View
50
Download
2
Category
Preview:
DESCRIPTION
Orasul in istorie
Citation preview
ORAŞELE ÎN PERIOADA DE
ÎNCEPUT A
INDUSTRIALIZĂRII
(sec. XIX)
1 07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M
Radulescu, 2015-2016
2
SECOLUL XIX
.
XIX
XX
ANTICHITATE
XVII - VVIII
XXI
SECOLUL V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI
EVUL MEDIU
Expoziţiile universale
RENAŞTERE
Accelerarea urbanizării
EVUL MEDIU
Cǎile ferate
Printre primele vase cu aburi, 1845
Te
leg
raf,
18
44
B
ell
– p
rim
ul
tele
fon
, 1
87
6
Omnibus, Paris - sfârşitul
sec.XIX
Lo
co
mo
tive
18
14, 1
85
0, 1
91
0
Constructii metalice, betonul armat, ascensorul, fotografia de arhitecturǎ, echipare tehnicǎ
Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010
07.12.2015
Context evoluţia oraşelor sec.XIX
• revoluţia industrială
• trecerea sist. ec.capitalist de la faza de dominaţie a comercianţilor şi
micilor industriaşi la faza de dominaţie a marii finanţe şi a industriei grele,
• creşterea rolului ştiinţei = progresul tehnic, saltul = aplicarea rapidă a
unor noi descoperiri cum au fost: locomotiva cu abur şi căile ferate,
electricitatea, telegraful electric, telefonul, motorul cu benzină şi
diesel,
• progresele în metalurgie
• Arhitectură apariţia şi răspândirea
– construcţiilor metalice
– betonului armat,
– ascensorului,
– iluminatului electric,
– a fotografiei de arhitectură,
– influenţele marilor expoziţii universale
3 07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
Mediul economic
• concentrare în unităţi mari şi complexe a industriei datorită modului de
transmitere a energiei,
• eficienţa creată de apropierea resurselor de cărbune
• crearea unei relative independenţe faţă de sursele de energie prin
apariţia şi extinderea căilor ferate,
Efect =
– dezvoltarea explozivă a unor oraşe industriale din zonele cu resurse
energetice ca, Manchester, Leeds, Glasgow sau cele din regiunile Ruhr
şi Silezia
– creşterea rapidă a marilor oraşe.
• Londra a crescut de 8 ori în 50 de ani,
• Manchester între 1801 şi 1851 de la 72.000 la 300.000 de locuitori,
• Mannheim şi Dusseldorf au crescut de patru ori în 40 de ani
• numărul oraşelor americane care au depăşit 100.000 de locuitori a
crescut de la 9 în 1860 la 50 în 1910. 4 07.12.2015
UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
5
ANGLIA LONDRA - dezvoltare tentacularǎ -
32 km.
18 km.
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010
Mediul construit - efecte • creştere masivă oraşe + creştere accentuată a valorii terenului urban
• lipsă control asupra iniţiativei private = proliferarea unor cartiere insalubre cu 4-6
niveluri,
• mare densitate în zonele de periferie,
• amalgamarea locuinţelor cu ateliere şi fabrici,
• răspândirea caselor de raport,
• degradarea centrelor istorice şi chiar a cartierelor burgheze,
• mari dificultăţi de circulaţii
• extinderea spontană în lungul căilor ferate - zone tentaculare suburbane = industrii
în + cu parcelări de locuinţe uniforme.
• supraaglomerarea locuinţelor şi criza de spaţiu = improvizarea locuinţelor în
subsoluri insalubre
• Locuinţa burgheză – restrâns la apartamente în casele de raport pentru care normele curente de construcţie acceptau orientări
ale apartamentelor spre curţi minime de lumină cu suprafaţă de sub 5 mp., indiferent de înâlţimea
construcţiilor (Berlin)
– marea burghezie a început să părăsescă zona centrală a oraşelor instalându-se în noi cartiere de vile.
6 07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
32 km.
18 km.
