View
32
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII ACTIVITATEA DE CERCETARE
Analiza performantelor organizationale ale
institutelor nationale de cercetare – dezvoltare în anul
2003
BUCURESTI martie – iunie 2004
1
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII ACTIVITATEA DE CERCETARE
Avizat,
SECRETAR DE STAT,
Gheorghe POPA
Analiza performantelor organizationale ale institutelor nationale de cercetare – dezvoltare în
anul 2003
Întocmit,
Consilier al Ministrului Panaite NICA
3
Cuprins
1. Consideratii generale
1.1. Principiile de efectuare si obiectivele analizei 5
1.2. Dificultati în procesul de prelucrare a datelor si reactii la declansarea analizei
6
1.3. Sfera de investigare 7
1.4. Principii generale privind functionarea institutelor nationale de cercetare -dezvoltare
9
1.5. Repartizarea geografica a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare
11
2. Situatia economico-financiara a institutelor nationale de cercetare – dezvoltare
2.1. Nivelul si structura veniturilor si a cheltuielilor 13
2.2. Veniturile institutelor nationale de cercetare-dezvoltare 19
2.3. Cheltuielile institutelor nationale de cercetare -dezvoltare 29
2.4. Salariile personalului din institutele nationale de cercetare-dezvoltare si câstigurile medii ale cercetatorilor
32
2.5. Gradul de îndatorare si platile restante ale institutelor nationale de cercetare -dezvoltare
39
3. Personalul institutelor nationale de cercetare – dezvoltare
3.1. Nivelul si structura personalului pe totalul institutelor nationale de cercetare -dezvoltare
45
3.2. Nivelul si structura personalului pe institute 52
4. Dotarea institutelor nationale de cercetare – dezvoltare si parteneriatul
4.1. Gradul de competitivitate al dotarilor si impactul asupra performantelor
58
4.2. Spatiile de lucru si investitiile necesare pentru reabilitarea cladirilor si îmbunatatirea utilitatilor
67
4.3. Parteneriatul în activitatea de cercetare 69
4
5. Managementul institutelor nationale de cercetare – dezvoltare
5.1. Consideratii privind importanta abilitatilor manageriale si unele limite ale metodologiei de concurs pentru ocuparea functiei de director general la institutele nationale de cercetare -dezvoltare
73
5.2. Orientari strategice ale managementului institutelor nationale de cercetare-dezvoltare
77
5.3. Pregatirea pentru functionare în conditiile reglementarilor Uniunii Europene prin a creditarea laboratoarelor si certificarea sistemelor de calitate
79
6. Rezultatele activitatii institutelor nationale de cercetare – dezvoltare
6.1. Rezultatele activitatii de cercetare-dezvoltare ale INCD-urilor 83
6.2. Indicatorul global al rezultatelor pe institute nationale de cercetare-dezvoltare
94
7. Nivelul de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare – dezvoltare
7.1. Criterii si indicatori de evaluare a nivelului de performa nta organizationala a institutelor nationale de cercetare -dezvoltare
99
7.2. Indicatorul global al performantei organizationale pe institute nationale de cercetare-dezvoltare
103
8. Concluzii 107
Anexe
1 Indicatori economico-financiari 115
2 Numarul personalului 121
3 Dotarile 129
4 Rezultatele activitatii de cercetare-dezvoltare 137
5 Indicatori globali 155
6 Directii de cercetare 165
5
1. Consideratii generale
1.1. Principiile de efectuare si obiectivele analizei
Analiza institutelor nationale de cercetare-dezvoltare s-a efectuat în acord cu principiile Hotarârii de Guvern nr. 587 din 21 mai 2003 pentru aprobarea criteriilor si metodologiilor de evaluare si acreditare a unitatilor componente ale sistemului de cercetare-dezvoltare de interes national, precum si de atestare a capacitatii de a desfasura activitati de cercetare-dezvoltare de catre unitati sau institutii, altele decât institutiile de învatamânt superior acreditate si unitatile din subordinea acestora si unitatile si institutiile aflate în subordinea sau coordonarea Academiei Române si academiilor de ramura si s-a desfasurat în perioada martie – iunie 2004, fiind parcurse urmatoarele faze:
a. Elaborarea metodologiei de analiza si întocmirea formularelor de autoevaluare (1.03. – 14.03.2004);
b. Transmiterea formularelor de autoevaluare la institutele nationale de cercetare-dezvoltare (15.03. – 16.03.2004);
c. Completarea formularelor de catre institutele nationale de cercetare-dezvoltare si transmiterea lor la Ministerul Educatiei si Cercetarii (16.03. – 10.04.2004, cu unele întârzieri pâna la 1.05.2004);
d. Compatibilizarea formatelor situatiilor primite de la INCD-uri si întocmirea bazelor de date (15.04. – 1.05.2004);
e. Prelucrarea informatiilor din situatiile de autoeva luare ale INCD-urilor si corelarea acestora cu alte informatii din analiza planului national de cercetare -dezvoltare si inovare, cu statistici ale Ministerului Educatiei si Cercetarii, RENAR si cu alte date oficiale (1.05. – 25.05.2004);
f. Validarea informatiilor si solicitarea unor informatii suplimentare pentru sustinerea situatiilor furnizate de INCD-uri (20.05. –5.06.2004);
g. Formularea concluziilor si elaborarea materialului (26.05 – 15.06.2004).
Obiectivele analizei au constat în:
1. Obtinerea unor informatii relevante, în baza rapoartelor de autoevaluare a institutelor nationale de cercetare, privind situatia de la sfârsitul anului 2003 pentru fiecare dintre criteriile de evaluare prevazute prin HG 587 din 21.05.2003 si anume:
I. Situatia economico-financiara;
II. Structura personalului;
III. Competenta personalului de cercetare-dezvoltare;
IV. Specificitatea si nivelul calitativ al dotarilor;
V. Nivelul de performanta a activitatii unitatii C-D;
VI. Parteneriat în activitatea de cercetare-dezvo ltare;
6
VII. Performante manageriale;
VIII. Sfera de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare – dezvoltare;
IX. Gradul de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare – dezvoltare.
2. Obtinerea unor sugestii din partea institutelor nationale de cercetare privind cuantificarea criteriilor si a indicatorilor de performanta, si estimarea pe aceasta baza a nivelului de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare;
3. Formularea de propuneri de îmbunatatire a activitatii de cercetare-dezvoltare si inovare.
1.2. Dificultati în procesul de prelucrare a datelor si reactii la declansarea analizei
Principalele dificultati în efectuarea analizei au fost generate de:
- întârzieri în transmiterea informatiilor pe suport electronic;
- furnizarea fisierelor într-un format care a facut dificila prelucrarea datelor;
- completarea partiala de catre INCD-uri a unor formulare;
- necorelari între diverse informatii, generate de unele supraevaluari ale unor aspecte si de subevaluarea altora;
- înregistrarea de catre unele institute de cercetare în anii 2002 si 2003 a „alocatiilor de la buget pentru investitii de capital”, contrar prevederilor OMFP nr. 306 /2002, în categoria venituri din activitatea de baza, ceea ce a dus la denaturarea unor indicatori economico -financiari.
În cazul constatarii unor informatii neconforme cu realitatea s-a procedat la nefolosirea acelor informatii, fie pentru institutul în cauza, fie pentru toate institutele. Este cazul informatiilor oferite pentru „nivelul tehnic al produselor noi, prototipurilor si tehnologiilo r noi, prin comparare cu nivelul tehnic la nivel european” si al celor reprezentând sumele obtinute de institute drept „redevente” ca urmare a produselor noi, prototipurilor si tehnologiilor noi realizate.
Reactiile generate de declansarea analizei au fost dintre cele mai diverse:
§ Majoritatea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare au colaborat la furnizarea în termen si în mod corect a informatiilor solicitate, exprimându-si dorinta ca rezultatele studiului sa fie facute publice;
§ reprezentantii a doua organisme care, apreciem noi, ar trebui sa fie cele mai interesate în cunoasterea situatiei (presedintele confederatiei sindicale din domeniul cercetarii si presedintele patronatului din cercetare) au fost extrem de nemultumiti atât de initierea unei astfel de analize, cât si de o serie de elemente procedurale (neexistenta aprobarii sindicatului pentru continutul formularelor de analiza, unele probleme generate de utilizarea în format electronic a unor fisiere cu format impus etc.).
7
1.3. Sfera de investigare
În prezenta analiza au fost luate în considerare toate cele 36 institute nationale de cercetare-dezvoltare, dintre care 17 din subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii si 19 aflate în subordinea diferitelor ministere, dar în coordonarea MEC. Lista acestora si a abrevierilor folosite pe parcursul analizei este urmatoarea:
Abrevieri Denumirea institutului
INCD-uri din coordonarea Ministerului Educatiei Nationale
101 INOE-2000 Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Optoelectronica INOE-2000 Bucuresti
102 COMOTI Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Turbomotoare COMOTI Bucuresti
103 IGR Institutul National de Cercetare – Dezvoltare în domeniul geologiei, geofizicii, geochimiei si teledetectiei – I.G.R. Bucuresti
104 INCDTP Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Textile si Pielarie – INCDTP Bucuresti
105 INMA Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate Agriculturii si Industriei Alimentare – INMA (Bucuresti)
106 IFIN-HH Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei” – IFIN-HH Bucuresti
107 INFLPR Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei – INFLPR Bucuresti
108 IFT Iasi Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Tehnica – IFT Iasi
109 INCDFM Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Materialelor – INCDFM Bucuresti
110 INCDFP Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pamântului – INCDFP Bucuresti
111 ICCF Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Chimico-Farmaceutica – ICCF Bucuresti
112 INCEMC Timisoara Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata – INCEMC Timisoara
113 GEOECOMAR Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina – GEOECOMAR Bucuresti
114 St. Biologice Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Stiinte Biologice Bucuresti
115 IMT Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Microtehnologie – IMT Bucuresti
116 ICSI R. Valcea Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice – ICSI, Râmnicu Vâlcea
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare – I.N.C.D.T.I.M. Cluj-Napoca
8
INCD-uri din coordonarea altor ministere 218 CEFIN Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentu Mecanica Fina – CEFIN-
Bucuresti
219 ICMET Craiova Institutul National de Cercetare – Dezvoltare si Încercari pentru Electrotehnica – ICMET Craiova
220 ECOIND Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Industriala – ECOIND
221 IPCUP Ploiesti Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Utilaj Petrolier – IPCUP Ploiesti
222 ISIM Timisoara Institutul National de Cercetare – Dezvoltare în Sudura si Încercari de Materiale – ISIM Timisoara
223 INCERC Institutul National de Cercetare – Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor-INCERC Bucuresti
224 URBANPROIECT Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Urbanism si Amenajarea teritoriului URBANPROIECT Bucuresti
225 INSCC Institutul National de Studii si Cercetari pentru Comunicatii – INSCC Bucuresti
226 ICI Institutul National de Cercetare – Dezvoltare în Informatica – ICI Bucuresti
227 INCSMPS Institutul National de Cercetare Stiintifica în Domeniul Muncii si Protectiei Sociale-INCSMPS, Bucuresti
228 INCDPM Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Muncii – INCDPM – Bucuresti
229 INCDT Institutul National de Cercetare – Dezvoltare în Turism – INCDT Bucuresti
230 ICIM Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea Institutul National de Cercetare – Dezvoltare “Delta Dunarii” – I.N.C.D.D.D. Tulcea
232 INCDM Constanta Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” –I.N.C.D.M. Constanta
233 INCD V. Babes Institutul National de Cercetare – Dezvoltare în Domeniul Patologiei si Stiintelor Biomedicale “Victor Babes”
234 INCD Cantacuzino Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Miocrobiologie si Imunologie Cantacuzino Bucuresti
235 INCD Sanatate Institutul National de Cercetare – Dezvoltare în Sanatate
236 INCD Metale Resurse Radioactive - Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Metale Resurse Radioactive
9
1. 4. Principii generale privind functionarea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare
În conformitate cu prevederile Legii privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, ca forma de organizare institutionala specifica, participa, alaturi de celelalte institutii la desfasurarea activitatilor de cercetare-dezvoltare, având acces atât la resursele bugetare destinate acestui scop, cât si la alte resurse puse la dispozitie direct de catre beneficiari (Figura 1.1).
Figura 1.1. Sistemul cercetarii stiintifice din România
14. VIASAN
…………… …………
……. 02. AGRAL
01. AEROSPATIAL
Colective de cercetare din
universitati
Institute si colective de
cercetare ale Academiei
INCD-uri
Laboratoare de cercetare din
unitati economice
Institute org. ca societati
comerciale cu profil de cercetare
CNCSIS
PNCDI
PROGRAMUL NUCLEU
PROGRAMUL SECTORIAL
SPRIJINIREA LITERATURII
MANIFESTARI STIINTIFICE,
EXPOZITII
MOBILITATI
ALTE CHELTUIELI
ACADEMIA ROMÂNA
BUGE
TUL D
E STA
T PE
NTRU
CDI
CHELT. DE CDI ALE SECTORULUI
ECONOMIC
ALTE MINISTERE
ÎNVATAMÂNT SUPERIOR
CERCETARE DEZVOLTARE
MINISTERUL EDUCATIEI
SI CERCETARII
10
În scopul asigurarii desfasurarii acestor activitati, precum si a consolidarii competentei stiintifice si tehnologice în domeniile de interes national, stabilite în acord cu strategia de dezvoltare a României, institutele nationale de cercetare-dezvoltare,
- functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara, calculeaza amortismente si conduc evidenta contabila în regim economic.
- au patrimoniu propriu si administreaza patrimoniul public si privat al statului pentru asigurarea desfasurarii activitatii.
- pot desfasura, în secundar, activitati comerciale si de productie, conform regulamentului propriu.
- sunt sprijinite financiar de la bugetul de stat pentru realizarea unor investitii, dotari, aparatura, echipamente si instalatii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
- administreaza, cu diligenta unui bun proprietar, bunuri proprietate publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, precum si bunurile proprii dobândite în conditiile legii sau realizate din venituri proprii.
- întocmesc anual bugetul de venituri si cheltuieli, bilantul contabil si contul de profit si pierdere, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Finantelor Publice.
Totodata, institutele nationale de cerce tare-dezvoltare, sunt obligate:
a. sa elaboreze strategii proprii;
b. sa asigure monitorizarea modului de îndeplinire a obiectivelor prevazute în planurile proprii;
c. sa organizeze periodic verificari asupra activitatii economico -financiare, precum si ale performa ntelor de management al cercetarii, în scopul îmbunatatirii acestora;
d. sa raporteze anual autoritatii de stat pentru cercetare -dezvoltare rezultatele, performantele stiintifice si impactul acestora în economie si în societate si sa le dea publicitatii prin orice mijloc posibil, pentru o informare cât mai larga;
e. sa îsi organizeze compartimente de marketing în vederea cresterii gradului de aplicabilitate a cercetarilor finantate din fonduri publice.
Conducerea institutului national se exercita de catre consiliul de administratie, format din 7 sau 9 persoane, din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentatul autoritatii de stat pentru cercetare-dezvoltare, reprezentantul organului administratiei publice coordonator al institutului national, reprezentantul Ministerului Finantelor Publice, reprezentantul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si directorul general al institutului national, care este si presedintele consiliului de administratie, precum si presedintele Consiliului stiintific al institutului national.
Consiliul de administratie îsi desfasoara activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare si functionare si hotaraste în toate problemele privind activitatea institutului national, cu exceptia celor care, potrivit legii, sunt date în competenta altor organe.
Activitatea curenta a institutului national este condusa de directorul general, numit prin ordin al conducatorului organului administratiei publice coordonator, cu avizul autoritatii de stat pentru cercetare -dezvoltare, conform rezultatelor concursului organizat potrivit prevederilor metodologiei elaborate în acest scop de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare si aprobate prin hotarâre a Guvernului.
11
1.5. Repartizarea geografica a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare
Analizându-se nivelul si structura unor indicatori economico -sociali în profil teritorial, precum si distributia în teritoriu a institutelor nationale de cercetare -dezvoltare, a veniturilor obtinute de acestea din activitatea de cercetare si a personalului din INCD-uri (tabelele 1.1, 1.2 si figura 1.2), se constata existenta unor mari decalaje, cu implicatii asupra rezultatelor si a eficientei cheltuirii fondurilor publice. Tabelul 1.1. Principalii indicatori economico-sociali în profil teritorial (nivel) si numarul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare
Nr.
crt.
Regiuni de dezvoltare
Populatie (mii pers. la 1.07.2000)
Suprafata (km2)
Numarul mediu al
salariatilor (mii pers.)
PIB (miliarde lei, 1998)
Numar INCD-uri
Venituri din
activitatea de baza (mil. lei)
Numar mediu
de personal
1 Nord Est 3823.5 46850 633 50385.4 1 13455 65
2 Sud Est 2934.3 35762 565 48959.2 2 67133 227
3 Sud 3465.5 34453 617 49675 1 34615 263
4 Sud Vest 2399.8 29212 429 36101.5 2 105597 472
5 Vest 2041.1 32034 472 34377.8 1 25133 106
6 Nord Vest 2844 34159 576 45320.3 2 27587 206
7 Centru 2642.2 34100 627 46683.1 - - -
8 Bucuresti 2284.7 1821 704 61784.5 27 1084229 6103
TOTAL 22435.1 248391 4623 373286.8 36 1357749 7442
Sursa: Anuarul statistic al României, 2002, cap.
Tabelul 1.2. Principalii indicatori economico-sociali în profil teritorial (structura) si distributia teritoriala a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare
Structura pe zone (%) pentru urmatorii indicatori:
Nr.
crt.
Regiuni de dezvoltare
Populatie (mii pers.
la 1.07.2000)
Suprafata (km2)
Numarul mediu al
salariatilor (mii pers.)
PIB (miliarde
lei, 1998)
Numar INCD-uri
Venituri din
activitatea de baza (mil. lei)
Numar mediu de personal
1 Nord Est 17.04 18.86 13.69 13.50 2.78 0.99 0.87
2 Sud Est 13.08 14.40 12.22 13.12 5.56 4.94 3.05
3 Sud 15.45 13.87 13.35 13.31 2.78 2.55 3.53
4 Sud Vest 10.70 11.76 9.28 9.67 5.56 7.78 6.34
5 Vest 9.10 12.90 10.21 9.21 2.78 1.85 1.42
6 Nord Vest 12.68 13.75 12.46 12.14 5.56 2.03 2.77
7 Centru 11.78 13.73 13.56 12.51 - - -
8 Bucuresti 10.18 0.73 15.23 16.55 75.00 79.85 82.01
TOTAL 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
12
Figura 1.2. Indicatori în profil teritorial
Asa cum a rezultat si din analiza Planului national de cercetare – dezvoltare si inovare pe anul 2003, analiza prezentata de Secretarul de Stat pe 12 mai a.c., hiper concentrarea la nivelul Bucurestiului a ofertantilor temelor de cercetare, finantate în mod prioritar de la bugetul de stat, duce la:
§ neutilizarea echilibrata a potentialului de cercetare existent la nivelul tarii;
§ neabordarea unei mari parti din problemele concrete cu care se confrunta unitatile economice si sociale din diferitele zone ale tarii si care ar putea fi solutionate prin cercetarea stiintifica;
§ diminuarea gradului de aplicabilitate a rezultatelor cercetarii stiintifice;
§ restrângerea sferei de beneficiari si diminuarea sanselor de atragere a posibililor cofinantatori, direct interesati în aplicarea rezultatelor cercetarii stiintifice.
Toate acestea a u efecte directe atât asupra diminuarii eficientei cheltuirii fondurilor publice pentru cercetare, cât si a limitarii capacitatii de atragere a fondurilor private care sa contribuie, alaturi de fondurile publice, la finantarea proiectelor complexe de cercetare cu aplicabilitate directa.
13.7
12.213.3
9.310.2
13.6
15.2
13.5 13.1 13.3
9.7 9.2
12.1 12.5
16.6
12.5
8
10
12
14
16
18
Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Nord Vest Centru Bucuresti
Ponderea numarului mediu alsalariatilor (mii pers)Ponderea PIB-ului (miliarde lei,1998)
17.04
13.0815.45
10.709.10
12.68 11.7810.18
18.86
14.40 13.8711.76 12.90 13.75 13.73
0.73
0
5
10
15
20
Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Nord Vest Centru Bucuresti
Ponderea populatiei (mii pers. la1.07.2000)Ponderea suprafetei (km.p.)
1.0 4.9 2.57.8
1.9 2.0 0.00.9 3.1 3.5 6.31.4 2.8 0.0
79.9 82.0
0
20
40
60
80
100
Nord Est Sud Est Sud Sud Vest Vest Nord Vest Centru Bucuresti
Ponderea veniturilor dinactivitatea de baza obtinute deINCD-uriPonderea numarului mediu alpersonalului din INCD-uri
13
2. Situatia economico-financiara a institutelor nationale de cercetare
2.1. Nivelul si structura veniturilor si a cheltuielilor
Veniturile institutelor nationale de cercetare-dezvoltare se compun din: venituri din activitatea de baza, venituri din activitati conexe si alocatii de la buget pentru cheltuieli de capital (figura 2.1).
Figura 2.1. Structura veniturilor institutelor nationale de cercetare-dezvoltare
În tabelele 2.1 – 2.3 sunt prezentate veniturile totale, veniturile din exploatare si veniturile din activitatea de baza (cercetare -dezvoltare) a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, atât pe total institute, cât si cele unitare (pe salariat).
Pentru asigurarea comparabilitatii, veniturile au fost exprimate atât în moneda nationala, cât si în USD.
Alo
catii
de
la b
uget
pen
tru
chel
tuie
li de
cap
ital
(Con
f. O
MFP
nr.3
06 /
2002
Pro
duct
ie s
i des
face
re
Înch
irier
i
Alte
act
ivita
ti
Tem
e di
n pr
ogra
me
euro
pene
de
cerc
etar
e-
dezv
olta
re (*)
Con
tract
e di
rect
e
Alte
ven
ituri
din
activ
itate
a de
baz
a
Tem
e di
n P
.N.C
.D.I.
Pro
gram
nuc
leu
Inst
alat
ii de
inte
res
natio
nal
Venituri din activitatea de baza
Venituri din alte activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare
Veniturile institutelor nationale de cercetare-dezvoltare
Venituri de la buget privind activitatea de
baza
Venituri din contracte directe si alte activitati privind activitatea de
baza
(*) Temele din programele europene de cercetare-dezvoltare sunt finantate partial de la Buget. Ponderea finantarii de la buget variaza în functie de program si categoria de proiect (PC6, EUREKA, cost, NATO etc), putând ajunge pâna la 100%.
14
Tabelul 2.1. Venituri totale ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare în perioada 2001 - 2003
Valori totale (miliarde lei) Valori totale (mil. USD) N
r. cr
t.
Denumirea indicatorilor 2001 2002 2003 2001 2002 2003
1 Venituri totale 977.882 1364.735 1908.933 33.649 41.286 57.498
2 Venituri din exploatare 950.370 1335.308 1898.365 32.703 40.396 57.180
3
Venituri din activitatea de baza (plus alocatii din investitii de capital, pentru anul 2003)
822.544 997.848 1336.865 28.304 30.187 40.267
4 Cursul valutar BNR (lei / USD)
29060.9 33055.5 33200.1
Tabelul 2.2. Structura veniturilor totale ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare în perioada 2001 - 2003
Ponderi (%)
Nr.
crt.
Denumirea indicatorilor 2001 2002 2003
1 Venituri totale 100.00 100.00 100.00
2 Venituri din exploatare 97.19 97.84 99.45
3 Venituri din activitatea de baza (plus alocatii din investitii de capital, pentru anul 2003) 84.11 73.12 70.03
Tabelul 2.3. Venituri unitare (pe salariat) ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare în perioada 2001 - 2003
Valori unitare (mil. lei / persoana)
Valori unitare (mii. USD / persoana)
Nr.
crt.
Denumirea indicatorilor
2001 2002 2003 2001 2002 2003
1 Numarul personalului 7461 7268 7033
2 Venituri totale 131.066 187.773 271.425 4.510 5.681 8.175
3 Venituri din exploatare 127.378 183.724 269.923 4.383 5.558 8.130
4
Venituri din activitatea de baza (plus alocatii din investitii de capital, pentru anul 2003)
110.246 137.293 190.085 3.794 4.153 5.725
Dupa cum rezulta din figurile 2.2 si 2.4, în perioada 2001 – 2003, au crescut atât veniturile totale ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare cât si cele unitare.
De mentionat este faptul ca veniturile unitare (pe salariat) din anul 2003, exprimate în USD (figura 2.4), reprezinta aproape dublul celor din anul 2001.
Analizând structura veniturilor institutelor nationale de cercetare -dezvoltare (tabelul 2.4 si figura 2.5) rezulta ca în totalul veniturilor din activitatea de baza (cercetare -dezvoltare), ponderea veniturilor de la bugetul de stat a variat între 59,7% (în anul 2002) si 64,22% (în anul 2003).
În acelasi timp, institutele de cercetare-dezvoltare au obtinut venituri si din alte activitati conexe, acestea situându-se între 14,31% (plan 2004) si 20,44%, în 2003, fata de veniturile obtinute din activitatea de baza (figura 2.5).
15
Figura 2.2. Venituri totale ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare (în milioane USD) în perioada 2001 - 2003
Figura 2.3. Structura veniturilor totale ale institutelor nationale de cercetare -dezvoltare în perioada 2001 - 2003
Figura 2.4. Venituri unitare (pe salariat) ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare în perioada 2001 - 2003
33.649
41.286
57.498
32.703
40.396
57.180
28.30430.187
40.267
20
25
30
35
40
45
50
55
60
VENITURI TOTALE VENITURI DINEXPLOATARE
VENITURI DIN ACTIV. DEBAZA
2001 2002 2003
Mili
oan
e U
SD
4.510
5.681
8.175
4.383
5.558
8.130
3.794
4.153
5.725
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
7.000
8.000
9.000
VENITURI TOTALE VENITURI DINEXPLOATARE
VENITURI DIN ACTIV. DEBAZA
2001
2002
2003
Mii
US
D /
sala
riat
100.
00
100.
00
100.
00
97.1
9
97.8
4
99.4
5
84.1
1
73.1
2
70.0
30
20
40
60
80
100
VENITURI TOTALE VENITURI DINEXPLOATARE
VENITURI DIN ACTIV.DE BAZA
2001 2002 2003
16
Tabelul 2.4. Veniturile institutelor nationale de cercetare -dezvoltare (în milioane lei)
Nr. crt.
Venituri 2004 2003 2002 2001
1 VENITURI TOTALE 2234987 1908933 1364735 977882
2 VENITURI DIN EXPLOATARE, din care: 2224075 1898365 1335308 950370
3 Venituri din activitatea de baza ( recalculat pentru anii 2003 si 2004, conform OMFP nr. 306 / 2002), din care:
1624749 1293728 997848 822544
4 Teme din P.N.C.S.D.I. 546003 478616 272065 197903
5 Teme din Programul nucleu 339763 284792 243172 255733
6 Instalatii de interes national 109134 67417 50002 40650
7 Alocatii de la buget pentru cheltuieli de capital 36440 13226
8 Total venituri de la bugetul de stat 994900 830825 595679 507511
9 Ponderea veniturilor de la bugetul de stat în totalul veniturilor din activitatea de baza
61.23 64.22 59.70 61.70
10 Teme din programe europene de cercetare-dezvoltare 113058 96808.2 70727.8 42069.1
11 Contracte directe 425093 305509 253723 207646
12 Alte venituri din activitatea de baza 91698 60587.1 77719 65327
13 Venituri din contracte directe, programe europene si alte venituri din activitatea de baza
629849 462904 402170 315042
14
Ponderea venituri din contracte directe, programe europene si alte venituri din activitatea de baza în totalul veniturilor din activitatea de baza
38.77 35.78 40.30 38.30
15 Venituri din alte activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare
232490 264422 189466 129544
16
Raportul procentual dintre veniturile din alte activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare si veniturile obtinute din activitatea de baza
14.31 20.44 18.99 15.75
Figura 2. 5. Structura veniturilor dupa sursa de provenienta în perioada 2001 - 2004
61.2364.22
59.70 61.70
38.7735.78
40.30 38.30
14.3120.44 18.99
15.75
0
10
20
30
40
50
60
70
2004 2003 2002 2001
Ponderea veniturilor de la bugetul de stat in totalul veniturilor din activitatea de baza
Ponderea venituri din contracte directe, programe europene si alte venituri din activitatea debaza in totalul veniturilor din activitatea de baza
Raportul procentual dintre veniturile din alte activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare siveniturile obtinute din activitatea de baza
17
Pe componente, principalele surse de constituire a veniturilor din activitatea de baza în anul 2003 au fost urmatoarele (figura 2.6):
• teme din P.N.C.D.I. 37,00%; • contracte directe 23,61%; • teme din Programul nucleu 22,01%; • teme din programe europene de cercetare -dezvoltare 7,48%; • instalatii de interes national 5,21%; • alte venituri din activitatea de baza 4,68%.
Figura 2.6. Structura pe componente a veniturilor din activitatea de baza în anul 2003 Analizând cheltuielile efective de exploatare din perioada 2001 – 2003 si cele planificate din anul 2004 (figurile 2.7 si 2.8), rezulta ca partea cea mai însemnata (între 51,24 si 56,99%) este destinata cheltuielilor de personal. Cheltuielile materiale reprezinta între14,57 si 20,31%, în timp ce alte cheltuieli (cheltuielile de exploatare privind amortizarea
Figura 2.7. Nivelul pe componente a cheltuielilor de exploatare (în miliarde lei) în anul 2003
434.7380.0
244.1137.3
1192.9
958.8
721.4
537.2529.6 532.4
318.7 268.1
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
2004 2003 2002 2001
Cheltuieli materiale
Cheltuieli de personal
Altele
37.00
22.01
5.217.48
23.61
4.68
0
5
10
15
20
25
30
35
40
Teme dinP.N.C.S.D.I.
