at pășunile și a semănat gulii care, se pare, merg bine la munte. Ar mal fi nevoie de Încă ceva furaje, de ceva concentrate care nu se găsesc nici în găleata de apă (minerală), nici in finul înmiresmat de mume. Știți după ce deosebește Floarea un îngrijitor „cu stofă" de unul de ocazie : un Îngrijitor adevărat nu bate niciodată animalele. E de notat că Floarea Candrea din Can- dreni are 3 vite mari cu cel puțin 1 500 litri lapte de fiecare pe -ontract, are o ju- nincă, deci Încă o vacă pentru lapte la anul, are doi tăurași contractați. Oameni care lucrează la bandă și totuși cresc și animale. Oameni care Învață șt au meserii bune, dar nu uită ocupația care le vine dih rădăcini. Oameni care sint tot una cu continuitatea și cu speranța. Și ale căror sentimente față de o străveche ocupație nu pot fi nici puse Ia Îndoială și nici comentate.
LOCUL DE UNDE SE VEDE 0 BUNĂ PARTE DIN LUME
Medieul Ion Toncean e secretarul comitetului comuna! Panaci al U.T.C. și are obișnuința de a fi mereu pe teren. Fie chemat de cine știe ce urgență medicală, fie chemat de treburile organizației. Deși terenul e cum e. adică așa cum e la munte, cu drumuri pieptișe. eu case pierdute pe cine știe ce coclauri, doctorul se ajută eu o Dacie care se arată a fi mat rezistentă decit orice bidiviu hir- șit de munte și zile aspre. Doctorul iși cunoaște comuna ca pe propria-i viață. Ne spune că sint în comună cițiva oameni mai in virstă care au vite multe, șituatie la care rîvnesc multi, inclusiv cel tineri. A- ceștî oameni care țin vite multe șl muncesc tot anul cu indărătnicie se numesc Dumitru Lungu (14 capete de vite), Nicolae Barol (16 capete de vite). Vasile T. Anichitei cu 12 bovtne. Roiu Paștinaru Victor cu vreo 10 (unii nu zic vile sau bovine, ci zic pur și simplu „bucăți"). Dintre cei tineri care calcă pe urmele virstnicilor ne sint aduși la cunoștință Vasile Negrea, cu 13 bucăți și Petru Apopi Paștinaru cu 11. Cam așa încep pretențiile de la viață ale celor aproape 150 de oameni tineri din frumoasa comună Pa- naci, comună aflată la marginea județului Suceava. Cu toate că e mică in privința populației, așezarea se întinde pe suprafață mare, avind pămint destul și o grămadă de cătune ce dau probleme nu numai doctorului Toncean, ci și celor de la primărie care pină să ajungă la vreo casă pc vreun virf de munte pot foarte
bine să dea nas in nas cv ursul. Cătunele se numesc Co- verca, Păltiniș. Drăgoiasa, Glodu. Catrinari. Dacă e vreo acțiune a U.T.C. sau un bal, care tot acțiune a comitetului comunal al U.T.C. este, se scrie frumos un afiș cit mai atractiv și se lipește cu încredere pe ușa căminului cultural care e la drumul mare, sau pe peretele magazinului universal
puțin prinsă de un freamăt a- tunci cind spune că zestrea lor de pornire in gospodărie începe cu două vaci și trei viței (numai), că restul animalelor ar fi ale bunicii, că ea îngrijește de toate (bunica e ba- trînâ), că vrea, și acesta e un Kind de nedespărțit al ei, sa aibă mai multe vite decit bunica, și asta nu la 70 de ani, ci acolea in cițiva ani. Dorin
Panaci
CIFRE DE ACREDITAREComuna Panaci urcă spre creierii munților. Sub scin-
teierca zăpezilor dc pe virful Pietrosul, pc pășunile acestei comune „se călătoresc" citu-i vara dc lungă mai mult dc 3 908 de cornute mari, aproape o mic de oi, 279 de cai. Comună mică acest Panaci. cu numai 800 de gospodării, dar eu pretenții mari dc Ia anul 1982 cind va preda la contractele încheiate cu statul peste 18 mii hl lapte. 332 tone came, 06 mii ouă. 960 tone fin.
și se așteaptă Ou deplină răbdare. Despre activitatea obștească într-o comună atit de răsfirată, într-o comună in care între o casă și alta poate fi si un hectar de pădure, o fîneață și o prăpastie, poate vorbi, din proprie experiență Margareta Vărvărescu, cea care acum e numai „casnică", a- dică îngrijește de o gospodărie în care dau muget dimineața nu mai puțin de 12 vite (cu mic cu mare). Familistă de numai vreo 6 luni — soțul, Vlorel Vărvârescu fost muncitor in pădure, acum cursant la școala de tractoriști de la Vatra Dornei — Margareta e
ță la care subscrie tn tot timpul său liber și Viorel Vărvă- rescu. Bunica. EUsabeta Ba- roi, tine să-și laude nepoata spunind că aceasta poate să cosească mai ceva ca un bărbat. că tot finul pentru cele 12 vite II cosește Margaretă, că Margareta mulge singură 10 vaci bune de lapte, că Margareta a făcut și garduri, că anul acesta au de îngrijit 4 viței mici ctt niște căprioare. Margaretei îi place măi ales primăvara cind vine vremea să tesale muntele, adică să facă muntele curat din virf șl pinf: la poale. Altfel producția de lapte a microfermci tinerei fa
milii Vărvărescu e plină de promisiuni dacă luăm in calcul si rezultatele de anul trecut (aproape 10 mii litri lapte la contract, tot la oontract fiind predați și 3 tăurași, o junincă și un porc. Familia Vărvărescu a spus un ..Da" din toată inima pentru marile răspunderi ale satului contemporan. Asta trebuie să însemne și casă de piatră pentru doi oameni care cu miinile lor zidesc pe mai departe o tradiție. Tradiție pe care o înnoadă și Genoveva Lungu, cea care ișî are casa pe alt munte, atit de departe incit nici cu trompeta nu se aude de la Margareta la Genoveva, Genoveva îngrijește de vite, iar în ferestrele de timp liber împletește lină. „Pe pășunea de vară e un ocol larg ce se încheie In jurul u- nor brazi mari și prietenoși. Acolo slau vacile toată vara fie că e cald, fie că e vreme rea. De pe fereastra casei mele se văd Buhociul, Dealul Verde, Dealul Vînăt, Dealul Piriu- lui Negru. O bună parte din lume". Genoveva Lungu are o vacă neagră și 3 vaci „roșu cu a!b“ și e convinsă că pe fereastra casei ei. din virful muntelui ei se vede o „bună parte din lume". Frumoasă convingere. Și. s-ar putea ca și pe geamul caselor Iul Gavril V. Niculiță, Ion D. Apetrel. loan A. Bordei și Maria Bordei, Vasile Roșu sau Dumitru Filimon să se vadă o altă bună bucată de lume. Altfel n-ar sta ei atit de tineri, de liniștiți și de plini de senin sufletesc a- colo la izvoarele laptelui, in Jocul unde Calea Lactee se in- tilneste cu rouă din iarbă.
UN SENTIMENTDE NOBLEȚE
Tinerețea își spune cuvintul ci, întotdeauna generos, Întotdeauna demn într-o zonă de mare tradiție a zootehniei noastre. Intr-o zonă de putere a zootehniei noastre. In bazinul Domelor trăiesc sute de tineri a căror viață, a căror tinerețe de fapt arde la focul unei pasiuni ce vine parcă din adincuri. A crește vite cu un sentiment înalt și curat de noblețe nu-i o stare de oriunde, dar in Dorno e stare de toată ziua de multe și bune sute dc ani. Nu-i ușor să alegi intre fabrica mecanizată de cherestea sau mobilă și turma dc vite de acasă. Tentația celor opt ore de program și apoi „liber" e mare, e cit buimăceala virstei adolescentine, dar virstă trece și tinerețea intră in albia ei firească, in rosturile ei care in Borna țin de a da stemă de floare nouă unei îndeletniciri cu nebănuite satisfacții, identificată deseori cu veșnicia, cu lucrul făcut să dureze, cu ceea-oe-nu-trădcază-țJ-nu-mințc-niciodată, cu ceea ce (sau cele) ce nu pot ti dobori te de nici o furtună, eu ceea ce e sinonimă cu starea dc adevărat gospodar, de om care-și știe prea binC mersul. In Dorna tinerețea, după cum ați ți văzut, nu e o stare ce se demonstrează, ci o stare ce se face odată cu anotimpurile, cu Creșterea și tăierea ierburilor, cu o casă nouă, cu un plus de Civilizație, cu tot ce înseamnă civilizație. Și totul mcrgînd pc șenila zootehniei, pe masivitatea acestei îndeletniciri in care tinerețea dă adevărată măsură.
Pagină realizată dc EUGEN MtnAE8CU
r
SÎMBĂTĂ 22 MAI 1982„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 5
în Editura politică a apărut volumul O CAMPANIE AGRICOLĂ CONTINUĂ!„Din gîndirea filozofică
a președintelui României54 NICOLAE CEAUSESCU
Dialectica edificării societății socialiste multilateral dezvoltate
FURAJELE ȘI ZOOTEHNIApreocupări cotidiene pe agenda
AGENDALa Timișoara s-a desfășurat,
vineri, colocviul „Muzicienii români și pacea", organizat de Comitetul județean Timiș pentru cultură și educație socialistă, in colaborare cu Uniunea compozitorilor. Conservatorul „Ciprian Porumbescu", Colegiul criticilor muzicali din Asociația oamenilor de teatru și muzică.