7
LONDRA Influenţa apariţiei cǎilor ferate asupra
creşterii oraşelor
Dezvoltare anterioară compactă sub
efectul centralităţii
Dezvoltare tentaculară ca urmare a efectului circulaţiilor feroviare
07.12.2015
UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu,
2015-2016
Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010
Preocupările urbanistice - 1
două direcţii principale
• 1. rezolvarea contradicţiilor create între cadrul construit
existent al oraşelor şi noile necesităţi funcţionale impuse de
– o industrializare haotică,
– dezvoltarea transporturilor
– aglomerarea populaţiei
• în acest sens au avut loc o serie de intervenţii prin
– practica de administrare care încerca să stăpânească
ansamblul oraşului pe baza unui plan general,
– reglementări urbanistice,
– iniţierea unor operaţii cu caracter tehnic şi estetic
8 07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
1. rezolvarea contradicţiilor create între cadrul
construit existent al oraşelor şi noile necesităţi
funcţionale
de exemplu:
• transformarea şi îmbunătăţirea tramei stradale prin
– crearea de noi bulevarde
– noi pieţe de circulaţie,
– extinderea de noi cartiere
– amenajarea unor spaţii plantate publice, (Paris, Londra, Bucureşti,
Atena)
• restructurările sau extinderile marilor oraşe Londra, Viena, Atena,
Roma, Madrid (oraşul linear propus de inginerul Soria y Mata)
• ameliorarea cartierelor suburbane şi lucrări de asanare în diferite
oraşe (Birmingham)
• lucrările de sistematizare din Bucureşti şi planurile unor oraşe noi
sau restructurate din România (Turnu Măgurele, Turnu - Severin,
Giurgiu, Brăila).
9 07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
10
SECOLUL XIX – ACTE DE AUTORITATE PARIS – modificarea spaţiului catedralei Notre – Dame (1163- 1245, restauratǎ între 1845-1864 de Viollet-le Duc)
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010
Paris noua stradă Rivoli 1854
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
11
12
SECOLUL XIX – ACTE DE AUTORITATE PARIS – fronturile noilor bulevarde
Perioada napoleonianǎ
1804 – Rue Rivoli - faţade desenate de Percier şi Fontaine (arhitecturǎ neoclasicǎ)
Perioada haussmannianǎ
(sfârşitul sec. XIX- arhitecturǎ
eclecticǎ)
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010
13
SECOLUL XIX PARIS – Piaţa Operei – inversarea semnului spaţiului pieţelor
urbane de la pozitiv la negativ
+
- _
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010
14
SECOLUL XIX – ACTE DE AUTORITATE PARIS – Place Charles de Gaulle Paris ( Piața l‘Étoile)
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
foto Gérard Janot,
foto Gérard Janot,
Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
15
SECOLUL XIX – ACTE DE AUTORITATE PARIS – Place Charles de Gaulle Paris ( Piața l‘Étoile)
16
ANGLIA - ACTE DE
AUTORITATE
LONDRA – Regent Street
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010
07.12.2015
UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
17
Londra, proiectul lui John Nash
pentru Regent Street
Preocupările urbanistice - 2 2. elaborarea unei concepţii social-economice a oraşului =
încercări teoretice şi practice de rezolvare a contradicţiilor existe
prin
• evadarea din constrângerile social-economice concrete
• constituirea unor aşezări de tip cu totul nou, – autosuficiente din punct de vedere economic,
– bazate pe un sistem social comunitar care dirija întreaga existenţă a locuitorilor,
– asigurând condiţii echitabile de muncă, locuire, educaţie.
– ="utopii urbanistice", propuneri Saint-Simon, Charles Fourier (Falansterul), Robert Owen (New-Lanark şi
experienţele americane), Godin (Familisterul din Guise) au eşuat -inadaptare la legităţile de dezvoltare
economică şi socială, viabilitate depinzând de acţiuni filantropice sau, în cazul Familisterului din Guise, de o
ancorare mai elastică în realităţile economice şi sociale.
– Efectul acestor utopii urbanistice = important -rolul analizelor sociologice în formarea unei concepţii
urbanistice + eficienţa unor programe coerente de dezvoltare a industriei şi localităţilor.
• realizarea unor noi oraşe muncitoreşti, -mici dimensiuni - pe baza
unor planuri raţionale, utilitare, = locuinţe uniforme cu dotări, spaţii plantate şi reţele edilitare
strict necesare, dependente de noile fabrici pentru care stabilitatea şi asigurarea unui standard minim de axistenţă
forţei de muncă s-au dovedit a fi rentabile (Saltaire).
18 07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
19
SECOLUL XIX –
“UTOPII
URBANISTICE” 1851 – “SATUL INDUSTRIAL” SALTAIRE
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
20
SECOLUL XIX - “UTOPII URBANISTICE” 1841 – FALANSTER (FOURIER)
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M
Radulescu, 2015-2016
21
SECOLUL XIX - “UTOPII URBANISTICE” 1841 – FALANSTER (FOURIER)
Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016 22
SECOLUL XIX - “UTOPII URBANISTICE” 1959 – 1877 – FAMILISTERUL DIN GUISE (GODIN)
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016 23
SECOLUL XIX - “UTOPII URBANISTICE” 1959 – 1877 – FAMILISTERUL DIN GUISE (GODIN)
07.12.2015
UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
24
SECOLUL XIX - “UTOPII URBANISTICE”
1959 – 1877 – FAMILISTERUL DIN GUISE (GODIN)
Apariția zonelor centrale
• începând cu această epocă - scara marilor oraşe
NU unic centru al oraşului
APAR zone centrale
– se extind tentacular în lungul, marilor artere odată cu
extinderea comerţului şi apariţia noilor dotări (Ringul Vienei)
– localităţile noi, în special în oraşe muncitoreşti, dotările erau
grupate formând mici ansambluri simetrice, de obicei izolate,
situate de o parte şi de alta a străzii principale (Saltaire).