Teme dinProgramul
nucleu
Instalatii deinteresnational
Teme dinprograme
europene decercetare-dezvoltare
Contractedirecte
Alte venituridin activitatea
de baza
18
Figura 2. 8. Structura pe componente a cheltuielilor de exploatare în anul 2003
si provizioanele, cheltuielile prevazute de art. 38 din Legea bugetului de stat pe anul 2004, nr. 507/2003, cheltuielile de protocol, cheltuieli de reclama si publicitate, cheltuielile cu sponsorizarea etc) se situeaza între 24,55 si 28,45%.
20.15
20.31
19.01
14.57
55.3
51.24
56.18
56.99
24.55
28.45
24.81
28.44
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
2004
2003
2002
2001
Cheltuieli materiale Cheltuieli de personal Altele
19
2.2. Veniturile institutelor nationale de cercetare -dezvoltare 2.2.1. Veniturile din activitatea de baza si veniturile conexe În functie de ponderea veniturilor de la buget (finantari prin Planul National de Cercetare-dezvoltare si Inovare, Programul nucleu, Instalatii de interes national) în totalul veniturilor din activitatea de baza în anul 2003 (figura 2.9), institutele nationale de cercetare-dezvoltare se distribuie astfel:
Ponderea veniturilor de la buget în totalul veniturilor din activitatea de baza în anul 2003
Numarul institutelor
Sub 30% 6
30,01 – 60% 6 60,01 – 80% 7 80,01 – 90% 8 Peste 90% 9
Alaturi de veniturile provenite de la buget, mentionate mai sus, institutele nationale de cercetare-dezvoltare mai beneficiaza de alocatii de la buget pentru cheltuieli de capital. Conform Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr. 306/2002, acestea nu se includ în totalul veniturilor din activitatea de baza.
Luând în considerare valorile medii anuale din perioada 2001 – 2004 a alocatiilor de la buget pentru cheltuieli de capital (în miliarde lei) si analizând modul de distribuire pe institute nationale de cercetare -dezvoltare se constata ca acestea au fost orientate în principal spre institutele la care ponderea alocatiilor de la buget în totalul veniturilor din activitatea de baza a fost cea mai mare (figura 2.10).
Din acest punct de vedere situatia a fost urmatoarea:
Grupe de institute în functie de ponderea veniturilor de la buget în
totalul veniturilor din activitatea de baza din anul 2003
Numarul institutelor care în perioada 2001 – 2004 au
primit alocatii de la buget pentru
cheltuieli de capital
Ponderea alocatiilor de la buget pentru
cheltuieli de capital, alocate în perioada
2001 – 2004, pe grupe de institute
Sub 75% 3 18,05% 75,01 – 90% 5 20,95% Peste 90% 6 61.00%
Total INCD-uri din coordonarea MEdC 14 100,00%
Stimularea diferentiata a institutelor de cercetare afecteaza comparabilitatea acestora din punct de vedere al performantelor economico -financiare.
S-ar impune a se clarifica si principiul de alocare : alocatiile de la buget pentru cheltuieli de capital se repartizeaza, în mod prioritar, spre institutele care au capacitatea de a atrage si alte fonduri din contracte directe sau din contracte europene ori spre cele care se sustin în cea mai mare parte prin alocatii de la buget? Poate fi corelat acest principiu de eficienta a cheltuirii banilor publici cu elemente de strategie a cercetarii?
20
Figura 2. 9. Structura veniturilor din activitatea de baza pe institute de cercetare în anul 2003
13.07
19.45
19.45
21.35
25.17
28.08
30.06
36.71
39.05
39.34
53.88
58.56
60.63
62.97
64.38
70.97
75.57
75.71
77.90
80.91
81.96
82.22
83.41
84.69
87.38
87.65
88.44
93.97
64.22
86.93
80.55
80.55
78.65
74.83
71.92
69.94
63.29
60.95
60.66
46.12
41.44
39.37
37.03
35.62
29.03
24.43
24.29
22.10
19.09
18.04
17.78
16.59
15.31
12.62
12.35
11.56
35.78
100.00
99.56
95.15
95.02
94.68
94.67
94.15
93.97
0.00
0.44
4.85
4.98
5.32
5.33
5.85
6.03
6.03
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
235 INCD Sanatate
226 ICI
230 ICIM
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
102 COMOTI
221 IPCUP Ploiesti
232 I.N.C.D.M. Constanta
223 INCERC
224 URBANPROIECT
222 ISIM Timisoara
225 INSCC
236 INCD Metale Resurse Radioactive
220 ECOIND
229 INCDT
228 INCDPM
107 INFLPR
103 IGR
227 INCSMPS
116 ICSI R. Valcea
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
104 INCDTP
106 IFIN-HH
101 INOE-2000
105 INMA
109 INCDFM
234 INCD Cantacuzino
219 ICMET Craiova
112 INCEMC Timisoara
110 INCDFP
111 ICCF
114 St. Biologice
115 IMT
218 CEFIN
113 GEOECOMAR
108 IFT Iasi
233 INCD V. Babes
VALORI MEDII
Ponderea veniturilor de labugetul de stat in totalulveniturilor din activitatea debaza
Ponderea veniturilor dincontracte directe,programe europene si altevenituri din activitatea debaza in totalul veniturilordin activitatea de baza
21
Figura 2.10. Alocatii de la buget pe INCD-uri din coordonarea MedC, destinate cheltuielilor de capital (venituri medii anuale în perioada 2001 - 2004
Apreciem ca aceasta este o decizie politica de maxima importanta si ea vizeaza stabilirea fluxului de alocare bugetara: catre institutiile de cercetare cele mai performante, care la rândul lor au capacitatea de a atrage alte fonduri, sau spre acele institute pentru care surplusul de alocatii bugetare este singura cale de mentinere la un nivel de subzistenta.
Alaturi de veniturile din activitatea de baza, institutele mai obtin venituri din activitati conexe (figura 2.11). În functie de raportul procentual al acestor venituri fata de veniturile din activitatea de baza, institutele de cercetare se distribuie astfel:
Nivelul procentual al veniturilor din activitati conexe
Numarul institutelor
Sub 5% 12
5,01 – 10% 6
10,01 – 20% 6
20,01 – 50% 6
Peste 50% 6 Demn de remarcat este faptul ca dintre cele 12 institute care realizeaza venituri din activitati conexe la un nivel de peste 20% fata de totalul veniturilor din activitatea de baza (cercetare-dezvoltare), 9 institute obtin de la buget peste 80% din veniturile din activitatea de baza, 2 institute între 60 – 80% si numai un singur institut, 39,34%.
Alocatii de la buget pentru cheltuieli de capital (valori medii anuale pentru perioada 2001 - 2004, in mil. lei)
10425.0
5075.0
2752.5
2575.0
2575.0
1987.5
1980.5
1565.0
1012.5
950.0
902.3
869.5
603.0
77.5
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000
113 GEOECOMAR
110 INCDFP
116 ICSI R. Valcea
226 ICI
230 ICIM
219 ICMET Craiova
233 INCD V. Babes
101 INOE-2000
108 IFT Iasi
114 St. Biologice
115 IMT
221 IPCUP Ploiesti
105 INMA
104 INCDTP
22
Figura 2.11. Raportul procentual dintre veniturile din alte activitati conexe activitatii de
cercetare-dezvoltare si veniturile obtinute din activitatea de baza în anul 2003
Raportul procentual dintre veniturile din alte activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare si veniturile obtinute din
activitatea de baza
98.9
73.5
62.8
59.5
58.4
50.6
36.0
35.9
31.0
22.9
21.7
21.1
12.6
12.2
11.9
11.6
10.6
10.2
8.8
7.5
6.5
5.3
5.2
5.1
4.1
4.1
4.1
3.6
2.7
2.7
2.3
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
228 INCDPM
116 ICSI R. Valcea
104 INCDTP
219 ICMET Craiova
111 ICCF
222 ISIM Timisoara
105 INMA
106 IFIN-HH
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
218 CEFIN
108 IFT Iasi
233 INCD V. Babes
103 IGR
107 INFLPR
110 INCDFP
112 INCEMC Timisoara
223 INCERC
114 St. Biologice
102 COMOTI
109 INCDFM
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
220 ECOIND
115 IMT
101 INOE-2000
232 I.N.C.D.M. Constanta
226 ICI
230 ICIM
221 IPCUP Ploiesti
224 URBANPROIECT
236 INCD Metale Resurse Radioactive
229 INCDT
113 GEOECOMAR
225 INSCC
227 INCSMPS
234 INCD Cantacuzino
235 INCD Sanatate
23
O astfel de situatie releva faptul ca strategia de baza a INCD-rilor care realizeaza venituri din activitati conexe la un nivel de peste 20% fata de veniturile din activitatea de baza consta în obtinerea unei parti cât mai însemnate de venituri din surse bugetare pentru desfasurarea activitatii de cercetare -dezvoltare si orientarea eforturilor directe spre activitati conexe (productie si desfacere, închirieri si alte activitati).
În masura în care aceste activitati conexe reprezinta valorificarea rezultatelor cercetarii, concretizate în brevete de inventii, produse noi, prototipuri si noi tehnologii, acest lucru are efecte benefice asupra cheltuirii fondurilor publice. Daca situatia este alta, atunci contribuie la diminuarea capacitatii fondurilor publice destinate cercetarii de a induce efecte reale pe plan economic.
2.2.2. Structura pe componente a veniturilor din activitatea de baza
În cadrul veniturilor din activitatea de baza provenite de la buget, partea cea mai însemnata este reprezentata de veniturile obtinute prin Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare, care are o pondere de 37%. Pe institute, ponderea acestor venituri variaza între 4,5 si 75% (figura 2.12).
Pe locul al doilea din punct de vedere al contributiei la constituirea veniturilor din activitatea de baza se situeaza programul nucleu, cu o pondere medie de 22%. Pe institute, în anul 2003, veniturile provenite prin Programul nucleu au variat între 8,6 si 58,1% din totalul veniturilor din activitatea de baza.
O atentie deosebita se impune a fi acordata dimensionarii pe institute a fondurilor alocate prin Programul nucleu. Fiind o continuare a programului „Orizont 2000”, programul nucleu are ca principala functionalitate asigurarea continuitatii activitatii institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, putând fi asociat cu ceea ce numim de regula „finantare de baza”.
Din aceste considerente, un loc aparte în cadrul analizei l-au avut modalitatile de dimensionare pe institute a acestor fonduri si criteriile folosite.
Dimensionarea pe institute a fondurilor din programul nucleu s-a efectuat în baza discutiilor din Comisia de Dialog Social, în care alaturi de reprezentantii Ministerului au participat reprezentantii patronatului si ai confederatiei sindicale din cercetare.
Desi criteriul invocat (baza de referinta) a constat în „veniturile din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul precedent”, situatia este departe de a valida o astfel de ipoteza. În calculul veniturilor din activitatea de cercetare-dezvoltare din totalul veniturilor din activitatea de baza s-au luat în considerare numai veniturile obtinute prin P.N.C.D.I., programul nucleu, contractele directe si programele europene de cercetare-dezvoltare.
Dupa cum rezulta din figura 2.14, în anul 2003, ponderea veniturilor din programul nucleu a variat între 9,07 si 59,41% din veniturile din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul 2002.
Din punct de vedere al nivelului procentual al veniturilor repartizate prin programul nucleu în anul 2003 fata de totalul veniturilor din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul 2002, institutele nationale de cercetare-dezvoltare pot fi grupate astfel:
24
Nivelul procentual al veniturilor prin programul nucleu fata de totalul veniturilor din activitatea de baza din anul precedent
Numarul INCD-urilor în 2003
Sub 20% 6
20,01 – 30% 7
30,01 – 40% 7
40,01 – 50% 8
50,01 – 60% 6
Lipsa informatii 2
Ca urmare a acestor mari diferente în ceea ce priveste marimea raportului procentual al veniturilor primite în anul 2003 prin programul nucleu fata de totalul veniturilor din activitatea de cercetare -dezvoltare din anul 2002, valoarea alocatiilor bugetare prin programul nucleu pe un salariat (în milioane lei) a variat, în anul 2003, între 4,70 si 128,32 milioane lei (figura 2.14).
În anul 2004 se mentin diferentele între institute privind sumele alocate prin programul nucleu, cu precizarea ca obiectivul departamentului de cercetare este de a reduce variatiile extreme între limitele de 30 – 60%.
Aceste variatii extrem de mari de la un institut la altul a alocatiilor de la buget pe salariat prin programul nucleu, creeaza discriminari între institute si afecteaza în mod sensibil situatia economico-financiara a acestora.
În felul acesta, un institut la care ponderea veniturilor de la buget în totalul veniturilor din activitatea de baza este de peste 80%, poate ajunge la o rata a rentabilitatii de +10% sau de -10% dupa cum se afla în categoria institutelor „agreate” sau „neagreate” de catre cei care distribuie alocatiile din programul nucleu.
Apreciem ca o astfel de repartizare a fondurilor din programul nucleu pe institute aduce serioase prejudicii eficientei cheltuirii fondurilor publice pentru cercetare. Mai facem precizarea ca o astfel de distribuire a fondurilor prin programul nucleu a fost posibila pe fondul unei lipse de transparenta, institutele neavând nici o informatie despre fondurile alocate altor institute si elementele de referinta.
Propunem ca rezultatele repartizarii pe institute a acestor alocatii din fonduri bugetare pe anii 2003 si 2004, împreuna cu elementele de referinta (veniturile din activitatea de cercetare-dezvoltare din anii 2001 si 2002) sa fie facute publice prin site-ul ministerului.
25
Figura 2.12. Ponderea veniturilor de la buget, pe componente, în totalul veniturilor din activitatea de baza în anul 2003
baza (2003)
8.6
13.8
13.8
19.7
13.2
11.7
19.0
10.6
14.0
16.1
35.2
31.5
17.5
22.3
14.3
24.3
45.8
35.1
15.4
33.1
18.1
26.9
22.4
27.4
31.7
24.9
23.4
58.1
18.8
25.0
33.1
19.7
29.5
33.0
44.9
26.4
22.0
4.5
5.7
5.7
12.0
16.4
11.1
26.1
25.0
23.3
18.7
27.0
43.1
40.6
50.0
40.4
29.8
40.6
31.1
47.8
63.9
32.7
61.1
57.3
55.7
62.7
57.4
35.8
42.8
69.2
61.6
75.0
65.5
24.0
54.6
73.6
37.0
6.3
31.5
22.6
7.6
32.4
38.2
1.7
5.2
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
235 INCD Sanatate
226 ICI
230 ICIM
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
102 COMOTI
221 IPCUP Ploiesti
232 I.N.C.D.M. Constanta
223 INCERC
224 URBANPROIECT
222 ISIM Timisoara
225 INSCC
236 INCD Metale Resurse Radioactive
220 ECOIND
229 INCDT
228 INCDPM
107 INFLPR
103 IGR
227 INCSMPS
116 ICSI R. Valcea
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
104 INCDTP
106 IFIN-HH
101 INOE-2000
105 INMA
109 INCDFM
234 INCD Cantacuzino
219 ICMET Craiova
112 INCEMC Timisoara
110 INCDFP
111 ICCF
114 St. Biologice
115 IMT
218 CEFIN
113 GEOECOMAR
108 IFT Iasi
233 INCD V. Babes
VALORI MEDII
Pondere Program nucleu
Pondere P.N.C.S.D.I.
Pondere instalatii de interesnational
26
Figura 2.13. Ponderea veniturilo r din contracte directe, programe europene si alte venituri din activitatea de baza, pe componente, în totalul veniturilor din activitatea de baza în anul 2003
Ponderea veniturilor din contracte directe, programe europene si alte venituri din activitatea de baza in totalul veniturilor din activitatea de
baza
43.55
12.46
15.56
7.60
16.95
22.25
13.14
14.20
12.35
86.93
77.08
77.08
33.84
37.0550.89
46.75
56.74
60.30
53.06
43.32
37.25
22.42
37.03
32.73
20.0915.21
18.52
0.21
25.32
21.03
9.08
15.31
11.35
5.8
5.3
10.9
4.4
4.2
4.85
6.03
5.35
7.8
7.6
6.4
3.84
0.21
2.80
6.78
3.93
6.8
7.0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
235 INCD Sanatate
226 ICI
230 ICIM
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
102 COMOTI
221 IPCUP Ploiesti
232 I.N.C.D.M. Constanta
223 INCERC
224 URBANPROIECT
222 ISIM Timisoara
225 INSCC
236 INCD Metale Resurse Radioactive
220 ECOIND
229 INCDT
228 INCDPM
107 INFLPR
103 IGR
227 INCSMPS
116 ICSI R. Valcea
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
104 INCDTP
106 IFIN-HH
101 INOE-2000
105 INMA
109 INCDFM
234 INCD Cantacuzino
219 ICMET Craiova
112 INCEMC Timisoara
110 INCDFP
111 ICCF
114 St. Biologice
115 IMT
218 CEFIN
113 GEOECOMAR
108 IFT Iasi
233 INCD V. Babes
Pondere programe europenede cercetare-dezvoltare in totalvenituri din activitatea de baza
Pondere contracte directe intotal venituri din activitatea debaza
Ponderea altor venituri dinactivitatea de baza in totalvenituri din activitatea de baza
27
Figura 2.14. Venituri din programul nucleu pe un salariat (milioane lei) în anul 2003
128.32
123.63
119.88
92.75
87.79
78.97
65.10
65.05
61.73
58.32
57.61
56.86
55.28
55.16
55.13
54.86
54.16
51.62
49.27
49.19
49.13
43.73
43.26
42.09
40.24
38.06
34.03
28.37
27.47
26.01
25.30
24.31
21.72
15.00
11.73
4.70
0 20 40 60 80 100 120 140
225 INSCC
236 INCD Metale Resurse Radioactive
227 INCSMPS
108 IFT Iasi
218 CEFIN
113 GEOECOMAR
229 INCDT
101 INOE-2000
114 St. Biologice
115 IMT
110 INCDFP
233 INCD V. Babes
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
116 ICSI R. Valcea
109 INCDFM
112 INCEMC Timisoara
107 INFLPR
102 COMOTI
232 I.N.C.D.M. Constanta
105 INMA
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
106 IFIN-HH
220 ECOIND
103 IGR
226 ICI
222 ISIM Timisoara
228 INCDPM
230 ICIM
111 ICCF
219 ICMET Craiova
104 INCDTP
224 URBANPROIECT
223 INCERC
221 IPCUP Ploiesti
235 INCD Sanatate
234 INCD Cantacuzino
28
Figura 2. 15. Ponderea veniturilor din programul nucleu din anul 2003 în totalul veniturilor din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul 2002
59.41
54.48
52.06
51.29
50.83
50.14
49.43
49.08
46.68
44.38
43.85
43.51
42.59
42.05
39.68
38.56
38.53
38.12
36.91
34.03
31.53
29.16
29.01
28.96
28.85
24.69
23.22
23.22
19.74
18.11
16.61
15.14
14.61
9.07
0 10 20 30 40 50 60 70
112 INCEMC Timisoara
106 IFIN-HH
227 INCSMPS
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
108 IFT Iasi
103 IGR
110 INCDFP
233 INCD V. Babes
114 St. Biologice
111 ICCF
105 INMA
218 CEFIN
225 INSCC
236 INCD Metale Resurse Radioactive
107 INFLPR
104 INCDTP
109 INCDFM
101 INOE-2000
234 INCD Cantacuzino
116 ICSI R. Valcea
232 I.N.C.D.M. Constanta
102 COMOTI
220 ECOIND
115 IMT
229 INCDT
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
226 ICI
230 ICIM
222 ISIM Timisoara
224 URBANPROIECT
228 INCDPM
221 IPCUP Ploiesti
223 INCERC
219 ICMET Craiova
29
2.3. Cheltuielile institutelor nationale de cercetare -dezvoltare
Nivelul si structura pe componente ale cheltuielilo r totale din institutele nationale de cercetare-dezvoltare, exprimate atât în lei cât si în USD, sunt prezentate în tabelul 2.5 si figurile 2.16 si 2.17.
Tabelul 2.5.Cheltuielile institutelor nationale de cercetare- dezvoltare
Valori totale Ponderi (%) Denumirea cheltuielilor UM
2001 2002 2003 2001 2002 2003
1 CHELTUIELI TOTALE Mil. lei 965288,4 1311452,2 1879795,4 100,0 100,0 100,0
2 Curs mediu valutar (BNR) Lei / USD 28304 30187 40267
3 CHELTUIELI TOTALE Mil. USD 34,10 43,44 46,68
4 Cheltuieli de personal, din care: Mil. lei 537172,9 721438,9 958805,3 55,6 55,0 51,0
5 - cheltuieli cu salariile Mil. lei 388291,5 582906,3 703360,0 40,2 44,4 37,4
6 Cheltuieli materiale Mil. lei 137319,5 244068,2 380042,7 14,2 18,6 20,2
7 Alte cheltuieli Mil. lei 290796,0 345945,1 540947,4 30,1 26,4 28,8
Figura 2.16. Cheltuieli totale pentru cercetare ale institutele nationale de cercetare- dezvoltare (milioane USD)
Figura 2.17. Structura cheltuielilor totale în perioada 2001 – 2003
34.104
43.444
46.683
30
35
40
45
50
2001 2002 2003
(Milioane USD)
965.3
1311.5
1879.8
500
750
1000
1250
1500
1750
2000
2001 2002 2003
(Miliarde lei)
55.6 55.051.0
40.244.4
37.4
14.218.6 20.2
30.126.4 28.8
0
10
20
30
40
50
60
2001 2002 2003
CHELT. DE PERSONAL, din care: - cheltuieli cu salariile
CHELT. MATERIALE ALTE CHELT
30
Rezulta faptul ca la nivelul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare s -a înregistrat o crestere fata de anul 2001, atât a cheltuielilor din anul 2002, cât si a celor din 2003. O crestere a cheltuielilor în anii 2001 – 2004 se înregistreaza si pe totalul cheltuieli lor pentru cercetare la nivelul tarii, pentru toate entitatile de cercetare-dezvoltare aflate în sistemul guvernamental (figura 2.18). Altfel, în anul 2004 s-a depasit maximul absolut al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din sectorul guvernamental,
Figura 2. 18. Cheltuieli totale pentru cercetare-dezvoltare (milioane USD) în perioada 1993 - 2001
Figura 2. 19. Cheltuieli unitare de capital (în USD / salariat) în perioada 1993 – 2001
Calculat dupa: Anuarul statistic al României , 2002, cap. 7, tabelul 7.2.1 (anii 1993 – 2001); statistici Ministerul Educatiei si Cercetarii (2002 – 2004), curs oficial de schimb BNR
231.9
349.4
332.4
182.2166.9
307.1
193.5
557.8
189.5 195.5
4 9 2 . 7
278.3219.2
1 3 4 . 3 2 7 2 . 7
48.422.4149.3
183.6
96.6157.8
610.1
870.0771.4
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Sectorul întreprinderi Sectorul guvernamental Sectorul învatamânt superior
352.9
561.1
521.0
631.3617.0
503.8
526.1
386.5369.3
245.7
474.2446.3
536.5511.0
413.5 403.9
297.8
261.9
82.179.3 69.6 87.6 97.784.4
112.778.6 91.3
25.17.6 5.0 7.2 8.3 5.8 9.4 10.1 16.1135.6
151.5
103.5
84.10
100
200
300
400
500
600
700
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Total
Sectorul întreprinderi
Sectorul guvernamental
Sectorul învatamânt superior
Chelt. publice (Varianta 1)
Chelt. publice (Varianta 2)Mili
oane
US
D
Calculat dupa: Anuarul statistic al României , 2002, cap. 7, tabelul 7.2.1 (anii 1993 – 2001); statistici Ministerul Educatiei si Cercetarii (2002 – 2004), curs oficial de schimb BNR
31
înregistrat în perioada 1993 – 2001. Aceasta crestere a cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare din sectorul guvernamental este însotita si de o crestere în ultimii ani a investitiilor (cheltuielilor de capital), atât în sectorul guvernamental cât si în cel al învatamântului superior (figura 2.19). Din pacate aceste cresteri ale cheltuielilor de cercetare-dezvoltare sunt însotite de reduceri drastice, an de an, ale cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în sectorul întreprinderi.
Acest lucru semnifica faptul ca sporul de cheltuieli de cercetare -dezvoltare din sectoarele guvernamentale si ale învatamântului superior nu reusesc sa atraga un surplus de fonduri din partea beneficiarilor directi ai activitatii de cercetare . Drept urmare, an de an, în totalul fondurilor de cercetare, creste ponderea fondurilor din surse bugetare si se reduce contributia agentilor economici, beneficiari ai rezultatelor cercetarii.
32
2.4. Salariile personalului din institutele nationale de cercetare-dezvoltare si câstigurile medii ale cercetatorilor
În structura cheltuielilor de exploatare, cheltuielile de personal, si în cadrul acestora, cheltuielile cu salariile detin cea mai importanta pondere.
Din figura 2.20 rezulta ca salariul mediu lunar în anul 2003 a variat pe institute între 15,4 si 4,97 milioane lei. În acelasi timp, câstigul mediu lunar al cercetatorilor pe institut a fost cuprins între 4,93 si 16,63 milioane lei.
Distributia institutelor în functie de salariul mediu al personalului si câstigul mediu lunar al cercetatorilor a fost urmatoarea:
Grupe de venit mediu lunar în anul 2003 ( în milioane lei)
Numarul institutelor dupa salariul mediu lunar al personalului
Numarul institutelor dupa câstigul mediu lunar al cercetatorilor
Sub 7 7 5
7 – 7,99 10 9
8 – 9,99 10 8
10 – 11,99 7 7
12 – 14,99 1 3
Peste 15 1 2
Lipsa informatii - 2
Total 36 36 Calculând raportul între câstigul mediu al cercetatorilor si salariul mediu pe institut se
constata variatii apreciabile. Astfel, în functie de marimea acestui raport în anul 2003, institutele se distribuie astfel:
Raportul între câstigul mediu al cercetatorilor si salariul mediu pe institut Numarul institutelor
sub 100% 13
100 -110 7
110,01 -120 7
peste 120 7
Lipsa informatii 2
Total 36
Dat fiind faptul ca cercetatorii reprezinta personalul cel mai calificat dintr-un institut, situatia pare a fi nefireasca în cazul celor 13 INCD-uri la care câstigul mediu al cercetatorilor a fost mai mic decât salariul mediu pe totalul institutului. O astfel de situatie s-ar putea explica prin ponderea mai ridicata a personalului de cercetare cu studii medii în totalul personalului de cercetare si dezvoltare tehnologica.
În figura 2.21 este testata o astfel de ipoteza si dupa cum se observa, corelatia dintre raportul procentual al câstigului mediu lunar al cercetatorilor fata de salariul mediu si ponderea personalului de cercetare dezvoltare cu studii medii în totalul personalului de cercetare si dezvoltare tehnologica nu se verifica.
33
Figura 2.20. Salariul mediu pe un angajat si câstigul mediu al personalului din cercetare în
anul 2003 (în milioane lei)
15.4
12.0
11.9
11.5
11.4
10.2
10.2
10.2
10.0
9.7
9.4
9.1
9.0
8.8
8.5
8.1
8.1
8.1
8.0
7.9
7.9
7.9
7.6
7.5
7.2
7.2
7.1
7.1
7.1
6.7
6.7
6.5
6.3
5.9
5.7
5.0
16.6
12.4
13.9
12.0
11.0
9.6
7.9
9.8
10.0
11.0
9.0
10.0
10.8
11.9
10.6
7.9
9.9
8.2
7.6
9.3
9.4
7.7
7.1
6.9
7.8
7.9
7.9
6.5
7.0
6.5
8.0
6.8
16.6
4.9
4 6 8 10 12 14 16 18
110 INCDFP
218 CEFIN
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
235 INCD Sanatate
225 INSCC
228 INCDPM
229 INCDT
236 INCD Metale Resurse Radioactive
102 COMOTI
107 INFLPR
116 ICSI R. Valcea
113 GEOECOMAR
233 INCD V. Babes
101 INOE-2000
115 IMT
114 St. Biologice
227 INCSMPS
109 INCDFM
106 IFIN-HH
232 I.N.C.D.M. Constanta
108 IFT Iasi
219 ICMET Craiova
224 URBANPROIECT
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
105 INMA
221 IPCUP Ploiesti
222 ISIM Timisoara
226 ICI
230 ICIM
220 ECOIND
111 ICCF
223 INCERC
104 INCDTP
112 INCEMC Timisoara
234 INCD Cantacuzino
103 IGR
Salariul mediu lunarpe salariat, total institut(calculat)
Castigul mediu lunarpe personal decercetare- dezvoltare
34
Figura 2.21. Corelatia dintre raportul procentual al câstigului mediu lunar al cercetatorilor fata de salariul mediu si ponderea personalului de
cercetare dezvoltare cu studii medii în totalul personalului de cercetare si dezvoltare tehnologica
140.
9
130.
0
127.
5
123.
8
122.
5
122.
5
118.
3
117.
3
116.
6
114.
8
112.
0
112.
0
111.
2
109.
2
107.
8
105.
0
104.
5
103.
5
103.
1
103.