în telegrama adresată cu acest prilej tovarășului NICOLAF. CF.AUSESCU, secretar generai ■ 1 Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, de partlcipanții la colocviu, se spune : împreună cu toți cetățenii țării — români, maghiari, germani, sirbl și de alte naționalități — compozitorii. muzicologii, interprețil, toți muzicienii aprobă întru totul șl sprijină cu întreaga lor ființă politica internă și externă a partidului șl statului nostru, se bucură sincer că, datorită strălucitelor dumneavoastră inițiative de pace, România socialistă și-a cucerit un imens prestigiu internațional. în climatul propice creat de partidul și statul nostru progresului multilateral al artei, muzica romanească cunoaște o înflorire fără 'precedent, adueîndu-și, prin Mijloacele sale specifice, o contribuție tot mai importantă la îmbogățirea patrimoniului nostru spiritual, la opera de educare și formare socialistă a omului nou, cu o conștiință înaintată, participant conștient la edificarea socialismului și comunismului.
Vă asigurăm, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușeacu, că. în spiritul orientărilor pe care le-ați dat artelor românești și al tradițiilor celor mai elevate de care dispune muzica noastră, vom ridica pe noi trepte activitatea de creație șl educație muzicală, inspirindu-ne din grandioasa
epopee a construcției socialiste, din viața plină de avint creator a poporului nostru.
Prin Decret prezidențial tovarășul Dumitru Aninoiu a fost numit in calitate de ambasador, delegat permanent al Republicii Socialiste România pe lingă Organizația Națiunilor Unite pentru educație, știință și cultură, în locul tovarășului Corneliu Măneacu.
Ambasadorul Republicii Populare Bulgaria la București, Todor Stoicev, a oferit, vineri la amiază, un cocteil cu ocazia a- propiatei Zile a învățămintului și culturii bulgare, a scrierii slavone.
Au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Consiliului Culturii și Educației Socialiste, Ministerului Educației și învățămintului, ai altor instituții centrale. Au fost prezenți, de asemenea, membri ai corpului diplomatic.
Cu prilejul Zilei naționale a Republicii Democratice Sudan, vineri după-amiază a avut loc în Capitală o manifestare culturală, organizată de Institutul român pentru relațiile culturale cu străinătatea, în cadrul căreia ziaristul Constantin Oprică a împărtășit impresii de călătorie din Sudan.
Au participat membri ai conducerii I.R.R.C.S. și Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia șl Africa, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, oameni de artă și cultură, un numeros public.
Au fost prezenți Isam El Dtn Hassan, ambasadorul Sudanului la Bucruești, și membri ai ambasadei.
NOUL MERS AL TRENURILOR SI AUTOBUZELOR
După cum sîntem informați de Ministerul Transporturilor șl Telecomunicațiilor, duminică 23 mai, la ora zero, intră în vigoare noul mers al trenurilor de călători și marfă. Pentru buna informare a publicului călător, organele de resort au editat o nouă broșură a „Mersului trenurilor", lucrare intocmltă pe baza necesităților actuale ale economiei noastre naționale și a solicitărilor și propunerilor venite din partea publicului călător.
De notat că, printre măsurile adoptate pentru o bună desfășurare a traficului feroviar și sporirii vitezei de circulație, se numără și cea de extindere a transportului de călători pe încă 146 km linie recent electrificată, respectiv pe distanțele Copșa- Mică — Tefuș — Coșlariu; Pașcani — Suceava nord; Brăila — Galați. Astfel, aproximativ 37 la sută din volumul traficului de călători va fi preluat de locomotivele electrice, 34 la Bută va fi efectuat cu locomotive Diesel e- lectrice, 24 la sută cu locomotive Diesel hidraulice și 5 la sută cu automotoare.
în ceea ce privește trenurile de persoane și cursele muncitorești de interes general, pînă la 100 km, ele vor reprezenta 65 la sută din totalul traficului. Restul de 35 Ia sută vor fi trenuri accelerate și rapide, programate pe distanțe lungi din traficul intern și internațional.
Măsuri speciale privesc și sezonul estival, in care capacitatea de transport pe calea ferată va fi sporită în mod corespunzător. Numai pentru litoralul Mării Negre, de pildă, sînt prevăzute 25 de perechi de trenuri de călători, care fac legătura dintre București, sau unele centre mari urbane, cu orașul Constanța și stațiunile marine.
*Tot la data de 23 mai a.c. in
tră in vigoare șl nou! mers al autobuzelor I.T.A. După cum ne comunică Centrala transporturilor auto, la redactarea noilor grafice s-a avut in vedere utilizarea rațională a parcului auto,
în raport direct cu necesitățile și solicitările de trafic ale publicului călător.
Broșurile cuprinztnd noile grafice de circulație a trenurilor și autobuzelor I.T.A. au fost puse în vînzare Ia agențiile C.F.R. și, respectiv, in autogările I.T.A.
SPORT• IN PENULTIMA rl a tur
neului internațional de polo pe apă de la Tbilisi, echipa României a obținut o nouă victorie, învingind cu 14—13 (2—4, 2—3. 3—3, 7—3) lidera de pină atunci a clasamentului, formația Spaniei. Punctul decisiv a fost marcat de golgeterul turneului (26 goluri pină in prezent), ti- nărul poloist român Vlad Hagiu (19 ani), in ultima secundă de Joc. Agenția T.A.S.S. remarcă jocul excelent al selecționatei române in ultima repriză. cind a răsturnat un rezultat ce părea imposibil de remontat.
Alte rezultate : U.R.S.S. — Olanda 9—6 ; Selecționata studențească a U.R.S.S. — Cuba 14—7.
In clasament, înaintea ultimei etape, pe primul loc se află reprezentativele României și U.R.S.S., eu cite 10 puncte, urmate de Spania — 9 puncte.
• ETAPA A 10-A. Frankfurt Pe Oder — Neubrandenburg (108 km), cea mai lungă a actualei ediții a ..Cursei Păcii", a revenit rutierului Olaf Ludwig (ft. D. Germană), care obține a treia victorie de etapă, după ce tot el ciștigase. la Fraga, prologul contracronometru. Cu timpul învingătorului, 4 h 39’57”, a fost cronometrat și primul pluton, unde se aflau și cicliștii romani Cornel Nicolae (locul 10), Ionel Gancea, Traian Sirbu, Mircea Romașcanu și Constantin Paraschlv.
NADIA COMANECIde vorba cu cititorii
Citeam, deunăzi, rubrica lui George Mihalți și mă amuzam teribil că o prietenă de-a sa ii spunea ceva de genul „imi place rubrica ta și mai ales rubrica Nadiei Culmea e altceva si anume că. în urmă cu vreo două săptămini, primisem și eu o scri- kOare — de data aceasta anonimă —. in care mi se spunea : „Rubrica ta c atît de interesantă și de veselă, incit seamănă ca două picături de apă cu a lui George Mihăiță. Care e cea mai interesantă și cca mai veselă!”. Șt. ca triunghiul să sc închidă. Octavian Ur- sulescu. pe care l-am intiinit zilele trecute și care mi-a promis că imi va Înregistra clteva casete cu ultimele noutăți discografice, mi-a arătat o scrisoare in cure un corespondent li spunea că rubrica Iul, „Top T". e pe locul intii în topul rubricilor de divertisment ale ziarului, fiind urmată de rubrica mea și rubrica lui George ! Ar mal rămine doar rubrica lui M. Nedelciu și... carnetul rutier, de joia, pentru ca topul ziarului să fie complet. Cel mai important, însă, e că ziarul nostru, al tinerilor, se citește, că toate rubricile plac la fel de mult — sau, mă rog, una mai mult ca alta că, la chioșcurile de difuzarea presei, cei care solicită cotidianul nostru nu prea au sorți de izbîndă '.
Șl-acum, incep corespondența de astăzi cu o scrisoare primită mai demult, de la Toni Rusănescu, din Roșiori. Toni îmi scrie : „Mlrcca Lueescu a fost primit la cîrma echipei naționale cu maro încredere și speranță de iubitorii de fotbaL Ziariștii l-au primit chiar cu surle și trompete, dar abia • terminat omul de arat ogorul șl a început să semene samință, că au și inceput loviturile sub centură. Cred că Mircea Lucescu are nevoie, in primul rind. de un climat adecvat, de liniște și de încredere deplină, pentru a putea dovedi că este capabil, cum și este, de fapt. Cine se grăbește
de lucru aReallzareo indicatorilor de producție în
zootehnie, avind ca expresie finala îndeplinirea planului de livrări la fondul de stat a cantităților prevăzute în contracte, trebuie să constituie una din principalele preocupări ale crescătorilor de animale. Aceasta, deoarece, pe lîngă importanța economică la nivel național a asigurării cu produse de acest gen pentru aprovizionarea cu materii prime a industriilor pre
crescătorilorlucrătoare și a populației cu bunuri de consum, livrările ritmice și la valoarea cantităților prevăzute in contractele la fondul de stat reorezintă o modalitate gospodărească și eficientă de valorificare a muncii depuse în unitățile agricole, prin fondurile financiare ce revin la producător, necesare reluării și amplificării proceselor de producție. Această relație economică se fundamentează însă in primul rind prin ac-
Cămările ierniise umplu încă de pe acumDintre unitățile agricole vrîn-
cene, cooperativa din Ciorăști se situează de câțiva ani buni pe primele locuri la nivelul județului Vrancea șl chiar al țării pe linia producțiilor obținute la porumb, grîu, alte culturi de cimp. Obiectivul analizei noastre întreprinse Ia Ciorăști l-a constituit insă, de data aceasta, stadiul realizării sarcinilor de plan in zootehnie. Tema propusă a surprins, s-o recunoaștem, conducerea unității. Pentru că și Rădutu Chiriac, președintele cooperativei, și Nicolae Negru, contabilul șef, nu sint deloc mulțumiți cu ceea ce se întimplă în sectorul zootehnic. Motivul ? Realizarea planului pe primele 4 luni : viței — procent 100 la sută: purcei — plan 1 050, realizat 700 ; lapte vacă — plan 650 hi, realizat 560 hl. Valoarea livrărilor la fondul de stat scade și mal simțitor : lapte vacă — plan 480 hl, livrat 310 ; came bovină — plan 100 tone, livrat 85: came porcine — plan 600 tone, livrat 400 șl came ovine — plan 20 tone, nu s-a livrat nimic.
