View
388
Download
3
Category
Preview:
Citation preview
Documentare Lemn
Lemnul este uşor accesibil, uşor de prelucrat dar perisabil. Un moment crucial în
folosirea lemnului a fost inventarea, la începutul epocii bronzului, a fierăstrăului. Utilizări: în
construcţii, încă din paleolitic – pari pentru susţinerea pereţilor locuinţelor, palisade de lemn,
construcţii (temple, palate), pentru monumentele funerare, unelte şi arme (măciuci, suliţe,
arcuri, săgeţi, cârlige), unelte agricole, recipiente (vase şi linguri de lemn), vase şi mijloace de
transport pe apă şi uscat (monoxila, sania, schiuri, carul).
Cronologia relativă se realizează pe bază de C14. Dendrocronologia verifică datele
C14 şi se utilizează mai ales în datarea lemnului.
Scoarţa de copac, jupuită de pe trunchi, era utilizată la poditul locuinţelor, la
construcţia vaselor, la confecţionarea recipientelor. În fâşii subţiri era folosită la decoraţia
vaselor (intarsie). Este folosită ca material de scriere.
Structura lemnului
0 = Măduvă; 1 Inele anuale; 2 Canal de răşină; 3 Raze primare;; 4 Raze secundare; 5 Cambiu; 6 Razele bastului;
7 Felogen; 8 Bast; 9 Scoarţă
Macroscopic lemnul este diferit privit, în funcţie de planul în care este secţionat. Lemnul este alcătuit din
mai multe tipuri de ţesuturi vegetale: ţesutul vascular, fibre, parenchimul de rezervă.
Fibre: fascicule de celule rezistente, dispuse într-un sens axial, care asigură rigiditatea si
rezistenţa mecanică a lemnului. Sunt constituite dintr-un amestec
de celuloză, hemiceluloză şi lignină.
Ţesutul vascular: este compus din vase, celule tubulare prin care se conduce seva brută de la
rădăcini la frunze. La conifere aceste vase sunt numite traheide. Vasele conductoare sunt adesea
asociate cu celulele parenchimatice (numite şi parenchim), care contribuie la transportul de nutrienţi
în arbore.
Celulele de rezervă parenchimatice, cu pereti îngroşaţi şi lignificati, care însoţesc ţesutul
vascular. Aceste celule participă la funcţia de sustinere. Orientarea lor este transversală şi radială
pornind de la axa longitudinală a arborelui.
Lemnul are o structură anatomică specifică fiecărei specii de arbore, astfel încât acestea pot fi
recunoscute în funcţie de diferenţele structurale. Descrierea ştiinţifică a structurilor lemnului şi de
determinarea speciilor de arbori ţine de anatomia lemnului.
Compoziţia chimică
Lemnul constă în principal din substante organice, precum şi din substante anorganice (1 până la 1,5%).
De asemenea, poate avea umiditate variabila.
Celuloza (40 - 50%),
Lignina (20 până la 30%)
Hemiceluloză (15 la 25%),
Alte substanţe organice: polizaharide, pentozani, hexozani, răşini, taninuri, coloranţi, ceară,
alcaloizi...
Apa:
Există trei tipuri de apă în lemn:
1. Apa liberă este apa prezentă în lemnul verde.
2. Apa legată este apa care intră în compoziţia fibrelor. Ea este cea care cauzează contracţii în
timpul uscării.
3. Apa de compozitie este apa care intră în compoziţia moleculelor. Eliminarea acesteia duce la
distrugerea lemnului (de exemplu, în incendii).
Proprietăţi fizice
Rezilienţă;
Rezistenţă la tracţiune şi comprimare;
Elasticitate;
Densitatea mai mică decat a apei;
Durabilitatea;
Proprietăţi izolatoare.
Anizotropie
Aproape toate proprietăţile structurale ale lemnului sunt diferite în cele trei direcţii principale (axială,
radială, tangenţială). Aceasta cauzează contracţii inegale a lemnului în timpul uscării. La unele specii de
lemn, contracţia axială maximă este de de 0,3%, radială de 5% şi tangenţială de 10%.
Proprietăţi higroscopice
Proprietăţile higroscopice a lemnului cauzeaza o stabilitate dimensională relativ scăzuta în diferite
umidităţi ambientale. Lemnul uscat este mai higroscopic decat cel umed, iar calitatea lemnului depinde de
umiditatea climei. Variaţia concentratiei de apă sub punctul de saturare determină schimbări ale structurii
lemnului. Unele tipuri de lemn, precum cel de tec, au o contracţie scăzută de umiditate din cauza
substanţelor hidrofobe prezente. Pentru a micşora caracterul higroscopic al lemnului, acesta este acoperit
cu un strat subtire de vopsea.
Proprietăţi acustice
Viteza sunetului in lemn de-a lungul fibrelor lemnoase are o valoare de 4000 pana la 6000 m / s, pe cand
în cereale este de doar 400 - 2000 m / s. Parametrii care influenţează viteza sunetului sunt densitatea,
elasticitatea, lungimea fibrelor, unghi, conţinutul de umiditate, fisuri. Datorită proprietăţilor sale acustice
excelente, lemnul este utilizat la fabricarea instrumentelor muzicale. Dar lemnul poate fi utilizat si ca
material de izolare fonica. Placa cu o densitate de suprafaţă de 15 - 20 kg/m2 realizeaza o izolare fonica
de 24 - 26 dB.