0
99.8
99.7
99.6
99.3
99.1
97.7
96.7
96.6
96.5
96.4
96.3
93.7
77.9
26.3 26.1
41.0
26.6 28.631.4
24.3 24.4 25.0
16.0
47.1
15.9
55.7
10.7
63.4
24.7
56.2
48.9
21.524.8
58.3
36.0
48.4
25.4
36.831.8
16.3
48.0
19.1
27.5
38.0
18.8
0
20
40
60
80
100
120
140
160
115
IMT
114
St. B
iolo
gice
104
INC
DTP
224
UR
BA
NP
RO
IEC
T
101
INO
E-20
00
109
INC
DFM
219
ICM
ET
Cra
iova
231
I.N.C
.D.D
.D. T
ulce
a
116
ICSI
R. V
alce
a
112
INC
EM
C T
imis
oara
226
ICI
230
ICIM
233
INC
D V
. Bab
es
222
ISIM
Tim
isoa
ra
110
INC
DFP
111
ICC
F
235
INC
D S
anat
ate
117
I.N.C
.D.T
.I.M
. Clu
j
218
CEF
IN
232
I.N.C
.D.M
. Con
stan
ta
223
INC
ERC
102
CO
MO
TI
113
GE
OE
CO
MA
R
105
INM
A
103
IGR
227
INC
SMPS
220
ECO
IND
221
IPC
UP
Ploi
esti
236
INC
D M
.R.R
adio
activ
e
108
IFT
Iasi
225
INSC
C
228
INC
DPM
229
INC
DT
Raportul procentual intre castigul mediu lunar al cercetatorilor sisalariul mediuPonderea personalului de cercetare dezvoltare cu studii medii în totalulpersonalului de cercetare si dezvoltare tehnologica
35
Analizându-se corelatiile posibile dintre salariul mediu pe institut si diferiti factori de influenta s-au testat în mod succesiv urmatoarele ipoteze valabile pentru entitatile care functioneaza pe baza gestiunii economice si a autonomiei financiare, asa cum sunt si institutele de cercetare:
a) nivelul salariului mediu pe institut este dimensionat în functie de marimea productivitatii muncii;
b) nivelul salariului mediu pe institut nu se coreleaza cu productivitatea muncii dar este în raport direct cu rata rentabilitatii;
c) în dimensionarea salariului mediu pe institut nu sunt respectate cele doua corelatii anterioare dar se au în vedere performantele globale ale institutului obtinute în activitatea de cercetare-dezvoltare.
Dupa cum rezulta din figurile 2.15 – 2.17, în baza situatiei din anul 2003, nu se
verifica nici una dintre cele trei ipoteze, ceea ce ne conduce la a considera salariul mediu pe institut ca o variabila independenta, care nu depinde nici de productivitatea (veniturile institutului pe salariat), nici de situatia economico-financiara globala a institutului si nici de rezultatele obtinute. O astfel de situatie reflecta un grad apreciabil de subiectivism în modul de dimensionare a salariilor.
36
Figura 2.22. Corelatia dintre salariul mediu pe institut si productivitatea muncii
1.21.0 1.0
2.11.9
2.0
2.3
2.0
2.4
1.4
1.8
2.4 2.3
1.8 1.7
2.0
1.6 1.6
1.1
1.81.6
1.9
1.31.4 1.3
1.4 1.41.6
1.3
1.6 1.61.5
1.61.5 1.4 1.4
1.21.0
1.7 1.71.81.9
2.0
2.1
2.1
2.1
2.1
2.1
2.2
2.2
2.2
3.13.4
2.3
2.4
2.5
2.6
2.6
2.62.8
3.03.0
3.33.43.5
3.5
3.7
3.7
3.84.1
4.5
3.1
0.00
0.50
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
3.50
4.00
4.50
5.00
228
INC
DPM
116
ICSI
R. V
alce
a
102
CO
MO
TI
235
INC
D S
anat
ate
236
INC
D M
etal
e R
esur
se R
adio
activ
e
218
CEF
IN
222
ISIM
Tim
isoa
ra
113
GEO
ECO
MAR
231
I.N.C
.D.D
.D. T
ulce
a
110
INC
DFP
225
INSC
C
101
INO
E-20
00
115
IMT
229
INC
DT
232
I.N.C
.D.M
. Con
stan
ta
227
INC
SMPS
234
INC
D C
anta
cuzi
no
233
INC
D V
. Bab
es
108
IFT
Iasi
107
INFL
PR
104
INC
DTP
220
ECO
IND
223
INC
ERC
226
ICI
230
ICIM
219
ICM
ET C
raio
va
111
ICC
F
106
IFIN
-HH
114
St. B
iolo
gice
117
I.N.C
.D.T
.I.M
. Clu
j
109
INC
DFM
224
UR
BAN
PRO
IEC
T
105
INM
A
221
IPC
UP
Ploi
esti
112
INC
EMC
Tim
isoa
ra
103
IGR
Indicile productivitatii muncii fata devaloarea minima
Indicile salariului mediu fata de valoareaminima
Indicele productivitatii muncii fata de valoarea minima pe INCD-uri; Indicele salariului mediu din INCD fata de valoarea minima din INCD-uri
37
Figura 2.23. Corelatia dintre salariul mediu pe institut si rata rentabilitatii
56.7
21.2
20.7
16.9
14.0
14.0
13.1
12.9
7.0
6.2
5.4
4.8
4.2
4.1
2.2
1.8
1.5
1.2
1.1
1.0
0.8
0.7
0.4
0.4
0.3
0.3
0.3
0.2
0.2
0.2
0.2
0.1
0.1
-15.
7
-17.
4
-30.
0
5.0
11.510.210.2
7.1 7.1 6.5
11.4
5.77.2 6.3 6.7
12.0
7.1 7.5 8.1 7.9 8.8
15.4
9.4 9.07.6
10.27.9
11.99.1
6.78.1 8.0 8.1
9.77.9 8.5
5.97.2
10.0
-40
-30
-20
-10
0
10
20
30
40
50
60
7010
3 IG
R
235
INCD
San
atat
e
228
INCD
PM
229
INCD
T
226
ICI
230
ICIM
223
INCE
RC
225
INSC
C
234
INCD
Can
tacu
zino
105
INM
A
104
INCD
TP
220
ECO
IND
218
CEFI
N
222
ISIM
Tim
isoar
a
117
I.N.C
.D.T
.I.M
. Clu
j
227
INCS
MPS
219
ICM
ET C
raio
va
101
INO
E-20
00
110
INCD
FP
116
ICSI
R. V
alce
a
233
INCD
V. B
abes
224
URBA
NPRO
IECT
236
INCD
Met
ale
Resu
rse
Radi
oact
ive
232
I.N.C
.D.M
. Con
stan
ta
231
I.N.C
.D.D
.D. T
ulce
a
113
GEO
ECO
MAR
111
ICCF
114
St. B
iolo
gice
106
IFIN
-HH
109
INCD
FM
107
INFL
PR
108
IFT
Iasi
115
IMT
112
INCE
MC
Tim
isoar
a
221
IPCU
P Pl
oiesti
102
COM
OTI
Renta rentabilitatii
Salariul mediuRata rentabilitatii Salariul mediu
38
36.3
33.5
28.5
25.9
24.5
24.2
23.7
22.6
22.5
22.5
22.5
21.1
20.8
20.5
20.0
19.4
19.1
18.6
17.9
16.9
16.4
15.5
15.2
15.1
14.4
14.3
14.1
14.1
13.9
12.7
12.7
11.7
10.9
8.5
8.3
2.6
9.1
6.3
10.2
15.4
7.2 7.9
10.2
5.0
8.08.8
5.9
8.5 8.1 8.1
5.7
9.7
7.9 7.9
12.0
7.1 7.1
11.5
8.17.2 7.5
10.2
7.6
11.4
6.7
9.4 10.0
6.7 7.1
9.0
11.9
6.5
0
5
10
15
20
25
30
35
4011
3 G
EOEC
OM
AR
104
INCD
TP
228
INCD
PM
110
INCD
FP
221
IPCU
P
108
IFT
Iasi
236
INCD
Met
ale
Resu
rse
Radi
oact
ive
103
IGR
106
IFIN
-HH
101
INO
E-20
00
112
INCE
MC
Tim
isoar
a
115
IMT
227
INCS
MPS
109
INCD
FM
234
INCD
Can
tacu
zino
107
INFL
PR
232
I.N.C
.D.M
. Con
stan
ta
219
ICM
ET C
raio
va
218
CEFI
N
230
ICIM
226
ICI
235
INCD
San
atat
e
114
St. B
iolo
gice
105
INM
A
117
I.N.C
.D.T
.I.M
. Clu
j
229
INCD
T
224
URBA
NPRO
IECT
225
INSC
C
220
ECO
IND
116
I.C
.S.I.
RM
. VAL
CEA
102
COM
OTI
111
ICCF
222
ISIM
Tim
isoar
a
233
INCD
V. B
abes
231
I.N.C
.D.D
.D. T
ulce
a
223
INCE
RC
Nivelul de performanta a activitatii unitatii C-D
Salariul mediu
Figura 2.24. Core latia dintre salariul mediu pe institut si nivelul de performanta a activitatii de cercetare-dezvoltare
39
2.5. Gradul de îndatorare si platile restante ale institutelor de cercetare-dezvoltare
Un capitol important al situatiei economico –financiare îl reprezinta datoriile si platile restante.
În acceptiunea economico-financiara, datoriile reprezinta obligatiile de plata care nu au ajuns la termenul de scadenta iar platile restante , obligatiile de plata care au depasit acest termen dar nu au fost înca achitate.
Dupa cum rezulta din figurile 2.25 si 2.26, la sfârsitul anului 2003, datoriile institutelor nationale de cercetare-dezvoltare au reprezentat 29,8% din totalul veniturilor anuale. Platile restante înregistrate în anul 2003 au fost de 15,4% din totalul veniturilor anuale.
Figura 2.25. Valoarea datoriilor si a platilor restante la sfârsitul anului 2003 (în miliarde lei), comparativ cu veniturile anuale totale
Figura 2.26. Nivelul procentual al datoriilor si platilor restante la sfârsitul anului 2003 fata de veniturile anuale totale
Pe tipuri de institute, gradul de îndatorare a fost mai mare în institutele
aflate în subordinea ministerului. Pe componente, cea mai mare parte a datoriilor a fost fata de furnizori
(32,4%) si fata de buget: 25,3% fata de bugetul asigurarilor sociale si 16,9% fata de bugetul de stat. (figura 2.27)
1909
8901019
248320568
113181294
0
500
1000
1500
2000
2500
TOTAL INCD-uri TOTAL I (INCD-uri insubordinea MEC)
TOTAL II (INCD-uri incoordonarea MEC)
Venituri totale anuale
Datorii
Plati restante
INCD-uri din coordonarea MEdC
INCD-uri din coordonarea altor ministere
29.8
36.0
24.3
15.4
20.4
11.1
0
5
10
15
20
25
30
35
40
TOTAL INCD-uri TOTAL I (INCD-uri insubordinea MEC)
TOTAL II (INCD-uri incoordonarea MEC)
DATORII
PLATI RESTANTE
INCD-uri din coordonarea MEdC
INCD-uri din coordonarea altor ministere
40
Figura 2.27. Structura datoriilor la sfârsitul anului 2003
În structura platilor restante, aceleasi componente au avut cea mai mare pondere:
§ platile restante catre furnizori (32,3%);
§ platile restante catre bugetul asigurarilor sociale (20,9%);
§ platile restante catre bugetul de stat (19%).
Figura 2.28. Structura platilor restante la sfârsitul anului 2003
Pe institute, situatia este extrem de diferentiata. Astfel, datoriile variaza de la echivalentul veniturilor pe 3 ani (294,1%), în cazul IGR (figura 2.29, sectiunea a), la 8,5%, în cazul INCDFM (2.29, sectiunea b). Si platile restante variaza între 274,7%, în cazul IGR, la zero, în cazul a 13 dintre cele 36 de institute.
Credite bancare 0.6%
Decontari privind asigurarile sociale
25.3%
Decontari cu bugetul statului 16.9%
Creditori 7.3%
Decontari cu salariatii
12.3%
Imprumuturi pentru investitii
0.2%
Furnizori 32.4%
Decontari privind contributia pentru
bugetul asigurarilor pentru somaj,
2.8%
Plati restante fata de bugetul
de stat19.0%
Plati restante fata de bugetul
asigurarilor sociale de sanatate
5.9%
Plati restante fata de
asigurarile sociale20.9%
Plati restante fata de alti creditori
3.6%
Penalitati18.2%
Plati restante catre furnizori
32.3%
41
2.29. Nivelul procentual al datoriilor si platilor restante la sfârsitul anului 2003 fata de veniturile anuale totale
294.1
100.6
97.7
58.9
274.7
90.4
129.8
84.6
0 100 200 300 400 500 600
103 IGR
221 IPCUP
102 COMOTI
112 INCEMCTimisoara
TOTAL DATORII (Sold lasfârsitul anului 2003)
TOTAL PLATI RESTANTE
57.0
47.1
41.6
40.3
33.4
32.1
31.9
30.6
30.4
29.5
26.8
26.4
26.3
25.1
25.1
24.5
24.0
24.0
20.7
20.6
20.6
18.8
17.8
17.2
15.5
14.4
13.8
12.4
11.9
11.9
11.9
8.5
29.8
36.0
24.3
15.7
20.8
17.0
4.9
6.9
10.7
4.0
6.3
10.7
9.8
9.8
9.6
16.1
4.8
11.9
15.4
20.4
11.1
4.5
3.4
0.6
2.1
0 10 20 30 40 50 60 70 80
111 ICCF
113 GEOECOMAR
219 ICMET Craiova
115 IMT
101 INOE-2000
223 INCERC
108 IFT Iasi
110 INCDFP
232 I.N.C.D.M. Constanta
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
114 St. Biologice
105 INMA
106 IFIN-HH
226 ICI
230 ICIM
227 INCSMPS
236 INCD Metale Resurse Radioactive
222 ISIM Timisoara
228 INCDPM
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
218 CEFIN
224 URBANPROIECT
220 ECOIND
235 INCD Sanatate
104 INCDTP
225 INSCC
229 INCDT
107 INFLPR
116 I.C.S.I. RM. VALCEA
234 INCD Cantacuzino
233 INCD V. Babes
109 INCDFM
VALORI MEDII TOTAL INCD-uri
TOTAL I (INCD-uri in subordinea MEC)
TOTAL II (INCD-uri in coordonarea MEC)
TOTAL DATORII (Sold lasfârsitul anului 2003)
TOTAL PLATI RESTANTE
a
b
INCD-uri din coordonarea MEDC
INCD-uri din coordonarea altor ministere
42
Pe intervale reprezentând ponderea datoriilor si a platilor restante la sfârsitul anului 2003 fata de veniturile anuale totale situatia a fost urmatoarea:
Datorii la sfârsitul anului 2003 Plati restante în anul 2003
Nivel procentual fata de veniturile anuale totale
Numar de
institute Nivel procentual fata de
veniturile anuale totale
Numar de
institute
Sub 15% 7 0 13
15 – 25% 10 0,5 – 5% 7
25,01 – 30% 6 5,01 – 10% 5
30,01 – 40% 6 10,01 – 20% 7
40,01 – 60% 4 20,01 – 80% -
60 – 100% 1 80 – 100% 2
Peste 100% 2 Peste 100% 2
În cazul institutelor cu cele mai mari datorii (figura 2.30, sectiunea a), cea mai mare parte a acestora este reprezentata de decontari cu bugetul statului, cu bugetul asigurarilor pentru somaj si cu bugetul privind asigurarile sociale. Pentru celelalte institute (figura 2.30, sectiunea b), cea mai mare parte a datoriilor sunt fata de furnizori.
Pentru platile restante, cea mai mare parte, cu exceptia IGR, sunt reprezentate de restantele fata de furnizori (figura 2.30, sectiunile a si b).
Apreciem ca un grad de îndatorare de peste 20% din veniturile anuale este de natura sa creeze dificultati financiare serioase, ceea ce atrage de la sine aparitia platilor restante si implicit a penalizarilor.
43
Figura 2.30. Ponderea fata de totalul veniturilor anuale a celor mai importante componente din structura datoriilor la sfârsitul anului 2003
224.5
94.5
75.9
54.3
44.0
33.8
38.1
18.3
8.2
33.1
30.8
4.8
2.7
4.6
4.0
3.9
0 25 50 75 100 125 150 175 200 225 250 275 300
103 IGR
221 IPCUP
102 COMOTI
112 INCEMC Timisoara
111 ICCF
219 ICMET Craiova
115 IMT
Decontari cu bug. statului, cu bug.asig. ptr. somaj si privind asig. sociale
Furnizori
Decontari cu salariatii
Creditori, credite bancare siimprumuturi pentru investitii
2.3
2.6
15.0
8.6
3.6
7.7
4.0
15.6
9.0
9.0
3.7
10.1
6.2
3.1
3.4
15.9
5.6
12.1
8.8
4.1
7.1
5.4
3.3
4.5
13.4
18.1
9.3
1.7
15.6
5.8
3.5
4.4
13.6
2.3
8.9
9.6
9.6
20.7
8.5
16.1
8.1
5.8
11.8
9.7
3.8
14.6
9.3
4.4
8.9
11.9
11.2
9.6
10.3
9.0
32.2
3.1
11.3
5.4
10.4
6.7
8.1
3.3
3.0
5.2
4.6
3.4
8.3
4.4
2.2
2.2
3.7
5.3
2.3
12.2
7.2
21.4
0.0
9.6
5.1
5.1
3.7
3.6
2.0
2.1
3.9
2.4
2.3
2.5
1.5
1.6
1.0
10.1
1.0
5.3
0.9
4.3
0.5
0.8
0.9
0.3
0.9
0 5 10 15 20 25 30 35 40
113 GEOECOMAR
101 INOE-2000
108 IFT Iasi
110 INCDFP
232 I.N.C.D.M. Constanta
114 St. Biologice
105 INMA
106 IFIN-HH
226 ICI
230 ICIM
227 INCSMPS
236 INCD Metale Resurse Radioactive
222 ISIM Timisoara
223 INCERC
228 INCDPM
218 CEFIN
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
224 URBANPROIECT
235 INCD Sanatate
104 INCDTP
220 ECOIND
225 INSCC
229 INCDT
107 INFLPR
116 I.C.S.I. RM. VALCEA
234 INCD Cantacuzino
233 INCD V. Babes
109 INCDFM
TOTAL / VALORI MEDII
TOTAL I (INCD-uri in subordinea MEC)
TOTAL II (INCD-uri in coordonarea MEC)
Decontari cu bug. statului, cubug. asig. ptr. somaj si privindasig. sociale
Furnizori
Decontari cu salariatii
Creditori, credite bancare siimprumuturi pentru investitii
a
b
TOTAL I (INCD-uri din coord. M.Ed.C)
TOTAL II (INCD-uri din coord. altor ministere)
44
Figura 2.31. Ponderea în totalul veniturilor a celor mai importante componente din structura platilor restante în anul 2003, neachitate la termenul de scadenta
18.3
14.8
5.9
7.1
9.8
4.6
2.2
14.9
16.1
11.9
3.2
9.0
9.0
3.6
6.9
4.9
4.8
4.6
4.5
2.9
3.4
1.7
5.0
3.5
6.3
2.1
3.4
7.0
1.1
0.8
10.7
6.5
0.42
1.1
0.9
0.4
0.9
0.9
0.2
0.5
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
219 ICMET Craiova
115 IMT
222 ISIM Timisoara
111 ICCF
234 INCD Cantacuzino
106 IFIN-HH
108 IFT Iasi
226 ICI
230 ICIM
236 INCD Metale Resurse Radioactive
223 INCERC
114 St. Biologice
101 INOE-2000
218 CEFIN
116 I.C.S.I. RM. VALCEA
232 I.N.C.D.M. Constanta
220 ECOIND
113 GEOECOMAR
228 INCDPM
TOTAL / VALORI MEDII
TOTAL I (INCD-uri in subordinea MEC)
TOTAL II (INCD-uri in coordonarea MEC)
Plati restante fata de bugetul destat si bugetul asig. sociale
Plati restante catre furnizori
Plati restante fata de alticreditori si penalitati
105.3
71.6
89.8
50.9
38.1 131.2
33.7
5.3
0.6
52.9
0 25 50 75 100 125 150 175 200 225 250 275
103 IGR
102 COMOTI
221 IPCUP
112 INCEMC Timisoara
Plati restante fata de bugetul destat si bugetul asig. sociale
Plati restante catre furnizori
Plati restante fata de alti creditori sipenalitati
a
b
TOTAL I (INCD-uri din coord. M.Ed.C)
TOTAL II (INCD-uri din coord. altor ministere)
45
3. Personalul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare
3.1. Nivelul si structura personalului pe totalul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare
Numarul personalului din institutele nationale de cercetare -dezvoltare, atât pe total
cât si pe categorii de personal este redat în tabelul 3.1.
Din figura 3.1, în care este reprezentata evolutia personalului total din institutele de cercetare în perioada 2001 – 2003, atât pe totalul institutele cât si pe categorii (institute din coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii si institute din coordonarea altor ministere), rezulta o descrestere a numarului total de personal de la 7461 în 2001, la 7260 în 2002 si 7033 în 2003.
Figura 3.1. Numarul total al personalului din institutele nationale de c ercetare-dezvoltare în perioada 2001 – 2003
O tendinta de descrestere a numarului total de personal s-a înregistrat si în perioada 1993 – 2001 pentru toate sectoarele de cercetare, descresterea fiind extrem de accentuata în sectorul întreprinderi, unde numarul personalului din cercetare s-a redus de la 90 876 persoane, în 1993, la 34 576 în 2001. Aceste descresteri mai rapide a numarului de personal
3759
3636
3454
3300
3400
3500
3600
3700
3800
2001 2002 2003
3702
3632
3579
3500
3550
3600
3650
3700
3750
2001 2002 2003
INCD-uri din coordonarea MEdC INCD-uri din coordonarea altor ministere
7461
7268
7033
6800
6900
7000
7100
7200
7300
7400
7500
2001 2002 2003
Total INCD-uri
46
din sectorul întreprinderi din perioada 1993 – 2001 a dus la cresterea ponderii cercetatorilor din sectorul g uvernamental si a celor din învatamântul superior (figura 3.3).
Figura 3. 2. Numarul salariatilor din cercetare în perioada 1993 - 2001
Figura 3. 3. Structura salariatilor din cercetare în perioada 1993 – 2001
Numarul salariatilor din cercetare la sfârsitul anului
584536257276744
89797
92822
104185
105195
117046118329
3457639054
53216
62832
68702
7788278308
90876 90272
150021756317941191211849321351234872409124224
5955
5587
7844
56274952340026833229
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Total
Sectorul întreprinderi
Sectorul guvernamental
Sectorul înv. superior
Calculat dupa: Anuarul statistic al României , 2002, cap. 7, tabelul 7.2.1
Structura salariatilor din cercetare
76.8
0
77.1
3
74.4
4
74.7
5
74.0
1
69.9
7
69.3
4
62.4
1
59.1
5
25.6
7
28.0
7
23.3
8
21.2
9
19.9
2
20.4
9
22.3
3
20.5
8
20.4
7
15.1
8
9.52
7.288.74
6.06
4.75
3.23
2.29
2.73
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Sectorul întreprinderi
Sectorul guvernamental
Sectorul învatamânt superior
Calculat dupa: Anuarul statistic al României , 2002, cap. 7, tabelul 7.2.1
47
Tabelul 3.1. Personalul din institutele nationale de cercetare-dezvoltare
TOTAL INCD-uri TOTAL I (INCD-uri în coordonarea
MEdC)
TOTAL II (INCD-uri în coordonarea altor ministere)
2003 2002 2001 2003 2002 2001 2003 2002 2001
1 Total personal 7033 7268 7461 3454 3636 3759 3579 3632 3702
2 Total personal atestat de cercetare si dezvoltare tehnologica
2949 2966 2870 1736 1773 1736 1213 1193 1134
3 Total personal de cercetare 2608 2629 2539 1610 1629 1587 998 1000 952
4 cercetator stiintific I 497 510 478 287 297 289 210 213 189
5 cercetator stiintific II 547 566 567 338 346 348 209 220 219
6 cercetator stiintific III 607 629 656 368 377 403 239 252 253
7 cercetator stiintific 382 408 394 253 268 251 129 140 143
8 asistent cercetare stiintifica 575 516 444 364 341 296 211 175 148
9 Academicieni si membrii coresp. ai Academiei Române 16 16 18 12 12 14 4 4 4
10 Pers. cu titlul stiintific de Doctor 858 809 764 637 623 624 221 186 140
11 Îndrumatori stiintifici de doctorat 83 84 94 64 65 73 19 19 21
12 Personal de cercetare pe categorii de vârsta:
13 sub 30 ani 430 390 381 271 253 244 159 137 137
14 30 - 39 ani 648 670 664 420 435 417 228 235 247
15 40 - 49 ani 680 744 766 402 439 452 278 305 314
16 50 - 59 ani 881 892 912 530 538 550 351 354 362
17 60 ani si peste 266 260 272 179 166 180 87 94 92
18 Personal atestat pentru dezvoltare tehnologica
293 296 290 126 144 149 167 152 141
19 Personal de cercetare dezvoltare cu studii medii
1416 1484 1574 707 754 808 709 730 766
20 Personal administrativ 1277 1057 1072 551 556 564 726 501 508
21 cu studii superioare 276 244 230 124 129 122 152 115 108
22 Personal pentru activitatea de marketing
109 91 72 41 36 22 68 55 50
23 cu studii superioare 85 68 49 32 25 14 53 43 35
24 Membri ai organizatiilor stiintifice si profes. de prestigiu din tara 1276 842 434
25 Membri organizatiilor stiintifice si profes. din strainatate 446 265 181
26 Membri ai comit. de redactie a revistelor cotate ISI 129 85 44
Pe categorii, personalul din institutele nationale de cercetare este format din: § personal atestat de cercetare; § personal atestat pentru dezvoltare tehnologica; § personal de cercetare dezvoltare cu studii medii; § personal administrativ; § personal pentru activitatea de marketing.
Aceasta structura a personalului este prezentata în figurile 3.4 – 3.6.
48
Personal pentru activitatea de
marketing, 68, 3%
Personal administrativ,
726, 27%
Personal de cercetare
dezvoltare cu studii medii, 709,
27%
Personal atestat pentru dezvoltare tehnologica, 167,
6%
Total personal atestat de
cercetare, 998 , 37%
Figura 3.4. Structura personalului pe total INCD-uri, în anul 2003
Figura 3.5. Structura personalului din INCD-uri aflate în coordonarea MEd.C, în anul 2003
Figura 3.6. Structura personalului din INCD-uri aflate în coordonarea altor ministere, în anul 2003
Personal de cercetare
dezvoltare cu studii medii, 1416, (25%)
Personal pentru activitatea de
marketing, 109, (2%)
Personal atestat pentru dezvoltare tehnologica, 293,
(5%)
Total personal atestat de cercetare,
2608, (46%)
Personal administrativ, 1277, (22%)
Personal pentru activitatea de
marketing, 41, 1%
Personal administrativ,
551 , 18%
Personal de cercetare
dezvoltare cu studii medii, 707 ,
23%
Personal atestat pentru dezvoltare tehnologica, 126,
4%
Total personal atestat de
cercetare, 1610, 54%
49
Rezulta astfel ca pe totalul INCD-urilor, personalul de cercetare cu studii superioare reprezinta numai 46%, situatia fiind mai buna în INCD-urile din coordonarea M.Ed.C., unde acest procent ajunge la 54%, în timp ce în INCD-urile aflate în coordonarea altor ministere, ponderea cercetatorilor cu studii superioare este de numai 37%.
Daca la personalul de cercetare cu studii superioare se adauga si personalul atestat pentru dezvoltare tehnologica, rezulta un procent pe total institute de 51%. Si în acest caz se mentine diferenta dintre cele doua categorii de institute: 58% pentru INCD-urile din coordonarea Ministerului si 43% pentru celelalte.
Remarcam în acelasi timp, ponderea mare a personalului administrativ (22%), cu variatii între 18 si 27% între cele doua categorii de institute, precum si a personalului de cercetare cu studii medii (25%).
Ca o „masura” a competitivitatii personalului de cercetare a unui institut pot fi considerati si indicatorii ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în totalul personalului de cercetare si ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în totalul personalului (figura 3.7).
Figura 3.7. Ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în anul 2003
Situatia pare a fi alarmanta îndeosebi în cazul INCD-urile aflate în coordonarea Ministerului, unde cercetatorii cu titlul stiintific de doctor reprezinta numai 6,17% din totalul personalului. Apreciem ca si situatia medie pe totalul institutelor (12,20%) se afla în aceiasi zona.
Este greu de conceput ca o echipa de cercetare formata din 20 de persoane, din care doar 2 – 3 sunt doctori în stiinte, poate fi realmente competitiva pe plan international, în domenii de vârf ale cercetarii fundamentale sau aplicative!
Detaliind analiza numai în cadrul personalului de cercetare cu studii superioare, se constata ca ponderea cea mai însemnata o detin cei încadrati pe posturi de CS III (figura 3.8) si a caror vârsta este cuprinsa între 50 – 59 de ani (figura 3.9).