Cauzele ? Interlocutor — un tînăr. Dumitru Vasile, șeful fermei bovine. Ora 14,30. începe să prindă contur primul siloz din jueernă și secară. O formație alcătuită din 12 cooperatori acționează la descărcat și așezat in siloz. „Trebuie să fiu prezent în permanență în acest punct de lucru, ne declară fermierul. Cum plec, cum nu mai iese nimic ca lumea. în primul rind tasatul, o lucrare de care depinde nu numai starea silozului. cit mai ales calitatea furajelor și ca atare asigurarea realizării producțiilor planificate". Insistăm în continuare, căutind să aflăm ce se întimplă pe terenurile eliberate. Dar numai a doua zi se va intra cu plugurile și semănătorile. Deci...
E o vorbă : ce poți face azi, nu lăsa pe miine, mai ales cind ești pățit de atîtea ori. Continuăm investigațiile noastre la
grajduri. Revenind la cifre, ne-am oprit la producția de lapte. Deci, din planul de livrări de 480 hl, nu s-au realizat decit 310. Cauzele? Dumitru Vasile e temeinic documentat, în primul rind (aceleași !) furaje. Ce consecințe are o furajare necorespunzâtoare ? Să detaliem. Fătărilc neeșalonate care apar datorită furajării în salturi. în luna decembrie s-a creat un gol in furajare care a afectat serios montele. în mai iunie, iulie cind se montează cele mai multe vaci urmează, evident, un virf de fătări. Dacă loturile matcă ar fi furajate constant, rațional șl in lunile februarie-martie. fătările s-ar Înscrie in grafice și nu s-ar mai înregistra avalanșa din lunile următoare. Pentru a rezolva a- ceastă problemă, de o importanță deosebită este crearea unui stoc de furaje bogat nutritive, care să fie rulat in funcție de necesitățile curente. De ce nu pot fi asigurate aceste resurse de hrană ? Anul trecut, cooperativa a avut cultivată o suprafață de 20 ha cu lucemă pentru sămînță. Producția realizată a fost predată la centrul de specialitate din Brăila. în acest an. conform noilor vederi pe linia extinderii turilor furajere, la Ciorăști trebuiau să fie semănate cu cern! 180 ha, dar nu s-au semănat decit 20 din lipsă sămînță. Așadar o unitate produce sămînță nu poate onoreze sarcinile tocmai lipsă de materiale realizate pe plan local. Direcția agricolă a județului nu are cum să argumenteze această situație paradoxală. Pentru a echilibra cit de cit balanța, cooperativa s-a împrumutat de ceva sămințâ de la vecinii lor din Bălești, reușind să mai insămințeze încă 30 ha. Rămîne insă o restanță de 130 ha...
Nu este insă singura problemă a bazei furajere, pentru că alte 50 ha cultivate cu lucernă,
preclu
lu-de... care să-și
din
In clasamentul general individual conduce Zagretdinov (U.R.S.S.), urinat de (U.R.S.S.) — la 16’’.(R.D.G.) — la 29", (R.D.G.) — la 29”,(U.R.S.S.) — la 30”. i chiv ocupă locul 12. Mircea Romașcnau — la 2’38”, -locul 30, la 7*22 ”. în clasamentul pe echipe se menține lideră selecționata R. D. Germane.
Sun Barth
Loetzsch Miscenko
C. Paras- la 1’01”,
■ locul 16, șt Traian Sirbu —
MERIDIANFormația României este situată pe locul A.
Astăzi, se desfășoară penultima etapă, a 11-a, contracrvno- metru individual, pe 31 km, la Neubrandenburg, o probă extrem de dificilă, care va produce mari schimbări in clasamente, favoriți fiind cicliștii din R. D. Germană, Polonia, Franța și Cehoslovacia.
* IN penultima zi a competiției internaționale masculine de volei de la Berlin, selecționata României a întrecut cu scorul de 3—0 (15—4, 15—2, 15—11) prima reprezentativă a R. D. Germane.
Alte rezultate :R.P.D. Coreeană — R.D. Germană (B) 3—2 (15—12, 9—15, 15—10, 12—15,
de animalețiunile constante ce trebuie desfășurate în unități privind asigurarea furajelor și o bună îngrijire a animalelor. In caî contrar efectele sint negative, otit in balanța economică o producătorilor cit și Io livrările către fondul de stat. O demonstrează și cele două relatări ale reporterilor noștri din unele unități agricole ale județelor VRANCEA și SUCEAVA, zone cu bogată tradiție și pondere însemnată în zootehnie.
de exploa-ajimse Ia al 5*lea an tare, au fost în noiembrie pă- șunate intensiv de 1 000 de ber- becuți, Pășunatul prelungit a depreciat aproape in totalitate cultura, după cum afirma Dumitru Vasile. în urma verificărilor făcute, s-a hotărît să se întoarcă cultura și să se semene cu porumb. Dar timpul trece, vine vara și vorbele nu ajung să acopere necazurile. O altă cauză in nerealizarea producțiilor planificate o constituie și dotările necorespunzâ- toare ale grajdurilor, organizarea întregului proces de muncă. De pildă, în noiembrie anul trecut, vremea nefavorabilă i-a surprins Pe lucrătorii din sectorul tineret ovin pe ..picior greșit". Aproape o lună de zile n-au avut lumină și nici apă in grajduri. A fost nevoie să se transporte apa cu cisternele de
la mare distantă. Dacă din cele 20 tone carne tineret ovin destinată în exclusivitate exportului nu s-a reușit să sc livreze nimic, cauza ține deci de îngrijire și bineînțeles, de lipsa furajelor concentrate. Primind doar o cantitate insuficientă, cooperatorii n-au putut asigura greutatea ..stas" prevăzută, așa că și acum, în mai, tineretul ovin așteaptă...
în spiritul recentelor măsuri privind dezvoltarea acestui important sector al agriculturii se cuvin întreprinse la Ciorăști o serie de măsuri care să conducă la înscrierea zootehniei pe linia indicatorilor de plan. Or, pentru a se putea ajunge aici, este nevoie în primul rind de acumularea unul stoc de furaje corespunzător.
DUMITRU ION DINCA
0 relație în mod firescdirectă
Una din preocupările principale ale acestor zile pentru lucrătorii ogoarelor sucevene o constituie respectarea ritmului de recoltare a furajelor. Cu rezultate bune se înscriu unitățile agricole din consiliile unice Todirești și Ciprian Poriimbes- cu. Ritmul susținut și calitatea lucrărilor dovedesc pe de o parte buna organizare a echipelor de lucru, iar pe de alta hărnicia localnicilor. Astfel mecanizatorii. cooperatorii șl specialiștii din C.U.A.S.C. Ciprian Porumbescu acționează intens pentru recoltarea furajelor, pe suprafața de 770 ha cu plante de nutreț : porumb siloz, sfeclă șl gulii furajere, borceag și ovăz masă verde. Acest fapt a condus la o creștere a producției de lapte, Concretizîndu-se într-o cantitate de 7 000 litri lapte livrați suplimentar în aceste zile către fondul de stat la A.E.I. Măzămești. „Toată baza furajeră — ne spune tovarășul Constantin Mănăstireanu. președintele C.U.A.S.C. Ciprian Porumbescu, o asigurăm din resurse proprii, iar întreaga su-
recoltată meeani- combine AF 22, 18 combine E 28 și 32
au intrat In asemenea, pe cele
prefață este zat. Cele 22 cositori și 3 de mecanizatori cimp. De ....1 042 ha de pajiști s-a intrat la pășunat cu tot efectivul și de oi“. Pe tarlaua ceaua", mecanizatorii Gheorghe, Dumitrescu .Boca Ilie și pe tarlaua „Drago- sar". Brădătan Constantin, Scro- peanu Pavel se aflau in primele rinduri. Faptul că I.A.S. Ili- sești a obținut locul intii pe țară între crescătorii de vaci cu lapte constituie pentru toți mecanizatorii suceveni un imbold.
în fermele vegetală a C.U.A.S.C. Ciprian Porumbescu recoltarea se face eu grijă deosebită pentru a nu se denrecla plantele de nutreț. Așa cum ne spuneau Buzdugan Vasile, KIș Radu și Rîpan Emillan asigurarea unităților nutritive și a cantităților planificate pentru insilozare constituie comandamente ce mobilizează la acce* Jerarea ritmului la recoltat.
de vaci „Bălft-
Cucu lvan fS
C. BORDEIANU
Revedere
15—9) ; Bulgaria — Cuba 3—1 (7—15, 15—8, 15—2, 15—4).
în clasament conduce echipa Bulgariei, cu 8 puncte urmată de formațiile României, R.D. Germane — cu cile 7 puncte. Cubei șl R.P.D. Coreene — cu cite 5 puncte.• LA SFlRȘITUL vizitei pe
care a intreprins-o la Moscova, Peter Uberroth, președintele Comitetului de Organizare a Jocurilor Olimpice de la LoS Angeles, din 1981, a participat la o conferință de presă, in cadrul căreia a arătat că în timpul șederii in capitala sovietică a avut convorbiri cu Serghci Pavlov, președintele Comitetului Olimpic din U.R.S.S., precum și in- tilniri cu reprezentanți ai mișcării sportive sovietice, care au constituit „începutul unor contacte bune, prietenești". De a- semenea. P, Uberroth a declarat că la Olimpiada de Ia Los Angeles, delegația U.R.S.S. va fi cea mai numeroasă, lucru explicabil, pentru că in Uniunea Sovietică mișcarea sportivă este foarte puternică.