25 07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
Concepții urbanistice
• compoziţia de ansamblu – extins sistemul marilor axe orientate spre anumite puncte de interes (Paris, Atena),
– crearea unor trasee majore (Londra) + valorificarea traseului vechilor fortificaţii dezafectate (Viena,
Koln).
– imagini unitare la scară urbană - arhitectura fronturilor orientate spre marile bulevarde =prestabilită,
indiferent de funcţiuni (Paris, Londra).
• conceperea spaţiului liber al pieţei = schimbare radicală față de etapele
anterioare (creşterea dimensiunilor datorită intensificării circulatiei
carosabile şi multiplicării căilor de acces în aceste spaţii) – "dematerializare" a spaţiului liber al pieţei fronturile pieţei au schiţat doar o delimitare vizuală
– accentul principal şi controlul spaţiului =obiect central, dominant, de mari dimensiuni, izolat, stabil,
simetric, perceput în volumetria sa (piaţa l'Etoile şi piaţa Operei din Paris ansamblurile de construcţii din
Ringul Vienei).
– pietonii - traseu perimetral - percep favorabil, tridimensional, clădirea principală şi relaţia acesteia cu
amenajările înconjurătoare dar nu mai aveau la dispoziţie un spaţiu rezervat lor în exclusivitate.
26 07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
27
AUSTRIA VIENA – proiectul pentru “Ring” 1858 – 1859 proiectat în jurul
nucleului istoric pe locul vechilor fortificații între 1858-1859
07.12.2015
UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
28
AUSTRIA VIENA – proiectul pentru “Ring” 1858 – 1859 proiectat în jurul
nucleului istoric pe locul vechilor fortificații între 1858-1859
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016 29
AUSTRIA VIENA – Viena Plan Stadterweiterung Wien 1860
30
GRECIA ATENA – recucerirea prestigiului de capitalǎ istoricǎ,1880
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010
Atena planul de la 1888
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016 31
Università degli studi di Roma, "La Sapienza"Facoltà di
Ingegneria, Prof. Domenico Cecchini
ITALIA ROMA evoluţia concepţiilor
urbanistice
PLANUL URBANISTIC - 1909
PLANUL URBANISTIC - 1883
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
32
SPANIA MADRID – Soria y Mata - Proiectul “Oraşului Liniar”, 1882
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
33
SPANIA MADRID – Soria y Mata - Proiectul “Oraşului Liniar”, 1882
40 m.
inclusiv tramvai electric
07.12.2015
UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
34
Schema străpungerilor realizate de Haussmann 1853-1870 – cu alb străzile existente, cu negru străzile propuse,
noile cartiere cu hașură dublă, cu hașură oblică zonele verzi
SECOLUL XIX – ACTE DE AUTORITATE
PARIS – marile intervenţii 1853 - 1871 (baronul G. Haussmann)
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016 35
SECOLUL XIX – ACTE DE AUTORITATE
PARIS – marile intervenţii
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016 36
Paris, L’île de la Cité și țesutul
urban înaintea intervențiilor lui
Haussmann
(plan Vaugondy de 1771)
37
SECOLUL XIX – ACTE DE AUTORITATE PARIS – marile intervenţii 1853 – 1871, axul nord-sud, (Bulevardul Sébastopol)
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
Paris bulevardul Sébastopol
inaugurat în 1858
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
38
Locuințele • formau insule cu fronturi compacte, delimitate de străzi de
dimensiuni egale sau
• înşiruite ori izolate în aliniamente rigide rezultate din parcelările
mecanice
• imagini care, prin repetarea lor nediferenţiată pe mari suprafeţe, au
condus la o monotonie obositoare
• tip de imagine urbană, criticată - s-a impus din motive obiective,
– ex.extinderi de oraşe (Atena,Roma), + Soria y Mata - propunerile pentru oraşul
linear.
• Sporadic = reacţii izolate, ex.cartierele noi suburbane (inelul
exterior al oraşulul Birmingham).