Urmarindu-se structura pe categorii de vârsta a personalului de cercetare din România, din perioada 1995 – 2001 (tabelul 3.2 si figura 3.10) si comparând cu situatia din INCD-uri se constata urmatoarele:
a. Structura pe categorii de vârsta a cercetatorilor din România din perioada 1995 – 2001 nu a suferit modificari esentiale , ceea ce permite compararea cu structura de vârsta a personalului de cercetare din INCD-uri de la nivelul anului 2003;
32.90
12.20
39.57
18.4422.14
6.17
0
5
10
15
20
25
30
35
40
TOTAL TOTAL I (INCD-uri insubordinea MEC)
TOTAL II (INCD-uri incoordonarea MEC)
Ponderea cercetatorilor cu titlul stiintificde Doctor in totalul cercetatorilor
Ponderea cercetatorilor cu titlul stiintificde Doctor in totalul personalului
coordonarea M. Ed. C. coordonarea altor ministere
50
14.3
4
25.8
2
32.5
2
21.8
1
5.52
12.7
1
25.4
6
35.5
0
20.4
1
5.92
12.5
8
24.6
2
34.6
3
23.0
3
5.14
14.3
3
24.7
3
32.5
3
22.6
9
5.73
0
5
10
15
20
25
30
35
40
Pâna la 30 ani 30 - 39 ani 40 - 49 ani 50 - 59 ani 60 ani si peste
1995
1997
2000
2001
Sursa: Anuarul statistic al României, 2002, cap. 7, tabelul 2.2.6
Figura 3.8. Numarul personalului de cercetare, dupa postul de încadrare, pe total institute în anul 2003
Figura 3.9. Structura personalului de cercetare din institutele nationale de cercetare-dezvoltare pe grupe de vârsta în anul 2003
Figura 3.10. Structura cercetatorilor din România pe grupe de vârsta în perioada 1995 - 2001
497
547
607
382
575
629
478
567
656
394
444
516
408
566
510
350
400
450
500
550
600
650
700
cercetatorstiintific I
cercetatorstiintific II
cercetatorstiintific III
cercetatorstiintific
asistentcercetarestiintifica
2003 2002 2001
14.8
22.323.4
30.3
9.2
15.0
23.322.3
29.4
9.9
14.4
20.7
25.2
31.8
7.9
5
10
15
20
25
30
35
sub 30 ani 30 - 39 ani 40 - 49 ani 50 - 59 ani 60 ani si peste
'TOTAL INCD-uri
TOTAL I (INCD-uri in subordinea MEC)
TOTAL II (INCD-uri in coordonarea MEC)TOTAL I (INCD-uri din coord. M.Ed.C)
TOTAL II (INCD-uri din coord. altor ministere)
51
Tabelul 3.2. Cercetatori pe grupe de vârsta în România
Categorii de vârsta
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
1 Pâna la 30 ani 14.34 14.62 12.71 13.25 12.93 12.58 14.33
2 30 - 39 ani 25.82 25.80 25.46 25.44 25.25 24.62 24.73
3 40 - 49 ani 32.52 33.66 35.50 34.94 34.66 34.63 32.53
4 50 - 59 ani 21.81 20.69 20.41 21.12 22.30 23.03 22.69
5 60 ani si peste 5.52 5.23 5.92 5.24 4.86 5.14 5.73
Sursa: Anuarul statistic al României , 2002, cap. 7, tabelul 2.2.6
b. La nivelul tarii, grupa majoritara de vârsta a cercetatorilor a fost cea cuprinsa între 40 si 49 de ani (32,52 – 35,5%), în timp ce în INCD-uri ponderea acestei grupe se situeaza pe locul secund, cu numai 23,4% si variatii între cele doua categorii de INCD-uri cuprinse între 22,3 si 25,2%;
c. Pe locul al doilea la nivelul tarii se situeaza grupa de vârsta 30 – 39 de ani, cu ponderi cuprinse între 24,62 si 25,82%. La INCD-uri aceasta grupa se afla pe locul al treilea, având o pondere de 22,3%;
d. Pe locul al treilea la nivelul tarii si pe primul loc la nivelul INCD-urilor se situeaza grupa de vârsta 50 – 59 de ani. La nivelul tarii ponderea personalului de cercetare din aceasta grupa este de numai 20,4 – 23,03%, în timp ce în INCD-uri este de 30,3%.
Toate cele trei concluzii de la punctele b – d reflecta o situatie dezavantajoasa a INCD-urilor în comparatie cu celelalte institutii din sistemul cercetarii stiintifice din România.
*
* *
Corelând aspectele mentionate mai sus, rezulta ca mare parte dintre cercetatorii din institutele nationale de cercetare -dezvoltare nu au titlul stiintific de doctor, se afla pe posturi situate pe a treia treapta din categoria personalului atestat pentru activitatea de cercetare si au vârsta cuprinsa între 50 – 59 de ani.
52
3.2. Nivelul si structura personalului pe institute
Situatia prezentata anterior devine mult mai nuantata în cazul analizei pe institute de cercetare-dezvoltare.
Numarul total al personalului pe un institut de cercetare -dezvoltare din anul 2003 variaza între 30 si 968 persoane (figura 3.11), cea mai mare parte a INCD-urilor având între 100 si 199 de persoane:
Numarul personalului total pe un institut Numarul institutelor
Sub 100 8
100 – 199 18
200 – 499 8
500 - 1000 2
Ponderea personalului atestat de cercetare si dezvoltare tehnologica din anul 2003 în totalul personalului variaza între 6,1 si 75,8% (figura 3.12), cea mai mare parte a institutelor plasându-se în intervalul 6,1 – 40%.
Ponderea personalului atestat de cercetare si dezvoltare tehnologica în totalul personalului Numarul institutelor
Pâna la 40% 11
40,01 – 50% 9
50,01 – 60% 9
60,01 – 80% 7
Structura personalului atestat de cercetare pe grupe de vârsta în anul 2003 (figura 3.13) releva faptul ca în cea mai mare parte a institutelor, ponderea personalului de pâna la 30 de ani se situeaza într-un interval de pâna la 10%.
Ponderea pers. cu vârsta de pâna la 30 de ani Numarul institutelor
Pâna la 10% 13
10,01 – 20% 11
Peste 20% 12
Ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în totalul personalului de cercetare în anul 2003 variaza între 3,0 si 67,8%, cea mai mare parte a institutelor situându-se în intervalul 20,01 – 40% (figura 3.14).
Ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în totalul pers. de cercetare
Numarul institutelor
Pâna la 20% 11 20,01 – 40% 15 40,01 – 60% 7
60,01 – 70% 2 Lipsa informatii 1
53
Figura 3.11. Totalul personalului pe INCD-uri în anul 2003
Total personal pe institute de cercetare în anul 2003
968
757
378
347
329
290
263
246
232
207
184
169
168
165
162
154
152
151
151
140
131
130
124
115
114
106
103
100
97
95
78
65
55
44
33
30
0 200 400 600 800 1000
234 INCD Cantacuzino
106 IFIN-HH
107 INFLPR
223 INCERC
230 ICIM
104 INCDTP
221 IPCUP Ploiesti
109 INCDFM
226 ICI
111 ICCF
105 INMA
101 INOE-2000
218 CEFIN
114 St. Biologice
103 IGR
219 ICMET Craiova
115 IMT
102 COMOTI
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
228 INCDPM
220 ECOIND
233 INCD V. Babes
116 ICSI R. Valcea
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
232 I.N.C.D.M. Constanta
222 ISIM Timisoara
110 INCDFP
224 URBANPROIECT
236 INCD Metale Resurse Radioactive
113 GEOECOMAR
235 INCD Sanatate
108 IFT Iasi
112 INCEMC Timisoara
225 INSCC
227 INCSMPS
229 INCDT
54
Figura 3.12. Ponderea personalului atestat de cercetare si dezvoltare tehnologica în totalul personalului (2003)
75.8
70.7
70.0
65.5
64.3
61.8
61.2
59.2
56.9
55.6
54.5
54.3
53.9
53.1
52.1
51.1
50.0
50.0
50.0
49.5
48.0
46.6
45.2
43.2
41.2
39.3
37.0
36.8
36.4
35.4
35.1
33.1
30.5
29.3
12.8
6.1
0 10 20 30 40 50 60 70 80
227 INCSMPS
109 INCDFM
229 INCDT
112 INCEMC Timisoara
219 ICMET Craiova
220 ECOIND
114 St. Biologice
101 INOE-2000
108 IFT Iasi
116 ICSI R. Valcea
225 INSCC
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
115 IMT
111 ICCF
107 INFLPR
106 IFIN-HH
218 CEFIN
222 ISIM Timisoara
226 ICI
230 ICIM
224 URBANPROIECT
110 INCDFP
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
103 IGR
232 I.N.C.D.M. Constanta
228 INCDPM
105 INMA
113 GEOECOMAR
102 COMOTI
221 IPCUP Ploiesti
236 INCD Metale Resurse Radioactive
233 INCD V. Babes
223 INCERC
104 INCDTP
235 INCD Sanatate
234 INCD Cantacuzino
55
Figura 3.13. Structura personalului atestat de cercetare, pe grupe de vârsta, în anul 2003
Structura personalului atestat de cercetare pe grupe de varsta (2003)
25.3
24.2
23.1
21.7
21.7
21.3
20.8
20.0
19.4
17.1
15.7
15.5
15.2
14.0
13.7
12.5
12.2
10.6
9.3
6.7
5.7
5.4
4.8
30.0
47.9
48.0
53.641.9
43.1
37.0
31.9
25.0
28.6
48.6
47.3
51.3
50.0
53.5
49.3
56.8
75.0
39.0
37.9
58.1
43.3
31.4
48.6
38.1
25.3
59.6
56.555.7
71.4
46.6
29.7
11.9
19.2
20.0
15.9
32.6
31.6
15.2
24.6
26.1
41.3
46.8
54.2
51.4
31.9
35.7
33.0
34.5
31.3
36.7
29.5
12.5
48.8
51.5
32.6
50.0
62.9
45.9
57.1
72.2
38.5
42.4
43.4
28.6
53.4
70.3
88.1
25.6
30.4
32.0
32.9
66.7
52.2
52.3
60.6
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
229 INCDT
220 ECOIND
227 INCSMPS
116 ICSI R. Valcea
233 INCD V. Babes
109 INCDFM
112 INCEMC Timisoara
115 IMT
236 INCD Metale Resurse Radioactive
226 ICI
224 URBANPROIECT
225 INSCC
113 GEOECOMAR
228 INCDPM
106 IFIN-HH
107 INFLPR
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
219 ICMET Craiova
111 ICCF
101 INOE-2000
235 INCD Sanatate
104 INCDTP
105 INMA
114 St. Biologice
108 IFT Iasi
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
110 INCDFP
222 ISIM Timisoara
103 IGR
221 IPCUP Ploiesti
230 ICIM
223 INCERC
102 COMOTI
218 CEFIN
232 I.N.C.D.M. Constanta
234 INCD Cantacuzino
Pana la 30 ani30 - 49 ani50 ani si peste
56
Figura 3.14. Ponderea cercetatorilor cu titlul stiintific de doctor în totalul cercetatorilor /
personalului (2003)
67.8
60.4
59.5
58.4
56.1
51.1
43.2
41.9
41.3
40.0
40.0
35.1
30.9
28.0
27.7
27.3
27.3
26.2
26.1
25.3
25.0
24.0
22.7
21.7
17.8
16.7
15.9
15.4
15.1
13.4
12.5
11.3
9.6
9.5
3.0
39.6
22.1
32.9
4.1
37.0
33.8
30.4
30.5
36.2
15.5
13.8
8.2
17.3
14.7
18.0
8.2
21.2
11.4
16.4
10.4
11.2
6.2
14.2
8.5
4.0
8.2
6.6
8.8
9.1
8.9
9.2
5.7
3.8
1.3
4.8
1.9
6.7
1.9
2.0
18.4
6.2
12.2
0 10 20 30 40 50 60 70 80
234 INCD Cantacuzino
114 St. Biologice
108 IFT Iasi
107 INFLPR
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
109 INCDFM
110 INCDFP
233 INCD V. Babes
226 ICI
103 IGR
113 GEOECOMAR
106 IFIN-HH
111 ICCF
227 INCSMPS
232 I.N.C.D.M. Constanta
112 INCEMC Timisoara
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
115 IMT
236 INCD Metale Resurse Radioactive
101 INOE-2000
222 ISIM Timisoara
102 COMOTI
105 INMA
223 INCERC
230 ICIM
225 INSCC
116 ICSI R. Valcea
220 ECOIND
228 INCDPM
104 INCDTP
235 INCD Sanatate
218 CEFIN
221 IPCUP Ploiesti
229 INCDT
219 ICMET Craiova
224 URBANPROIECT
TOTAL I (INCD-uri in subordinea MEC)
TOTAL II (INCD-uri in coordonarea MEC)
TOTAL
Pondereacercetatorilor cu titlulstiintific de Doctor intotalul cercetatorilor
Pondereacercetatorilor cu titlulstiintific de Doctor intotalul personalului
TOTAL I (INCD-uri din coord. M.Ed.C)
TOTAL II (INCD-uri din coord. altor ministere)
57
Ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în totalul personalului în anul 2003 variaza între 1,28 si 36,97%, cea mai mare parte a institutelor situându-se în intervalul 5,01 – 10%.
Ponderea personalului de cercetare cu titlul stiintific de doctor în totalul personalului
Numarul institutelor
Pâna la 5% 8 5,01 – 10% 12 10,01 – 20% 10 20,01 – 40% 6
Se observa ca, în analiza pe institute se mentin toate observatiile de la
paragraful 3.1, punctele critice (ponderea redusa a personalului atestat de cercetare în totalul personalului, ponderea redusa a cercetatorilor cu gradul stiintific de doctor etc.) devenind si mai acute.
58
4. Dotarea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare si parteneriatul
4.1. Gradul de competitivitate al dotarilor si impactul asupra performantelor
Prin analiza gradului de competitivitate a dotarilor s-a urmarit identificarea urmatoarelor aspecte:
a) gradul de competitivitate a dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD si masura în care s-a apelat la dotarile din alte institutii de cercetare pentru obtinerea realizarilor de vârf, competitive pe plan european;
b) gradul de competitivitate si accesul cercetatorilor la tehnica de calcul existenta în institut;
c) accesul cercetatorilor la retelele internationale de banci de date.
De mentionat este faptul ca informatiile furnizate la punctul a) si partial la punctul b) au avut la baza estimarile INCD-urilor, pe baza propriilor perceptii privind gradul de competitivitate a dotarilor si a tehnicii de calcul.
Daca, în mare parte estimarile au fost realiste, se observa si unele exagerari evidente într-un sens sau altul, ceea ce a dus la aparitia unor neconcordante între gradul de competitivitate a dotarilor si proportia în care realizarile de vârf, competitive pe plan european au fost realizate folosind propriile echipamente si instalatii. Acolo unde au fost sesizate cele mai evidente necorelari s-au solicitat precizari suplimentare din partea INCD-urilor. a) Gradul de competitivitate al dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii,
aparatura), folosite în activitatea de CD. Pentru analiza, INCD-urile au fost solicitate sa precizeze ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD, care:
• se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european;
• au un decalaj de pâna la 5 ani fata de cele existente pe plan international / european;
• au un decalaj de 6 - 10 ani fata de cele existente pe plan international / european; • au un decalaj de 11 - 20 de ani fata de cele existente pe plan international /
european; • au un decalaj de peste 20 de ani fata de cele existente pe plan international /
european.
Rezultatele sunt reprezentate în figura 4.1, din care rezulta ca, pe institute, ponderea dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european variaza între zero si 85%.
În continuare, INCD-urile au fost solicitate sa estimeze proportia în care realizarile de vârf ale institutului din ultimii trei ani au fost realizate folosind dotarile tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura):
• existente în unitate;
59
• existente în alte institute de cercetare din tara; • existente în laboratoarele universitatilor din tara; • existente în laboratoare din strainatate.
Raspunsurile înregistrate au fost reprezentate grafic în figura 4.2.
Analizând în mod corelativ informatiile din cele doua figuri (4.1 si 4.2) rezulta o serie de neconcordante : INCD-uri care declara ca nu dispun decât î ntr-o proportie infima de dotari la nivel competitiv, dar obtin cea mai mare parte a rezultatelor performante, care sunt competitive pe plan european prin folosirea acestei dotari (figura 4.3).
Aceleasi neconcordante rezulta si din figura 4.4, în care sunt reprezentate în mod corelativ ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european si nivelul tehnic al prototipurilor, produselor noi si al tehnologiilor noi. Se observa din aceasta figura ca unele INCD-uri declara ca nu dispun de dotari la un nivel competitiv decât într-o mica masura, dar toate rezultatele cercetarii sau majoritatea acestora (produse noi, prototipuri, tehnologii noi) constituie elemente de referinta pe plan european / international.
În ceea ce priveste necorelarea dintre nivelul dotarilor existente si proportia în care realizarile de vârf au fost obtinute cu aceasta dotare, 3 INCD-uri au fost solicitate sa ofere informatii suplimentare. Daca doua institute au explicat partial aceste diferente, CEFIN a refuzat orice argumentare.
Necorelarile constatate (figurile 4.3 si 4.4) ne determina sa avem unele rezerve privind credibilitatea informatiilor furnizate de catre unele INCD-uri, apreciind ca s-au manifestat doua tendinte:
• subevaluarea nivelului tehnic al dotarilor pentru a justifica necesitatea alocarii fondurilor de investitii din surse bugetare;
• supraevaluarea nivelului tehnic (gradului de competitivitate) al prototipurilor, produselor noi si al tehnologiilor realizate.
b) Gradul de competitivitate si accesul cercetatorilor la tehnica de calcul existenta în institut a fost analizat prin precizarea de catre INCD-uri a ponderii tehnicii de calcul si software, folosite în activitatea de CD, care:
• se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european;
• au un decalaj de pâna la 5 ani fata de cele existente pe plan international / european;
• au un decalaj de 6 - 10 ani fata de cele existente pe plan international / european;
• au un decalaj de 11 - 20 de ani fata de cele existente pe plan international / european;
• au un decalaj de peste 20 de ani fata de cele existente pe plan international / european.
În acelasi timp, s-a analizat numarul posturilor de lucru ale cercetatorilor, dotate cu PC-uri, conectate la Internet. Rezultatele sunt reprezentate grafic în figurile 4.5 si 4.6.
60
Figura 4.1. Ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD în anul 2003
Ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD
66
60
60
50
50
48
40
40
35
35
30
30
25
15
15
15
15
12
11
10
10
10
6
5
5
0
0
15
14
20
5
20
10
30
20
22
40
30
50
30
26
25
5
30
25
50
40
30
35
30
20
10
30
20
65
20
20
19
65
10
100
0
2
10
5
10
10
7
10
0
20
12
25
5
25
30
20
30
30
35
12
20
15
46
10
20
40
20
31
20
10
15
1
5
4
3
0
10
40
10
5
15
10
15
30
30
10
57
5
40
25
26
10
50
35
1
1
2
0
13
10
5
5
29
15
30
2
3
25
18
25
50
70
70
75
75
78
80
80
82
85
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
226 ICI
108 IFT Iasi
229 INCDT
236 INCD Metale Resurse Radioactive
116 ICSI R. Valcea
105 INMA
112 INCEMC Timisoara
227 INCSMPS
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
222 ISIM Timisoara
233 INCD V. Babes
110 INCDFP
221 IPCUP Ploiesti
224 URBANPROIECT
101 INOE-2000
102 COMOTI
115 IMT
220 ECOIND
232 I.N.C.D.M. Constanta
228 INCDPM
225 INSCC
113 GEOECOMAR
234 INCD Cantacuzino
104 INCDTP
106 IFIN-HH
223 INCERC
218 CEFIN
111 ICCF
230 ICIM
219 ICMET Craiova
103 IGR
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
114 St. Biologice
107 INFLPR
235 INCD Sanatate
109 INCDFM
se situeaza la un nivel competitiv fata decele existente pe plan international /europeanau un decalaj de pâna la 5 ani fata de celeexistente pe plan international / european
au un decalaj de 6 - 10 ani fata de celeexistente pe plan international / european
au un decalaj de 11 - 20 de ani fata de celeexistente pe plan international / european
au un decalaj de peste 20 de ani fata decele existente pe plan international /european
61
Figura 4.2. Proportia în care realizarile de vârf ale institutului au fost realizate cu dotarile tehnice de baza existente în unitate sau prin colaborare
Proportia în care realizarile de vârf ale institutului au fost realizate cu dotarile tehnice de baza ale institutului sau prin colaborare
90.5
90
90
90
89
85
85
85
85
85
84
80
80
80
80
80
80
80
80
80
75
75
65
60
60
57
50
30
3
2
5
5
5
10
8
5
1
6
20
10
10
10
10
10
5
5
5
25
10
15
20
3
10
25
5.5
5
5
1
5
5
10
5
10
7
5
5
10
5
5
15
15
10
10
15
2
2
10
5
2
14
15
5
3
5
5
10
5
10
10
5
10
40
40
30
30
95
100
100
100
100
100
100
100
0% 20% 40% 60% 80% 100%
105 INMA
116 ICSI R. Valcea
219 ICMET Craiova
223 INCERC
225 INSCC
226 ICI
227 INCSMPS
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
220 ECOIND
236 INCD Metale Resurse Radioactive
235 INCD Sanatate
222 ISIM Timisoara
102 COMOTI
104 INCDTP
218 CEFIN
108 IFT Iasi
110 INCDFP
101 INOE-2000
229 INCDT
232 I.N.C.D.M. Constanta
230 ICIM
113 GEOECOMAR
114 St. Biologice
115 IMT
233 INCD V. Babes
112 INCEMC Timisoara
234 INCD Cantacuzino
224 URBANPROIECT
221 IPCUP Ploiesti
111 ICCF
228 INCDPM
103 IGR
109 INCDFM
106 IFIN-HH
107 INFLPR
Dotari existente în propriul institutde cercetare
Dotari din alte institute de cercetaredin tara
Dotari existente în laboratoareleuniversitatilor din tara
Dotari existente în laboratoare dinstrainatate
62
Figura 4.3. Corelatia dintre ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european si proportia în care realizarile de vârf ale institutului au fost realizate cu dotarile tehnice de baza existente în unitate
70
60
50 48
4035
30
15 1512 10 10
6 5 50 0
100
8590
100 100
80
10095
8985
8075
84 8590
100
8085
100
85
65
100
91
80
90
10111515
25
30
35
40
50
60
6670
7578
75
80808285
80
7580 80 80
57
30
80
60
50
60
0.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
70.00
80.00
90.00
100.0022
6 IC
I
108
IFT
Iasi
229
INC
DT
236
INC
D M
etal
e R
esur
se R
adio
activ
e
116
ICS
I R
. Val
cea
105
INM
A
112
INC
EM
C T
imis
oara
227
INC
SMPS
231
I.N.C
.D.D
.D. T
ulce
a
222
ISIM
Tim
isoa
ra
110
INC
DFP
233
INC
D V
. Bab
es
221
IPC
UP
Plo
iest
i
224
UR
BA
NP
RO
IEC
T
101
INO
E-2
000
102
CO
MO
TI
115
IMT
220
EC
OIN
D
232
I.N.C
.D.M
. Con
stan
ta
225
INS
CC
228
INC
DP
M
113
GE
OE
CO
MA
R
104
INC
DTP
106
IFIN
-HH
223
INC
ER
C
234
INC
D C
anta
cuzi
no
218
CE
FIN
111
ICC
F
103
IGR
219
ICM
ET
Cra
iova
230
ICIM
117
I.N.C
.D.T
.I.M
. Clu
j
107
INFL
PR
114
St.
Bio
logi
ce
109
INC
DFM
235
INC
D S
anat
ate
Ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza(echipamente, instalatii, aparatura), folosite înactivitatea de CD, care se situeaza la un nivelcompetitiv fata de cele existente pe plan international /europeanProportia în care realizarile de vârf ale institutului aufost realizate cu dotarile tehnice de baza existente înunitate
63
Figura 4.4. Corelatia dintre ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan
international / european si nivelul tehnic al prototipurilor, produselor noi si al tehnologiilor noi
80 80 7875
70 7066
60
50
4035
3025
15 1512 10 10
9094
7580
100 100
80
90 9095
100
85
70
100
65
8085
95
8085
100
85
70
90
7580
9095
85
100
90 90
80
95
50
7570
60
5048.41
4035
30
5561011
1515
9193
100
90
8080
100
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
10022
6 IC
I
108
IFT
Iasi
229
INC
DT
236
INC
D M
etal
e R
esur
se R
adio
activ
e
116
ICSI
R. V
alce
a
105
INM
A
112
INC
EMC
Tim
isoa
ra
227
INC
SMPS
231
I.N.C
.D.D
.D. T
ulce
a
222
ISIM
Tim
isoa
ra
110
INC
DFP
233
INC
D V
. Bab
es
221
IPC
UP
Ploi
esti
224
UR
BAN
PRO
IEC
T
101
INO
E-20
00
102
CO
MO
TI
115
IMT
220
EC
OIN
D
232
I.N.C
.D.M
. Con
stan
ta
225
INSC
C
228
INC
DP
M
113
GEO
ECO
MAR
104
INC
DTP
106
IFIN
-HH
223
INC
ER
C
234
INC
D C
anta
cuzi
no
218
CEF
IN
111
ICC
F
103
IGR
219
ICM
ET C
raio
va
230
ICIM
117
I.N.C
.D.T
.I.M
. Clu
j
107
INFL
PR
114
St. B
iolo
gice
109
INC
DFM
235
INC
D S
anat
ate
Ponderea valorica a dotarilor tehnice debaza competitive pe plan internat. /europeanNivelul tehnic mediu al prototipurilor
Nivelul tehnic mediu al produselor noi
Nivelul tehnic mediu al tehnologiilor noi
39
c) Accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date a constituit o alta dimensiune a analizei, INCD-urile fiind solicitate sa estimeze ponderile pentru urmatoarele situatii:
• accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date este comparabil cu cel al cercetatorilor din alte institute similare din UE;
• accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date este la nivelul altor institute similare din tarile vecine, central si est europene;
• accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date este, în mod sensibil, sub nivelul cercetatorilor din alte institute similare din tarile vecine, central si est europene;
• practic, cercetatorii din institut nu au acces la informatiile din retele internationale de banci de date.
Aici, majoritatea INCD-urilor au declarat ca accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date este la nivelul altor institute similare din tarile vecine, central si est europene.
Privind accesul cercetatorilor la retelele internationale de banci de date, pentru 4 INCD-uri, care au declarat ca se afla la un nivel competitiv pe plan european, s-a solicitat lista bancilor de date la care cercetatorii au acces si cheltuielile de acces, conform evidentelor contabile. Trei dintre aceste INCD-uri au infirmat informatiile oferite initial, iar INCDDD Tulcea a refuzat sa raspunda.
40
Figura 4.5. Ponderea tehnicii de calcul si software, folosite în activitatea de CD, în anul 2003
75
73
70
70
70
65
60
56
52.5
50
50
50
50
40
40
35
30
30
30
30
30
20
15
0
0
7
10
15
15
15
20
20
10
25
25
30
30
30
28
32
41
22.50
30
40
30
40
50
60
60
45
60
60
65
70
60
20
20
20
40
100
3
10
2
7
7
3
22.50
20
10
20
10
10
5
25
5
10
5
20
45
70
50
60
1
2.50
5
20
10
30
80
80
80
85
85
85
90
90
100
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
115 IMT
108 IFT Iasi
236 INCD Metale Resurse Radioactive
105 INMA
226 ICI
233 INCD V. Babes
116 ICSI R. Valcea
229 INCDT
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
227 INCSMPS
104 INCDTP
109 INCDFM
221 IPCUP Ploiesti
225 INSCC
101 INOE-2000
222 ISIM Timisoara
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
111 ICCF
113 GEOECOMAR
220 ECOIND
224 URBANPROIECT
230 ICIM
114 St. Biologice
234 INCD Cantacuzino
218 CEFIN
102 COMOTI
106 IFIN-HH
110 INCDFP
112 INCEMC Timisoara
232 I.N.C.D.M. Constanta
228 INCDPM
223 INCERC
103 IGR
107 INFLPR
219 ICMET Craiova
235 INCD Sanatate
se situeaza la un nivel competitiv fata de celeexistente pe plan international / european
un decalaj de pâna la 5 ani fata de celeexistente pe plan international / european
un decalaj de 6 - 10 ani fata de cele existentepe plan international / european
un decalaj de 11 - 20 de ani fata de celeexistente pe plan international / european
un decalaj de peste 20 de ani fata de celeexistente pe plan international / european
41
Figura 4.6. Numarul cercetatorilor la un PC conectat la Internet
Personal de cercetare si dezvoltare tehnologica la un post de lucru dotat cu PC conectate la internet
0.6
0.7
0.7
0.7
0.7
0.7
0.9
1.0
1.0
1.0
1.0
1.0
1.1
1.1
1.3
1.3
1.3
1.3
1.4
1.4
1.4
1.5
1.5
1.6
1.6
1.7
1.9
2.1
2.3
2.7
2.8
4.2
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5
234 INCD Cantacuzino
115 IMT
108 IFT Iasi
102 COMOTI
226 ICI
113 GEOECOMAR
236 INCD Metale Resurse Radioactive
105 INMA
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
225 INSCC
227 INCSMPS
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
116 ICSI R. Valcea
218 CEFIN
110 INCDFP
230 ICIM
229 INCDT
221 IPCUP Ploiesti
101 INOE-2000
224 URBANPROIECT
223 INCERC
220 ECOIND
233 INCD V. Babes
232 I.N.C.D.M. Constanta
107 INFLPR
112 INCEMC Timisoara
106 IFIN-HH
228 INCDPM
103 IGR
222 ISIM Timisoara
104 INCDTP
111 ICCF
235 INCD Sanatate
109 INCDFM
114 St. Biologice
219 ICMET Craiova
42
4.2. Spatiile de lucru si investitiile necesare pentru reabilitarea cladirilor si îmbunatatirea utilitatilor
Analizând situatia medie, pe totalul INCD-urilor, a spatiilor de lucru, pe destinatii, se constata ca valorile unitare sunt urmatoarele (tabelul 4.1):
• birouri 6,5 m2 / salariat; • laboratoare 53,7 m2 / cercetator; • biblioteca 1,9 m2 / cercetator.
