View
26
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
2
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Cuprins
Cuvânt înainte ............................................................................................................................ 4
1. Introducere ............................................................................................................................ 9
Evoluţia economiei naţionale şi contextul economic global ................................................. 9
2. Indicele Agregat de Presiune Concurenţială (IAPC) ............................................................. 18
2.1. Introducere ................................................................................................................... 18
2.2. Utilizări ale IAPC ............................................................................................................ 19
2.3. Rezultate ....................................................................................................................... 19
2.4. Corelația între presiunea concurențială și evoluția prețurilor ..................................... 21
2.5.Concluzii ......................................................................................................................... 23
3. Analiza comparativă: gradul de concentrare al piețelor la nivel european .................... 24
3.1. Piața de electricitate ..................................................................................................... 24
3.2.Piața distribuției de gaz cu amănuntul .......................................................................... 26
3.3.Sectorul asigurărilor ....................................................................................................... 29
3.4. Sectorul telecom ........................................................................................................... 32
3.5. Sectorul de retail alimentar .......................................................................................... 33
3.6.Sectorul bancar .............................................................................................................. 35
3.7.Sectorul cimentului ........................................................................................................ 36
3.8. Sectorul distribuției de carburanți ................................................................................ 37
3.9. Concluzii ........................................................................................................................ 38
4. Analiza evoluţiei preţurilor la nivel național și convergența cu prețurile europene ........... 40
5. Efectele economiei colaborative asupra concurenței ......................................................... 50
5.1. Definirea economiei colaborative ................................................................................. 50
5.2 Avantajele și riscurile economiei colaborative din perspectiva utilizatorilor și furnizorilor de servicii în România .......................................................................................................... 52
5.3. Dezvoltarea economiei colaborative în România ......................................................... 55
5.4. Cererea de servicii prin intermediul platformelor colaborative ................................... 58
6. Sectorul financiar. Piața serviciilor bancare ........................................................................ 60
Concluzii ............................................................................................................................... 70
7. Sectorul carburanților .......................................................................................................... 70
7.1. Introducere ................................................................................................................... 70
7.2. Analiza asimetriei transmiterii evoluțiilor cotaţiilor Platts în prețul final (la pompă) .. 72
3
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
7.2.1. Benzină ................................................................................................................... 72
7.2.2. Motorină ................................................................................................................ 75
7.2.3. Concluzii ................................................................................................................. 77
7.3. Monitorul Prețurilor ...................................................................................................... 77
4
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Cuvânt înainte „Raportul privind evoluția concurenței în sectoare
cheie”, ajuns la a XI-a ediție, reprezintă un instrument
de analiză a gradului de concurență din unele domenii
ale economiei românești și, în același timp, o
modalitate de promovare a rezultatelor acțiunilor de
monitorizare a pieţelor.
Ne dorim ca Raportul din acest an să arate, încă o
dată, eforturile pe care le depunem, alături de alte
autorități publice, pentru a remedia
disfuncționalitățile concurențiale constatate, astfel
încât consumatorii să beneficieze de bunuri și servicii
de calitate, la prețuri accesibile. Aceasta deoarece
funcţionarea optimă a pieţelor este un ingredient
cheie pentru îmbunătățirea competitivității, precum
și pentru dezvoltarea economiei naţionale.
Spre deosebire de raportul anual de activitate, unde accentul este pus pe modul de aplicare
a prevederilor legislative specifice - înțelegerile anticoncurențiale, abuzul de poziție
dominantă, ajutoarele de stat şi controlul concentrărilor economice - în cadrul Raportului
privind concurenţa în sectoare cheie aducem în prim plan celelalte instrumente pe care le
utilizăm şi care produc efecte benefice pe termen lung pentru societate.
La acest nivel, se remarcă implicarea autorității de concurență atât în reformarea legilor și
reglementărilor care pot inhiba concurența, cât şi în acţiunile de prevenire a unor probleme
structurale care nu sunt urmare a încălcării legislaţiei din domeniu, cum sunt, de exemplu,
propunerile noastre pentru facilitarea creşterii gradului de penetrare a economiei
colaborative. De asemenea, am lansat proiectul Reconfigurarea sistemului de licențiere,
aprobare și avizare cu impact asupra mediului de afaceri din România, care are ca scop
stimularea dezvoltării unui mediu de afaceri predictibil şi concurenţial, prin creşterea
eficienţei interacţiunii cu instituţiile statului, reducând birocraţia pentru antreprenorii din
toate domeniile. Derulată în colaborare cu Serviciul pentru Reforme Structurale al Comisiei
5
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Europene şi în cooperare cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE),
această iniţiativă este o continuare a unui alt proiect derulat împreună cu OCDE - Analiza
impactului legislaţiei în vigoare în trei sectoare cheie ale economiei româneşti (agroalimentar,
transport de mărfuri şi construcţii) - în urma căruia s-au făcut 152 de recomandări pentru
îmbunătăţirea cadrului de reglementare, generând beneficii de aproximativ 434 mil euro/an
pentru economia românească.
În acelaşi timp, dezvoltăm instrumente menite să stimuleze concurenţa şi să limiteze
creşterile de preţ, prin îmbunătăţirea gradului de transparență la nivelul consumatorilor, cum
este Monitorul prețurilor pentru alimente și carburanți. Prin extinderea la nivel naţional a
proiectului pilot, lansat în 2016, platforma www.monitorulpreturilor.info permite
monitorizarea și compararea preţurilor produselor alimentare şi carburanţilor, ceea ce va
accentua concurența între companiile de pe aceste piețe, cu efecte benefice asupra calității
produselor, preţurilor acestora, precum și asupra serviciilor oferite.
În cadrul Raportului privind concurenţa în sectoare cheie, și anul acesta, analizăm, din
perspectivă concurenţială, domenii care se evidenţiază prin prisma următoarelor două
coordonate: impactul de ansamblu asupra economiei (fie că vorbim despre sectoare cu
conexiuni puternice cu alte domenii, de efecte asupra competitivităţii economiei în ansamblu
sau despre afectarea unor variabile macroeconomice cheie), respectiv impactul direct asupra
unui număr însemnat de consumatori (impact ce derivă din ponderea ridicată în coşul de
consum, din efectul semnificativ asupra calităţii vieţii sau din existenţa caracterului de strictă
necesitate).