Proprietăţi termice
Datorita porozităţii sale, lemnul este un conductor slab de căldură, prin urmare este foarte potrivit ca
izolare termică. Molidul are o conductivitate termica de 0.22 W / mK (pentru comparaţie betonul are 0,69
W / mK), iar placile izolatoare - 0.14 W / mK sau mai mică. Plăcile aglomerate poroase ajung la 0.05 W /
mK. Conductibilitate termică creşte cu conţinutul de umiditate şi densitatea materialului.
Capacitatea termică este la lemn de aproximativ 4 ori mai mare decât la fier. Expansiunea termică poate
fi neglijată în practică la lemn, deoarece aceasta va fi compensată de contractie la uscare.
Descompunere termică a lemnului începe la temperaturi de peste 105 ° C; la 200 ° C este foarte mult
accelerata şi atinge cota maximă la 275 ° C. O degradare termica a lemnului poate să apară în timpul
expunerii prelungite la temperaturi mai mici de 100 ° C. Punctul de aprindere de lemn este intre 200 si
275 ° C. În absenţa oxigenului duce la piroliză.
Formarea lemnului
Lemnul se formează din cambiu, s
ituat între lemn şi scoarţă de copacului (creştere secundara).
Alterarea lemnului
Utilaje prelucrare lemnului
Majoritatea firmelor care lucreaza cu lemn, ofera o gama larga de servicii si suport tehnic
clientilor pentru proiectarea, realizarea, extinderea si întretinerea echipamentelor de prelucrarea lemnului.
In afara gamei de servicii standard, de o mare diversitate, pe care o ofera clientilor sunt asigurate si solutii
specifice unui client care sa satisfaca necesitatile si asteptarile individuale ale acestuia privind serviciile si
suportul tehnic.
Gama de servicii include:
Consultanta tehnica
pentru a ajuta clientul sa stabileasca solutia corecta si sa ia cea mai buna decizie privind
realizarea liniilor de prelucrare a lemnului. Inginerii specialisti, care asigura consultanta tehnica, cu
numeroase certificari si scolarizari, buni cunoscatori ai noutatilor, dar mai ales ai tendintelor din domeniul
prelucrarii lemnului pot consilia clientul si cu privire la ceea ce ar fi necesar sa foloseasca din multitudinea
noutatilor din domeniu, în functie de specificul activitatii sale si cu privire la adaptarile care îi vor fi
necesare în viitor
Realizarea de modele experimentale
pentru companii care doresc sa-si modernizeze infrastructura proprie si care în conditiile
proiectarii si implementarii unor linii tehnologice complexe vor o certitudine a modului în care elementele
tehnice noi se încadreaza în infrastructura proprie existenta.
Asistenta tehnica
pentru rezolvarea unor probleme si oferirea de informatii pentru prevenirea reaparitiei lor sau a
altora similare, pentru echipamente/ comercializate de firma.
Exemple pentru tehnologii valabile pentru prelucrarea lemnului :
Masini de frezat:
Masini pentru indreptat si prelucrat pe 4 fete
Masini de rindeluit si indreptat
Masini de formalizat
Masini de ascutit
Masini de lipit si aplicat canturi :
Masini universal de tamplarie
Masini de taiat cu panze circulare
Masini de taiat cu panze panglica
Strunguri pentru lemn
Strung cu copiator
Masini de slefuit si calibrat
Masini de gaurit si scobit
Utilizari
Lemnul este utilizat în scopuri multiple şi, în mai multe forme:
Cea mai importanta utilizare la nivel mondial este cea de combustibil: lemnul oferă 3.5 Wh / kg (1
metru cub de lemn este egal cu 0.147 tone echivalent petrol = 1480 kWh).
Arderea are loc în trei etape: in prima lemnul este uscat la temperaturi de până la 150 ° C, evaporand apa
conţinuta. Apoi, intre 150 ° C şi 600 ° C are loc piroliza. Componentele gazoase din lemn sunt apoi
eliberate şi este format cărbune. În sfarsit, de la 400 la 1300 ° C, are loc oxidarea (arderea).
Lemnul mai este utilizat ca material de constructie: case de lemn, poduri, la sinele de la caile
ferate, mobila, parchet, diferite elemente de design interior;
Lemnul este utilizat si in industrie, din acesta se foloseste in special celuloza si lignina: din lemn
se face hârtie (celuloza),plăci aglomerate din lemn (PAL), placi din fibre de lemn (PFL) şi alte
sortimente de panouri prefabricate, lacuri si vopsele, lipici (lignina), diferite materiale sintetice, rasini,
etc.
Lemnul mai este folosit in arta, alimentatie, etc.
Obiecte din lemn :
Singura limitare a formelor ce pot fi produse din lemn este cea care ne-o impunem
Recommended