Tabelul 4.1. Spatiile de lucru
Spatii de lucru (în m2) destinate activitatii de CD
Valori totale Valori unitare
Nr.
crt.
INCD bi
rour
i (m
2 / sal
aria
t)
labo
rato
are
(m2 /
pers
onal
de
cer
ceta
re s
i dez
volta
re
tehn
olog
ica)
bibl
iote
ca (m
2 / pe
rson
al
de c
erce
tare
si d
ezvo
ltare
te
hnol
ogic
a)
biro
uri (
m2 / s
alar
iat)
labo
rato
are
(m2 /
pers
onal
de
cer
ceta
re s
i dez
volta
re
tehn
olog
ica)
bibl
iote
ca (m
2 / pe
rson
al
de
cerc
etar
e si
dez
volta
re
tehn
olog
ica)
1 TOTAL 46065 158348 5743 6.5 53.7 1.9
2 TOTAL I (INCD-uri în coordonarea MEdC) 19660 91321 3752 5.7 52.6 2.2
3 TOTAL II (INCD-uri în coordonarea altor ministere) 26405 67028 1991 7.4 55.3 1.6
Investitiile considerate de catre INCD-uri ca fiind necesare pentru reabilitarea cladirilor si pentru îmbunatatirea sistemului de asigurare a utilitatilor, în vederea aducerii acestora la un nivel comparabil cu cel din alte unitati similare din tarile vecine sunt redate în tabelele 4.2 si 4.3. Tabelul 4.2. Investitiile (în milioane lei) necesare pentru reabilitarea cladirilor (investitii si reabilitari) în vederea aducerii acestora la un nivel comparabil cu cel din alte unitati similare din tarile vecine
Investitii necesare pâna la finele anului 2005
(milioane lei)
Investitii necesare în perioada 2006 - 2007 (milioane lei)
Nr.
crt.
INCD
Tota
l, di
n ca
re:
din
veni
turil
e ob
tinut
e de
inst
itut p
rin
valo
rific
area
re
zulta
telo
r pro
prii
%
Tota
l, di
n ca
re:
din
veni
turil
e ob
tinut
e de
inst
itut p
rin
valo
rific
area
re
zulta
telo
r pro
prii
%
1 Total 367403 32386 8,8 387152 47626 12,3
2 TOTAL I (INCD-uri în coordonarea MEdC) 192403 18286 9,5 111052 25776 23,2
3 TOTAL II (INCD-uri in coordonarea altor ministere) 175000 14100 8,1 276100 21850 7,9
43
Tabelul 4.3. Investitiile (în milioane lei) necesare pentru îmbunatatirea sistemului de asigurare a utilitatilor, în vederea aducerii acestora la un nivel comparabil cu cel din alte unitati similare din tarile vecine
investitii necesare pâna la finele anului 2005 (milioane
lei)
investitii necesare în perioada
2006 - 2007 (milioane lei)
Nr.
crt.
INCD
Tota
l, di
n ca
re:
din
veni
turil
e ob
tinut
e de
in
stitu
t prin
val
orifi
care
a re
zulta
telo
r pro
prii
%
Tota
l, di
n ca
re:
din
veni
turil
e ob
tinut
e de
in
stitu
t prin
val
orifi
care
a re
zulta
telo
r pro
prii
%
1 Total 200305.5 46560.5 23,2 158782.5 31021 19,5
2 TOTAL I (INCD-uri în coordonarea MEdC) 135605.5 36920.5 27,.2 83532.5 20271 24,3
3 TOTAL II (INCD-uri în coordonarea altor ministere) 64700 9640 14,9 75250 10750 14,3
Figura 4.7. Investitii necesare în perioada 2005 - 2007 Rezulta ca, dupa estimarea INCD-urilor, investitiile necesare în perioada 2005 – 2007 pentru reabilitarea cladirilor si îmbunatatirea sistemului de asigurare a utilitatilor, în vederea aducerii acestora la un nivel comparabil cu cel din alte unitati similare din tarile vecine este de 1113,6 miliarde lei. Dintre acestea, 567,7 miliarde lei ar fi necesare în anul 2005 si 545,9 miliarde în perioada 2006 – 2007. Destinatia acestor sume ar fi: 754,6 miliarde lei pentru investitii în reabilitarea cladirilor si 359,1 miliarde lei pentru utilitati (figura 4.7). Din aceste sume, INCD-urile apreciaza ca 157,593 miliarde lei (14.15%) pot fi acoperite din resurse proprii.
Investitii ptr. utilitati in 2005 , 200,3 M-rde lei
Investitii ptr. reabilitarea cladirilor in
2005 , 367,4 M-rde lei
Investitii ptr. reabilitarea cladirilor în
2006 - 2007 , 387,2 M-rde lei
Investitii pentru utilitati in
2006 - 2007, 158,8 M-rde lei
44
4.3. Parteneriatul în activitatea de cercetare
În tabelul 4.4 si figurile 4.8 si 4.9 este redata structura parteneriatului intern si extern din activitatea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare (valori medii pentru perioada 2001- 2003).
Tabelul 4.4. Structura parteneriatului în activitatea de cercetare-dezvoltare (valori medii pentru perioada 2001- 2003)
Marimi absolute (nr. proiecte sau mil lei) Structura (%)
Nr.
crt.
Specificatie
Tota
l IN
CD-
uri
Tota
l INC
D-u
ri di
n co
ordo
nare
a M
EdC
Tota
l INC
D-u
ri di
n co
ordo
nare
a al
tor
min
iste
re
Tota
l IN
CD-
uri
Tota
l INC
D-u
ri di
n co
ordo
nare
a M
EdC
Tota
l INC
D-u
ri di
n co
ordo
nare
a al
tor
min
iste
re
0 A 1 2 3 4 5 6
A Structura proiectelor realizate în parteneriat cu unitati C-D din tara (valori medii pentru perioada 2001- 2003)
a) dupa numarul proiectelor
1 cu alte institute de cercetare 1127 764 363 26.9 39.6 16.1
2 cu universitati 570 410 160 13.6 21.2 7.1
3 cu unitati comerciale 2488 756 1732 59.5 39.2 76.8
b) dupa valoarea proiectelor (în mil. lei)
1 cu alte institute de cercetare 258750 123450 135301 31.1 29.6 32.7
2 cu universitati 98667 47024 51643 11.9 11.3 12.5
3 cu unitati comerciale 473794 247193 226601 57.0 59.2 54.8
B Structura proiectelor realizate în parteneriat cu organisme C-D din strainatate (valori medii pentru perioada 2001- 2003)
a) dupa numarul proiectelor
1 cu alte institute de cercetare 405 277 128 56.2 66.0 42.5
2 cu universitati 200 115 85 27.7 27.4 28.2
3 cu unitati comerciale 116 28 88 16.1 6.7 29.2 b) dupa valoarea proiectelor (în mi. lei) 1 cu alte institute de cercetare 128450 41058 87392 54.5 50.6 56.5
2 cu universitati 49558 14718 34840 21.0 18.2 22.5
3 cu unitati comerciale 57850 25288 32563 24.5 31.2 21.0
45
Figura 4.8. Structura parteneriatului intern (valori medii pentru perioada 2001- 2003)
Figura 4.9. Structura parteneriatului extern (valori medii pentru perioada 2001- 2003)
Dupa cum rezulta din tabelul 4.4 si figurile 4.8 si 4.9, tendintele generale ale
orientarilor privind parteneriatul institutelor nationale de cercetare -dezvoltare sunt:
a. în cazul parteneriatului intern:
i. orientare prioritara spre colaborarea cu unitatile comerciale (59,5% din punct de vedere al numarului proiectelor si 57% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare);
ii. colaborare cu alte institute de cercetare (26,9% din punct de vedere al numarului proiectelor si 31,1% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare);
a) Dupa numarul proiectelor b) Dupa valoarea proiectelor
26.9
13.6
59.5
31.1
11.9
57.0
39.6
21.2
39.2
29.6
11.3
59.2
16.1
7.1
32.7
12.5
54.876
.8
0
20
40
60
80
cu alteinstitute decercetare
cuuniversitati
cu unitaticomerciale
cu alteinstitute decercetare
cuuniversitati
cu unitaticomerciale
Total INCD-uri
INCD-uri din coordonarea MEdC
INCD-uri din coordonarea altorministere
a) Dupa numarul proiectelor b) Dupa valoarea proiectelor
56.2
27.7
16.1
54.5
21.0 24
.5
66.0
27.4
6.7
50.6
18.2
31.2
42.5
28.2
29.2
56.5
22.5
21.0
0
10
20
30
40
50
60
70
cu alteinstitute decercetare
cuuniversitati
cu unitaticomerciale
cu alteinstitute decercetare
cuuniversitati
cu unitaticomerciale
Total INCD-uri
INCD-uri din coordonarea MEdC
INCD-uri din coordonarea altorministere
46
iii. colaborare relativ redusa cu universitatile din tara (13,6% din punct de vedere al numarului proiectelor si 11,9% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare -dezvoltare).
b. parteneriatul extern este relativ limitat, nereusindu-se, de exemplu, prin proiectele depuse în cadrul PC6 sa se obtina finantari nici la nivelul contributiei României la constituirea fondurilor comunitare . Pe acest fond, parteneriatul extern este caracterizat prin:
i. orientare prioritara spre colaborarea cu alte institute de cercetare (56,2% din punct de vedere al numarului proiectelor si 54,5% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare);
ii. colaborare cu universitatile din strainatate (27,7% din punct de vedere al numarului proiectelor si 18,2% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare);
iii. colaborare relativ redusa cu unitatile comerciale (16,1% din punct de vedere al numarului proiectelor si 24,5% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare -dezvoltare).
La prima vedere, pentru un neavizat ar putea surprinde ponderea extrem de redusa a colaborarii INCD-urilor cu universitatile, având în vedere atât potentialul de cercetare din universitati, cât si dotarea tehnica a laboratoarelor. Prin crearea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli ca urmare a unor finantari substantiale atât din surse interne, cât si externe, în unele domenii s-a achizitionat aparatura moderna si de valori apreciabile. De ce nu este folosita, prin colaborare, aceasta baza materiala existenta de catre diversele entitati din sistemul de cercetare din România?
În realitate, datorita orgoliilor personale, dar si pozitiilor divergente ale grupurilor de interese, colaborarea dintre diversele categorii de entitati din cercetare este extrem de redusa, ceea ce face ca aparatura performanta, atunci când exista în tara, sa fie partial folosita si sa cautam mai degraba alte laboratoare din strainatate, cu costuri mai mari sau sa ne multumim cu folosirea aparatelor depasite.
Încercarile de realizare a unor „punti de legatura” între diversele categorii de entitati din sistemul de cercetare românesc sunt percepute ca fiind reale amenintari pentru acele grupuri interesate în conservarea actualei atomizari. De exemplu, proiectul de lege privind consortiile universitare, document de orientare europeana, în care se puneau bazele juridice ale unei asocieri benevole dintre universitati si institute de cercetare, concretizate în mai buna valorificare a potentialului uman, a folosirii în comun a bazei materiale si a eficientizarii resurselor financiare în scopul cresterii performantelor si competitivitatii pe plan international a cercetarii românesti a generat un val de nemultumire. Principalii „actori” din acest proces (presedintele patronatului din cercetare, director general al unui INCD, si liderul confederatiei sindicale din cercetare) au acuzat Ministrul educatiei si cercetarii, Secretarul de stat al departamentului de cercetare, membrii parlamentului României ca „intentioneaza astfel sa distruga INCD-urile, singurele institutii în care se desfasoara un proces real de cercetare”.
Blocajul decizional, cu largul concurs al unor grupuri interesate din departamentul de cercetare, reprezinta o alta forma de încercare a perpetuarii starii de lucruri existente.
Ca urmare a acestei situatii, nu poate exista o strategie coerenta a cercetarii românesti, ceea ce duce la diminuarea potentialului de cercetare si la irosirea unei importante parti din fondurile publice destinate cercetarii.
47
Luarile recente si repetate de pozitii în mass-media ale unora dintre purtatorii de opinii ale grupurilor de interese releva faptul ca se depun eforturi deosebit de însemnate pentru accentuarea barierelor dintre categoriile de entitati din cercetare si pentru obtinerea controlului asupra mecanismelor si instrumentelor de alocare si folosire a banilor publici destinati cercetarii si dezvoltarii.
Dat fiind faptul ca, atât cei implicati direct în acest proces de stopare a oricaror initiative de adaptare a mecanismelor, procedurilor si formelor organizatorice ale cercetarii românesti, cât si cei care asigura suportul logistic necesar, au un puternic
impact pe plan social si politic, apreciem ca problema poate fi solutionata numai printr-o decizie politica adoptata la cel mai înalt nivel.
48
Manageri de prima linie
Non – manageri (personal de executie)
Manageri superiori
Manageri mijlocii
Aptitudini profesionale
(Cunostinte profesionale de specialitate si
capacitatea de a le aplica)
Aptitudini umane
(Capacitate de a dezvolta relatii umane)
Aptitudini conceptuale
(Capacitate de orientare strategica)
5. Managementul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare
5.1. Consideratii privind importanta abilitatilor manageriale si unele limite ale metodologiei de concurs pentru ocuparea functiei de director general la institutele nationale de cercetare-dezvoltare
Managementului, în opinia lui Richard L. Daft, presupune atingerea obiectivelor organizationale într-o maniera eficace si eficienta , ca urmare a planificarii, organizarii, coordonarii si controlului resurselor. Într-o viziune asemanatoare, A.M. Hitt, R.D. Middlemist si R.L. Mathis apreciaza ca managementul reprezinta integrarea si coordonarea eficace si eficienta a resurselor în scopul atingerii obiectivelor organizationale.
Managerii, ca persoane investite cu autoritate si responsabilitate decizionala privind folosirea eficienta a principalelor resurse ale organizatiei, exercita atributii de planificare, organizare, coordonare-antrenare si control, fiind situati pe diferite niveluri ale piramidei ierarhice.
Avându-se în vedere trasaturile generale ale responsabilitatilor îndeplinite, managerii pot fi împartiti în trei categorii: managerii superiori (top-manageri; senior manageri); manageri mijlocii; manageri de prima linie.
Pentru îndeplinirea responsabilitatilor, oricarui manager, de la directorul general pâna la seful unui compartiment, îi sunt necesare trei categorii de aptitudini: aptitudini conceptuale; aptitudini umane; aptitudini profesionale (figura 5.1).
Figura 5.1. Categorii de manageri si principalele aptitudini necesare
49
Aptitudinile conceptuale constau în capacitatea managerilor de a asigura orientarea strategica a organizatiei, ca un tot unitar, în acord cu misiunea si obiectivele stabilite, de a formula si implementa strategii eficiente si eficace.
Aptitudinile conceptuale îi permit managerului sa: • perceapa modul în care activitatile specifice diverselor functii ale managementului
se interactioneaza; • sesizeze principalele tendinte ale mediului si sa orienteze organizatia astfel încât
sa poata valorifica oportunitatile si sa se protejeze de amenintari; • identifice impactul unor modificari procedurale în unele componente structurale
asupra performantelor organizationale.
Aptitudinile umane permit crearea unui climat favorabil cooperarii si comunicarii deschise între componentii grupurilor de lucru, precum si armonizarea intereselor individuale cu interesele de grup si cele organizationale. Un astfel de climat este propice dezvoltarii unei culturi organizationale orientate spre performanta si inovare, constituind bazele „organizatiei care învata” ( learning organization).
Aptitudinile profesionale sunt date de totalitatea cunostintelor profesionale de specialitate pe care managerul este capabil sa le aplice în efectuarea unor activitati concrete sau în îndrumarea personalului din subordine, care executa aceste operatii si are nevoie de sprijinul managerului.
Din figura 5.1 rezulta ca, la nivelurile ierarhice superioare, esentiale sunt capacitatea de orientare strategica a organizatiei si dezvoltarea relatiilor umane, atât în interior, cât si în raporturile acesteia cu mediul extern. La acest nivel, „calitatea” de a fi un bun specialist într-un domeniu sectorial nu reprezinta o g arantie a reusitei manageriale. Thomas Peters, unul dintre cei mai autorizati specialisti americani în management, afirma ca un excelent profesionist într-un domeniu anume, are toate sansele sa devina „un strateg incompetent”.
Data fiind practica organizatiilor românesti de supralicitare a celei de a treia categorii de responsabilitati – managerul ca specialist sectorial – în detrimentul primelor doua, apreciem ca majoritatea deficientelor si incapacitatea de adaptare la noile conditii de functionare ale economiei se datoreaza sistemului de promovare în functiile manageriale la nivel superior (director general).
Acest lucru este evident în cazul metodologiei de organizare a concursurilor pentru postul de director general al institutelor nationale de cercetare-dezvoltare (HOTARÂREA nr. 91 din 23 ianuarie 2003 privind aprobarea Metodologiei de concurs pentru ocuparea functiei de director general la institutele nationale de cercetare -dezvoltare, Publicata în Monitorul Oficial cu numarul 75 din data de 5 februarie 2003).
Din structura acestei metodologii pot fi identificate doua limite majore , care afecteaza accesul la functia de director general al unui INCD a acelor persoane care au abilitati manageriale si pot îndeplini în cele mai bune conditii responsabilitatile ce revin acestui post:
1. Situeaza pe prim plan abilitatile profesionale , de specialitate ;
2. Are un caracter profund nedemocratic, promovând dreptul de veto al anumitor persoane care trebuie sa faca parte din comisia de concurs.
1. În ceea ce priveste prima limita, conform anexei 1 la metodologie (Conditii de participare la concursul pentru ocuparea functiei de director general la INCD), conditiile specifice pe care trebuie sa le îndeplineasca persoana care participa la concursul pentru ocuparea functiei de director general la INCD sunt:
a) sa fie specialist în domeniul de activitate al INCD, atestat cel putin ca cercetator principal gradul II, cu o vechime de minimum 5 ani, dovedita prin copie certificata a carnetului de munca;
50
b) sa aiba experienta de minimum 5 ani în activitatea de conducere (laborator, sectie, departament) la o unitate de cercetare-dezvoltare;
c) sa aiba participari la programe / proiecte cuprinse în planuri / programe de cercetare nationale sau internationale;
d) sa cunoasca legislatia specifica domeniului cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice.
Dupa cum se observa, doar una dintre cele patru conditii specifice pe care trebuie sa le îndeplineasca persoana care participa la concursul pentru ocuparea functiei de director general la INCD are tangenta cu problematica managementului.
În plus, în Art. 4 din Anexa nr 2 (REGULAMENT de desfasurare a concursului pentru ocuparea functiei de director general la INCD), în care sunt precizate atributiile comisiei de concurs, se precizeaza:
a) verifica îndeplinirea conditiilor de participare la concurs de catre candidati; b) stabileste lista candidatilor admisi pentru evaluare; c) evalueaza dosarele candidatilor si competenta profesionala a acestora pe
baza de interviu; d) elaboreaza documentele finale referitoare la rezultatele concursului.
În plus, în Anexa nr. 3 (Criterii de selectie), în totalul punctajului, o parte însemnata dintre criterii vizeaza numai activitatea profesionala, neavând tangenta cu responsabilitatile manageriale ale persoanei care ar urma sa îndeplineasca responsabilitatile de director general:
a) vechime în domeniul de activitate al INCD; b) alte specializari; c) titluri stiintifice: doctorat în specialitati corespunzatoare; d) participare la manifestari tehnico-stiintifice interne si internationale; e) participare la coordonarea programelor / proiectelor de cercetare-dezvoltare; f) lucrari publicate; g) distinctii, premii.
2. Cea de a doua limita care pare sa aiba un impact negativ chiar mai puternic decât distorsionarea criteriilor de selectie, rezulta din corelarea prevederilor Art. 3 din Regulament cu Art. 4 din Metodologia de concurs .
Conform Art. 3 din Regulamentul de desfasurare a concursului pentru ocuparea functiei de director general la INCD (ANEXA nr. 2), „Lucrarile comisiei de concurs sunt conduse de presedintele desemnat si se desfasoara obligatoriu în prezenta tuturor membrilor”. În Art. 4 din Metodologia de concurs, se precizeaza „comisia de concurs este alcatuita din 5 membri, dupa cum urmeaza:
a) un reprezentant al ministerului coordonator - presedinte; b) un reprezentant al autoritatii de stat pentru cercetare-dezvoltare; c) presedintele consiliului stiintific al INCD; d) un reprezentant al Patronatului Român din Cercetare si Proiectare - P.R.C.P., din
afara INCD; e) un reprezentant al Federatiei Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare - Proiectare din
România, din afara INCD”.
Conform celor prevazute mai sus,
- oricare dintre liderii organismelor indicate la punctele d) si e) poate bloca organizarea concursurilor de ocupare a unui post de director general de INCD prin refuzul de a desemna un membru în comisia de concurs;
51
- oricare dintre persoanele desemnate la punctele d) si e) poate bloca desfasurarea propriuzisa a unui concurs de ocupare a unui post de director general prin refuzul de a participa la lucrarile comisiei.
Ambele consecinte s-au manifestat în prima jumatate a anului 2004:
- Prin refuzul liderului Federatiei Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare - Proiectare de a desemna reprezentanti în comisiile de concurs, s-a întârziat cu câteva luni declansarea concursului pentru ocuparea postului de director general în peste 15 INCD-uri.
- Desemnându-se în comisia de concurs pentru ocuparea postului de director general la IFIN-HH, liderul Federatiei Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare – Proiectare a refuzat apoi sa participe la evaluare întrucât printre candidatii înscrisi la concurs se afla si o persoana pe care nu o agrea – actualul director general -, desi acesta îndeplinea toate conditiile legale.
Dat fiind cele de mai sus, datorita acestui drept de veto, exe rcitat cu regularitate, se ajunge în situatia ca un concurs sa poata fi sustinut numai atunci când se primeste acceptul liderului Federatiei Sindicatelor, validarea rezultatelor concursului si numirea directorului general putându-se face numai în aceleasi conditii. Un drept similar, prevazut în Metodologie, poate fi invocat si de presedintele Patronatului Român din Cercetare si Proiectare, el însusi director general al unui INCD. Este evident ca o astfel de procedura poate afecta în mod serios comportamentul, libertatea de actiune si deciziile ulterioare ale directorului general care a fost validat.
Ca urmare a primei limite a metodologiei, generate de supradimensionarea importantei
abilitatilor profesionale, concomitent cu limitarea rolului abilitatilor de orientare strategica a institutului, pot apare si unele distorsionari în practica manageriala a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare:
• daca un bun cercetator, din punct de vedere al cunostintelor de specialitate, datorita performantelor obtinute într-un domeniu concret de activitate a institutului este promovat în postul de director general iar acesta nu are aptitudini de dezvoltare a relatiilor umane si capacitate de orientarea strategica, daca nu este dispus sa renunte la o buna parte din preocuparile profesionale care l-au condus la obtinerea performantelor anterioare ca cercetator, are toate sansele sa devina un manager incompetent;
• daca un director general, în loc sa-si puna în valoare aptitudinile conceptuale de orientare strategica a institutului, considera ca postul ocupat îi confera în mod automat si „autoritatea” de cel mai bun specialist, el va fi tentat sa ia o serie de decizii în domenii particulare în locul managerilor care au autoritatea adoptarii acestor hotarâri. Cel mai adesea, astfel de decizii duc la rezultate cu mult sub cele scontate iar climatul organizational tinde sa se tensioneze.
*
* *
În concluzie, apreciem ca metodologia de concurs, care poarta în mod pregnant amprenta anilor '80, ar trebui fundamental modificata daca dorim ca prin procedura de concurs sa poata fi selectati candidatii cei mai performanti, cu reale calitati manageriale, care ar putea asigura orientarea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare pe criterii de eficienta si performanta .
52
5.2. Orientari strategice ale managementului institutelor nationale de cercetare-dezvoltare
În scopul analizei preocuparilor institutelor nationale de cercetare-dezvoltare privind elaborarea unor strategii competitive care sa asigure o viziune de perspectiva privind principalele orientari ale propriei activitati în acord cu conditiile de mediu, în chestionarul transmis INCD-urilor s-au folosit urmatoarele întrebari:
1. Daca institutul si-a elaborat principalele directii de C -D pentru urmatorii patru ani (2004 - 2007), obiectivele si strategiile de realizare?
2. Daca în elaborarea principalelor directii de C -D pentru urmatorii patru ani (2004 - 2007) :
2.1. s-au luat în considerare nevoile concrete ale economiei? 2.2. s-au identificat si s-au luat în considera re solicitarile potentialilor
beneficiari ai rezultatelor? 2.3. s-a avut în vedere potentialul de resurse umane ale institutului? 2.4. s-au evaluat resursele financiare potentiale, prin finantari de la bugetul de
stat? 2.5. s-au evaluat resursele financiare potentiale ale co-finantatorilor interesati
în rezultatele cercetarii? 2.6. s-au evaluat resursele financiare potentiale ce vor fi obtinute ca urmare a
valorificarii rezultatelor proprii? 2.7. s-a avut în vedere nivelul relativ de performanta al institutului prin
comparare cu realizarile de vârf la nivel european si tendintele de evolutie a decalajelor?
3. Daca elementele de fundamentare (studii, analize) ale principalelor directii de C -D, prevazute la punctele 2.1 - 2.7, au fost puse la dispozitia membrilor organismelor de decizie (consiliu de administratie, consiliu stiintific) înainte de definitivarea si aprobarea strategiei de dezvoltare a institutului pentru urmatorii patru ani si se regasesc ca anexe la aceasta?
Conform raspunsurilor primite din partea INCD-urilor (figura 5.2 ), rezulta ca situatia este mai mult decât multumitoare.
2.1. Nevoile concrete ale economiei
2.2. Solicitarile potentialilor beneficiari ai rezultatelor
2.3. Potentialul de resurse umane ale institutului
2.4. Resursele financiare potentiale de la bugetul de stat
2.5. Resursele financiare potentiale ale co-finantatorilor
2.6. Resursele financiare obt. prin valorific. rezult. proprii
2.7. Nivelul relativ de perf. ale rezult.
3. Elem. de fundam. ale pl. strategic. se regasesc ca anexe la acesta
Figura 5.2. Ponderea INCD-urilor care au confirmat existenta elementelor care au stat la
baza elaborarii strategiilor proprii pentru perioada 2004 - 2007
97.22
97.22
97.22
94.44
86.11
86.11
91.67
100.00
70 80 90 100
53
Întrucât cu ocazia desfasurarii concursurilor pentru postul de director general, unii dintre candidati au afirmat, fie ca aceste strategii înca nu exista, fie ca acum se lucreaza la întocmirea lor, de la un numar de cinci INCD-uri, care au declarat ca au astfel de strategii, s-a solicitat în scris câte o xerocopie dupa doua dintre anexele mentionate mai sus. Un singur institut a transmis la minister un material special elaborat, ca raspuns la adresa noastra. Patru INCD-uri nu au dat curs solicitarii, acestea fiind: 105 INMA, 115 IMT, 218 CEFIN si 225 INSCC.
Apreciem ca principala cauza a unei astfel de situatii decurge din procedurile directiei institutionale din cadrul departamentului de cercetare.
Este cunoscut faptul ca nici o banca nu acorda credit unei societati comerciale pâna când nu îi evalueaza planul de afaceri. O procedura similara, de evaluare a strategiei de dezvoltare a unui INCD, apreciem ca ar fi necesara atunci când se aloca bani publici, de exemplu, pentru „programul nucleu”. O alta directie de analiza a orientarii strategice a constat în identificarea celor mai importante directii de cercetare a INCD-urior. În acest sens, s-a solicitat institutelor nationale de cercetare-dezvoltare ca, în urma unei analize SWOT, sa identifice:
• Cele mai importante directii de cercetare ale institutului, în care rezultatele obtinute în anii 2001 - 2003 sunt competitive pe plan european;
• Principalele directii de cercetare ale institutului, în care, conform propriilor evaluari, rezultatele obtinute în anii 2001 - 2003 sunt considerate ca fiind necompetitive si în consecinta s-a hotarît sistarea lor;
• Principalele directii de cercetare ale institutului pâna la finele anului 2007, în care se estimeaza ca rezultatele ce vor fi obtinute vor putea fi competitive pe plan european;
• Principalele directii de CD propuse pentru urmatorul plan national de CD (dupa anul 2005) care sunt în acord cu necesitatile economiei nationale si la care se estimeaza ca rezultatele ce vor fi obtinute de institut vor fi competitive pe plan european.
Aceste orientari strategice de cercetarei-dezvoltare ale INCD-urilor sunt perezentate
în anexa 6 si constituie o importanta baza de informatii pentru conturarea Planului National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare din România.
54
5.3. Pregatirea pentru functionare în conditiile reglementarilor Uniunii Europene prin acreditarea laboratoarelor si certificarea sistemelor de calitate
O serie de concepte, cum ar fi cele de calitate, politica în domeniul calitatii si sau managementul total prin calitate (TQM) devin tot mai utilizate atunci când se pune problema adecvarii economiei la cerintele Uniunii Europene.