Raportul elaborat în acest an se remarcă printr-o abordare etapizată, care oferă o imagine
asupra evoluţiei concurenţei în sectoare cheie la nivelul unor paliere diferite. Pornim de la
imaginea de ansamblu asupra economiei, analizăm apoi o serie de sectoare esenţiale în baza
Indicelui Agregat de Presiune Concurenţială (IAPC) şi a gradului de concentrare, pentru ca, în
final, să ne axăm pe analiza detaliată a trei domenii importante: economia colaborativă, piața
serviciilor bancare și sectorul carburanților.
Astfel, în capitolul introductiv, este prezentat contextul economic general, prin prisma unei
scurte analize a evoluțiilor recente pentru principalii indicatori ai economiei naționale. Datele
6
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
arată faptul că, în prima jumătate a anului 2019, economia României a continuat să
înregistreze un proces rapid de creștere, în principal, ca urmare a evoluţiei pozitive a
consumului privat și a investițiilor.
Această perspectivă de ansamblu este completată printr-o analiză a principalilor factori care
au determinat modificarea prețurilor bunurilor de consum pe parcursul anului 2019, precum
și de o evaluare a gradului de convergență a prețurilor raportat la media europeană.
Rezultatele obţinute evidenţiază faptul că, în ciuda înregistrării celei mai ridicate rate de
creștere a prețurilor la nivelul Uniunii Europene (pe fondul unor factori de natură internă și
structurală, precum creșterea constantă a cererii agregate, dar și a presiunilor în creștere la
nivelul costurilor de producție), consumatorii români se bucură de unele dintre cele mai
ieftine produse și servicii.
Rezultatele obținute în urma activităţii de monitorizare a pieţelor le-am utilizat pentru
determinarea IAPC în peste 40 de industrii din sectoare esenţiale. Analiza indicatorilor de
concurenţă în baza IAPC a evidențiat evoluții pozitive în industriile de producție și
comercializare a țigaretelor și a produselor alimentare (retail modern), dar clasamentul
general din anii anteriori nu s-a modificat semnificativ. Serviciile din IT, care înregistrau cel
mai înalt grad de concurenţă anul trecut, au fost devansate anul acesta de sectorul
comercializării de produse de îmbrăcăminte și încălțăminte, iar la polul opus se mențin
industria cimentului şi serviciile notariale.
Pornind de la rezultatele studiului efectuat în baza IAPC, am evaluat gradul de concentrare,
atât la nivel național, cât și prin comparație cu celelalte state membre UE, pentru opt sectoare
esenţiale care prezintă un risc ridicat de apariție a comportamentelor anticoncurențiale.
Datele arată că, dintre sectoarele analizate, cele de electricitate, gaz, asigurări, telecom, retail
alimentar și bancar se înscriu, ca nivel al gradului de concentrare, sub mediile europene ale
respectivelor sectoare.
Pentru prima dată, anul acesta am introdus în Raport analiza efectelor economiei colaborative
asupra concurenței, având în vedere că tehnologia elimină din ce în ce mai multe bariere şi
conduce la creșterea calității, rapidității și, în general, a eficienței furnizării bunurilor şi
serviciilor. Din perspectiva politicii de concurență, intrarea pe piața a unor noi competitori
7
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
inovatori reprezintă o situație dezirabilă, dat fiind faptul că un grad de concurență mai ridicat
generează prețuri mai mici și servicii mai bune pentru consumatorii finali.
Tranziția către aceste noi modele de afaceri aduce, însă, şi o serie de provocări pentru politica
de concurență. Principalele îngrijorări la nivelul autorităților de concurență se referă, în
special, la cazurile de abuz de poziție dominantă al noilor companii, ce ar putea include
obligații de natură contractuală, restricții aplicabile terților sau asimetrii importante în ceea
ce privește puterea de negociere a părților. Mai mult decât atât, preocupările se extind și
asupra controlului concentrărilor economice, mai ales în privinţa cazurilor de integrare pe
verticală a anumitor activități esențiale și utilizarea sistemelor de tip Big Data.
Analiza realizată la nivelul sectorului bancar evidenţiază o tendință de consolidare şi de
întărire a poziţiei băncilor mari, deci, de reducere a concurenţei. Pe de altă parte, însă, se
preconizează expunerea sectorului la o presiune concurenţială tot mai mare din direcţia
segmentului financiar nebancar și a fintech-urilor, creștere alimentată de rolul tot mai
important al tehnologiei la nivelul serviciilor financiare. Astfel, am făcut o serie de
recomandări menite să promoveze concurenţa. Una dintre aceste recomandări se referă la
optarea pentru un API (Application Programming Interface) comun al sistemului bancar din
România, lucru care ar înlesni accesul terților autorizați (ca de exemplu: fintech-urile) la
informațiile financiare ale consumatorilor, în contextul transpunerii directivei care urmează
să elimine monopolul băncilor asupra datelor bancare. De asemenea, pornind de la
precedentul conversiei creditelor CHF în RON prin restructurarea în cadrul aceleiași bănci,
considerăm că măsura de aplicare a acestei prevederi și în cazul creditelor refinanțate la o
altă bancă decât cea care a acordat creditul ar aduce beneficii atât clienților, cât și băncilor și,
totodată, ar promova concurența între bănci.
În ceea ce priveşte sectorul comercializării cu amănuntul de carburanți, observăm
caracteristici care nu diferă foarte mult de cele din restul țărilor europene, respectiv o
structură de oligopol, un grad ridicat de concentrare (IHH de peste 2.500 și un operator care
deține o poziție importantă pe piaţă), bunuri omogene, bariere ridicate la intrarea pe piaţă,
transparență relativ ridicată și elasticitate relativ scăzută a cererii în funcție de preț.
8
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Continuarea proiectului privind evaluarea gradului de concurenţă în sectoarele esenţiale
reprezintă o prioritate pentru noi, fiind, de asemenea, o oportunitate de îmbunătăţire a
instrumentelor şi a abordărilor instituţiei pe baza dezbaterilor generate în mediul academic,
în mediul de afaceri, la nivelul autorităţilor publice sau al mass-media.