La sfirșitul vizitei a fost dat publicității un comunicat in care sc subliniază „dorința celor două părți de a contribui la dezvoltarea mișcării olimpice, a activității sportive internaționale". Foto : VASILE RANGA
aziINF ORMATII-NOTE-SAH-FILATELIE-UMOR INSEMNARI-MUZICA-JOCURI-EPIGRAME
LA CLUBURILE TINERETULUI• La Clubul C.F.R. Bacău. Comitetul județean U.T.C. or
ganizează faza județeană a Festivalului de muzică și poezie tifiără „Primăvara tinerelor talente". • In orașul Vlăhița se desfășoară miine Festivalul narciselor. 0 La Biblioteca tineretului se vernisează expoziția de grafică „Personalități culturale bucureștene", a celebrului umorist Alexandru Clen- ciu. • Ateneul tineretului. Titan-club, Telinic-club, Ecran- club. Universal club, găzduiesc, incepind de azi, expoziții de pictură, artă fotografică, afiș, sculptură. 0 Seri cultural-dle- tractive, carnavaluri sint programate la toate cluburile tineretului 0 Tinerii sectorului U.T.C. I.T.B. organizează o vizită tematică la Muzeul militar central cu tema : „Lupta poporului român pentru independență".
„TINEREȚEA PATRIEI4
Din cei peste 250 de participant! la concursul de creație literară „Tinerețea patriei". organizat de Comitetul de cultură și educație socialistă al municipiului București, juriul, alcătuit din scriitori, redactori de la publicațiile literare șl centrale, a desemnat ciștigătorii. in ordine pe următorii : Constanța Iorga (premiul I). Rozalia Andrei, Kodica Mandi, Gh. Oliță Verona. Petre Miliai Sacu (premiul II), Costcl Măgură. Tică Ion Iacob. Alexandru Doboș (premiul III)— poezie ; Lelia Munteanu, Nicolae Stelea (premiul I), Radu Cange. Dan Sandu, A- drfana Vlșoiu (premiul II), Ioan Cernăuți (premiul III)— proză ; George Arădeanu, Georgcta Smochină (literatură pentru copii) ; Cheroiu Gabriel, Mariana Devesel
(premiile revistei Luceafărul) ; Mariana Staneiu (premiul „Scinteil tineretului") ; Octavian Berindei (premiul revistei Sâptămina).
IdilăFoto : GABRIEL LEANCU
„COMEFIN"Vinari, la sediul Facultății
de mecanică a Institutului politehnic din București a Început prima Conferință națională de mecanică fină — COMEFIN. Cuvintu! de deschidere a fost rostit de către decanul facultății de mecanică, prof. dr. ing. Andrei Manele. care a salutat acest important eveniment științific cit și inițiativa de a reuni într-o sesiune de comunicări științifice preocupările din cel mai dinamic domeniu al
economiei naționale. Sesiunea de comunicări științifice, pe trei secții respectiv „Elemente constructive pentru mecanică fină, automate de control și roboți industriali*. „Aparate optice, mijloace de măsurare-metrologie. aparatură biomedicală" și „Echi* pamente pentru prelucrarea datelor și hidropneumatico de automatizări, tehnologia micromecanicii", cuprinde un număr de 132 comunicări științifice din întreaga țară.
Caligrafii de buzunarPASIUNE ȘI RIGOARE ȘTIINȚIFICĂ
Za» Arcadia — județul Cluj — intr-un castel mauro- blzantin (se pare, unul dintre putinele din tară), situat in mijlocul unui pare natural admirabil. ișt desfășoară activitatea un ti- năr colectiv de cercetare. Stațiunea de cercetări aparține Facultății de geo- grafie-geologie a Universității clujene. Acest colectiv, format in exclusivitate din tineri, are la indemină un cimp larg de investigație. După cum am aflat de la ptof. univ. Dumitru I. Roșea, de la facultatea clujeană amintită, cercetătorii de la Arcadia fac parte din colective științifice care au In studiu teme de amploare, dar, in același timp, și teme proprii de cercetare. Valoarea contractelor și a
convențiilor de colaborare cu întreprinderi, ferme, școli etc. se ridică la sume considerabile.
Biologii stațiunii desfășoară interesante cercetări privind stimularea producției la vermit de mătase de dud, stejar și ricin și îmbunătățirea calității acesteia, in colaborare cu Institutul de cercetări textile București, Filatura de mătase naturală Lugoj și cu sprijinul Comisiei centrale pentru producție și cercetare sericicolă.
tn cadrul unui contract al catedrei de geografie fizică a facultății de profil, care are drept obiect cartarea județului Cluj, geografului stațiunii i-a revenit cartarea proceselor de versant și eroziunea solului in bazi
nul riului Vad. In același timp, continuă cercetarea proceselor de versanți și eroziunea solului de la Salva la Be- clean. S-au cartat deja bazinele Șieu- lui. Budacului, Bistriței, Lipșei, Someșului Mare.
Preocupările tinerilor cercetători de aici acoperi, desigur, o arie mai largă de probleme. Numeroase lucrări publicate in reviste de specialitate, comunicări susținute la diferite reuniuni științifice concretizează eforturile de pină acum, incepind din 1965, cind s-a înființat stațiunea. O vizită in laboratoarele stațiunii, In timpurile er- perimentale, In parcul dendrologic, iți dczvălu'e o imagine riguroasă, specific universitară, a intregii activități desfășurate aici. (Delia Rus).
SĂ COLORĂM
să-i conteste capacitatea ii dorește răul nu numai lui, ci mal ales fotbalului românesc...". Sint perfect de acord cu tine. Toni, și am început cu pasajul din scrisoarea ta pentru a-i putea felicita șl eu pe fotbaliștii noștri după turneul din care s-au întors acasă • Mircea Bota : Intr-adevăr, tinerii noștri judoka au fost strălucitori, in frunte, bineînțeles, cu campionul european Mircea Frâțlcă. Eu n-am spus că fac Judo, ci că mi-ar fi plăcut să practic acest sport, care dispune de campionate europene și mondiale și pentru fete 0 Sanda Bratu: „Naționalele" de gimnastică sînt programate la începutul lunii viitoare, la Constanța. Voi fi acolo, bineînțeles, după cum am mai anunțat 0 Stela Prundea : Uite, ia o colecție de gumă de mestecat nu m-am gîndlt- Dar. cum niciodată nu e prea tlrziu, probabil că am s-o tac și pe asta, mai ales că sint mare amatoare... • Vera Sturzu : Nu sint prea la curent eu lumea canotajului nostru dar. din cite am aflat, favorita ta. Adriana Chelariu. a avut o perioadă de spitalizare, depășită acum, ceea ce înseamnă că, in curind, va reveni pe pistele do apă. Ii urez, alături de tine, mult succes ’ • Angela Țimpu : Sint convinsă că vei găsi repede foarte mulți prieteni, cu atît mai mult cu cit ești specialistă în modă. Public, deci, adresa ta cu multă plăcere : str. Dumbrava Ro«ie nr. 5, Bacău cod. 5 500 0 Ion Prodca: Cred că un răspuns avizat poți primi de la conducerea revistei „Viața militară". Adreseazâ-te, deci, respectivei publicații • Gabriel Ion Stoica : Bănuiesc că, de la ultima ta epistolă, in care îmi comunicai că ai primit 263 de scrisori, numărul acestora a crescut vertiginos. Ideea cu clubul ..Nadia Comăneci", infilnțat în comuna Tudor Vladimirescu, din județul Galați, mă flatează, firește, și promit că voi veni in vizită la, voi. Pină atunci, insă, mult succes elevelor tale ! • Cristina Bălănescu : Elementul despre care îmi scrii e chiar... elementul Korbut ! Oricum. îți mulțumesc că te-ai gîndlt să-mi oferi un element nou. pentru a mă ajuta. Scrie-mi mai des ! • Nicolae Matache : „Cu cine ții, Nadia, între Dinamo și Universitatea Craiova și care ți se pare cel mal bun Fotbalist dinamovisi in momentul de față 7". Păi. între Dinamo și Craiova, țin cu... Steaua și Sportul studențesc, Iar In privința celui mai bun fotbalist dlnamovlst. cred că, de departe, el rămine Dudu Georgescu. N-o spun eu, ci cele două ghete de aur ale sale • Euridicc (?!?> : Mă pui la grea încercare, pentru că nu știu ce sfat să-ți dau. La noi nu există o școală pentru acrobați de circ, de cele mai multe ori ei fiind aleși dintre foștii gimnaști. Dacă n-af făcut, insă, nici gimnastică, cred că e foarte complicat să te apropii de acest do
meniu greu și spectaculos, mai ales că ai aproape 20 de ani. Dacă, totuși, 'iți place atit de mult lumea artiștilor de circ, cred că ai avea mal multe șanse cu jongleria, iluzionismul sau dresajul...• Adrian Mareu : Preci2ind că ești student și dorești sa corespondezi cu tineri, rămine să te adresezi revistei Viața studențească• George Cojocaru : Frumoasă și interesantă scrisoarea pe care ml-o trimiți. Mi-a plăcut șl aștept acum o temă bună pentru dialogul nostru săptăminal • Doru Ilie : î.ntr-adevăr. recentul rezultat al lui Corneliu loan. 600 de puncte din 600 posibile, la pistol viteză, este de-a dreptul extraordinar. Din cite știu. însă, campionul nostru olimpic, printre prietenii căruia am și eu privilegiul să mă număr, a mai realizat acest rezultat In urmă cu 5—6 ani • Cristian Marius Lupii : Nu știu dacă e in puterea mea să-ți găsesc o... prietenă, dar sipt convinsă că te vo! ajuta să Ciștigi cîteva sute de prieteni adevărați printre cei care-mi scriu • Gabriel Costea : „Cu am un obicei pe care-1 respect cu sfințenie : dacă prietenii mei no-mi răspund la scrisori, le scriu cite un „ultimatum", dar cu mina stingă f Acum îți scriu și țic eu mina stingă, intrebindu-te dacă știi ce le voi face celor care nu-mi răspund nici așa ?... Vezi, nu știi. Iți spun lot eu : le scriu din nou cu mina dreapiă Bună. Gabriel, aștept să-mi scrii dtn nou. Cu dreapta ! 0 Ionel Ursachc : Ești teribil și probabil cS ești unic printre infocati! suporteri ai lui Dobrin. din moment ce tc semnezi.,, Dobrin-Ionel Ursachc. Actorul Sebastian Comăneci, de la teatrul din Botoșani, nu-mi este rudă, dar am aflat că nu face de ris numele... nostru, numărindu-se printre cei mat apreciați tnterpreți de acolo • Daniela Pivodă : N-am primit scrisorile tale, dat fiind că singura adresă pe care primesc In mod sigur toată corespondenta este cea de la redacția „Scintei! tineretului". Dovadă — scrisoarea ta de acum, care mi-a parvenit 0 Adriana Stănilă : Ne-am înțeles, sintem prietene, dar. cu umorul de care dai dovadă, renunță ia anecdotele macabre de genul celor pe care mi le-ai Înșirat acum pe trei pagini. Nu zic că n-am ris la... „Obezitatea scheletelor" și la „Mortul și sănătatea", dar...