În contextul integrarii europene, „circulatia libera a marfurilor” pe piata europeana sub regimul marcajului „CE” de conformitate presupune respectarea unor conditii stricte care decurg din acreditarea entitatilor si certificarea sistemelor de calitate, conform SREN 150 / CEI 17025 / 2001, pentru acreditare si SREN ISO 9001/ 2001, pentru certificarea sistemelor de managementul calitatii.
Atât acreditarea cât si certificarea reprezinta elemente de baza pentru înlaturarea barierelor comerciale dintre state, constituind instrumente de realizare a încrederii si
recunoasterii reciproce a calitatii produselor / serviciilor care circula liber pe piata europeana.
Pasaportul de libera circulatie a produselor economiei românesti este asigurat de testarea acestora în laboratoare acreditate. Drept urmare, rapoartele de încercari si certificatele emise de catre laboratoarele sau organismele acreditate si care opereaza în domeniile acoperite de catre Acordurile Multilaterale sunt recunoscute în întreg spatiul economic european acoperit de ILAC si IAF.
Prin acreditare se atesta faptul ca organismele sau persoanele sunt competente sa efectueze sarcini specifice, demonstrând legatura dintre structura si activitatile desfasurate de laborator în domeniul în care ofera servicii.
Prin certificarea conformitatii, un organism de terta parte, da o asigurare scrisa ca exista încrederea adecvata ca un produs, proces sau serviciu corespunde cu standardul sau cu un alt document normativ.
În România, Asociatia de Acreditare din România ( RENAR) este recunoscuta de Guvernul României ca organism national unic de acreditare pentru structura de evaluare a conformitatii. Din 12 martie 2004 RENAR a devenit semnatar al Acordului de Recunoastere Multilaterala al Cooperarii Europene pentru Acreditare, EA, pentru domeniile: acreditarea laboratoarelor de încercari; acreditarea organismelor de certificare sisteme de management al calitatii; acreditarea organismelor de certificare produs. În acest sens, RENAR acorda acreditari pentru laboratoare de încercari; laboratoare de etalonare; organisme de certificare sisteme de management al calitatii; organisme de certificare sisteme de management de mediu; organisme de certificare sisteme de management al securitatii alimentare, HACCP; organisme de certificare produs; organisme de certificare personal; organisme de inspectie.
Date fiind oportunitatile ce decurg pentru INCD-uri din existenta laboratoarelor acreditate si a sistemelor de calitate certificate, s-a analizat modul în care conducerile institutelor s-au preocupat de aceste probleme, dat fiind timpul îndelungat necesitat de obtinerea acreditarii laboratoarelor sau de certificarea sistemelor de calitate.
Încercând sa obtinem validarea informatiilor furnizate de catre INCD-uri, s -a solicitat confirmarea acestora de catre Asociatia de Acreditare din România (RENAR). Informatiile obtinute sunt redate în tabelele 5.1 si 5.2. Tabelul 5.1. Numarul laboratoarelor acreditate si al centrelor de excelenta
55
Numarul de laboratoare la 1 ianuarie 2004 Numarul centrelor de excelenta acreditate
din care, acreditate N
r. cr
t. Denumirea INCD-urilor
Tota
l
Con
form
sit.
IN
CD
Con
form
ve
rific
. R
EN
AR
Dife
rent
e di
ntre
sit.
IN
CD
si
RE
NA
R
Con
form
sit.
IN
CD
Con
form
sit.
M
EC.
Dife
rent
e di
ntre
si
t. IN
CD
si M
EC
1 101 INOE-2000 9 1 - 1 2 2
2 102 COMOTI 15 14 - 14 - -
3 103 IGR 7 1 - 1 - -
4 104 INCDTP 2 2 2 - - -
5 105 INMA 2 2 1 1 1 1 6 106 IFIN-HH 3 3 1 2 6 6 7 107 INFLPR 5 1 - 1 2 - 2 8 108 IFT Iasi 6 2 - 2 1 1 -
9 109 INCDFM 10 - - - - - 10 110 INCDFP 4 4 - 4 1 1 -
11 111 ICCF 4 1 - 1 - - 12 112 INCEMC Timisoara 2 2 - 2 - -
13 113 GEOECOMAR 5 1 - 1 2 1 1 14 114 St. Biologice ….. …… - - 1 - 1
15 115 IMT 11 11 - 11 3 2 1 16 116 ICSI R. Vâlcea 6 5 1 4 - -
17 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 4 - - - - 1 18 218 CEFIN 25 18 2 16 1 19 219 ICMET Craiova 6 6 3 3 1 1 - 20 220 ECOIND 3 3 3 - 1 1 - 21 221 IPCUP Ploiesti 4 4 - 4 - -
22 222 ISIM Timisoara 1 1 1 - 1 1 - 23 223 INCERC …. …. - - - -
24 224 URBANPROIECT ….. …. - - - - 25 225 INSCC 5 1 1 - - -
26 226 ICI ….. …. - - - - 27 227 INCSMPS …. ….. - - 1 1 -
28 228 INCDPM 4 1 1 - - - 29 229 INCDT …. …. - - - -
30 230 ICIM 8 4 - 4 1 1 - 31 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 15 - - - 1 - 1 32 232 I.N.C.D.M. Constanta 4 1 1 - - - 33 233 INCD V. Babes 10 …. - - - - 34 234 INCD Cantacuzino 29 …. - - 1 1 -
35 235 INCD Sanatate …. …. - - - - 36 236 INCD Met. Res.Radioactive 7 7 - 7 - -
Total 216 96 17 79 26 22 4
*) Verificat expert RENAR ing. L. Avasiloaie, 31.05.2004
Tabelul 5.2. Existenta sistemelor de calitate certificate la nivelul INCD-urilor
56
Certificarea sistemelor de calitate
DA / NU Situatii conform informatiilor INCD-urilor N
r. cr
t.
Denumirea INCD-urilor
Con
form
sit.
IN
CD
Con
form
ve
rific
. R
ENA
R
Tipul certificarii Institutia care a
certificat sistemul
Data (ziua, luna, anul) si numarul de înregistrare
1 101 INOE-2000 DA DA ISO 2001 SIMTEX 3.01.2003 Nr.007-C
2 102 COMOTI DA DA 1309001 AEROQ/OMCAS
3 103 IGR DA NU intern
4 104 INCDTP DA DA certificare sistem OMCAS 06.08.2001 099/1
5 105 INMA DA DA SREN ISO 9001/2001 OCS-AFER 04.08.2003 NR.018
6 106 IFIN-HH DA NU Acreditare Interna RENAR, CNCAN
7 107 INFLPR NU NU
8 108 IFT Iasi NU NU
9 109 INCDFM NU NU
10 110 INCDFP DA NU AQ pentru CNE Cernavoda IRNE-SITON -RAAG 1986
11 111 ICCF DA NU Autoriz. testare medicam Agentia Nationala a Medicamentului 06.02.2004, nr. 1
12 112 INCEMC Timisoara NU NU
13 113 GEOECOMAR NU NU
14 114 St. Biologice NU NU
15 115 IMT NU NU
16 116 ICSI R. Vâlcea DA DA Lab; Dom. Nuclear RENAR, CNCAN cf. Anexei
17 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj NU NU
18 218 CEFIN DA DA SR EN ISO 9001:2001 INMA-CERTSC 1/ 24.12.2003
19 219 ICMET Craiova DA DA ISO 9001:200 SRAC 11.12.2002 198/1
20 220 ECOIND DA DA ISO 9001, ISO 17025 BVQI, RENAR 8.09.1999/120729; 11.02.2000/136-138L
21 221 IPCUP Ploiesti DA DA SMQ AEROQ Bucuresti 14.11.2003
22 222 ISIM Timisoara DA DA ISO 9001 TUV Germania 12100 9782 TM/2001-11-13
23 223 INCERC DA DA SR EN ISO 9001-2001 QUALITAS RF
24 224 URBANPROIECT NU NU
25 225 INSCC DA DA SMC ISO 9001 SRAC 09.01.2004 534/1
26 226 ICI DA DA SR EN ISO 9001:2001 SGS România S.A. 15.12.03 EO 03/0003
27 227 INCSMPS NU NU
28 228 INCDPM DA DA OCP MMSSF 6.03.2002/nr.1
29 229 INCDT
30 230 ICIM NU NU
31 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea DA NU Comisia Europeana
32 232 I.N.C.D.M. C-ta DA NU SR EN ISO/CEI 17025:2001 RENAR 13.10.2003
33 233 INCD V. Babes DA DA GMP SVIAM / RENAR 16,02,2004 / 7711
34 234 INCD Cantacuzino DA DA certificare produse SVIAM, ANM 14.04.2003/7027
35 235 INCD Sanatate NU NU s-a început procesul
36 236 INCD Metale Resurse Radioactive
DA DA ISO 9001:2000 SRAC, RENAR 15.06.2003/004-C
Total DA 23 17
*) Verificat expert RENAR ing. L. Avasiloaie, 31.05.2004
57
Se observa ca dintre cele 96 de laboratoare acreditate si 23 de sisteme de calitate certificate, declarate de catre INCD-uri, RENAR-ul a confirmat existenta numai a unui numar de 17 laboratoare si 17 sisteme de calitate certificate. În mod similar, din cele 26 de centre de excelenta declarate de INCD-uri, conform situatiilor departamentului de cercetare, au fost confirmate numai 22.
Apreciem ca toate aceste situatii privind numarul laboratoarelor acreditate si a sistemelor de calitate certificate ar fi trebuit sa existe, corect evidentiate, în cadrul departamentului de cercetare din minister.
58
6. Rezultatele activitatii institutelor nationale de cercetare-dezvoltare
6.1. Rezultatele activitatii de cercetare -dezvoltare ale INCD-urilor
Pentru analiza rezultatelor activitatii de cercetare -dezvoltare din perioada 2001 – 2003 s-au avut în vedere urmatorii indicatori:
1 Numarul de prototipuri; 2 Numarul de prototipuri realizate si valorificate la agenti economici; 3 Numarul de prototipuri realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH; 4 Veniturile obtinute de institutul national de cercetare-dezvoltare prin valorificarea
prototipurilor; 5 Nivelul tehnic mediu al prototipurilor comparativ cu nivelul european; 6 Numarul de produse noi; 7 Numarul de produse noi realizate si valorificate la agenti economici; 8 Numarul de produse noi realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH; 9 Veniturile obtinute de institutul national de cercetare-dezvoltare prin valorificarea
produselor noi; 10 Nivelul tehnic mediu al produselor noi realizate comparativ cu nivelul european; 11 Numarul de tehnologii noi; 12 Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate la agenti economici; 13 Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH; 14 Veniturile obtinute de institutul national de cercetare-dezvoltare prin valorificarea
tehnologiilor noi; 15 Nivelul tehnic mediu al tehnologiilor noi realizate comparativ cu nivelul european; 16 Numarul de cereri de brevete în tara; 17 Numarul de cereri de brevete în strainatate; 18 Numarul de cereri de brevete în UE, SUA si Japonia; 19 Numarul de brevete acordate în tara; 20 Numarul de brevete acordate în strainatate, din care: 21 Numarul de brevete acordate în UE, SUA, Japonia; 22 Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice la nivel national si publicate în
volume; 23 Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice internationale, organizate în tara
si publicate în volume ; 24 Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice în strainatate; 25 Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice în strainatate si publicate în
volum ; 26 Numarul de manifestari stiintifice (congrese, conferinte) organizate de institutul national
de cercetare-dezvoltare ; 27 Numarul de manifestari stiintifice organizate de institutul national de cercetare -
dezvoltare cu participare internationala ; 28 Numarul de articole publicate în reviste stiintifice acreditate; 29 Numarul de carti publicate în tara; 30 Numarul de articole publicate în strainatate ; 31 Numarul de articole publicate în strainatate în reviste cotate ISI; 32 Numarul de carti publicate în strainatate; 33 Numarul de carti publicate în strainatate în edituri recunoscute în domeniu.
59
Datorita informatiilor neconcludente pe care le-am obtinut, s-a renuntat la analiza a doi indicatori, pe care îi consideram ca fiind esentiali, îndeosebi pentru cercetarea aplicativa. Acestia sunt:
• nivelul tehnic al produselor noi, prototipurilor si tehnologiilor noi, prin comparare cu nivelul tehnic pe plan european;
• veniturile obtinute de institutele de cercetare-dezvoltare prin valorificarea prototipurilor, produselor noi si a tehnologiilor (redeventele).
Indicatorii mentionati mai sus au fost calculati:
• în valori totale, pe ansamblul INCD-urilor si pe fiecare INCD în parte;
• în valori unitare, la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica, pe ansamblul INCD-urilor si pe fiecare INCD în parte.
Cei mai importanti indicatori de rezultate ai activitatii de cercetare-dezvoltare din anul 2003, exprimati în valori totale si unitare, pe ansamblul INCD-urilor, sunt redati în figurile 6.1 – 6.5.
Figura 6.1. Rezultate ale activitatii de cercetare -dezvoltare, concretizate în prototipuri, produse noi si tehnologii, exprimate în valori totale, pe ansamblul INCD-urilor în anul 2003
259
160
58
479
293
147
335
236
91
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
Numarul de prototipuri
Numarul de prototipuri realizate si valorificate laagenti economici
Numarul de prototipuri realizate si valorificate îndomeniul HIGH-TECH
Numarul de produse noi
Numarul de produse noi realizate si valorificate laagenti economici
Numarul de produse noi realizate si valorificate îndomeniul HIGH-TECH
Numarul de tehnologii noi
Numarul de tehnologii noi realizate si valorificatela agenti economici
Numarul de tehnologii noi realizate si valorificateîn domeniul HIGH-TECH
77
4
39
5
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Numarul de cereri de brevete în tara
Numarul de cereri de brevete în UE, SUA siJaponia
Numarul de brevete acordate în tara
Numarul de brevete acordate în UE, SUA,Japonia
60
Figura 6 .2. Rezultate ale activitatii de cercetare-dezvoltare, concretizate în numar de publicatii stiintifice, exprimate în valori totale, pe ansamblul INCD-urilor în anul 2003
Figura 6.3. Numarul cererilor de brevete si al brevetelor acordate în anii 2001 - 2003 la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica
1071
815
707
708
842
0 200 400 600 800 1000 1200
Numarul de lucrari prez. la manif.stiintifice lanivel national si publ. în volume
Numarul de lucrari prez. la manif. stiintifi.internationale, org. în tara si publ. în volume
Numarul de lucrari prezentate la manif. stiintif.în strainatate publ. în volum.
Numarul de articole publicate în tara în revistestiintifice acreditate
Numarul de articole publicate în strainatate inreviste cotate ISI
2.16 2.28
1.241.51
1.23
2.71
1.89 1.85
0.18
0.06
0.06
0.08
0.00
0.00 0.
14
0.04
0.04
1.41 1.38
1.78
1.24
0.84
1.76
1.341.16
1.78
0.31
0.06
0.06
0.00
0.00
0.00 0.
18
0.04
0.04
3.81
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
2003 2002 2001 2003 2002 2001 2003 2002 2001
Total INCD-uri din coordonareaMinisterului Educatiei si Cercetarii
Total INCD-uri din coordonarea altor ministere Total INCD-uri
Numarul de cereri de brevete în tara Numarul de cereri de brevete în strainatate
Numarul de brevete acordate în tara Numarul de brevete acordate în strainatate
61
Figura 6.4. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în produse noi, prototipuri si tehnologii noi,
pe ansamblul INCD-urilor, în anii 2001 - 2003
7.3
5.5 5.0
11.512.4
10.7
9.18.4
7.4
4.2
1.8 2.0
7.5
9.2 9.2
5.64.9 5.0
2.4
0.9 0.81.6 1.3 1.1
2.01.1 0.9
0
2
4
6
8
10
12
14
2003 2002 2001 2003 2002 2001 2003 2002 2001
Total INCD-uri din coordonareaMinisterului Educatiei si
Cercetarii
Total INCD-uri din coordonarea altorministere
Total INCD-uri
Numarul de prototipuri
Numarul de prototipuri realizate si valorificate la agenti economici
Numarul de prototipuri realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH
15.6
12.3 12.5
18.2
15.817.3 16.7
13.814.5
11.410.2 10.7
8.77.3
8.810.2
9.09.9
6.9
4.8 4.52.9 2.9 2.6
5.24.0 3.7
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
2003 2002 2001 2003 2002 2001 2003 2002 2001
Total INCD-uri din coordonareaMinisterului Educatiei si
Cercetarii
Total INCD-uri din coordonarea altorministere
Total INCD-uri
Numarul de produse noi
Numarul de produse noi realizate si valorificate la agenti economici
Numarul de produse noi realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH
9.78.4 8.2
14.5
10.1 10.711.8
9.1 9.2
6.64.8 4.6
10.6
7.18.8 8.3
5.7 6.3
3.51.9 1.7
2.83.9
2.6 3.2 2.7 2.1
02468
10121416
2003 2002 2001 2003 2002 2001 2003 2002 2001
Total INCD-uri din coordonareaMinisterului Educatiei si
Cercetarii
Total INCD-uri din coordonarea altorministere
Total INCD-uri
Numarul de tehnologii noi
Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate la agenti economici
Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate în domeniul HIGH-TECH
62
Figura 6.5. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de
cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în publicatii stiintifice si participari la manifestari stiintifice, pe ansamblul INCD-urilor, în anii 2001 - 2003
39.5
33.230.7
35.4
31.6
36.5 37.7
32.5 33.1
30.2
18.2
14.1
25.1
24.8
23.4
28.0
20.9
17.9
31.1
27.4
26.4
16.2
10.6
15.5
24.7
20.4 21
.9
10
15
20
25
30
35
40
2003 2002 2001 2003 2002 2001 2003 2002 2001
Total INCD-uri din coordonareaMinisterului Educatiei si
Cercetarii
Total INCD-uri din coordonarea altorministere
Total INCD-uri
Numarul de lucrari prez. la manif.stiintifice la nivel national si publ. în volume
Numarul de lucrari prez. la manif. stiintifi. internationale, org. în tara si publ. în volume
Numarul de lucrari prezentate la manif. stiintif. în strainatate publ. în volum.
33.3
25.0 24.7
13.410.5 12.2
24.818.9 19.5
50.244.9 45.0
1.9 2.5 1.8
29.6 27.2 27.2
0
10
20
30
40
50
60
2003 2002 2001 2003 2002 2001 2003 2002 2001
Total INCD-uri dincoordonarea Ministerului
Educatiei si Cercetarii
Total INCD-uri din coordonarea altorministere
Total INCD-uri
Numarul de articole publicate în tara în reviste stiintifice acreditate
Numarul de articole publicate în strainatate in reviste cotate ISI
2.6
1.61.4
2.7 2.8
3.7
2.6
2.12.4
1.7
1.3
0.80.6
0.3 0.3
1.20.9
0.6
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
2003 2002 2001 2003 2002 2001 2003 2002 2001
Total INCD-uri din coordonareaMinisterului Educatiei si Cercetarii
Total INCD-uri din coordonarea altor ministere Total INCD-uri
Numarul de carti publicate în tara Numarul de carti publicate in strainatate
63
Principalele concluzii privind rezultatele obtinute de INCD-uri în activitatea de cercetare-dezvoltare care rezulta din figurile de mai sus sunt urmatoarele:
a. Numarul prototipurilor, produselor noi si a tehnologiilor este relativ ridicat, dar neexistenta unor informatii valide privind nivelul tehnic al acestora ca urmare a compararii cu cele mai performante produse si tehnologii existente pe plan european, nu ne permit sa evaluam impactul acestor realizari pe plan economic. Nu putem evalua cu suficienta precizie nici impactul pe planul veniturilor (redeventelor) pe care INCD-urile le -au obtinut ca urmare a valorificarii rezultatelor cercetarii-dezvoltarii.
b. Dupa cum se observa din figura 6.1, gradul de valorificare la agentii economici ale „produselor” cercetarii-dezvoltarii este cuprins între 50 si 70%, dintre care o pondere relativ redusa, în domeniul high-tech.
c. În privinta publicatiilor stiintifice, rezulta ca în anul 2003, la 100 de persoane din activitatea de cercetare si dezvoltare tehnologica au revenit:
• 24,8 articole publicate în tara;
• 29,6 articole publicate în strainatate, în reviste cotate ISI;
• 2,6 carti publicate în tara;
• 1,2 carti publicate în strainatate.
Pe tipuri de INCD-uri (din coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii sau din coordonarea altor ministere), apar diferente semnificative pentru toate categoriile de rezultate.
d. Probabil ca cel mai îngrijorator semnal este dat de numarul redus de brevete si în special de numarul de brevete acordate în tari din UE, SUA sau Japonia. Dupa cum rezulta din figura 6.1, numarul cererilor de brevete solicitate în anul 2003 a fost de 4, iar al celor acordate ca urmare a unor solicitari anterioare, 5. Acesta înseamna ca numarul cererilor de brevete solicitate în anul 2003 în tari din UE, SUA sau Japonia a fost de 1,4 la 1000 de cercetatori. În ceea ce priveste cererile de brevete în tara, rezulta ca numarul acestora a fost de numai 2,71 la 100 de cercetatori, iar brevetele acordate, 1,34 la 100 de c ercetatori. De mentionat este faptul ca acestea sunt cele mai mari valori înregistrate în ultimii trei ani.
e. Pe institute, apar diferente apreciabile de la un INCD la altul pentru fiecare dintre indicatorii analizati mai sus (figurile 6.6 – 6.10). Aceste diferente pentru fiecare dintre indicatori, considerati în mod individual, pot fi explicate si prin raportul diferit de la un institut la altul între cercetarea fundamentala si cea aplicativa. Din aceste considerente, în continuare va fi abordata problema rezultatelor într-o maniera integratoare.
64
Figura 6.6. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de
cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în produse noi, prototipuri si tehnologii noi, pe INCD-uri, în anul 2003
5.5
20.0
57.1
43.5
10.9
47.1
46.5
11.8
4.2
13.0
8.5
5.8
6.1
2.8
12.9
1.7
2.6
11.3
1.0
8.8
1.2
2.1
0.9
134.5
130.0
128.0
121.4
57.6
48.6
42.9
37.8
36.4
30.9
20.2
19.4
18.8
15.0
13.4
13.0
8.9
8.5
5.6
3.6
3.4
3.4
2.1
1.9
1.7
1.5
0.6
3.6
32.0
10.7
72.9
13.5
5.5
29.4
9.1
48.4
33.3
12.0
17.1
5.8
4.0
6.1
8.3
0.9
6.9
1.1
1.3
50.9
5.1
2.0
3.1
116.7
23.5
23.5
6.4
1.9
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150
102 COMOTI
235 INCD Sanatate
227 INCSMPS
218 CEFIN
104 INCDTP
113 GEOECOMAR
229 INCDT
108 IFT Iasi
228 INCDPM
105 INMA
219 ICMET Craiova
221 IPCUP Ploiesti
110 INCDFP
101 INOE-2000
115 IMT
116 ICSI R. Valcea
114 St. Biologice
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
112 INCEMC Timisoara
111 ICCF
226 ICI
109 INCDFM
106 IFIN-HH
222 ISIM Timisoara
234 INCD Cantacuzino
107 INFLPR
230 ICIM
225 INSCC
236 INCD M. Res. Radioactive
220 ECOIND
232 I.N.C.D.M. Constanta
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
223 INCERC
103 IGR
224 URBANPROIECT
233 INCD V. Babes
Numarul de prototipuri
Numarul de produse noi
Numarul de tehnologii noi
65
Figura 6.7. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de
cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în cereri de brevete si brevete acordate, pe INCD-uri, în anul 2003
14.1
12.2
12.0
9.1
8.8
8.3
5.9
5.9
5.4
4.3
4.2
3.7
3.6
2.4
1.1
1.1
1.0
0.5
1.2
3.7
5.0
4.4
2.8
2.0
2.9
5.4
2.1
2.5
3.6
3.7
1.1
1.1
5.1
5.8
0.9
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0 16.0
104 INCDTP
115 IMT
101 INOE-2000
228 INCDPM
105 INMA
112 INCEMC Timisoara
114 St. Biologice
236 INCD M. Res. Radioactive
108 IFT Iasi
116 ICSI R. Valcea
110 INCDFP
220 ECOIND
218 CEFIN
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
109 INCDFM
221 IPCUP Ploiesti
219 ICMET Craiova
106 IFIN-HH
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
111 ICCF
102 COMOTI
103 IGR
107 INFLPR
113 GEOECOMAR
222 ISIM Timisoara
223 INCERC
224 URBANPROIECT
225 INSCC
226 ICI
227 INCSMPS
229 INCDT
230 ICIM
232 I.N.C.D.M. Constanta
233 INCD V. Babes
234 INCD Cantacuzino
235 INCD Sanatate
Numarul de cereri de brevete întara
Numarul de brevete acordate întara
66
Figura 6.8. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în articole publicate, pe INCD-uri, în anul
2003
107.1
104.6
75.7
56.8
52.1
43.9
39.0
37.1
20.0
19.5
18.8
15.3
11.4
11.1
10.1
8.5
8.2
5.8
4.0
3.6
2.9
1.8
1.2
0.6
27.9
24.1
35.1
14.7
110.4
115.9
15.0
68.6
1.2
97.0
47.5
32.9
44.4
10.1
4.3
40.0
44.0
36.4
13.2
3.6
7.4
6.7
52.9
38.1
37.2
20.8
16.7
11.2
8.6
3.8
0 20 40 60 80 100 120 140
107 INFLPR
109 INCDFM
108 IFT Iasi
106 IFIN-HH
110 INCDFP
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
101 INOE-2000
113 GEOECOMAR
235 INCD Sanatate
115 IMT
114 St. Biologice
234 INCD Cantacuzino
103 IGR
112 INCEMC Timisoara
116 ICSI R. Valcea
232 I.N.C.D.M. Constanta
104 INCDTP
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
227 INCSMPS
228 INCDPM
105 INMA
111 ICCF
220 ECOIND
230 ICIM
236 INCD M. Res. Radioactive
229 INCDT
233 INCD V. Babes
225 INSCC
218 CEFIN
226 ICI
221 IPCUP Ploiesti
222 ISIM Timisoara
102 COMOTI
219 ICMET Craiova
223 INCERC
224 URBANPROIECT
Numarul de articole publicate înstrainatate in reviste cotate ISI
Numarul de articole publicate înreviste stiintifice acreditate
67
Figura 6.9. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare-dezvoltare (la 100 persoane de
cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în carti publicate în strainatate în edituri recunoscute în domeniu, pe INCD-uri, în anul 2003
Numarul de carti publicate in strainatate in edituri recunoscute in domeniu
(la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica )
10.0
5.7
3.8
2.9
2.7
2.1
1.8
1.7
1.6
1.5
1.2
1.2
1.2
1.1
1.0
0 2 4 6 8 10 12
235 INCD Sanatate
103 IGR
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
113 GEOECOMAR
108 IFT Iasi
110 INCDFP
228 INCDPM
109 INCDFM
106 IFIN-HH
107 INFLPR
220 ECOIND
115 IMT
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
221 IPCUP Ploiesti
101 INOE-2000
226 ICI
114 St. Biologice
225 INSCC
104 INCDTP
102 COMOTI
105 INMA
111 ICCF
112 INCEMC Timisoara
116 ICSI R. Valcea
218 CEFIN
219 ICMET Craiova
222 ISIM Timisoara
223 INCERC
224 URBANPROIECT
227 INCSMPS
229 INCDT
230 ICIM
232 I.N.C.D.M. Constanta
233 INCD V. Babes
234 INCD Cantacuzino
236 INCD Metale Resurse Radioactive
68
Figura 6.10. Rezultate unitare ale activitatii de cercetare -dezvoltare (la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica), concretizate în lucrari prezentate la manifestari stiintifice
în strainatate si publicate în volum, pe INCD-uri, în anul 2003
Numarul de lucrari prezentate la manif. stiintif. în strainatate publ. în volum
(la 100 persoane de cercetare si dezvoltare tehnologica )
100.0
97.3
79.7
72.9
72.1
54.3
53.4
44.1
43.9
39.5
33.3
30.6
25.5
25.0
23.5
21.4
19.2
18.1
16.7
14.9
10.9
9.4
8.6
7.3
7.1
5.6
5.5
5.1
4.0
3.6
2.9
2.5
0 20 40 60 80 100 120
235 INCD Sanatate
108 IFT Iasi
234 INCD Cantacuzino
110 INCDFP
233 INCD V. Babes
113 GEOECOMAR
109 INCDFM
236 INCD Metale Resurse Radioactive
115 IMT
106 IFIN-HH
116 ICSI R. Valcea
104 INCDTP
232 I.N.C.D.M. Constanta
101 INOE-2000
220 ECOIND
103 IGR
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
226 ICI
225 INSCC
114 St. Biologice
228 INCDPM
222 ISIM Timisoara
107 INFLPR
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
218 CEFIN
112 INCEMC Timisoara
111 ICCF
219 ICMET Craiova
227 INCSMPS
102 COMOTI
105 INMA
230 ICIM
221 IPCUP Ploiesti
223 INCERC
224 URBANPROIECT
229 INCDT
69
6.2. Indicatorul global al rezultatelor pe institute nationale de cercetare -dezvoltare
În scopul calcularii unui indicator global care sa reflecte în mod sintetic performantele obtinute de INCD-uri în activitatea de cercetare-dezvoltare, prin chestionarul de analiza, s-a solicitat institutelor:
• sa precizeze raportul dintre cercetarea fundamentala si cercetarea aplicativa în totalul activitatii de cercetare -dezvoltare din anul 2003;
• sa selecteze pentru fiecare dintre cele doua categorii de CD, maximum 15 indicatori pe care îi considera mai relevanti în evaluarea performantelor în cercetare;
• pentru fiecare dintre indicatorii selectati pe cele doua categorii de cercetare-dezvoltare (cercetarea fundamentala si cercetarea aplicativa) sa acorde un numar de maximum 100 de puncte, în functie de importanta acestora în definirea performantelor în cercetare.