9
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
1. Introducere
Evoluţia economiei naţionale şi contextul economic global
Încă de la sfârșitul anului 2018, riscurile pentru încetinirea creșterii economice globale erau
anticipate, în special, ca urmare a situației negative privind comerțul internațional, mai ales
din cauza deteriorării relației dintre SUA și China. De altfel, dat fiind excedentul comercial
ridicat al Zonei Euro (în special Olanda și Germania) față de SUA, poate fi anticipată impunerea
unor taxe pe importurile din Zona Euro de către SUA. Aceste tensiuni se reflectă inclusiv la
nivelul firmelor care amână deciziile de investire până la concretizarea situației în ceea ce
privește acordurile comerciale.
Chiar dacă principalele puteri comerciale (SUA, China și Uniunea Europeană) vor ajunge la un
acord, impactul tensiunilor s-a răsfrânt și asupra creșterii economice. FMI estimează o
creștere economică pentru 2019 de 3,3% la nivel global, o încetinire a acestei creșteri față de
anul 2018, când aceasta a fost de 3,6%. Totodată, FMI estimează o încetinire a creșterii
economice în țările avansate pentru următorii 4 ani, însă o accelerare a creșterii pentru țările
emergente și cele în dezvoltare.
Figura 1.1.1. Rata de creștere economică anuală la nivel global și contribuția factorilor de
producție (%)
Sursa: Fondul Monetar Internațional, World Economic Outlook, aprilie 2019
Notă: * previziuni FMI
În acest context global, economia României a continuat să înregistreze un proces rapid de
creștere economică, în prima jumătate a anului 2019. Conform estimărilor Eurostat, rata de
creștere economică a fost de 4,6% în trimestrul II al anului 2019, comparativ cu aceeași
perioadă din anul precedent.
-1
0
1
2
3
4
5
6
economiile avansate
-1
0
1
2
3
4
5
6
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
*
20
20
*
20
21
*
20
22
*
20
23
*
economiile emergente
Formareabrută decapital fixConsumPrivat
ConsumPublic
Export Net
Stocuri
PIB
10
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Figura 1.1.2. Rata de creștere economică în România (modificarea față de perioada
corespunzătoare din anul anterior)
Sursa: Eurostat
La nivel european, datele trimestriale arată faptul că România a înregistrat a doua cea mai
rapidă rată de creștere economică (4,6%) din Uniunea Europeană, în urma Ungariei, dar
superioară statelor membre UE din regiune (Polonia, Cehia sau Slovenia), precum și mediei
europene (1,4%).
Figura 1.1.3. Rata de creștere economică în trimestrul 2 din anul 2019 (modificarea față de
perioada corespunzătoare din anul anterior)
Sursa: Eurostat
Din perspectiva componentelor cererii agregate, avansul economic s-a bazat pe creșterea
consumului privat și a investițiilor (în creștere față de anii precedenți), aceste evoluții
4.3%
5.6%
4.2%
5.0%
6.1% 6.2%
7.9%
6.7%
4.6% 4.4%3.8% 4.0%
4.9%4.6%
0%
1%
2%
3%
4%
5%
6%
7%
8%
9%
T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2
2016 2017 2018 2019
4.6%
media UE28: 1,4%
-1%
0%
1%
2%
3%
4%
5%
6%
11
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
reflectându-se în contribuția componentelor la procesul de creștere economică. În schimb,
cererea în creștere pentru produsele importate a redus avansul PIB, în condițiile în care
importurile au fost în mod constant mai mari decât exporturile. Îngrijorător este faptul că
acest trend tinde să se amplifice, dat fiind faptul că importurile au înregistrat în primele 8 luni
ale anului 2019 o rată de creștere superioară exporturilor de bunuri și servicii (5,8% față de
2,1%).
Figura 1.1.4. Evoluția contribuțiilor
factorilor cererii agregate la creşterea PIB
(modificarea față de aceeași perioadă din
anul precedent)
Figura 1.1.5. Evoluția soldului comerțului
internațional cu bunuri (milioane euro)
Sursa: INS
Creșterea consumului privat a fost susținută de creșterea puterii de cumpărare a populației.
Deși prețurile bunurilor de consum și ratele dobânzilor bancare au crescut în ultimii ani,
veniturile au crescut cu o rată mai mare, pe fondul tensiunilor prezente pe piața muncii.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, câștigul salarial mediu net a crescut în luna
iulie cu 398 lei comparativ cu aceeași lună din anul anterior1. Mai mult decât atât,
promulgarea Legii Pensiilor, act normativ ce prevede o creștere treptată a punctului de
pensie, începând cu 1 septembrie 2019 și până în 2021, ar putea conduce la susținerea
consumului privat în perioada următoare.
1 În termeni reali, indicele câştigului salarial a fost 110,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
3.6%5.2%
6.5%
3.6% 4.1%
1.8%
-0.5%
1.1%
-0.7%
2.3%
-0.1%
0.7% 3.0%
0.3%
-1.4% -0.5% -0.7%-1.7%
-2.0%
-4%
-2%
0%
2%
4%
6%
8%
10%
2015 2016 2017 2018 2019 S1
export net
variația stocurilor
formare brută de capital fix
consum final total
-2000
-1800
-1600
-1400
-1200
-1000
-800
-600
-400
-200
0
ian
.
mai
sep
t.
ian
.
mai
sep
t.
ian
.
mai
sep
t.
ian
.
mai
sep
t.
ian
.
mai
2015 2016 2017 2018 2019
12
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Figura 1.1.6. Evoluția câștigului salarial mediu
net (lei), a indicelui ROBOR (3 luni) și a indicelui
prețurilor de consum (modificarea față de
aceeași perioadă din anul precedent)
Figura 1.1.7. Evoluţia lunară a cifrei de
afaceri în comerţul cu amănuntul
(modificarea față de aceeași perioadă
din anul precedent, serie ajustată în
funcţie de număr zile lucrătoare şi de
sezonalitate)
Sursa: BNR, INS
Această creștere a veniturilor disponibile a stimulat, în special, cererea de consum din partea
populației. De asemenea, datele sunt confirmate și de evoluția volumului cifrei de afaceri în
comerţul cu amănuntul, indicator ce reflectă fidel dinamica din consumul privat. Conform
datelor Institutului Național de Statistică, volumul cifrei de afaceri a companiilor din comerț a
înregistrat o creştere cu 7,1% în primele 8 luni ale anului 2019 (comparativ cu aceeași
perioadă din anul precedent), evoluție datorată preponderent creșterii vânzărilor de produse
nealimentare (textile, bunuri de folosință îndelungată, farmaceutice).