39 07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
40
ANGLIA CREŞTEREA ORAŞELOR PRIN DENSIFICARE ŞI EXTINDERE
Manchester – degradarea
condiţiilor de locuit cauzatǎ de
densificare
Birmingham – evoluţia reglementǎrilor de
construire în a doua jumǎtate a sec. XIX
- P + 3 niveluri
şi dotǎri sanitare
comune exterioare
locuinţei
- P + 1 niveluri
strict uniforme
- P+1 niveluri cu
preocupǎri
urbanistice
(începutul sec XX)
07.12.2015
UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010
Echipare edilitară • creşterea oraşelor - agravat lipsa de igienă
• izbucnirea unor repetate epidemii de holeră şi febră tifoidă a obligat
– instituirea unor noi reglementări
– realizarea unor lucrări de echipare edilitară în sisterm centralizat.
• după 1830 în casele burgheze şi abia spre sfârşitul secolului în casele muncitoreşti
se introduc inovaţiile de echipare sanitară, iluminare şi încâlzire datorită
fabricării ţevilor de fier şi extinderii gazului de huilă.
• au fost excluse din oraşe abatoarele şi fabricile nocive,
• s-au amenajat mari parcuri
• lipsa spaţiilor plantate, a soarelui şi a aerului curat, în special în cartierele sărace, a
rămas predominantă, cu efecte negative biologice care devin evidente la generaţiile
de la începutul secolului XX.
41 07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
Legislația în construcții
• sub influenţa Expoziţiei universale de la Londra din
1851,
• apar în diferite ţări o serie de reglementări cu privire la
construirea caselor populare,
• preocupare tipică pentru sfârşitul secolului XIX care
pune în funcţiune mecanisme specifice de
– finanţare,
– creditare şi
– asigurări.
42 07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
Mediul cultural
• studiile lui John Ruskin, critic de artă, scriitor şi sociolog, unul
dintre primii interpreţi ai raportului arhitectură-om-societate-cadru
natural,
• studiile de estetică urbană ale lui Camillo Sitte,
• apariţia sociologiei urbane,
• influenţa unor mişcări din domeniul artelor plastice (Arts and
Crafts)
pregătesc saltul pe care concepţiile privind oraşul îl vor înregistra
odată cu începutul secolului XX.
43 07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016
44
SECOLUL XIX
creşterea rapidă a
oraşelor prin influx
migrator şi
accentuarea speculei
imobiliare
disfuncţionalităţi
în ariile centrale cauzate
de configuraţia ţesutului
urban istoric
trecerea de la dezvoltarea
anterioară bazată pe centralitate
la extinderi vectoriale
(tentaculare) provocate de
căile ferate
.
PROBLEME URBANISTICE GENERATE DE INDUSTRIALIZARE ŞI
DE IMPACTUL DEZVOLTĂRII TEHNOLOGICE:
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN
ISTORIE, M Radulescu, 2015-
2016 Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010
45
ROMÂNIA BUCUREŞTI
- SECOLUL XVI – 80 HA.
- SECOLUL XVII – 200 HA.
- SECOLUL XVIII – 600 HA.
- SECOLUL XIX – 1640 HA.
- 1831 - 65.000 locuitori
- 1860 - 120.000 locuitori
- marele incendiu din 1847
OPERAŢIUNI URBANISTICE
- dupǎ incendiul din 1847 - prima lotizare între Colţea şi Sf. Gheorghe Nou
- 1851 - planul Marii Pieţe
- 1866 – prima linie feratǎ Bucuresti – Giurgiu
- dupa 1870 : deschiderea Bulevardului Academiei, Grǎdina Cismigiu şi Grǎdina Icoanei, amenajarea
Dâmbovitei,
- 1887 – primul program urbanistic
07.12.2015
UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016 46
ROMÂNIA NOI ORAŞE, INTEREVENŢII URBANISTICE ŞI EXTINDERI
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016 47
ROMÂNIA NOI ORAŞE, INTEREVENŢII URBANISTICE ŞI
EXTINDERI
07.12.2015
UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
48
ROMÂNIA NOI ORAŞE, INTEREVENŢII
URBANISTICE ŞI EXTINDERI
49
ROMÂNIA NOI ORAŞE, INTEREVENŢII URBANISTICE ŞI EXTINDERI
TURNU MAGURELE 1836
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
Sursa Prof.dr.arh.Doina Cristea 2010
50
ROMÂNIA NOI ORAŞE, INTEREVENŢII URBANISTICE ŞI EXTINDERI
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016
Giurgiu Plan 1830 – Moritz von Ott
07.12.2015 UAUIM, FU,EMU ORASUL IN ISTORIE, M Radulescu, 2015-2016 51
ROMÂNIA NOI ORAŞE, INTEREVENŢII URBANISTICE ŞI EXTINDERI
Giurgiu Extinderea din 1864 cu cartierul Smarda
Recommended