OKIZONTAX: 1) Zeița... verdețurilor — Culoare neagră la jocurile de cărți. 2) Prozator 6ovietje, autorul povestirii „Vînturi colorate" — Marea galbenă a spicelor. 3) Cu chipul îmbujorat de bucurie — Actriță italiană, protagonistă a filmului „Laleaua Neagră". 4) Cuier! Plantă cu fiori roșli- purpurti, Întrebuințată la vopsitul Unii. 5) Lac in Norvegia— Un braț din pomul Înverzit— La piață! 6 Acoperișul albastru al pâinlntulul — Actor american, care a jucat în filmul oA opta nevastă a lut Barbă Albastră". 7) Roșie. 8) carene! — Iapă cu părul alb. 9) Piatră prețioasă albastră — Pudră albă. 10) Poet sovietic, autorul poeziei „Pe cerescul bjiîl albastru" — Culoarea și calitatea pielii obrazului.
VERTICAL t i) Albastru închis (reg.) — înnegrite de foc. 2) Dramaturg contemporan, autorul piesei „Ochiul albastru"— Se înroșește de frig. 3) Cu fața albă — Pictează flori albe pe ferestre — Simbolul fierului. 4) Golf in Marea Egee —
Piatră prețioasă roșie. 5) Referitor la astru! galben a! zilei — Imensele întinderi albastre, tt) Actor francez, care a jucat în filmul „Sclava albă". 7) Alb strălucitor- 8) Din neamul lli- rllor — Albastru-violet, fi) Alb ca brinza — Podoabele colorate ale florilor. 10) Substanță folosită în industria colpranțl- lor — Un con sec 1
Dicționar: TAG, ENE5
COCOSUL DE HUREZ«tn ellele de 4—6 iunie a.c.,
in localitatea vtlceană Horezu va avea loc cea de-a Xll-a ediție a celebrului tîrg al ceramicii populare românești; „Cocoșul de Hurez", circum- scrisă Festivalului național .Cîntarea României", Propu- nlndu-șt si contribuie la cunoașterea și valorificarea producției autentice, specifică centrelor de olărit dlr. țară, la popularizarea ceramicii actuale, tîrgul este deschis meșterilor ecramiști — creatori individuali și ai cercurilor de profil, elevi ai școlilor populare de artă, ai atelierelor
școlare și meșteșugărești, cercuri și ateliere din toate sistemele. Flecare participant poate prezenta 5 piese alese de o comisie de specialitate, ta. patrimoniul Galeriei de artă populară contemporană de la Casa de cultură a orașului Horezu. Se vor acorda numeroase premii. Creatorii care au primit de trei ori Marele premiu sau premiul l la edițiile precedente participă in afara concursului de creație. Programul complex 11 tirgului cuprinde manifestări științifice și metodica, cultural-diștractive etc.
EPIGRAMEUNOR COLEGZ Colegul meu de la servicl,De-1 vel trata cu prevedere,O corectivâ 1! aplici,Câ ml-e coleg... doar de ședere!
Cind pentru rhwtlunl minora Se lovglește douâ ore. Revine punctuală, darDiierâ numai.,, fuvu-oragl
Rubrică realizată de VA8ILF RAVESCU
Concepția președintelui României cu5
de excepțională însemnătateGENEVA 21 (Agerpres) — La
Geneva continuă lucrările Comisiei de drept internațional, principalul organism al Națiunilor Unite care are menirea să elaboreze și să promoveze proiecte de tratate cu caracter multilateral, in scopul consolidării în relațiile dintre state a legalității, păcii și securității internaționale, în ședința de vineri, prezidată de reprezentantul român, ambasadorul Constantin Flitan, a început examinarea unui proiect de tratat internațional privind imunitățile jurisidicționale ale statelor și ale bunurilor lor.
Cu prilejul lucrărilor, reprezentantul român a prezentat în cadrul unui seminar interna-
țional conferința cu tema „Concepția, tezele și orientările președintelui României. Nicolae Ceaușescu, cu privire Ia reglementarea pe cale pașnică a diferendelor dintre state". în discuțiile ce au'avut loc, partici- panțn s-au referit la însemnătatea excepțională a acestei inițiative de a sc aduce în dezbaterea Națiunilor Unite problema soluționării numai și numai prin mijloace pașnice a tuturor situațiilor conflictuale, litigioase — inițiativă ce constituie o contribuție majoră la creșterea rolului O.N.U. în viața internațională, la instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune și mai drepte.
21 (Agerpres) — Finlandei. Mauno
primit vineri pe României la Hel- Stănescu.
Președintele Finlandei a primit pe ambasadorul României la HelsinkiHELSINKI
Președintele Koivisto. a ambasadorul sinki, Maria
Șeful statului finlandez a rugat să se transmită tovarășului Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste România, calde urări de sănăta-
te si succese în activitatea sa de înaltă răspundere.
Din partea tovarășului Nicolae Ceaușescu, s-au transmis președintelui finlandez cele mai bune urări de sănătate șl succes.
în timpul primirii au fost discutate aspecte ale dezvoltării raporturilor româno-fin- landeze.
VARȘOVIA: Expoziție documentară de fotografii „Nicolae Titulescu, 1882 — 1982"
VARȘOVIA 21 (Agerpres). — La Clubul cărții Si presei internaționale din Varșovia s-a deschis, vineri, expoziția documentară de fotografii „Nicolae Ti- tulescu. 1882—1982“, consacrată vieții și activității marelui diplomat și om politic român.
Viața și activitatea lui Nicolae Titulescu au fost evocate de F. Golemski, șef de secție la Institutul polonez de relații internaționale. și de atașatul cultural al ambasadei române.
Vorbitorii au evidențiat, totodată, liniile directoare ale politicii externe a partidului și statului nostru, contribuția inestimabilă la elaborarea și realizarea acestei politici a președintelui României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, personalitate marcantă a vieții internaționale, militant neobosit pentru cauza socialismului, păcii, dezarmării, securității și conlucrării internaționale.
Programul medical al actualei misiuni spațiale sovietice
MOSCOVA 21 (Agerpres). — S-a incheiat prima săptamină de activitate cosmică a echipajului complexului orbital „Saliut-7“ — „Soiuz T-5“, format din Anatoli Berezovoi și Valentin Lebedev. In legătură cu aceasta, age'nția TASS transmite, citind o 'declarație a lui Anatoli Egorov, doctor in științe medicale, că organismele cosmonauților s-au adaptat foarte repede la activitatea in condiții de imponderabilitate. Cu ajutorul instalației ,.Aelita" de la bordul complexului se analizează activitatea cerebrală. a sistemului cardlo-vas- cular. și alți parametri funcționali. Ca număr de analize, instalația poate fi asemuită cu un intreg cabinet de diagnoză funcțională dintr-o mare instituție medicală, a precizat Egorov.
La rîndul său, Evgheni Șuljen-
ko, doctor in științe medicale, a relevat că programul medical al actualei misiuni spațiale își propune studierea adâncită a funcționării aparatului cardio-vascu- lar in întreaga sa complexitate, in condițiile vieții oamenilor într-un spațiu restrins, ca și a influenței factorilor igienico-sani- tari asupra cosmonauților.
La bordul lui „Saliut-7" s-a îmbunătățit considerabil confortul. Echipajul dispune in permanență de apă caldă, iar alimentele proaspete care se aduc de pe Pămînt pot fi conservate într-un frigider. Pentru prima oară se testează în cadrul unui zbor cosmic sistemul de alimentare a oamenilor după preferințe. Printre alimente se numitră castraveții, salata și ceapa, care se cultivă în „sera" cosmică.
Avertismente aleexperților E.C.O.S.O.C
în legătură cu unele tendințe in economia
mondialăNAȚIUNILE UNITE 21 (A-
gerpres). — Actualele tendințe în economia mondială, provocate de politica mone- taristă a țărilor occidentale, în special de ratele înalte din ultimii ani ale dobînzi- lor bancare, ar putea conduce la extinderea instabilității politice și Ia accentuarea suferințelor umane în multe dintre cele mai sărace state ale lumii — avertizează un raport întocmit dc grupul celor 24 de experți, desemnați de Comitetul pentru planificarea dezvoltării al Consiliului Economic și Social al O.N.U. (ECOSOC). Potrivit agenției Reuter, care transmite știrea, raportul a- vertizeazâ de asemenea a- supra diminuării alarmante a spiritului de cooperare internațională. Pentru contracararea acestor tendințe sînt formulate o serie de recomandări care urmează să fie examinate la sesiunea ECOSOC, programată pentru luna viitoare la Geneva, între altele, se recomandă reducerea imediată a ratelor înalte ale dobînzilor bancare, care frincază investițiile, sporirea fondurilor pentru finanțarea programelor de dezvoltare, inclusiv îmbunătățirea calitativă a a- sistenței economice pentru dezvoltare, lărgirea resurselor Fondului Monetar Internațional etc.
wjjSTIRI-NOTE-CQMENTARII-STIRîNOTE-COMENTARIISTIRINOTECOMENTARII
Noi acțiuni în favoarea păcii,împotriva cursei înarmărilor
PARIS 21 (Agerpres). — Confederația Generala a Muncii (C.G.T.) — cea mai importantă uniune sindicală din Franța — se pronunță pentru frinarea cursei înarmărilor, împotriva instalării noilor rachete nucleare americane cu rază medie de acțiune pe teritoriul unor țări vest-europene — a declarat la Paris. în cadrul unei conferințe de presă, Jeanine Marest, secretar național al C.G.T. Cu același prilej, vorbitoarea a anunțat publicarea documentului intitulat „Asupra aspectelor economice ale cursei înarmărilor", elaborat de C.G.T., subliniind că acesta reprezintă contribuția marii uniuni sindicale la pregătirea celei de-a Il-a sesiuni extraordinare a Adunării Generale a O.N.U. consacrate dezarmării.