-4%
-3%
-2%
-1%
0%
1%
2%
3%
4%
5%
6%
0
500
1,000
1,500
2,000
2,500
3,000
3,500
ian
.
mai
sep
t.
ian
.
mai
sep
t.
ian
.
mai
sep
t.
ian
.
mai
sep
t.
ian
.
mai
sep
t.
2015 2016 2017 2018 2019
Câștigul salarial mediu net
ROBOR 3 luni (axa dr.)
Indicele prețurilor de consum (axa dr.)
-10%
-5%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
Iul
Sep
No
v
Ian
Mar
Mai Iu
l
Sep
No
v
Ian
Mar
Mai Iu
l
2017 2018 2019
TOTAL
Produse alimentare, băuturi şi tutun
Produse nealimentare
Carburanţi pentru autovehicule
13
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Figura 1.1.8. Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (indicii de volum,
ajustați în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, perioada 1.I-31.VII.2019
comparativ cu perioada 1.I-31.VII.2018)
Sursa: INS
În ceea ce privește consumul colectiv efectiv al administraţiilor publice, acesta a contribuit cu
0,2% în primele 6 luni ale anului 2019, conform datelor Institutului Național de Statistică. De
asemenea, conform notelor privind execuţia bugetului general consolidat, publicate de
Ministerul Finanțelor Publice, cheltuielile de capital (ca pondere în cheltuielile totale) au
scăzut constant în perioada analizată, de la 8,3% în 2013 până la 5,1% în primele 8 luni ale
anului 2019, în timp ce cheltuielile cu personalul din bugetul general consolidat au crescut de
la 21,5% în 2013 la 30,2% în 2019.
Figura 1.1.9. Evoluția cheltuielilor publice (% din cheltuielile publice totale)
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, * primele 8 luni ale anului
Importanța cheltuielilor publice de investiții este determinată de asigurarea sustenabilității
procesului de creștere economică pe termen mediu și lung. Această situație este cu atât mai
7.1%
4.7%
9.7%8.3%
10.7%
13.7% 13.0%
8.2%6.4%
0%
2%
4%
6%
8%
10%
12%
14%
16%
Total comerț online farmaceutice și medicale, cosmetice și parfumerie
textile, încălțăminte
mobila,articole deiluminat,aparate
electrice, etc.
alte produse
Comerțul cu amănuntul -
total
Produsealimentare,bauturi si
tutun
Produse nealimentare Carburanți pentru
autovehicule
8.3% 7.6% 7.5% 7.9% 7.1% 7.4%5.1%
21.5% 22.2% 21.3%23.6%
25.2%26.7%
30.2%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019*
Cheltuieli de capital
Cheltuieli de personal
14
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
evidentă având în vedere faptul că stimularea pe termen lung a consumului nu este posibilă
fără a afecta spațiul fiscal și fără a genera dezechilibre macroeconomice.
În ceea ce privește contribuția formării de capital fix (din surse publice sau private) la
creșterea economică, se observă o evoluție pozitivă a investițiilor nete în semestrul I din 2019
raportată la semestrul I al anului anterior. Cea mai intensă creștere se regăsește în sectorul
lucrărilor de construcții noi (37,8%), evoluție facilitată inclusiv de creșterea salariului minim
în cadrul acestui sector.
Figura 1.1.10. Evoluția investițiilor nete
(semestrul 1, 2019, modificarea față de
aceeași perioadă din anul precedent)
Figura 1.1.11. Structura investițiilor pe
activități ale economiei naționale, în
semestrul I din anul 2019
Sursa: INS
Din perspectiva ofertei agregate, cele mai mai mari contribuții la procesul de creștere
economică, provin din sectorul serviciilor (alte servicii, comerț și IT&C) și din sectorul
construcțiilor, pe fondul creșterii investițiilor din acest domeniu.
18.7%
37.8%
7.9%
1.6%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
Total Lucrări deconstrucţii
noi
Utilaje(inclusiv
mijloace detransport)
Altecheltuieli
Agricultura5.4%
Construcții33.8%
Comerț și servicii 23.0%
Industrie26.8%
Alte ramuri11.0%
15
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Figura 1.1.12. Contribuția la creșterea PIB
(semestrul 1, 2019, modificare față de 2018)
Figura 1.1.13. Contribuția la formarea PIB
(semestrul 1, 2019)
Sursa: INS
În luna iulie 2019, producţia industrială a scăzut cu 6,4% faţă de luna corespunzătoare din
anul precedent (serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate). De
altfel, producția industrială a scăzut pe parcursul anului 2019 (scădere de 1,4% în perioada
ianuarie-iulie 2019 față de aceeași perioadă din anul anterior). Această scădere este cu atât
mai importantă pentru economia românească, având în vedere că sectorul industrial
contribuie cu 22,4% la formarea Produsului Intern Brut și reprezintă aproximativ 71% din
exporturile totale ale României. De asemenea, 24% din forța de muncă din România este
ocupată în acest sector economic, conform ultimelor date disponibile.
Cele mai semnificative modificări la nivel de sector în prima jumătate a anului 2019 au avut
loc în cazul altor activităţi extractive (+8,3% față de aceeași perioadă din anul precedent),
Fabricarea altor mijloace de transport (+6,6%) și fabricarea altor produse din minerale
nemetalice (+6,6%). În ceea ce privește reducerea producției la nivel sectorial, cele mai
semnificative scăderi au avut loc în cazul tăbăcirii şi finisării pieilor (-14,0%), fabricării
articolelor de îmbrăcăminte (-13%), fabricării produselor textile (-11,6), activităților de servicii
conexe extracției (-11,3%) și fabricării de mobilă (-9,2%).