În urma prelucrarii informatiilor furnizate, s-au obtinut coeficientii de importanta ai indicatorilor de performanta a rezultatelor cercetarii, calculati conform evaluarilor efectuate de catre INCD-uri (tabelul 6.1) si ponderea pe INCD-uri a celor doua categorii de cercetare-dezvoltare (tabelul 6.2).
Tabelul 6.1. Coeficientii de importanta ai indicatorilor de performanta a rezultatelor cercetarii (calculati conform evaluarilor efectuate de catre INCD-uri)
Importanta indicatorilor de
performanta pentru:
Nr.
indi
cato
rulu
i
Indicatorul
Cer
ceta
rea
fund
amen
tala
(k
i1)
Cer
ceta
rea
aplic
ativ
a
(ki2)
1 Numarul de prototipuri realizate 2.23 4.31
2 Numarul de prototipuri realizate si valorificate la agenti economici 1.47 3.69
3 Ponderea prototipurilor valorificate în domeniul HIGH-TECH 0.95 1.30
4 Numarul de produse noi realizate 3.02 7.39
5 Numarul de produse noi realizate si valorificate la agenti economici 2.70 6.78
6 Ponderea produselor noi valorificate în domeniul HIGH-TECH 1.44 1.78
7 Numarul de tehnologii noi realizate 3.40 7.01
8 Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate la agenti economici 1.53 6.68
9 Ponderea tehnologiilor noi valorificate în domeniul HIGH-TECH 1.18 3.02
10 Numarul de cereri de brevete în tara 2.12 2.51
11 Numarul de cereri de brevete în UE, Japonia, SUA 4.24 5.02
12 Numarul de cereri de brevete în strainatate, în alte tari decât cele din UE, Japonia, SUA
2.12 2.51
13 Numarul de brevete acordate în tara 1.38 2.48
14 Numarul de brevete acordate în UE, Japonia, SUA 2.76 4.96
15 Numarul de brevete acordate în strainatate, în alte tari decât cele din UE, Japonia, SUA
1.38 2.48
16 Numarul de cercetatori participanti la programe de cercetare internationale 12.60 7.70
17 Numarul total de articole publicate în tara, în reviste stiintifice acreditate de Ministerul Educatiei si Cercetarii
4.60 2.59
18 Numarul total de carti publicate în tara, în edituri acreditate de MECT 3.62 1.76
19 Numarul total de articole publicate în strainatate, în reviste stiintifice cotate ISI 9.21 5.19
70
Importanta indicatorilor de
performanta pentru: N
r. in
dica
toru
lui
Indicatorul
Cer
ceta
rea
fund
amen
tala
(k
i1)
Cer
ceta
rea
aplic
ativ
a
(ki2
)
20 Numarul total de articole publicate în strainatate, în reviste stiintifice care nu sunt cotate ISI
4.60 2.59
21 Numarul total de carti publicate în strainatate, în edituri recunoscute in domeniu 7.24 3.53
22 Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice la nivel national si publicate în volumele manifestarilor stiintifice
4.02 2.71
23 Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice internationale, organizate în tara si publicate în volumele manifestarilor stiintifice
6.50 3.42
24 Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice în strainatate si publicate în volumele manifestarilor stiintifice
6.50 3.42
25 Numarul de manifestari stiintifice (congrese, conferinte) organizate de institut, cu participare nationala
3.32 1.76
26 Numarul de manifestari stiintifice (congrese, conferinte) organizate de institut, cu participare internationala
5.86 3.39
27 TOTAL 100.00 100.00
Tabelul 6.2. Ponderea cercetarii fundamentale si a cercetarii aplicative pe INCD-uri în anul 2003
Pondere
Simbol Denumire institut
Cer
ceta
rea
fund
amen
tala
(g
j1)
Cer
ceta
rea
aplic
ativ
a
(gj2)
101 INOE-2000 Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronica INOE-2000 Bucuresti
20 80
102 COMOTI Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI Bucuresti
0 100
103 IGR Institutul national de cercetare-dezvoltare in domeniul geologiei, geofizicii, geochimiei si teledetectiei - I.G.R.
50 50
104 INCDTP Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile si Pielarie - INCDTP Bucuresti
5 95
105 INMA Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate Agriculturii si Industriei Alimentare - INMA
12 88
106 IFIN-HH Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei" - IFIN-HH Bucuresti
60 40
107 INFLPR Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei - INFLPR Bucuresti
55 45
108 IFT Iasi Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Tehnica - IFT Iasi
36 64
109 INCDFM Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor - INCDFM Bucuresti 60 40
110 INCDFP Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului - INCDFP Bucuresti 73.5 26.5
111 ICCF Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutica - ICCF Bucuresti 2.80 97.2
112 INCEMC Timisoara
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie Condensata - INCEMC Timisoara 20 80
113 GEOECOMAR Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina - GEOECOMAR Bucuresti 80 20
71
Pondere
Simbol Denumire institut
Cer
ceta
rea
fund
amen
tala
(g
j1)
Cer
ceta
rea
aplic
ativ
a
(gj2)
114 St. Biologice Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Stiinte Biologice Bucuresti
40 60
115 IMT Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucuresti
10 90
116 ICSI R. Valcea Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice - ICSI, Ramnicu Valcea
20 80
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare – I.N.C.D.T.I.M. Cluj-Napoca
40 60
218 CEFIN Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentu Mecanica Fina - CEFIN- Bucuresti
10 90
219 ICMET Craiova Institutul National de Cercetare-Dezvoltare si Încercari pentru Electrotehnica – ICMET Craiova
0 100
220 ECOIND Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala - ECOIND
15 85
221 IPCUP Ploiesti Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Utilaj Petrolier – IPCUP Ploiesti
2 98
222 ISIM Timisoara Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Sudura si Încercari de Materiale – ISIM Timisoara
10 90
223 INCERC Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor-INCERC Bucuresti 29 71
224 URBANPROIECT
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism si Amenajarea teritoriului URBANPROIECT Bucuresti 35 65
225 INSCC Institutul National de Studii si Cercetari pentru Comunicatii - INSCC Bucuresti 0 100
226 ICI Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatica - ICI Bucuresti
10 90
227 INCSMPS Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale-INCSMPS, Bucuresti
30 70
228 INCDPM Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii – INCDPM - Bucuresti 10 90
229 INCDT Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Turism -INCDT Bucuresti
30 70
230 ICIM Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului –ICIM Bucuresti
20.3 79.7
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunarii” –I.N.C.D.D.D. Tulcea
0 100
232 I.N.C.D.M. Constanta
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” –I.N.C.D.M. Constanta
15 85
233 INCD V. Babes Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei si Stiintelor Biomedicale “Victor Babes”
25 75
234 INCD Cantacuzino
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Miocrobiologie si Imunologie Cantacuz ino Bucuresti
18 82
235 INCD Sanatate Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Sanatate 15 85
236 INCD M.Res. Radioactive
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Metale Resurse Radioactive
0 100
Prin luarea în considerare a coeficientilor de importanta ai rezultatelor, specifici celor doua categorii de cercetare -dezvoltare (ki1 si ki2, conform tabelului 6.1) si a ponderilor celor doua categorii de cercetare pe fiecare institut ( g j1 si gj2, conform tabelului 6.2) se determina coeficientii de importanta a criteriilor „i” pentru fiecare dintre institutele „j” (ki (j)), conform relatiei:
2j2i1j1ii gkgk = )j(k ⋅+⋅ (6.1)
72
Folosind principiile metodei utilitatii decizionale, dezvoltate de J. von Neumann si O. Morgenstern, se poate calcula indicatorul g lobal al rezultatelor obtinute de fiecare institut sub acceptie de utilitate globala Uj, folosind relatia:
ijij u)j(k = U ⋅∑ , unde: (6.2)
ki(j) - coeficient de importanta a indicatorului „i” pentru institutul „j”, definit mai sus;
uij - utilitatea rezultatelor obtinute pentru indicatorul „i” de catre institutul „j”.
Utilitatea uij se calculeaza conform relatiilor:
R - RR - R = u
minmax
minjij , pentru indicatorii de maxim, (6.3)
R - RR - R = uminmax
jmaxij , pentru indicatorii de minim, unde: (6.4)
Rmax - nivelul maxim al fiecarui indicator unitar;
Rmin - nivelul minim al fiecarui indicator unitar.
Efectuând calculele, prezentate în detaliu în anexa 6, se obtin indicatorii globali ai rezultatelor activitatii de cercetare -dezvoltare prezentati mai jos si reprezentati în figura 6. 11.
Denumirea institutului
Indicatorul global al
rezultatelor (Utilitati globale)
Denumirea institutului
Indicatorul global al rezultatelor
(Utilitati globale)
1.
2. 3. 4.
5. 6. 7. 8. 9.
10.
11. 12. 13.
14. 15. 16. 17. 18.
101 INOE-2000
102 COMOTI 103 IGR 104 INCDTP
105 INMA 106 IFIN-HH 107 INFLPR 108 IFT Iasi 109 INCDFM 110 INCDFP
111 ICCF 112 INCEMC Timisoara 113 GEOECOMAR
114 St. Biologice 115 IMT 116 ICSI R. Vâlcea 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 218 CEFIN
22.456
12.722 22.549 33.472
15.122 22.486 19.370 24.153 20.538 25.852
11.696 22.454 36.308
15.237 21.073 12.728 14.387 17.914
19.
20. 21. 22.
23. 24. 25. 26. 27. 28.
29. 30. 31.
32. 33. 34. 35. 36.
219 ICMET Craiova
220 ECOIND 221 IPCUP Ploiesti 222 ISIM Timisoara
223 INCERC 224 URBANPROIECT 225 INSCC 226 ICI 227 INCSMPS 228 INCDPM
229 INCDT 230 ICIM 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
232 I.N.C.D.M. Constanta 233 INCD V. Babes 234 INCD Cantacuzino 235 INCD Sanatate 236 INCD Met. Res.Radioactive
18.619
13.854 24.504 10.936
2.613 14.109 14.050 16.444 20.801 28.522
14.303 16.874
8.259
19.080 8.466
19.952 15.452 23.727
73
Figura 6.11. Indicatorul global al rezultatelor activitatii de cercetare-dezvoltare în anul 2003
Indicatorul global al rezultatelor in anul 2003
36.308
33.472
28.522
25.852
24.504
24.153
23.727
22.549
22.486
22.456
22.454
21.073
20.801
20.538
19.952
19.370
19.080
18.619
17.914
16.874
16.444
15.452
15.237
15.122
14.387
14.303
14.109
14.050
13.854
12.728
12.722
11.696
10.936
8.466
8.259
2.613
0 5 10 15 20 25 30 35 40
113 GEOECOMAR
104 INCDTP
228 INCDPM
110 INCDFP
221 IPCUP Ploiesti
108 IFT Iasi
236 INCD Metale Resurse Radioactive
103 IGR
106 IFIN-HH
101 INOE-2000
112 INCEMC Timisoara
115 IMT
227 INCSMPS
109 INCDFM
234 INCD Cantacuzino
107 INFLPR
232 I.N.C.D.M. Constanta
219 ICMET Craiova
218 CEFIN
230 ICIM
226 ICI
235 INCD Sanatate
114 St. Biologice
105 INMA
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
229 INCDT
224 URBANPROIECT
225 INSCC
220 ECOIND
116 ICSI R. Valcea
102 COMOTI
111 ICCF
222 ISIM Timisoara
233 INCD V. Babes
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
223 INCERC
74
7. Nivelul de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare
7.1. Criterii si indicatori de evaluare a nivelului de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare
Calcularea nivelului de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare s-a efectuat în acord cu principiile HG 587 din 21.05.2003, care stabileste urmatoarele criterii de evaluare:
I. Situatia economico -financiara; II. Structura personalului; III. Competenta personalului de cercetare-dezvoltare; IV. Specificitatea si nivelul calitativ al dotarilor; V. Nivelul de performanta a activitatii unitatii C -D; VI. Parteneriat în activitatea de cercetare -dezvoltare; VII. Performante manageriale; VIII. Sfera de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare – dezvoltare; IX. Gradul de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare – dezvoltare.
Întrucât în Hotarârea de Guvern, mentionata mai sus, nu sunt prevazute punctajele (coeficientii de importanta) pentru cele noua criterii, s-au solicitat punctele de vedere ale institutelor nationale de cercetare.
În baza evaluarilor efectuate de institutele nationale de cercetare-dezvo ltare s-au determinat punctajele (coeficientii de importanta) pentru cele noua criterii, acestea fiind redate în tabelul 7.1.
Cuantificarea fiecarui criteriu se poate realiza folosind o serie de indicatori dupa cum urmeaza:
I Situatia economico-financiara
1. Rentabilitatea
2. Productivitatea muncii pe total personal (mii lei/persoana)
3. Nivelul procentual al datoriilor la sfârsitul anului 2003 fata de totalul veniturilor din anul 2003
4. Nivelul procentual al platilor restante fata de totalul veniturilor din anul 2003
5. Ponderea valorii temelor din programele europene de cercetare-dezvoltare si contracte directe în totalul veniturilor din activitatea de baza
75
Tabelul 7.1. Punctajele criteriilor de evaluare a nivelului de performanta organizationala ale institutelor nationale de cercetare (estimate conform HG 587 din 21.05.2003)
Cod
crit
erii
(num
erot
are
conf
orm
HG
587
din
21
.05.
2003
)
Criteriul / indicatorul
Con
form
HG
135
/199
6
Est
imat
e de
INC
D-u
ri co
nfor
m H
G 5
87 d
in
21.0
5.20
03
I Situatia economico-financiara 5 8
II Structura personalului 5 5
III Competenta personalului de cercetare-dezvoltare 15 17
IV Specificitatea si nivelul calitativ al dotarilor 15 14
V Nivelul de performanta a activitatii unitatii C -D 25 30
VI Parteneriat în activitatea de cercetare-dezvoltare 5 6
VII Performante manageriale 5 6
VIII Sfera de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare - dezvoltare 10 8
IX Gradul de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare - dezvoltare 6
- Directiile principale de cercetare-dezvoltare si rezultatele importante obtinute în aceste directii, comparativ cu nivelul international (nu mai apare în HG 587 din 21.05.2003)
15
TOTAL 100 100
II Structura personalului
1. Ponderea personalului de cercetare si dezvoltare tehnologica în totalul personalului
2. Ponderea cercetatorilor stiintifici I si II în totalul personalului de cercetare
3. Vârsta medie a personalului de cercetare
4. Ponderea personalului pentru activitatea de marketing cu studii superioare în totalul personalului
III Competenta personalului de cercetare -dezvoltare
1. Ponderea academicienilor si membrilor corespondenti ai Academiei Române în totalul cercetatorilor
2. Ponderea cercetatorilor cu titlul stiintific de Doctor în totalul cercetatorilor 3. Ponderea cercetatorilor îndrumatori stiintifici de doctorat în totalul cercetatorilor 4. Ponderea membrilor organizatiilor stiintifice si profesionale de prestigiu din tara în
totalul personalului de cercetare 5. Ponderea membrilor organizatiilor stiintifice si profesionale din strainatate în totalul
personalului de cercetare 6. Ponderea membrilor comitetelor de redactie a revistelor cotate ISI în totalul
personalului de cercetare
IV Specificitatea si nivelul calitativ al dotarilor
1. Ponderea valorica a dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD, care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european
76
2. Ponderea tehnicii de calcul si software, folosite în activitatea de CD, care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european
3. Personalul de cercetare si dezvoltare tehnologica la un post de lucru dotat cu PC conectate la internet
4. Accesul cercetatorilor din institut la informatiile din retele internationale de banci de date este comparabil cu cel al cercetatorilor din alte institute similare din UE
5. Utilitatile (retele de apa, încalzire, energie, gaze) aferente spatiilor în care se desfasoara activitatea de CD sunt adecvate, fiind comparabile cu cele ale altor institute similare din tarile vecine, central si est europene (1, pentru DA, 0, pentru NU)
V Nivelul de performanta a activitatii unitatii C-D
1. Numarul de prototipuri realizate la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica
2. Numarul de prototipuri realizate si valorificate la agenti economici la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica
3. Ponderea prototipurilor valorificate în domeniul HIGH-TECH 4. Numarul de produse noi realizate la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare
tehnologica 5. Numarul de produse noi realizate si va lorificate la agenti economici la 100 de
cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 6. Ponderea produselor noi valorificate în domeniul HIGH-TECH 7. Numarul de tehnologii noi realizate la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare
tehnologica 8. Numarul de tehnologii noi realizate si valorificate la agenti economici la 100 de
cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 9. Ponderea tehnologiilor noi valorificate în domeniul HIGH-TECH 10. Numarul de cereri de brevete în tara la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare
tehnologica 11. Numarul de cereri de brevete în UE, SUA si Japonia la 100 de cercetatori si
personal de dezvoltare tehnologica 12. Numarul de cereri de brevete în strainatate, în alte tari decât UE, SUA si Japonia la
100 de cercetatori si personal d e dezvoltare tehnologica 13. Numarul de brevete acordate în tara la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare
tehnologica 14. Numarul de brevete acordate în UE, SUA, Japonia la 100 de cercetatori si personal
de dezvoltare tehnologica 15. Numarul de brevete acordate în strainatate, în alte tari decât UE, SUA si Japonia la
100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 16. Numarul de cercetatori participanti la programe de cercetare din strainatate la 100
de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 17. Numarul de articole publicate în tara în reviste stiintifice acreditate la 100 de
cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica 18. Numarul de carti publicate în tara la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare
tehnologica 19. Numarul de articole publicate în strainatate în reviste cotate ISI la 100 de cercetatori
si personal de dezvoltare tehnologica
77
20. Numarul de articole publicate în strainatate în reviste necotate ISI la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica
21. Numarul de carti publicate în strainatate în edituri recunoscute în domeniu la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica
22. Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice la nivel national si publicate în volume la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica
23. Numarul de lucrari la manifestari stiintifice internationale, organizate în tara si publicate în volume la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica
24. Numarul de lucrari prezentate la manifestari stiintifice în strainatate publicate în volum la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica
25. Numarul de manifestari stiintifice (congrese, conferinte) organizate de institut la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica
26. Numarul de manifestari stiintifice organizate de institut cu participare internationala la 100 de cercetatori si personal de dezvoltare tehnologica
VI Parteneriat în activitatea de cercetare-dezvoltare
1. Ponderea numarului proiectelor realizate în parteneriat cu unitati C-D din tara 2. Ponderea numarului pro iectelor realizate în parteneriat cu unitati C-D din strainatate
VII Performante manageriale
1. Ponderea laboratoarelor acreditate 2. Numarul centrelor de excelenta acreditate 3. Evaluarea investitiilor necesare în anul 2005 pentru reabilitarea cladirilor si
îmbunatatirea sistemului de asigurare a utilitatilor si identificarea resurselor proprii pentru a fi utilizate
3.1. Gradul de asigurare a investitiilor pentru cladiri din surse proprii 3.2. Gradul de asigurare a investitiilor pentru utilitati din surse proprii
4. Existenta unui sistem de certificare a calitatii 5. Existenta unui sistem de evaluare a performantelor individuale ale personalului 6. Existenta unui plan strategic fundamentat
VIII Sfera de aplicabilitate a rezultatelor cercetarii – dezvoltarii
1. Ponderea prototipurilor valorificate în domeniul HIGH-TECH 2. Ponderea produselor noi valorificate în domeniul HIGH-TECH 3. Ponderea tehnologiilor noi valorificate în domeniul HIGH-TECH
IX Gradul de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare - dezvoltare
1. Ponderea prototipurilor valorificate la agenti economici 2. Ponderea produselor noi valorificate la agenti economici 3. Ponderea tehnologiilor noi valorificate la agenti economici.
78
7.2. Indicatorul global al performantei organizationale pe institute nationale de cercetare-dezvoltare
Evaluarea nivelului de performanta din punct de vedere al criteriilor C I - CIX , descrise mai sus, se poate realiza prin metoda utilitatii decizionale, folosind relatiile 6.1 – 6.4.
Pentru criteriile C1, C2, C3, C4, C6, C7, C8 si C9, nu s-a procedat la diferentierea importantei indicatorilor utilizati. Pentru criteriul C5 (Nivelul de performanta a activitatii unitatii C-D), coeficientii de importanta ai celor 26 de indicatori utilizati si în capitolul 6, s-au calculat conform estimarilor efectuate de INCD-uri.
Indicatorul global de performanta organizationala (CGj) se poate determina în functie de indicatorii de performanta folositi în cazul celor noua criterii UC1j, …, Uc9j , în baza relatiei:
rjrj UCk = CG ⋅∑ , unde:
CGj - indicatorul global de performanta organizationala a INCD-ului „j”; kr - coeficientul de importanta a criteriului „r”;
UCrj - indicatorii de performanta pentru fiecare dintre cele noua criterii, în cazul INCD-ului „j”.
În baza calculelor prezentate în anexa 5, s-au determinat indicatorii de performanta pentru cele noua criterii si indicatorii globali de performanta organizationala pentru toate cele 36 de INCD-uri (tabelul 7.2 si figura 7.1).
Precizam ca datorita inconsistentei informatiilor privind indicatorii „Existenta unui sistem de evaluare a performantelor individuale ale personalului” si “Existenta unui plan strategic fundamentat”, acesti doi indicatori nu au fost luati în calcul pentru nici unul dintre institute.
79
Tabelul 7.2. Indicatorii de performanta pentru criteriile C1 – C9 si indicatorii globali de performanta organizationala
C1 C 2 C3 C4 C 5 N
r. cr
t.
INCD
Situ
atia
ec
onom
ico-
finan
ciar
a
Stru
ctur
a pe
rson
alul
ui
Com
pete
nta
pers
onal
ului
de
cerc
etar
e-
dezv
olta
re
Spe
cific
itate
a si
ni
velu
l cal
itativ
al
dot
arilo
r
Niv
elul
de
perfo
rman
ta a
ac
tivita
tii
unita
tii C
-D
1 101 INOE-2000 0.6815 0.4221 0.1440 0.3834 0.2246 2 102 COMOTI 0.6452 0.4693 0.3223 0.3269 0.1272 3 103 IGR 0.0561 0.5280 0.2519 0.3160 0.2255 4 104 INCDTP 0.6652 0.2947 0.0738 0.4494 0.3347 5 105 INMA 0.6241 0.4448 0.1715 0.7054 0.1512 6 106 IFIN-HH 0.6277 0.4301 0.2610 0.2072 0.2249 7 107 INFLPR 0.6867 0.4329 0.3328 0.3393 0.1937 8 108 IFT Iasi 0.6035 0.4564 0.4112 0.5459 0.2415 9 109 INCDFM 0.6199 0.5172 0.3976 0.5463 0.2054 10 110 INCDFP 0.6772 0.4152 0.3997 0.5442 0.2585 11 111 ICCF 0.5789 0.5371 0.1072 0.3308 0.1170 12 112 INCEMC Timisoara 0.4225 0.5308 0.2334 0.5592 0.2245 13 113 GEOECOMAR 0.6690 0.3803 0.4785 0.5296 0.3631 14 114 St. Biologice 0.5965 0.4899 0.3063 0.4981 0.1524 15 115 IMT 0.6374 0.4993 0.2148 0.6671 0.2107 16 116 I.C.S.I. RM. VALCEA 0.7707 0.4631 0.1080 0.6956 0.1273 17 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 0.6358 0.4145 0.3128 0.2843 0.1439 18 218 CEFIN 0.6996 0.5587 0.0876 0.4499 0.1791 19 219 ICMET Craiova 0.6032 0.5410 0.0656 0.4299 0.1862 20 220 ECOIND 0.7087 0.5755 0.1879 0.3141 0.1385 21 221 IPCUP 0.5489 0.4477 0.0775 0.5992 0.2450 22 222 ISIM Timisoara 0.8154 0.3558 0.1930 0.5524 0.1094 23 223 INCERC 0.7701 0.3687 0.1637 0.4027 0.0261 24 224 URBANPROIECT 0.7206 0.2903 0.0032 0.3571 0.1411 25 225 INSCC 0.7994 0.5212 0.0829 0.5681 0.1405 26 226 ICI 0.8142 0.5206 0.2958 0.7418 0.1644 27 227 INCSMPS 0.6863 0.6812 0.2823 0.6723 0.2080 28 228 INCDPM 0.8721 0.6684 0.0623 0.4137 0.2852 29 229 INCDT 0.7761 0.7407 0.0280 0.6906 0.1430 30 230 ICIM 0.8142 0.4424 0.0870 0.4663 0.1687 31 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 0.8501 0.3580 0.1816 0.6803 0.0826 32 232 I.N.C.D.M. Constanta 0.7830 0.2675 0.1340 0.4723 0.1908 33 233 INCD V. Babes 0.6305 0.3673 0.4131 0.6426 0.0847 34 234 INCD Cantacuzino 0.6720 0.1817 0.4435 0.4929 0.1995 35 235 INCD Sanatate 0.9505 0.3690 0.3577 0.4001 0.1545
36 236 INCD Metale Resurse Radioactive
0.7786 0.4816 0.2789 0.7298 0.2373
MAX 0.9505 0.7407 0.4785 0.7418 0.3631 Min 0.0561 0.1817 0.0032 0.2072 0.0261
80
Tabelul 7.2. Indicatorii de performanta pentru criteriile C1 – C9 si indicatorii globali de performanta organizationala (continuare)
C6 C7 C 8 C9 N
r. cr
t.
INCD
Par
tene
riat î
n ac
tivita
tea
de
cerc
etar
e-de
zvol
tare
Per
form
ante
m
anag
eria
le
Sfe
ra d
e ap
licab
ilitat
e a
rezu
ltate
lor d
e ce
rcet
are
- de
zvol
tare
Gra
dul d
e ap
licab
ilitat
e a
rezu
ltate
lor d
e ce
rcet
are
- de
zvol
tare
Indi
cato
rul
glob
al d
e pe
rfor
man
ta
orga
niza
tiona
la
1 101 INOE-2000 0.3639 0.2524 0.7453 0.8688 36.971 2 102 COMOTI 0.6166 0.1905 0.8604 1.0000 38.639 3 103 IGR 0.7604 0.1429 0.0000 0.0000 23.907 4 104 INCDTP 0.5513 0.3762 0.1449 0.5913 34.526 5 105 INMA 0.0422 0.2862 0.4600 0.8771 35.177 6 106 IFIN-HH 0.5387 0.2429 0.1333 0.6583 30.882 7 107 INFLPR 0.4912 0.0643 0.3611 1.0000 35.973 8 108 IFT Iasi 0.2232 0.0238 0.3476 0.3476 35.329 9 109 INCDFM 0.7076 0.0476 0.1667 0.1667 34.928 10 110 INCDFP 0.2079 0.0938 0.8750 0.9167 43.969 11 111 ICCF 0.3889 0.1542 0.0000 0.2500 22.038 12 112 INCEMC Timisoara 0.4138 0.0333 0.0000 0.0000 27.250 13 113 GEOECOMAR 0.0000 0.0238 0.0000 0.1176 34.519 14 114 St. Biologice 0.1016 0.0286 0.3611 0.1481 28.475 15 115 IMT 0.5021 0.0690 0.7251 0.4004 38.510 16 116 I.C.S.I. RM. VALCEA 0.3749 0.3381 0.0000 0.0000 28.103 17 117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj 0.3074 0.0774 0.4095 0.4762 29.088 18 218 CEFIN 0.4235 0.2067 0.1879 0.4400 29.406 19 219 ICMET Craiova 0.5527 0.3333 0.1362 0.8703 31.666 20 220 ECOIND 0.1802 0.4381 0.4035 0.5439 30.496 21 221 IPCUP 0.1051 0.2143 0.1125 0.9000 31.489 22 222 ISIM Timisoara 0.1937 0.3542 0.3457 1.0000 34.650 23 223 INCERC 0.1785 0.2122 0.3333 0.3333 24.103 24 224 URBANPROIECT 0.5740 0.0000 0.0000 0.0000 19.946 25 225 INSCC 0.0930 0.1714 0.1548 0.1548 26.282 26 226 ICI 0.3349 0.2286 0.4444 0.5944 39.914 27 227 INCSMPS 0.2000 0.0383 0.3229 0.4479 35.880 28 228 INCDPM 0.2066 0.2242 0.0722 1.0000 34.889 29 229 INCDT 0.0306 0.0408 0.0000 0.1481 25.665 30 230 ICIM 0.5398 0.0455 0.0000 0.4000 27.654 31 231 I.N.C.D.D.D. Tulcea 0.5796 0.2857 0.0000 0.3333 30.649 32 232 I.N.C.D.M. Constanta 0.7051 0.0357 0.0000 0.6667 30.520 33 233 INCD V. Babes 0.1694 0.4286 0.0000 0.0000 29.028 34 234 INCD Cantacuzino 0.4217 0.1667 0.4444 0.6667 37.796 35 235 INCD Sanatate 0.6655 0.2857 0.0000 0.0000 31.475
36 236 INCD Metale Resurse Radioactive
0.2101 0.1857 0.0000 0.1528 34.005
MAX 0.7604 0.4381 0.8750 1.0000 43.9693
Min 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 19.9458
81
Figura 7.1. Nivelul de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare-
dezvoltare (conform criteriilor stabilite de HG 587 din 21.05.2003)
43.973
39.967
39.105
38.540
37.796
36.988
36.098
36.047
35.459
35.337
34.979
34.889
34.656
34.650
34.543
34.005
31.902
31.878
31.475
30.963
30.872
30.660
30.496
29.477
29.214
29.028
28.532
28.152
27.707
27.250
26.333
25.665
24.221
23.979
22.038
19.946
15 20 25 30 35 40 45 50
110 INCDFP
226 ICI
102 COMOTI
115 IMT
234 INCD Cantacuzino
101 INOE-2000
107 INFLPR
227 INCSMPS
105 INMA
108 IFT Iasi
109 INCDFM
228 INCDPM
104 INCDTP
222 ISIM Timisoara
113 GEOECOMAR
236 INCD Metale Resurse Radioactive
221 IPCUP
219 ICMET Craiova
235 INCD Sanatate
106 IFIN-HH
231 I.N.C.D.D.D. Tulcea
232 I.N.C.D.M. Constanta
220 ECOIND
218 CEFIN
117 I.N.C.D.T.I.M. Cluj
233 INCD V. Babes
114 St. Biologice
116 I.C.S.I. RM. VALCEA
230 ICIM
112 INCEMC Timisoara
225 INSCC
229 INCDT
223 INCERC
103 IGR
111 ICCF
224 URBANPROIECT
82
Concluzii
1. Analiza institutelor nationale de cercetare-dezvoltare s-a efectuat în acord cu principiile Hotarârii de Guvern nr. 587 din 21 mai 2003 pentru aprobarea criteriilor si metodologiilor de evaluare si acreditare a unitatilor componente ale sistemului de cercetare -dezvoltare de interes national, precum si de atestare a capacitatii de a desfasura activitati de cercetare-dezvoltare de catre unitati sau institutii, altele decât institutiile de învatamânt superior acreditate si unitatile din subordinea acestora si unitatile si institutiile aflate în subordinea sau coordonarea Academiei Române si academiilor de ramura si s-a desfasurat în perioada martie – iunie 2004.