COPENHAGA 21 (Agerpres). — Populațiile băștinașe din regiunile polare ale Alaskăi, Groenlandei și Canadei protestează energic împotriva planurilor de a amplasa în Alaska rachete nucleare americane de tip „MX“ — a declarat presei daneze președintele secției din Groenlanda a Organizației „Conferința populațiilor din nord". Organizația reunește triburile de eschimoși care trăiesc în Alaska, Groenlanda șl în celelalte regiuni polare, desfășurind o susținută activitate pentru apărarea drepturilor acestora.
încheierea Congresului U. T. C. L
MOSCOVA. — Trimisul Agerpres. I. Dumitrașcu, transmite : La Moscova s-au încheiat lucrările celui de-al XIX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist Leninist. La ședința de închidere au participat L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.. cători devi etici.
Au fost conducere funcția C.C.B. N. Pastuhov.
., alți condu- partid și de stat so-
Evoluția conflictului
argentiniano-britanic
TOKIO 21 (Agerpres). — După cum atestă ziarul „Asahi", pină în prezent un număr de 53 590 000 de japonezi au semnat apelul pentru preîntimpinarea unui război nuclear.
Organizatorii campaniei de stringere a semnăturilor intenționează să predea listele semnate celei de-a doua sesiuni speciale a Adunării Generale a O.N.U. pentru problemele dezarmării.
un
STOCKHOLM 21 (Agerpres). — într-un interviu acordat A- genției suedeze de știri, citat de agenția TASS, primul ministru. al Finlandei, Kalevi Sorsa, a subliniat importanta și oportunitatea crescindă a creării unei zone denuclearizate în nordul Europei. El a arătat că țările nordice trebuie să continue prospectarea posibilităților proclamării nordului Europei drept zonă liberă de arme nucleare, iar un forum adecvat pentru negocieri în problema respectivă îl constituie lntilnirile miniștrilor de externe ai acestor țări.
alese noile organe deale organizației, în
de prim-secretar al al U.T.C.L. fiind reales Pe de altă
Tț că în timpul
• LA SOFIA s-au încheiat convorbirile dintre delegațiile de partid și de stat ale Bulgariei și Poloniei, conduse de Todor Jivkov, secretar general al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, și Wojciech JaruzelsM, prim secretar al C.C. al P.M.U.P., președintele Consiliului de Miniștri și al Consiliului militar pentru salvare națională, ale R.P. Polone.
c
LONDRA 21 (Agerpres). — Ministerul Apărării al Marii Britanii a anunțat că forța de intervenție britanică din zona Atlanticului de sud a întreprins, în cursul nopții de joi spre vineri, operațiuni de debarcare a unor unități de comando în diferite regiuni din Insulele Malvine (Falkland). Aceste operațiuni — care vineri seara erau în curs de desfășurare, s-a precizat la Londra —, au fost însoțite de bombardamente navale și aeriene asupra unor obiective militare din diverse puncte ale arhipelagului, în special din Port Stanley (capitala insulelor).
Pe de altă parte, 6-a anunțat 1 unor operațiuni
de transferare de trupe între două nave, un elicopter al Cotei s-a prăbușit în mare, cei 30 militari aflați la nouă au fost salvați.
Intr-un interviu acordat tului de radio B.B.C. trul de externe Francis Pym, a declarat că, „în absența unei reglementări pașnice. Marea Bri- tanie va continua presiunile militare și războiul de uzură îm- - potriva Argentinei". El a adăugat însă că vor fi continuate e- forturile diplomatice în vederea realizării unei reglementări pașnice, în ciuda eșecului misiunii secretarului general al O.N.U, Javier Perez de Cuellar.
Din bond.
pos- minis-
21 (Ager* j
„Declarația de Ia Nairobi" a- doptată in aceste zile de Programul O.N.U. pentru mediul înconjurător ca și alte referiri pertinente asupra situației mediului ambiant în lume, publicate recent de ziarul „Le Monde" avertizează din nou asupra consecințelor deosebit de grave pe care le are pentru întreaga omenire tăierea irațională, am spune chiar barbară, a pădurilor. Unda de gravitate a acestei probleme, care la ora actuală preocupă întreaga colectivitate umană, se răsfrânge, cu consecințe dintre cele mai grave, a- supra țărilor unde se urmărește să se stoarcă profituri cit mai mari de pe urma masivelor pă- duroase existente, dar mai cu seamă asupra țărilor sărace, unde despădurirea atrage după sine calamități climatice și a- fectează posibilitățile de dezvoltare economică, în perspectivă.
în documentul citat se menționează faptul că numai în Asia dispar zilnic cel puțin 5 000 hectare de pădure, iar în perioada 1976—1980 9 milioane de hectare de pădure au fost distruse fără ca măcar guvernele țărilor respective să fi fost în măsură să se opună. Dacă despădurirea va continua în acest ritm, avertizează experții care au întocmit raportul, pină în anul 2000 alte 36 milioane hec-
tare de pădure vor dispare de pe harta ecologică a lumii.
în aceste condiții, chiar aprovizionarea precară cu lemne de foc a populației sărace devine o problemă greu de rezolvat. Concluziile anchetei sînt un indemn pentru o exploatare rațională a pădurilor, care reprezintă un factor de stimulare și nu de frinare a dezvoltării economice in toate țările și un element primordial în conservarea mediului ambiant, în interesul general al omenirii.
Dacă dorim să evităm un dezastru ecologic care ar afecta milioane de persoane, scrie re
Pentru o lume a păcii in care să nu mai existe arme nucleare demonstrează și acești tineri, a căror imagine o reproducem după revista americană „Newsweek"
„Creștere-record" a costului programelor americane de înarmare
WASHINGTON 21 (Agerpres). — Potrivit datelor difuzate de Pentagon și citate de agenția Associated Press, costul total al principalelor programe americane de înarmare a crescut cu a- proape 2,2 miliarde dolari în primele trei luni ale anului în curs. Raportul Pentagonului arată că este vorba de un număr de 42 programe, care presupun
cheltuieli de 456,7 miliarde dolari. menționează A.P.
Oficialități ale Pentagonului au declarat, relevă sursa citată, că această „creștere-record" este datorată unor cantități rite de arme și echipament urmează să fie realizate in formitate cu programul pemen. lung al actualei Administrații privind sporirea potențialului militar al Statelor Unite.
Dublarea șomerilor
cu diplomă in R.F.G.
spo- care con- ter-
BONN 21 (Agerpres). — Potrivit datelor publicate de sâp- tămînaiul vest-german „Die Zeit“, care apare la Hamburg, șomajul afectează în prezent în R.F. Germania și un număr de 76 000 de 1 universitare, prezintă o șomerilor înregistrați
posesori de diplome . Această cifră re- dublare a numărului cu studii in 1980.
superioare
bteo-f’iote/5Condamnarea la șomaj
tație, mai ales în zone întinse din Asia și Oceanul Pacific.
Asemenea consecințe deosebit de grele le resimte de exemplu Indonezia, care se află pe primul Ioc in regiunea amintită în ce privește despăduririle, cu 500 000 hectare anual, sau Thailanda, cu 333 000 hectare pădure tăiată. în atari condiții un șir de țări își epuizează rezervele de aur verde, una din din principalele bogății ale țărilor respective. Thailanda, și nu numai ea altădată mare exportatoare de lemn, a devenit în ultimii ani importatoare de masă lemnoasă.
se cer tuturor tinere- a sen-
Un avertisment: salvați pădurile!
vista „Forum de developpment", trebuie să oprim de urgență despăduririle. Acesta este de fapt un avertisment, lansat către întreaga umanitate, de Programul Națiunilor Unite pentru mediul înconjurător, care își are sediul la Nairobi. Despăduririle reprezintă, mai ales in condiții, o amenințare tru animale și sol, cit oameni. Mai mult de din populația țărilor în curs de dezvoltare folosește lemnul și derivatele sale ca principală sursă de energie. în actualele condiții economice, țările în curs de dezvoltare, îndeosebi cele sărace, care reprezintă o jumătate dintre locuitorii globului. utilizează lemnul pentru prepararea hranei, construirea și încălzirea locuințelor și pentru multe alte activități. Defrișarea irațională, exploatarea sălbatică a pădurilor, dezgolirea unor masive întregi capătă aspectul dezolant al pustiurilor aride, fără nici un fel de vege-
actualele atit pen- și pentru o treime
Exportul de lemn tropical trebuie să constituie pentru țări ca Indonezia, Malayezia, Filipi- ne și altele principala sursă de venituri în devize, însă multe exploatări forestiere sînt în mîi- nile societăților transnaționale străine, care pot să-și repatrieze profiturile iar statele producătoare beneficiază prea puțin de pe urma acestor venituri. în aceste condiții rolul plantațiilor așa-zis industriale descrește vizibil, ele reprezentînd în perioada 1981—1985 doar 53 la sută din total, fată de 60 la sută în perioada 1976—1980. ~ ce în ce mai mare produse din lemn, cestei inestimabile sursă energetică a creat deja
; de dezvoltare gra- determinate de
afectînd nu nu- dar și ansamblul
• care susțin viața în acest.context se
Cererea din de lemn folosirea
bogății
și a- ca în
țările în curs ve probleme despăduriri, mai solul, ecosistemelor pe pămînt. 1 impune deci găsirea unei soluții de urgență, dublată de pro-
grame de mai lungă durată menite să preîntimpine un dezastru ecologic de natură să amenințe însăși existenta umană.