Scăderea producției industriale cu cea mai ridicată rată din ultimul deceniu, poate fi pusă atât
pe seama factorilor interni (creșterea costurilor de producție, în special cu forța de muncă și
energia), cât și a evoluțiilor economice din Zona Euro (în special Germania) și a tensiunilor
comerciale globale. Conform Barometrului Industrial din luna iulie (sondaj lunar efectuat de
IRSOP şi SNSPA, realizat pe un eşantion de 300 de manageri din rândul companiilor din
industrie), managerii şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu evoluția economiei în
0.0% 0.0%
0.5%
1.2%
0.5%
1.6%
0.0%
0.2%
0.4%
0.6%
0.8%
1.0%
1.2%
1.4%
1.6%
1.8%
Agricultură, 2.1%
Industrie, 22.4%
Construcții, 3.5%
Comerț, 20.3%
Informații și comunicații, 5.8%
Alte servicii, 36.4%
Impozite nete pe produs, 9.6%
16
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
ansamblu, pe măsură ce comenzile noi s-au comprimat masiv, iar comenzile pentru export au
scăzut. Rezultatele sondajului indică faptul că:
- numărul angajaților este de trei luni în scădere constantă, în condițiile cererii slabe și
producției scăzute;
- costurile de producție au scăzut ușor, dar continuu în ultimele șase luni, din cauza
activității slabe, a restrângerilor de personal și a cheltuielilor mai reduse cu importurile
de materii prime;
- managerii consideră că cererea, producția, stocurile și importurile de materii prime ar
putea scădea în continuare, în timp ce costurile de producție, exporturile și prețurile
încasate ar putea să crească;
- în afara exporturilor, managerii companiilor nu văd altă perspectivă posibilă de
redresare pe termen scurt.
Figura 1.1.14. Evoluţia lunară a producţiei
industriale (serie ajustată în funcţie de
numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate,
2015=100)
Figura 1.1.15.
Indicii producţiei industriale (perioada
1.I‐31.VII. 2019 față de 1.I‐31.VII. 2018)
Sursa: INS
Din perspectiva marilor grupe industriale, s-au înregistrat scăderi de volum în rândul industriei
bunurilor de capital (-1%), industriei energetice (-1%), industriei bunurilor de uz curent (-4,6%)
și industriei bunurilor de folosință îndelungată (-6,7%). La polul opus, industria bunurilor
80
85
90
95
100
105
110
115
120
125
130
ian
.
ap
r.
iul.
oct
.
ian
.
ap
r.
iul.
oct
.
ian
.
ap
r.
iul.
oct
.
ian
.
ap
r.
iul.
oct
.
ian
.
ap
r.
iul.
2015 2016 2017 2018 2019
Total
Industria extractivă
Industria prelucrătoare
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,gaze...
-1.4%-1.5%
-0.8%
-1.2%
Total Industriaextractivă
Industriaprelucrătoare
Producţia şifurnizarea de
energieelectrică şi
termică,gaze...
17
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
intermediare reprezintă singura grupă în care s-a înregistrat o creștere (+1,6%) în primele 8
luni ale anului 2019 față de aceeași perioadă a anului precedent.
Creșterea salariilor atât din sectorul public cât și din sectorul privat, care a antrenat și
creșterea consumului, a condus și la o scădere a șomajului spre minimele istorice, acesta
situându-se în luna iunie la valoarea de 3%. De asemenea și numărul de locuri de muncă
vacante s-a redus la sfârșitul semestrului I al anului curent la 54.983 față de 61.443 disponibile
în aceeași perioadă a anului precedent.
Figura 1.1.16. Rata șomajului la sfârșitul lunii Figura 1.1.17. Numărul de locuri de
muncă vacante
Sursa: INS
În acest context macroeconomic, Comisia Europeană a revizuit pozitiv rata de creștere anuală
previzionată a României spre nivelul de 4%. De asemenea, Comisia Europeană prevede o
încetinire a ritmului de creștere a salariilor, în special a celor din sectorul public, ceea ce va
echilibra într-o oarecare măsură contribuția factorilor la formarea PIB-ului, revenind astfel o
pondere mai mare investițiilor, în special celor din sectorul privat.
2.5%
3.0%
3.5%
4.0%
4.5%
5.0%
5.5%
ian
.
apr.
iul.
oct
.
ian
.
apr.
iul.
oct
.
ian
.
apr.
iul.
oct
.
ian
.
apr.
2016 2017 2018 2019
Rata șomajului
40,000
45,000
50,000
55,000
60,000
65,000
70,000
T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2
2015 2016 2017 2018 2019
18
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
2. Indicele Agregat de Presiune Concurenţială (IAPC)
2.1. Introducere
Indicele Agregat de Presiune Concurențială (denumit în continuare IAPC) este un instrument
analitic dezvoltat de Consiliul Concurenței pentru a măsura înclinarea spre concurență a
industriilor din economia națională. Acest indicator a fost dezvoltat în urmă cu șase ani, iar de
atunci prezentarea rezultatelor evaluării face parte din fiecare raport anual privind
concurența în sectoarele cheie ale economiei românești.
Pentru a se interpreta în mod corect rezultatele prezentate în cadrul acestui capitol, trebuie
precizat faptul că IAPC are o cuprindere generală, la nivel de industrie și din perspectivă
națională, în timp ce cazurile investigate de Consiliul Concurenței au în vedere situații
concrete existente la nivelul piețelor relevante, de multe ori definite local. Abordarea este
una de tip top-down, astfel că IAPC furnizează o imagine de ansamblu a presiunii
concurențiale la nivel de industrie națională, folosind ca punct de plecare substituibilitatea la
nivelul ofertei. În cazurile instrumentate de autoritatea de concurență, abordarea are la bază
piețe relevante, definite în sens restrâns, fiind mai importantă substituibilitatea la nivelul
cererii.
IAPC este menit să funcționeze ca un instrument de screening primar sau de diagnoză , el
fiind conceput să arate gradul în care industriile naționale analizate se apropie de o situație
ideală, care facilitează pe deplin manifestarea liberă a concurenței, dar nu măsoară (și nici nu
își propune să măsoare) intensitatea concurenței efective de pe piețele ce compun aceste
industrii. De altfel, concurența se manifestă cu intensitate diferită pe fiecare piață în parte, în
funcție de condițiile concrete existente pe fiecare dintre acestea.
Din punct de vedere metodologic, IAPC are la bază o teorie microeconomică solidă și larg
acceptată, testată și rafinată pe parcursul mai multor ani de practicieni din domeniul
concurenței și de economiști din mediul academic deopotrivă. Modalitatea de calcul a
indicelui este transparentă și greu de manipulat, iar indicatorii folosiți în construirea indicelui
compozit sunt dificil de alterat într-o asemenea manieră încât o disfuncționalitate a industriei
să fie omisă cu ușurință.