2. Obiectivele analizei au constat în:
a. Obtinerea unor informatii relevante, în baza rapoartelor de autoevaluare a institutelor nationale de cercetare -dezvoltare, privind situatia de la sfârsitul anului 2003 pentru fiecare dintre criteriile de evaluare prevazute prin HG 587 din 21.05.2003 si anume: situatia economico -financiara; structura personalului; competenta personalului de cercetare -dezvoltare; specificitatea si nivelul calitativ al dotarilor; nivelul de performanta a activitatii unitatii C-D; parteneriatul în activitatea de cercetare -dezvoltare; performante manageriale; sfera de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare –dezvoltare; gradul de aplicabilitate a rezultatelor de cercetare–dezvoltare.
b. Obtinerea unor sugestii din partea institutelor nationale de cercetare privind cuantificarea criteriilor si a indicatorilor de performanta, si estimarea pe aceasta baza a nivelului de performanta organizationala a institutelor nationale de cercetare -dezvoltare;
c. Formularea unor propuneri de îmbunatatire a activitatii de cercetare-dezvoltare si inovare.
3. Principalele dificultati în efectuarea analizei au fost generate de: a. întârzieri în transmiterea informatiilor pe suport electronic; b. furnizarea fisierelor într-un format care a facut dificila prelucrarea datelor; c. completarea partiala de catre INCD-uri a unor formulare; d. necorelari între diverse informatii, generate de unele supraevaluari ale unor
aspecte si de subevaluarea altora; e. distorsionari ale unor indicatori economico -financiari ca urmare a înregistrarii în
situatiile financiare a unor venituri sau cheltuieli în alte capitole decât cele prevazute de lege.
4. Reactiile generate de declansarea analizei au fost dintre cele mai diverse:
a. Majoritatea institutelor nationale de cercetare-dezvoltare au colaborat la furnizarea în termen si în mod corect a informatiilor solicitate, exprimându-si dorinta ca rezultatele studiului sa fie facute publice;
b. reprezentantii a doua organisme care, apreciem noi, ar trebui sa fie cele mai interesate în cunoasterea situatiei (presedintele confederatiei sindicale din domeniul cercetarii si presedintele patronatului din cercetare) au fost extrem de nemultumiti atât de initierea unei astfel de analize, cât si de o serie de elemente procedurale (neexistenta aprobarii sindicatului pentru continutul formularelor de analiza, unele probleme generate de utilizarea în format electronic a unor fisiere cu format impus etc.).
83
5. Sfera de investigare : au fost luate în considerare toate cele 36 institute nationale de cercetare -dezvoltare, dintre care 17 din coordonarea Ministerului E ducatiei si Cercetarii si 19 aflate în coordonarea altor ministere.
6. Discrepante privind distributia în teritoriu a fondurilor bugetare destinate cercetarii-dezvoltarii. Analizându-se distributia în teritoriu a institutelor nationale de cercetare -dezvoltare, precum si a veniturilor obtinute din surse bugetare pentru activitatea de cercetare, se constata existenta unor mari decalaje, cu implicatii asupra rezultatelor si a eficientei cheltuirii fondurilor publice.
Asa cum a rezultat si din analiza Planului national de cercetare–dezvoltare si inovare pe anul 2003, analiza prezentata de Secretarul de Stat pe 12 mai a.c., hiper concentrarea la nivelul Bucurestiului a ofertantilor temelor de cercetare care atrag peste 80% din totalul fondurilor bugetare ale României destinate cercetarii-dezvoltarii, duce la:
a. neutilizarea echilibrata a potentialului de cercetare existent la nivelul tarii; b. neabordarea unei mari parti din problemele concrete cu care se confrunta
unitatile economice si sociale din diferitele zone ale tarii si care ar putea fi solutionate prin cercetarea stiintifica;
c. diminuarea gradului de aplicabilitate a rezultatelor cercetarii stiintifice; d. restrângerea sferei de beneficiari si diminuarea sanselor de atragere a
posibililor cofinantatori, direct interesati în aplicarea rezultatelor cercetarii stiintifice.
Toate acestea au efecte directe atât asupra diminuarii eficientei cheltuirii fondurilor publice pentru cercetare, cât si a limitarii capacitatii de atragere a fondurilor private care sa contribuie, alaturi de fondurile publice, la finantarea proiectelor complexe de cercetare cu aplicabilitate directa.
Aceleasi disproportii în profil teritorial, prin concentrarea zonala a fondurilor de cercetare din surse bugetare , în mod prioritar, la nivelul Bucurestiului se constata si pentru celelalte entitati din sistemul cercetarii (universitati, societati comerciale cu activitate predominanta de cercetare etc). Analizând-se Planul National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare, s-a constatat ca în cele mai multe programe, majoritatea regiunilor de dezvoltare nu sunt prezente nici sub raportul resurselor umane, nici a veniturilor din surse bugetare si nici a beneficiarilor cercetarii.
În cazul unora dintre cele 14 programe ale PNCDI, echipele de evaluatori sunt selectate numai din Bucuresti, ceea ce poate conduce la: probleme de incompatibilitate a evaluatorilor; evaluarea reciproca a ofertelor de proiecte; serioase probleme de credibilitate privind corectitudinea competitiilor de proiecte.
Acest lucru a fost posibil pe fondul insuficientei promovari a obiectivelor programelor în teritoriu si a unor decizii care au vizat tocmai reducerea numarului de ofertanti potentiali. Trebuie sa mentionam aici ca, la initiativa Comisiei de dialog social, „Actiunile suport” de la nivelul programelor, singurele surse din care se putea face promovarea în teritoriu a obiectivelor programelor, au fost eliminate. Aceasta s-a corelat cu prelungirea timp de 3 – 4 luni a dezbaterilor din cadrul aceleiasi comisii pentru elaborarea pachetelor de informatii destinate competitiilor de proiecte, concomitent cu reducerea perioadei de depunere a proiectelor la circa o luna. În felul acesta, sansele de realizare si de depunere în termen a proiectelor de catre cei care obtineau informatiile numai pe cale oficiala, din site -urile programelor, au fost extrem de limitate.
Transparenta limitata privind rezultatele competitiilor de proiecte a fost o alta cauza majora a celor mentionate mai sus.
Aceste deficiente constatate în derularea PNCDI impun o serie de masuri:
84
a. largirea bazei de selectie a evaluatorilor si aplicarea unor proceduri care sa previna aparitia problemelor de incompatibilitate a evaluatorilor sau la evaluarea reciproca a ofertelor de proiecte;
b. asigurarea unei transparente reale atât la nivelul programelor, privind rezultatele competitiei de proiecte, cât si la nivelul autoritatii de stat pentru cercetare prin publicarea pe site-ul ministerului a situatiilor privind repartizarea fondurilor publice pe programe si beneficiari, dar si a situatiilor comparative privind rezultatele obtinute;
c. reconceperea sistemului informatic prin asigurarea unor baze de date care sa permita elaborarea unor situatii complexe, flexibile privind costurile si rezultatele cercetarii;
d. atragerea în structurile decizionale ale cercetarii a tuturor factorilor interesati si îndeosebi a agentilor economici (cofinantatorilor);
e. elaborarea noului PNCDI, care va începe din anul 2005, într-o conceptie matriciala, care sa aiba în vedere atât structurarea pe teme , asa cum sunt acum cele 14 programe, cât si în profil teritorial, care sa ia în considerare necesitatile concrete ale zonei, care pot fi solutionate prin cercetare-dezvoltare. Fondurile alocate din surse bugetare ar urma sa fie distribuite pe cele doua linii (un studiu distinct urmeaza a fi întocmit pentru conturarea acestei conceptii care ar putea sta la elaborarea noului PNCDI).
7. Nivelul si structura veniturilor si a cheltuielilor pe total INCD-uri. Dupa cum rezulta din analiza, în perioada 2001 – 2003, au crescut atât veniturile totale ale institutelor nationale de cercetare -dezvoltare cât si cele unitare. De mentionat este faptul ca veniturile unitare (pe salariat) din anul 2003, exprimate în USD, reprezinta aproape dublul celor din anul 2001.
Din structura veniturilor institutelor nationale de cercetare-dezvoltare rezulta ca în totalul veniturilor din activitatea de baza (cercetare-dezvoltare), ponderea veniturilor de la bugetul de stat a variat între 59,7% (în anul 2002) si 64,22% (în anul 2003). În acelasi timp, institutele de cercetare-dezvoltare au obtinut venituri si din alte activitati conexe, acestea situându-se între 14,31% (plan 2004) si 20,44%, în 2003, fata de veniturile obtinute din activitatea de baza.
Pe componente, principalele surse de constituire a veniturilor din activitatea de baza în anul 2003 au fost: teme din PNCDI (37,00%); contracte directe (23,61%); teme din Programul nucleu (22,01%); teme din programe europene de cercetare-dezvoltare (7,48%); instalatii de interes national (5,21%); alte venituri din activitatea de baza (4,68%).
Analizând cheltuielile efective de exploatare din perioada 2001 – 2003 si cele planificate din anul 2004, rezulta ca ponderea cea mai însemnata au avut-o cheltuielile de personal (51,24 - 56,99%) si cheltuielile materiale (14,57 - 20,31%).
8. Alocatiile de la buget pentru cheltuieli de capital. Alaturi de veniturile provenite de la
buget, mentionate mai sus, institutele nationale de cercetare-dezvoltare mai beneficiaza de alocatii de la buget pentru cheltuieli de capital. Analizând modul de distribuire pe institute nationale de cercetare -dezvoltare se constata ca acestea au fost orientate în principal spre institutele la care ponderea alocatiilor de la buget în totalul veniturilor din activitatea de baza a fost cea mai mare. Stimularea diferentiata a institutelor de cercetare a afectat comparabilitatea acestora din punct de vedere al performantelor economico-financiare.
S-ar impune a se clarifica si principiul de alocare: alocatiile de la buget pentru cheltuieli de capital se repartizeaza, în mod prioritar, spre institutele care au capacitatea de a atrage si alte fonduri din contracte directe sau din contracte europene ori spre cele
85
care se sustin în cea mai mare parte prin alocatii de la buget? Poate fi corelat acest principiu de eficienta a cheltuirii banilor publici cu elemente de strategie a cercetarii? Apreciem ca aceasta este o decizie politica si ea vizeaza stabilirea fluxului de alocare bugetara: catre institutiile de cercetare cele mai performante, care la rândul lor au capacitatea de a atrage alte fonduri, sau catre institutele aflate în dificultate, pentru care surplusul de alocatii bugetare este singura cale de mentinere la un nivel de subzistenta.
9. Veniturile din activitati conexe . Alaturi de veniturile din activitatea de baza,
institutele mai obtin venituri din activitati conexe. Dintre cele 12 institute care realizeaza venituri din activitati conexe la un nivel de peste 20% fata de totalul veniturilor din activitatea de baza (cercetare-dezvoltare), majoritatea obtin de la buget peste 80% din veniturile din activitatea de baza.
O astfel de situatie releva faptul ca strategia de baza a acestora consta în obtinerea unei parti cât mai însemnate de venituri din surse bugetare pentru desfasurarea activitatii de cercetare-dezvoltare si orientarea eforturilor directe spre activitati conexe (productie si desfacere, închirieri si alte activitati).
În masura în care aceste activitati conexe reprezinta valorificarea rezultatelor cercetarii, concretizate în brevete de inventii, produse noi, prototipuri si noi tehnologii, acest lucru are efecte benefice asupra cheltuirii fondurilor publice. Daca situatia este alta, atunci contribuie la diminuarea capacitatii fondurilor publice destinate cercetarii de a induce efecte reale pe plan economic.
10. Veniturile provenite din alocatii bugetare, repartizate INCD-urilor prin Programul nucleu au variat între 8,6 si 58,1% din totalul veniturilor din activitatea de baza. Fiind o continuare a programului „Orizont 2000”, programul nucleu are ca principala functionalitate asigurarea continuitatii activitatii institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, putând fi asociat cu ceea ce numim de regula „finantare de baza”.
Dimensionarea pe institute a alocatiilor bugetare, repartizate prin programul nucleu s-a efectuat în baza discutiilor din Comisia de Dialog Social, în care alaturi de reprezentantii Ministerului au participat reprezentantii patronatului si ai confederatiei sindicale din cercetare.
Conform legii, baza de referinta în repartizarea acestor fonduri de la buget o constituie „veniturile din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul precedent (veniturile obtinute prin PNCDI, programul nucleu, contractele directe si programele europene de cercetare -dezvoltare)”. În realitate, în anul 2003, p onderea veniturilor din programul nucleu a variat pe INCD-uri între 9,07 si 59,41% din veniturile din activitatea de cercetare -dezvoltare din anul 2002.
Ca urmare a acestor mari diferente în ceea ce priveste marimea raportului procentual al veniturilor primite în anul 2003 prin programul nucleu fata de totalul veniturilor din activitatea de cercetare-dezvoltare din anul 2002, valoarea alocatiilor bugetare prin programul nucleu pe un salariat (în milioane lei) a variat de la un INCD la altul între 4,70 si 128,32 milioane lei. În anul 2004 se mentin diferentele între institute privind sumele alocate prin programul nucleu, cu precizarea ca obiectivul departamentului de cercetare este de a reduce variatiile extreme între limitele de 30 – 60%.
Aceste variatii extrem de mari de la un institut la altul a alocatiilor de la buget prin programul nucleu, creeaza discriminari între institute si afecteaza în mod sensibil situatia economico-financiara a acestora .
În felul acesta, un institut la care ponderea veniturilor de la buget în totalul veniturilor din activitatea de baza este de peste 80%, poate ajunge la o rata a rentabilitatii de
86
+10% sau de -10% dupa cum se afla în categoria institutelor „agreate” sau „neagreate” de catre cei care distribuie alocatiile din programul nucleu.
Apreciem ca o astfel de repartizare a fondurilor din programul nucleu pe institute aduce serioase prejudicii eficientei cheltuirii fondurilor publice pentru cercetare. Mai facem precizarea ca o astfel de distribuire a fondurilor prin programul nucleu a fost posibila pe fondul unei lipse de transparenta, institutele neavând nici o informatie despre fondurile alocate altor institute si elementele de referinta.
Propunem ca rezultatele repartizarii pe institute a acestor alocatii din fonduri bugetare pe anii 2003 si 2004, împreuna cu elementele de referinta (veniturile din activitatea de cercetare -dezvoltare din anii 2001 si 2002) sa fie facute publice prin site -ul ministerului.
11. Cheltuielile institutelor nationale de cercetare. La nivelul institutelor nationale de
cercetare -dezvoltare s-a înregistrat o crestere fata de anul 2001, atât a cheltuielilor din anul 2002, cât si a celor din 2003. O crestere a cheltuielilor în anii 2001 – 2004 se înregistreaza si pe totalul cheltuielilor pentru cercetare la nivelul tarii, pentru toate entitatile de cercetare -dezvoltare aflate în sistemul guvernamental. Altfel, în anul 2004 s-a depasit maximul absolut al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din sectorul guvernamental, înregistrat în perioada 1993 – 2001. Ace asta crestere a cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare din sectorul guvernamental este însotita si de o crestere în ultimii ani a investitiilor (cheltuielilor de capital), atât în sectorul guvernamental cât si în cel al învatamântului superior. Din p acate aceste cresteri ale cheltuielilor de cercetare-dezvoltare sunt însotite de reduceri drastice, an de an, ale cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în sectorul întreprinderi.
Acest lucru semnifica faptul ca sporul de cheltuieli de cercetare-dezvoltare din sectoarele guvernamentale si ale învatamântului superior nu reusesc sa atraga un surplus de fonduri din partea beneficiarilor directi ai activitatii de cercetare . Drept urmare, an de an, în totalul fondurilor de cercetare, creste ponderea fondurilor din surse bugetare si se reduce contributia agentilor economici, beneficiari ai rezultatelor cercetarii.
12. Salariile personalului din institutele nationale de cercetare si câstigurile medii
ale cercetatorilor. În structura cheltuielilor de exploatare, cheltuielile de personal, si în cadrul acestora, cheltuielile cu salariile detin cea mai importanta pondere.
Salariul mediu lunar în anul 2003 a variat pe institute între 15,4 si 4,97 milioane lei. În acelasi timp, câstigul mediu lunar al cercetatorilor pe institut a fost cuprins între 4,93 si 16,63 milioane lei.
Dat fiind faptul ca cercetatorii reprezinta personalul cel mai calificat dintr-un institut, situatia pare a fi nefireasca în cazul unor INCD-uri la care câstigul mediu al cercetatorilor a fost mai mic decât salariul mediu pe totalul institutului.
Analizându-se corelatiile posibile dintre salariul mediu pe institut si diferiti factori de influenta (marimea productivitatii muncii; rata rentabilitatii; performantele globale ale institutului) s-a constatat ca nici una dintre acestea nu se verifica. O astfel de situatie reflecta un grad apreciabil de subiectivism în modul de dimensionare a salariilor.
13. Gradul de îndatorare si platile restante ale institutelor de cercetare. În acceptiunea economico-financiara, datoriile reprezinta obligatiile de plata care nu au ajuns la termenul de scadenta iar platile restante, obligatiile de plata care au depasit acest termen dar nu au fost înca achitate.
87
La sfârsitul anului 2003, datoriile institutelor nationale de cercetare-dezvoltare au reprezentat 29,8% din totalul veniturilor anuale. Platile restante înregistrate în anul 2003 au fost de 15,4% din totalul veniturilor anuale. Pe institute, situatia este extrem de diferentiata. Astfel, datoriile variaza de la echivalentul veniturilor pe 3 ani (294,1%), în cazul IGR, la 8,5%, în cazul INCDFM. Platile restante variaza între 274,7%, în cazul IGR, la zero, în cazul a 13 dintre cele 36 de institute. În cazul institutelor cu cele mai mari datorii, cea mai mare parte a acestora este reprezentata de decontari cu bugetul statului, cu bugetul asigurarilor pentru somaj si cu bugetul privind asigurarile sociale. Pentru celelalte institute, cea mai mare parte a datoriilor sunt fata de furnizori. Pentru platile restante, cea mai mare parte, cu exceptia IGR, sunt reprezentate de restantele fata de furnizori.
14. Numarul si structura personalului. Numarul personalului din
institutele nationale de cercetare-dezvoltare înregistreaza o descrestere de la 7461 în 2001, la 7260 în 2002 si 7033 în 2003.
O tendinta de descrestere a numarului total de personal s-a înregistrat si în perioada 1993 – 2001 pentru toate sectoarele de cercetare, descresterea fiind extrem de accentuata în sectorul întreprinderi, unde numarul personalului din cercetare s-a redus de la 90 876 persoane, în 1993, la 34 576 în 2001.
La nivelul INCD-urilor, personalul de cercetare cu studii superioare reprezinta numai 46% din totalul personalului, situatia fiind mai buna în INCD-urile din coordonarea M.Ed.C., unde acest procent ajunge la 54%, în timp ce în INCD-urile aflate în coordonarea altor ministere, ponderea cercetatorilor cu studii superioare este de numai 37%.
Analizând mai în detaliu, se constata ca cea mare parte dintre cercetatorii din institutele nationale de cercetare -dezvoltare nu au titlul stiintific de doctor, se afla pe posturi situate pe a treia treapta din categoria personalului atestat pentru activitatea de cercetare si au vârsta cuprinsa între 50 – 59 de ani.
15. Gradul de competitivitate al dotarilor si impactul asupra performantelor. Pe institute, ponderea dotarilor tehnice de baza (echipamente, instalatii, aparatura), folosite în activitatea de CD care se situeaza la un nivel competitiv fata de cele existente pe plan international / european variaza între zero si 85%.
Analizându-se în mod corelativ informatiile furnizate de INCD-uri privind gradul de competitivitate a dotarilor si cooperarea dintre diferite entitati de cercetare pentru obtinerea unor rezultate performante, la nivel european s-au constatat o serie de necorelari, care se datoreaza, fie subevaluarii nivelului tehnic al dotarilor pentru a justifica necesitatea alocarii fondurilor de investitii din surse bugetare , fie supraevaluarii nivelului tehnic (gradului de competitivitate) al prototipurilor, produse lor noi si al tehnologiilor realizate.
16. Parteneriatul în activitatea de cercetare. Tendintele generale ale orientarilor
privind parteneriatul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare sunt:
c. în cazul parteneriatului intern: orientare prioritara spre colaborarea cu unitatile comerciale (59,5% din punct de vedere al numarului proiectelor si 57% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare); colaborare cu alte institute de cercetare (26,9% din punct de vedere al numarului proiectelor si 31,1% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare-dezvoltare); colaborare relativ redusa cu universitatile din tara (13,6% din punct de vedere al numarului proiectelor si 11,9% din punct de vedere al valorii proiectelor de cercetare -dezvoltare).
88
d. parteneriatul extern este relativ limitat, nereusindu-se, de exemplu, prin proiectele depuse în cadrul PC6 sa se obtina finantari nici la nivelul contributiei României la constituirea fondurilor comunitare.
La prima vedere, pentru un neavizat ar putea surprinde ponderea extrem de redusa a colaborarii INCD-urilor cu universitatile, având în vedere atât potentialul de cercetare din universitati, cât si dotarea tehnica a laboratoarelor. Prin crearea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli ca urmare a unor finantari substantiale atât din surse interne, cât si externe, în unele domenii s-a achizitionat aparatura moderna si de valori apreciabile. De ce nu este folosita, prin colaborare, aceasta baza materiala existenta de catre diversele entitati din sistemul de cercetare din România?
17. Orgolii personale sau interese divergente privind accesul la fondurile publice? Colaborarea dintre diversele categorii de entitati din cercetare (INCD-uri, institute de cercetare ale Academiei, universitati) este extrem de redusa , ceea ce face ca aparatura performanta, atunci când exista în tara, sa fie partial folosita. Din aceleasi cauze pot apare necorelari privind tematica de cercetare si abordari paralele ale acelorasi teme, finantate din bani publici.
Încercarile de realizare a unor „punti de legatura” între diversele categorii de entitati din sistemul de cercetare românesc sunt percepute ca fiind reale amenintari pentru acele grupuri interesate în conservarea actualei atomizari.
Blocajul decizional, cu largul concurs al unor grupuri interesate din departamentul de cercetare, reprezinta o alta forma de încercare a perpetuarii starii de lucruri existente.
Ca urmare a acestei situatii, nu poate exista o strategie coerenta a cercetarii românesti, ceea ce duce la diminuarea potentialului de cercetare si la irosirea unei importante parti din fondurile publice destinate cercetarii.
Luarile recente si repetate de pozitii în mass-media ale unora dintre purtatorii de opinii ale grupurilor de interese releva faptul ca se depun eforturi deosebit de însemnate pentru accentuarea barierelor dintre categoriile de entitati din cercetare si pentru obtinerea controlului asupra mecanismelor si instrumentelor de alocare si folosire a banilor publici destinati cercetarii si dezvoltarii.
Dat fiind faptul ca, atât cei implicati direct în acest proces de stopare a oricaror initiative de adaptare a mecanismelor, procedurilor si formelor organizatorice ale
cercetarii românesti, cât si cei care asigura suportul logistic necesar, au un puternic impact pe plan social si politic, apreciem ca problema poate fi solutionata numai
printr-o decizie politica adoptata la cel mai înalt nivel.
18. Metodologia de concurs pentru postul de director general. Majoritatea
deficientelor si incapacitatea de adaptare la noile conditii de functionare ale economiei se datoreaza sistemului de promovare în functiile manageriale la nivel superior (director general). Acest lucru este evident în cazul metodologiei de organizare a concursurilor pentru postul de director general al institutelor nationale de cercetare-dezvoltare.
Din structura acestei metodologii pot fi identificate doua limite majore , care afecteaza accesul la functia de director general al unui INCD a acelor persoane care au abilitati manageriale si pot îndeplini în cele mai bune conditii responsabilitatile ce revin acestui post:
• subevaluarea abilitatilor manageriale prin punerea pe prim plan a performantelor profesionale, de specialitate;
• caracterul profund nedemocratic, generat de dreptul de veto conferit anumitor persoane care trebuie sa faca parte din comisia de concurs.
89
Cea de a doua limita pare sa aiba un impact negativ chiar mai puternic decât distorsionarea criteriilor de selectie.
Dat fiind cele de mai sus, datorita acestui drept de veto, exercitat cu regularitate, se ajunge în situatia ca un concurs sa poata fi sustinut numai atunci când se primeste acceptul liderului Federatiei Sindicatelor, validarea rezultatelor concursului si numirea directorului general putându-se face numai în aceleasi conditii. Este evident ca o astfel de procedura poate afecta în mod serios comportamentul, libertatea de actiune si deciziile ulterioare ale directorului general care a fost validat.
19. Rezultatele activitatii de cercetare-dezvoltare ale INCD-urilor. Datorita
informatiilor neconcludente pe care le -am obtinut, s-a renuntat la analiza a doi indicatori, pe care îi consideram ca fiind esentiali, îndeosebi pentru cercetarea aplicativa. Acestia sunt: nivelul tehnic al produselor noi, prototipurilor si tehnologiilor noi, prin comparare cu nivelul tehnic pe plan european; veniturile obtinute de institutele de cercetare -dezvoltare prin valorificarea prototipurilor, produselor noi si a tehnologiilor (redeventele).
Principalele concluzii privind rezultatele obtinute de INCD-uri în activitatea de cercetare-dezvoltare sunt urmatoarele:
a. Numarul prototipurilor, produselor noi si a tehnologiilor este relativ ridicat, dar neexistenta unor informatii valide privind nivelul tehnic al acestora ca urmare a compararii cu cele mai performante produse si tehnologii existente pe plan european, nu ne permit sa evaluam impactul acestor realizari pe plan economic. Nu putem evalua cu suficienta precizie nici impactul pe planul veniturilor (redeventelor) pe care INCD-urile le-au obtinut ca urmare a valorificarii rezultatelor cercetarii-dezvoltarii.
b. Gradul de valorificare la agentii economici ale „produselor” cercetarii-dezvoltarii este cuprins între 50 si 70%, dintre care o pondere relativ redusa, în domeniul high-tech.
c. În privinta publicatiilor stiintifice, rezulta ca în anul 2003, la 100 de persoane din activitatea de cercetare si dezvoltare tehnologica au revenit: 24,8 articole publicate în tara; 29,6 articole publicate în strainatate, în reviste cotate ISI; 2,6 carti publicate în tara; 1,2 carti publicate în strainatate.
d. Probabil ca cel mai îngrijorator semnal este dat de numarul redus de brevete si în special de numarul de brevete acordate în tari din UE, SUA sau Japonia. Numarul cererilor de brevete solicitate în anul 2003 a fost de 4, iar al celor acordate ca urmare a unor solicitari anterioare, 5. Acesta înseamna ca numarul cererilor de brevete solicitate în anul 2003 în tari din UE, SUA sau Japonia a fost de 1,4 la 1000 de cercetatori. În ceea ce priveste cererile de brevete în tara, rezulta ca numarul acestora a fost de numai 2,71 la 100 de cercetatori, iar brevetele acordate, 1,34 la 100 de cercetatori. De mentionat este faptul ca acestea sunt cele mai mari valori înregistrate în ultimii trei ani.
e. Pe institute, apar diferente apreciabile de la u n INCD la altul pentru fiecare dintre indicatorii analizati mai sus. Aceste diferente pentru fiecare dintre indicatori, considerati în mod individual, pot fi explicate si prin raportul diferit de la un institut la altul între cercetarea fundamentala si cea aplicativa. Din aceste considerente, în lucrare a fost conceput un sistem de evaluare a rezultatelor activitatii de cercetare-dezvoltare într-o maniera integratoare .
O astfel de procedura a fost dezvoltata si pentru calcularea unui indicator global al performantei organizationale prin luarea în considerare a celor noua criterii prevazute de HG 587 din 21.05.2003.
Recommended