Firește, pentru a exista această stare de lucruri, organizații internaționale guvernamentale și neguvernamentale, mai ales din zonele supuse pericolului eroziunii, au elaborat o seamă de programe de reimpădurire, introducînd restricții în exploatarea nerațională a resurselor forestiere, eforturi ce conjugate cu cele ale oamenilor, mai ales ale tului și copiilor, pentrusibiliza opinia publică mondială asupra necesității de a proteja pădurile, dc a reduce la limită distrugerile arbitrare, pentru reciclarea produselor, a hîr- tiei.
Programul Națiunilor Unite pentru mediul înconjurător a lansat un program pentru tineri intitulat „Un copac pentru fiecare copil". Strategia P.N.U.E. constă, în primul rind, în încurajarea organizațiilor neguvernamentale, a părinților, a tineretului să participe la eforturile de reimpădurire, plantînd în acest an un „arbore aniversar" pentru fiecare copil. Recomandă copiilor să ceară ca „arborele lor“ să fie plantat într-o regiune unde copacii și pădurile sînt amenințate, unde despăduririle amenință grav stabilitatea ecologică și supraviețuirea omului.
Acest act. mai mult simbolic, menit să dezvolte la tineri și copii dragostea pentru natură reclamă o participare internațională la programul de plantări de arbori. O serie de țări s-au angajat să sprijine pe plan bilateral în 1982 împăduririle in țări afectate de reducerea numărului de copaci.
• LA BERLIN au lucrările consfătuirii torilor editurilor din Bulgaria, Cuba, R. D. Germană, golia, Polonia, România, garia, U.R.S.S., gola, R.D.P. Yemen și Etiopia. Din țara noastră a participat Valter Roman, membru al C.C. al P.C.R., directorul general al Editurii Politice. în timpul lucrărilor s-a efectuat un schimb de păreri și de experiență legată de editarea literaturii so- cial-politice de masă de cătra aceste edituri, pe baza indicațiilor conducerilor de partid din țările menționate.
avut loc conducă-
de partid Cehoslovacia,
Mon- Un-
Vietnam, An-
Cei ce-și fac din inactivitate un „ideal" sint de părere, de pildă, că șomajul, în condițiile existenței ajutorului de șomaj, care asigură, nu-i așa, supraviețuirea, ar fi o adevărată mană cerească : timp liber nelimitat. Nimic mai fals. Medicii, sociologii și psihologii recomandă chiar și pensionarilor o viață activă — in interesul sănătății lor. Și, dacă ar fi adevărat, de ce ar mai avea loc oare atitea demonstrații împotriva șomajului ? Adevărul este că activitatea creatoare, utilă sieși și semenilor săi, este o necesitate vitală pentru omul normal, pentru care răpirea posibilității de a munci echivalează cu a condamnare. O condamnare la decădere biologică, dar și psihică și socială.
Cu peste cinci decenii în urmă, trei sociologi austrieci, Paul F. Lazarsfeld, Marie Jahoda și Hani Zeisei au făcut o demonstrație pertinentă a acestui adevăr. In 1931, ei au întreprins o amplă cercetare intr-un orășel austriac — Marienthal, la 25 km sud de Viena — lovit cumplit de marea criză economică. Cei 1 500 de locuitori ai orășelului își datoraseră In întregime veniturile, deci și existența, unei fabrici textile — filatură, țesătorie și boiangerie. In 1929, fabrica a dat faliment. Timp de patru luni, cei trei sociologi au adunat un material enorm și divers despre viața oamenilor rămași fără lucru la Marienthal, analizînd biografii, statistici, bugete, inventare, rezultate școlare, cereri de serviciu, registre sanitare — tot ce le-a căzut în mină, inclusiv jurnalul personal al unuia din șomeri. Lucrarea pe care au elaborat-o pe baza acestui vast material documentar, intitulată „Șomerii din Marienthal", a devenit oarecum „clasică", iar „Le Monde" o consideră — Si nici nu-ț de mirare, av.ind în vedere creșterea masivă a șomajului în țările occidentale, care amintește tot mai mult de marea criză a anilor 1929—1933 drept „mai actuală ca ori- cind". Lucrarea a fost, dealtfel, tradusă și editată recent in Franța.
In ce constă marea ei actualitate ? Pe de o parte, în descrierea detaliată a miilor de dificultăți materiale, din ce în ce mai apăsătoare, cu care este confruntată întreaga populație a micului burg austriac după închiderea fabricii. Dar mai ales subliniază recenzentul de la „Le Monde", în faptul că ea face să se audă „imensa tăcere a șomerilor și disperarea pe care aceasta o exprimă", că pune in lumină felul cum întreaga viață a oamenilor se destramă atunci cind munca încetează. Lucrarea oferă tabloul „indiferenței posomorite" care pune stăpinire pe întreaga comunitate, a extenuării și apatiei ce se insinuează in oamenii condamnați la șomaj. Cutare șomer, de pildă, „scrie in primul an 130 de cereri de angajare care rămîn fără răspuns. Acum, el nu mai poate face acest lucru. El spune că jumătate din zi o petrece in pat, pentru a economisi încălzirea și micul dejun. Aproape că nu mai iese din casă. Este complet disperat".
Departe de a fi „timp liber nelimitat", șomajul se dovedește un „cadou otrăvit". Munca ritma și „decupa" timpul, căruia ii dădea o axă. Odată cu munca, dispare și timpul — și nu numai timpul, ci orice sens al vieții. Șomajul rămîne deci, chiar în cazul asigurării minimului de subzistență, • severă condamnare. Omul nu poate trăi cu sentimentul că este inutil.
BAZIL STEFAN
ALEXANDRU IANCU
V*
Ji
(î$
j
4*4 ■■ curind la producerea unui ceas electronic ' de mină care va permite persoanelor cu
Bicicletă contraautomobil
In urmă cu trei ani, în Finlanda a început campania „Spre viitor pe bicicletă" care a antrenat numeroși cetățeni ai țării în folosirea acestui vehicul în locul automobilelor. Statisticienii afirmă că, dacă, în anul 1975, in Finlanda s-au vindut 150 000 de biciclete, chiar în anul următor acest număr s-a dublat, iar în prezent fiecare al doilea finlandez dispune de o bicicletă.
Pentru a preîntlmpina creșterea numărului accidentelor rutiere, în primăvara a- cestui an in Finlanda au intrat în vigoare noi reguli de circulație care îi protejează pe bicicliști.
Ceas electronicpentru bolnavi
Specialiștii de la centrala „Integral" dinR.S.S. Bielorusă au creat și vor trece in
ț maladii cronice să ia la timp medicamen-i
tele sau să se adreseze medicilor. O variantă a acestui ceas — „Elektronika-5" — va avea cadranul de afișaj realizat astfel incit la creșterea temperaturii corporale a purtătorului să se coloreze in albastru. In cazul ridicării sau scăderii tensiunii arteriale, tot acest tip de ceas va aminti bolnavului că trebuie să ia medicamentul
hipotensiv sau, dimpotrivă, cel ce poate face să crească tensiunea.
Pentru nevăzători se vor produce ceasuri care, prin apăsarea unui buton, vor ...spune" ora exactă.
Pentru prelungirea duratei de funcționare a ceasurilor electronice se prevede introducerea unor microbaterii solare cu captatorii încastrați in cadran. Proiectanta lucrează deja la o variantă de ceas electronic la care corectarea mersului să se facă cu ajutorul unor semnale transmise prin sateliți.
simbata, zz mai
PROGRAMUL I11.00 Telex. 11,03 Din marea car
te a patriei. 11,30 Festivalul muzicii românești — Iași, mai 1982. 12,10 Teatru TV : „Filonul" de Valentin Munteanu. 13,30 La sfîrșit de săp- tămîhă. 18,35 săptămîna politică, 18,50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal.19.30 Foarte bine! 19,50 Teleenciclo- pedia. 20,35 Muzică populară. 20,55 Film serial: „Lumini șl umbre" — episodul 12. 21,40 Telejurnal. Sport. 22,00 Varietăți de sîmbătă seara.23.30 închiderea programului.
PROGRAMUL II19,00 Telejurnal. 19.30 Maeștrii ar
tei muzicale românești: Arta Flo- rescu. 20.15 „Cîntarea României". De pe marea scenă a țării pe micul ecran. Ediție realizată în colaborare cu Consiliul Central al U.G.S.R. : „Omagiu muncii". 21,05 Anotimpurile — poem cinematografic de Alex. Satmari. 21,40 Telejurnal. Sport. 22,00 închiderea programului.
DUMINICA, 23 MAIPROGRAMUL I1,00 Teleșceală. 8,40 Omul șl să
nătatea. 9,00 De strajă patriei. B.30 Bucuriile muzicii. 10,00 Viața satului. 11,45 Lumea copiilor. 13,00 Telex. Album duminical. Din sumar: 13,05 Dialogul orchestrelor; Umor și muzică; Cascadorii rîsu- lui : Desene animate : Tomși Jerfy; Faptul divers; O orchestră într-un acordeon; Aspecte de la Festivalul Județean „Primăvara arădeană"; Pagini din comedia cinematografică românească: „Operațiunea „Monstru" — partea a n-a : Miniaturi muzicale. 18,40 Micul ecran pentru cei mici. 19,00 Telejurnal. 19.30 Călătorie prin țara mea. 19,50 „Cîntarea României". 20,30 Film artistic: „Dragostea unei femei". Premieră TV — coproducție franco-italiană. Cu: Micbeline Presle, Massimo Girotti, Gaby Morlay, Paolo Stoppa, Julien Carette, Roland Lesaffre. 22,00 Telejurnal, Sport, 22,20 Melodii îndrăgite.
PROGRAMUL II13,00 Concert de prlnz. 14,00 Clu
bul tineretului. 14,45 Teatru TV5 „Arborele genealogic- de Lucia Demetrius. 16,35 Desene animate. 17,00 Serata muzicală TV. 19,00 Telejurnal. 19,30 Telerama. 20,00 Serata muzicală TV (continuare). 21,25 Efigii lirice — versuri in
lectura autorilor. 21.40 Muzică de Jazz. 22,00 Telejurnal. Sport.