Forma prezentă este cea folosită în ultimii ani în calcularea acestui indice. Față de ultimii
ani, o serie de industrii au fost înlocuite, datorită necesității unei cantități mari de informații
necesare acestei evaluări complexe în vederea determinării indicatorului, precum și a
resurselor necesare.
În construcția IAPC s-a pornit de la o fundamentare teoretică, atât în alegerea indicatorilor
componenți cât și în deciderea metodologiei de agregare. Aplicarea acestuia în mod
consistent în ultimii ani a dovedit faptul că este un instrument de analiză economică ce
19
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
produce rezultate robuste, dar care este totuși suficient de sensibil încât să surprindă
aspectele relevante ale evoluțiilor industriilor analizate, instrument ce poate aduce multiple
utilizări unei autorități de concurență.
2.2. Utilizări ale IAPC
Utilitatea IAPC se manifestă pe mai multe planuri. La nivel intern al Consiliului Concurenței,
indicele compozit ajută la uniformizarea procesului de monitorizare continuă a industriilor din
economia națională. Tot la acest nivel, IAPC poate fi coroborat cu alte informații disponibile
autorității, ajutând în procesul decizional intern privind alocarea resurselor în activitatea
specifică a autorității de concurență.
La nivel extern Consiliului Concurenței, IAPC poate completa cu succes alte inițiative proactive
ale instituției, precum eforturile de promovare a culturii concurenței sau de implementare a
politicii de clemență. De asemenea, IAPC este un instrument ce prezintă într-o manieră
sintetică aspecte complexe ale trăsăturilor structurale ale industriilor, putând astfel fi util în
interacțiunile autorității de concurență cu alte instituții sau entități din mediul de afaceri (de
exemplu, facilitând discuțiile cu alte autorități sau reglementatori ai anumitor industrii).
Un scor mic al IAPC sugerează doar existența unor riscuri, cele mai multe de natură
structurală, însă acest lucru nu presupune automat existența unor perturbări ale concurenței
în respectiva industrie. Astfel de situații se determină de la caz la caz. De asemenea, un scor
foarte ridicat nu exclude automat existența riscurilor sau a unor comportamente
anticoncurențiale în industriile care înregistrează valori ridicate ale IAPC.
Dată fiind construcția indicatorului, care se bazează în cea mai mare parte pe aspecte
structurale ale industriei și relativ generale (care pot fi apreciate pentru majoritatea
industriilor), scorurile generate nu tind să înregistreze creșteri foarte mari de la o perioadă la
alta. Astfel, schimbări „majore” pot fi observate doar într-o perioadă de timp suficient de
mare cât să poată surprinde o modificare structurală semnificativă.
2.3. Rezultate
Rezultatele obținute în acest an sunt coerente cu evaluările anterioare. Se pot remarca
evoluții minore atât în sensul creșterii, cât și în sensul scăderii, semn că mediul
macroeconomic propice din ultimul a avut efecte eterogene la nivelul industriilor analizate
prin intermediul IAPC. Eventualele modificări în clasamentul industriilor, în funcție de
propensiunea acestora către un climat concurențial perfect provin din apariția unor industrii
noi în acest clasament concomitent cu dispariția altora.
Anul acesta, din punct de vedere al presiunii concurențiale, retailul articolelor de
îmbrăcăminte și încălțăminte a înregistrat cea mai mare valoare a acestui indicator. Ca și în
anul precedent, poziția se datorează inclusiv dinamizării comerțului on-line cu astfel de
produse. De altfel, prezența semnificativă în online aduce o serie de servicii conexe (retur,
posibilitate de a proba, înainte de a accepta comanda ș.a.) și beneficii care extind sfera de
20
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
manifestare a concurenței în cazul comercializării de produse de îmbrăcăminte și
încălțăminte.
Figura 2.1. Rezultatele ale evaluării IAPC
Sursa: prelucrări proprii
Materialele de construcții înregistrează, de obicei, scoruri mai scăzute datorită specificului
acestor industrii, mai ales din punct de vedere structural. Există o serie de caracteristici
comune care determină aceste scoruri reduse precum: număr redus de jucători pe piață,
dependența de accesul și proximitatea la anumite resurse naturale, existența unor bariere la
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
Producția și comercializarea cimentului
Serviciile notariale
Distribuția cu amănuntul a produselor farmaceutice
Serviciile bancare asociate cardurilor de debit
Distribuția engross de medicamente
Asigurările de locuințe
Serviciile bancare asociate cardurilor de credit
Transportul feroviar de călători
Distribuția cu amănuntul a carburanților
Asigurările auto facultative
Asigurările auto de răspundere civilă
Producția și comercializarea țigaretelor
Producția și comercializarea energiei electrice
Distribuția de filme către cinematografe
Asigurările de viață
Comercializarea produselor alimentare (retail modern)
Materiale de construcție - Blocuri ceramice
Producția și comercializarea uleiului de floarea soarelui
Serviciile de telefonie mobilă
Transportul feroviar de mărfuri
Serviciile de telefonie fixă
Materiale de construcție - BCA
Retransmisia programelor TV
Distribuția autoturismelor
Procesarea și comercializarea laptelui
Serviciile practicienilor în insolvență
Serviciile auditorilor financiari
Serviciile avocațiale
Servicii de acces la internet de mare viteză
Serviciile de integrare IT
Transportul rutier de mărfuri
Producția și comercializarea medicamentelor
Furnizarea energiei electrice
Distribuția pieselor de schimb pentru autovehicule
Servicii de cloud (infrastructură)
Producția și comercializarea băuturilor spirtoase
Servicii IT de outsourcing
Serviciile de arhitectură
Canalele TV cu plată
Serviciile de consultanță IT
Comercializarea de îmbrăcăminte și încălțăminte
2019 2018
21
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
intrare semnificative, manifestate pe mai multe planuri (administrativ, ecologic,
investițional). Cu toate acestea, se remarcă diferențe semnificative chiar și la nivelul acestor
indicatori structurali pentru industriile aferente materialelor de construcții (ciment, blocuri
ceramice, BCA).
Cele mai importante evoluții pozitive față de anul trecut s-au înregistrat în ceea ce privește
producția și comercializarea țigaretelor (pe fondul consolidării țigărilor electronice pe această
piață), comercializarea produselor alimentare (retail modern), ca urmare a fluctuațiilor mai
mari ale cererii odată cu scăderea TVA la 5% la anumite produse, dar și ca urmare a efectelor
generate de implementarea proiectului Monitorului Prețurilor (creșterea gradului de
transparență la nivelul consumatorilor). Alte evoluții pozitive s-au înregistrat în domeniul
distribuției pieselor de schimb pentru autovehicule, pe măsură ce intensitatea activităților de
marketing și comunicare ale companiilor de pe această piață precum și rata de creștere a
pieței au crescut.
Industriile pentru care se anticipează în 2019 cele mai intense reduceri ale presiunii
concurențiale sunt: furnizarea de energie electrică (pe fondul stabilității ridicate a cotelor de
piață și a scăderii activităților de marketing adresate persoanelor fizice), producția și
comercializarea cărămizilor și blocurilor ceramice (în special ca urmare a creșterii gradului de
concentrare pe piață) și distribuția cu amănuntul a produselor farmaceutice. Aceste reduceri
ale valorii IAPC variază între 0,18 și 1,27 puncte procentuale. Pentru majoritatea industriilor
care au înregistrat scăderi, acestea se datorează evoluțiilor conjuncturale ale economiei, care
se reflectă în mod direct și asupra mediului concurențial.
2.4. Corelația între presiunea concurențială și evoluția prețurilor
Teoria economică sugerează că un grad mai ridicat de concurență ar trebui să genereze
prețuri mai mici pentru produsele de pe respectiva piață. Deși IAPC nu măsoară gradul de
concurență efectivă la nivelul industriei, corelarea acestuia cu evoluția prețurilor din
respectiva industrie poate contura o imagine despre funcționarea per total a economiei
românești din perspectiva concurențială.
În vederea construirii figurii 2.2 s-a avut în vedere evoluția Indicelui Prețurilor de Consum
defalcat pe categorii de produse. Trebuie precizat că în cele mai multe cazuri există o diferență
considerabilă între modul cum este apreciată evoluția prețului pentru anumite produse
(uneori foarte restrâns) și maniera în care este apreciată presiunea concurențială în anumite
industrii (larg). În condițiile existenței acestor limitări impuse de setul de date este imposibilă
realizarea unei potriviri perfecte între presiunea concurențială la nivelul unei industrii și
evoluția bunului asociat. Există situații când aceeași industrie are asociate mai multe bunuri
sau când un singur element din IPC corespunde mai multor industrii evaluate prin IAPC.
În figura 2.2 pe axa orizontală este reprezentată intensitatea concurențială estimată pentru
anul 2018, iar pe axa verticală evoluția prețurilor în luna august a anului curent față de finalul
22
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
anului precedent. Dimensiunea discurilor reprezintă ponderea pe care respectivele produse
o au în totalul coșului de consum care compune IPC.
Figura 2.2. Corelația dintre Indicele Prețurilor de Consum și Indicele Agregat de Presiune
Concurențială
Sursa: INS, Calcule proprii
Se poate observa că există o relație inversă între gradul de presiune concurențială și evoluția
prețurilor la nivel de industrie, ceea ce este în ton cu intuiția economică. Distribuția cu
amănuntul a carburanților înregistrează o evoluție semnificativ diferită față de restul
industriilor analizate. Pe lângă faptul că acest sector ocupă un loc important în coșul de
consum (8%), prețurile sunt supuse atât influențelor evoluțiilor internaționale ale cotațiilor
petrolului cât și schimbărilor de fiscalitate care vizează accizele la astfel de produse.
La polul opus se află comercializarea de îmbrăcăminte și încălțăminte, care înregistrează cea
mai ridicată presiune concurențială și o evoluție modestă a prețurilor în primele opt luni ale
acestui an.
Desigur, o parte din evoluția acestor prețuri este influențată și de faptul că unele produse au
prețuri reglementate (ex: țigările) sau că se află într-un proces de liberalizare (ex: energia
Comercializarea de îmbrăcăminte și încălțăminte
Comercializarea produselor alimentare
(retail modern)
Producția și comercializarea medicamentelor
Producția și comercializareațigaretelor
Distribuția cu amănuntul acarburanților
Furnizarea energiei electrice
Producția și comercializarea energiei electrice
Canalele TV cu plata
Serviciile de telefonie mobilă
Transportul feroviar de călători
0%
1%
2%
3%
4%
5%
6%
7%
8%
9%
25% 30% 35% 40% 45% 50% 55% 60% 65%
Ind
icel
e P
rețu
rilo
r d
e C
on
sum
Indicele Agregat de Presiune Concurențială
23
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
electrică), astfel că evoluția prețului nu poate fi atribuită într-o manieră considerabilă
presiunii concurențiale de la nivelul industriei.
2.5.Concluzii
La fel ca în anii trecuți, nici la nivelul anului 2019 nu se anticipează fluctuații semnificative de
scor pentru IAPC. Aceasta se datorează accentului pus de metodologia de calcul pe
componenta structurală, care nu poate înregistra schimbări masive de la o perioadă la alta.
Indicele Agregat de Presiune Concurențială și-a dovedit de-a lungul timpului atât utilitatea,
cât și versatilitatea, fiind deopotrivă un instrument util monitorizărilor interne realizate de
către Consiliul Concurenței, dar și promovării culturii concurenței.
24
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
3. Analiza comparativă: gradul de concentrare al piețelor la nivel
european
Pentru analiza din punct de vedere concurențial a unor sectoare economice cheie din
România, s-a avut în vedere structura piețelor respective la nivel național, precum și
raportarea acestora la contextul european. Analiza a fost realizată pe baza unor date certe
sau estimate de către organisme abilitate. Este de interes dacă în România structura
sectoarelor cheie este mai puțin concurențială decât în celelalte state europene, respectiv
decât media europeană.
În funcție de informațiile disponibile, sectoarele economice cheie sunt analizate luând în
calcul numărul de concurenți activi pe piață, cifrele de afaceri înregistrate, producția realizată
etc. abordarea nefiind omogenă, ci adaptată la informațiile disponibile pentru fiecare sector
economic în parte.
În plus, sursele de date fiind diversificate (raportări interne, estimări ale diverselor organisme
externe ş.a.) s-a verificat convergența acestora spre rezultate/concluzii comune, pentru a
asigura fundamentarea acestora.
Au fost analizate următoarele sectoare: electricitate, gaz, asigurări, telecom, retail alimentar,
bancar, ciment și distribuția de carburanți.