LUNI, 24 MAIPROGRAMUL I15,00 Emisiune In limba maghia
rii 17145 Repere siriene. 18,00 închiderea programului. 20,00 Telejurnal. 20,30 Orizont tehnico-științific. 20,55 A patriei cinstire — moment poetic. 21,05 Cadran mondial : Rom'âriia și problemele lumii contemporane. 21,30 Roman-foileton c „Drumuri" — episodul 2. 22,20 Telejurnal. 22,35 Bijuterii muzicale.
PROGRAMUL U15,00 Cenacluri ale tineretului.
15.30 Treptele afirmării. 16,00 La Început de săptămînă. 18,00 închiderea programului. 20,00 Telejurnal. 20,30 Maestri ai scenei lirice românești. 21,35 Moștenire pentru viitor: Scriitorii generației de la 1848. 22,20 Telejurnal.
MARȚI, 25 MAIPROGRAMUL I11,00 Telex. 11,05 Profesorul —
educator comunist — reportaj.11.30 Roman-loileten: „Drumuri"
— episodul 2. 12,20 Cadran mondial. 12,45 cîntece și dansuri populare. 13.00 închiderea programului. 16,00 Telex. 16,05 Școala satului — școala pentru sat. 16,30 Reportaj pe giop; Buenos Aires. 16,45 Clubul tineretului: Exigențe sporite in
nai. 22,40 Coruri celebre din operete.
PROGRAMUL II
20.00 Telejurnal. 20.30 Salonul TV al artelor plastice. 21,15 Mic dic-
22 — 28 mai 1982activitățile din cluburile tineretului — dezbatere; Dragoste supremă, România — versuri patriotice; Dacă toate acestea fi-vor învățate — program de muzică tlnă- ră; Brigada are cuvîntul; Discoteca pentru tineret. 17.30 Iordania azi — film documentar. 17,50 1001 de seri. 18,00 închiderea programului. 20,00 Telejurnal. 20,30 Actualitatea economică. 20,45 Civica. 21,05 Film artistic: „Semnale deasupra orașului" — producție a studiourilor iugoslave. 22,25 Telejur-
ționar de operă șl balet 22,25 Telejurnal.
MIERCURI, 26 MAIPROGRAMUL I16,00 Telex, 16,05 Profesiunile cin
cinalului. 16,25 Noi in anul 2000. 16,45 Pe sub munte-n Făgăraș — emisiune de clntece șl dansuri populare. 17,00 Universul femeilor. 17,40 Tragerea pronoexpres. 17,50 1001 de seri. 18,00 închiderea pro
gramului. 20,00 Telejurnal. 20,30 Actualitatea economică. 21.00 Tele- cinemateca. Ciclul „Mari regizori": „Căi închise". Premieră pe țară — producție a studiourilor din R. F. Germania. Cu: Margarethe von Trotta, Elisabeth Junkir. Regia: Valker Schlondorff. 22,15 Telejurnal. 22,35 Din albumul celor mai frumoase melodii populare.
PROGRAMUL D20,00 Telejurnal. 20,30 Buletinul
rutier al Capitalei. 20,45 Viața e- conomlcă. 21,05 Muzică de cameră. 21,50 Orizont tehnico-științific. 22,15 Telejurnal.
JOI, 27 MAIPROGRAMUL I11,00 Telex. 11,05 Pași de viața
lungă. 11,35 Film serial: „Lumini și umbre". 12,30 pentru curtea șl grădina dv. 12,40 Melodii populare. 13,00 închiderea programului. 16,00 Telex. 16,05 Viața școlii. 16,30 Fermațil artistice laureate la Festivalul național „Cîntarea României". 17,00 Studioul tineretului: Un
BUENOS AIRES 21 (Ager» J pres). — Statul Major al For- . țelor armate argentiniene a informat vineri, printr-un comu- ' nicat oficial, că o primă încercare de debarcare în Insulele Malvine (Falkland) a forțelor expediționare britanice a fost respinsă. S-a precizat că atacul a fost declanșat cu elicoptere și avioane „Sea Harrier". Din cauza condițiilor meteorologice, britanicii nu au putut folosi ambarcațiuni pentru debarcare.
Ulterior, Statul Major argentinian a arătat că vineri au avut loc Încercări de debarcare și în zona San Carlos și au fost bombardate poziții la Puerto Darwin. S-a precizat că forțele argentiniene au rezistat atacu- / rilor, acțiunea de respingere a > acestora fiind în curs de des- ț fășurare.
Aviația argentiniană a lansat, ; totodată, un contraatac asupra flotei britanice din Atlanticul de sud. Un aparat britanic ,,Sea Harrier" a fost doborit, iar pilotul făcut prizonier, s-a precizat în comunicatul oficial.
LONDRA 21 (Agerpres). — Ministerul Apărării al Marii Britanii a confirmat că un elicopter britanic de tip „Sea King" s-a prăbușit în sudul statului Chile, „în timpul efectuării unei misiuni de recunoaștere în regiunea argentiniană Țara de Foc" — relatează agenția France Presse.
Memorandum difuzat de M.A.E.
al R.P.D. CoreenePHENIAN 21 (Agerpres). —
Agenția A.C.T.C. a difuzat t > memorandum al Ministerului Ăf: facerilor Externe al R.P.D. Coreene, care denunță încercările Statelor Unite și ale autorităților de la Seul de a înfrumuseța istoria celor 100 de ani care au trecut de la încheierea „Tratatului Coreea — S.U.A.", un tratat agresiv, oprimant și inegal.
Pentru a permite poporului coreean să rezolve singur, independent, problema reunificăril Coreei este necesar ca trupele americane să fie retrase din Coreea de Sud și Statele Unite să pună capăt amestecului în treburile interne ale Coreei, se arată în document. Guvernul R.P.D. Coreene — se spune în memorandum — își exprimă convingerea că lupta justă a poporului coreean pentru retragerea forțelor S.U.A. din Coreea dc Sud, pentru suveranitatea completă a națiunii și pentru reunificarea pașnică a țării sc va bucura de sprijinul activ și simpatia tuturor guvernelor și popoarelor din toate țările căr rora le sint scumpe pacea, democrația, independenta și suveranitatea națională.
’’lP-
O stradă principală din capitala Kenyei
Front de valuri în formă sferică?
Majoritatea proiectelor de hidrocentrale maremotrice suferă de aceleași neajunsuri : slabă eficientă a instalațiilor și cost foarte ridicat. Recent, un grup de cercetători de la Institutul central de cercetări industriale din Oslo a propus o variantă mai ieftină. Pornind de la faptul că lungimea valurilor mării, deci și viteza lor, este proporțională cu adincimea apei, ei au propus adîncirea cu 30 m a fundului mării astfel incit frontul de valuri dinspre mal să aibă formă sferică. Dimensiunea valului va depinde și de forma coastei din dreptul centralei electrice. Experiențele pe un model de 1 :1 000 au relevat că este posibilă „aruncarea" valurilor intr-un bazin pe mal la înălțimea de 100 m deasupra nivelului mării de unde apa va ajunge printr-un canal la turbine. Cheltuielile legate de construirea maremotrice de acest odată, la Hakadal a unui model in mărime perimentarea finală a
ebiectiv de mare răspundere — producția pentru export; E tinerețea noastră acestor ani datoare — moment poetic; Permanenta cîn- teculul revoluționar; Invitație la Clubul A; Gînduri de recunoștință; Muzica vîrstei noastre. 18,00 închiderea programului. 20,00 Telejurnal. 20,25 Actualitatea economică. 20,40 Sub flamura partidului — cîntece patriotice șl revoluționare.20.55 Occident *82: Obscurantismul mistic. Drama unor destine — documentar. 21,20 Viața culturală.21.55 „La frontierele cunoașterii" — serial științific. 22,15 Telejurnal. 22,30 Studioul muzicii ușoare.
PROGRAMUL II20,00 Telejurnal, 20,25 Concertul
orchestrei simfonice a Radiotele- vizlunil. Transmisiune directă. In pauză: Săptămîna în pagini decronică muzicală, 22,15 Telejurnal.
VINERI, 28 MAIPROGRAMUL I15,00 Telex. 15,-05 Admiterea In
lAvâțămîntul superior tehnic (con
REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA: București, Piața Scinteti, Tel. 17 5010, 17 60 20. Abonamentele se tac la oficiile poștale și dlfuzorll din tntreprinderl și instituții — Tiparul; Combinatul. Poligrafic „Casa Sclnteii". Cititorii din Btrăinătate sa pot abona adresindo-ae la ILEXIM — departamentul export-import presă P.O, Box 136—137, telex 11226 București str. 13 Decembrie nr. X
( • >
unei hidrocentrale tip sint mici. Tot- început construirea naturală pentru ex- proiectului.
\
\\ \***
* *
I
4
sultații). Chimie. 15,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 15,45 Emisiune în limba germană. 17,40 Tragerea loto. 17,50 1001 de seri. 18,00 închiderea programului. 20,00 Telejurnal. 20,30 Actualitatea economică. 20.45 Film artistic: „Jane Pittman". Premieră pe țară — producție a studiourilor americane. Cu: Cicely Tyson, Richard A. Dysart. Katherine Helmond. Michael Murphy. 22,20 Cîntecul șl poezia care ne-au însoțit istoria: Laudă pămîntului românesc. 22,45 Telejurnal.
PROGRAMUL n15,00 De Ia o melodie la alta —
program muzical. 15,35 Dosarele istoriei. 16,00 Caseta cu imagini, 17,00 Stadion — emisiune de actualitate sportivă. 17,50 1001 de seri. 18,00 închiderea programului, 20,00 Telejurnal. 20,30 Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu". 22,10 Publicitate. 22,15 Generația deceniului IX. Spirit militant, responsabilitate revoluționară — trăsături definitorii ale tînărulul comunist. 22,30 Maladii populare. 22,15 Telejurnal.
40 364
Recommended