3.1. Piața de electricitate
Folosind indicatorul Herfindahl-Hirschman (HHI) pentru măsurarea gradului de concentrare a
pieței, unde valoarea zero corespunde unei piețe perfect competitive, iar 10.000 corespunde
unei piețe de tip monopol, se poate observa că piața producției de energie electrică din
România este mai puțin concentrată (valoarea HHI corespunzătoare acestei piețe este de
1947 pentru România) decât nivelul mediu din Uniunea Europeană. În ceea ce privește piața
vânzării cu amănuntul a energiei electrice din România, valoarea HHI este 1.333 și reprezintă
una dintre cele mai mici valori din UE, ceea ce indică faptul că piața distribuției de energie din
România funcționează similar unei piețe competitive.
Următoarele două grafice indică gradul de concentrare la nivelul UE pe piața producției și a
consumului de energie electrică, la nivelul anului 2017.
25
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Figura 3.1.1. Gradul de concentrare al pieței producției de electricitate, la nivel UE, 2017
Sursa: calcule proprii pe baza datelor Energy UK; www.energy-uk.org.uk
Graficul de mai sus indică faptul că România se află sub media europeană în ceea ce privește
gradul de concentrare pe piața producției de energie electrică. Valoarea HHI de 1947 indică
un nivel moderat de concentrare pe această piață, similar situației din țări precum Polonia,
Olanda, Spania, Irlanda și Italia.
Și informațiile prezentate de Eurostat confirmă estimările în baza datelor furnizate de Energy
UK. Conform Eurostat, cota de piață anuală a celui mai mare producător în piața românească
de energie electrică variază în perioada 2011-2016 între 25% și 29%, situație similară Spaniei,
Italiei și Finlandei, acest indicator confirmând nivelul moderat de concentrare înregistrat de
piața românească comparativ cu piețele similare europene.
Același indicator în alte țări europene precum Belgia, Cehia, Grecia, Franța, Croația, Ungaria
depășește 50%, ajungând în Franța, Croația ș.a. să depășească 80%, indicând astfel o
concentrare foarte înaltă a acestor piețe.
Figura 3.1.2. Gradul de concentrare al pieței de vânzare retail de electricitate, la nivel UE,
2017
Sursa: calcule proprii pe baza datelor Energy UK; www.energy-uk.org.uk
947 1087 1150 13611811 1835 1947 2151
2650
40925000 5280 5380
7000
8880
0100020003000400050006000700080009000
10000
9501333 1500 1762 1768 2000 2200 2264
25433000
40004500
5000
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
Ungaria România Slovacia Italia UK Polonia Irlanda Olanda Spania Belgia Cehia Franța Lituania
26
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Din graficul precedent se observă faptul că România are unul dintre cele mai mici grade de
concentrare din UE pe piața de retail a energiei electrice, ceea ce indică un grad ridicat al
liberalizării pe această piață.
UE își propune să integreze pe deplin piețele sale de energie, pentru a oferi consumatorilor și
întreprinderilor produse și servicii mai diversificate și mai bune, o mai mare concurență și o
mai mare siguranță a aprovizionării. Aceste beneficii este de așteptat să crească pe măsură
ce piața devine mai integrată și fizic interconectată.
Figura 3.1.3. Cota de piață a celui mai mare operator pe piața de electricitate 2017 – ca
procent în total generat
Sursa date: Eurostat
Cota de piață medie a celui mai mare operator la 2017, calculată raportat la informațiile
disponibile pentru statele europene prezentate în fig. 3.1.3, este de aproximativ 54% și indică
o piață a energiei mult mai concentrată în celelalte țări europene decât în România, unde cota
de piață a celui mai mare operator este de cca 24%.
În concluzie, deși estimările pentru România ale celor două organisme externe (Eurostat și
Energy UK) nu coincid, rezultatele referitoare la nivelul de concentrare al pieței de
electricitate, obținute în baza acestora, sunt similare. Mai exact, piața românească de
electricitate este o piață concurențială, astfel, indiferent că este vorba despre producție,
operare sau vânzare, această piață înregistrează un nivel de concentrare moderat, aflat mult
sub media europeană.
3.2.Piața distribuției de gaz cu amănuntul
Piața distribuției de gaz cu amănuntul este o piață de tip reglementat, iar nivelul de
concentrare al său este foarte mare în Europa. În pofida faptului că la nivelul UE este
27
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
încurajată liberalizarea piețelor de distribuție de gaz, la nivel național gradul de concentrare
al acestora este foarte mare, conform valorilor HHI. Numai în cinci țări: Estonia, Cehia,
Polonia, Danemarca și România, jucătorul principal de pe piața distribuției de gaz cu
amănuntul deține o cotă de piață de peste 50%. În 4 state membre UE: Italia, Suedia, Olanda
și Danemarca, furnizorul principal deține o cotă de piață mai mică de 35% din piață, în timp
ce în majoritatea statelor membre cota de piață a principalului jucător este situată între 35%
și 50%.
Figura 3.2.1. Cota de piață a principalului jucător de pe piața distribuției cu amănuntul de
gaze naturale în anul 2017
Sursa: Eurostat
În România, conform informațiilor prezentate în Raportul ANRE pentru anul 2017, piața
reglementată a furnizorilor de gaz este dominată de doi furnizori (Engie România și EON
Energie România), care dețin împreună o cotă de piață de aprox. 85%.
Deși numărul furnizorilor este mare – 38 de furnizori- doar 4 dintre ei au cote de piață mai
mari de 1%: Engie România, EON Energie România, EON Gaz Furnizare și Wirom Gaz.
Astfel, indicatorii de concentrare calculați în continuare indică o piață reglementată cu un
grad de concentrare ridicat.
Tabelul 3.2.1. Indicii de concentrare CR1, CR3 și HHI calculați la nivelul anului 2017
CR1 50,01%
CR2 85%
CR3 91,75%
HHI* 3.755,47
64% 62%
51%
33% 32% 28% 28%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
100%
28
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
* HHI include cei 4 furnizori cu cote de piață mai mari de 1%.
Situația comparativă a României în raport cu alte state europene, la nivelul anului 2017, din
punct de vedere al cotelor cumulate de piață ale principalelor entități care aduc gaz în fiecare
țară, este prezentată în graficul următor.
Figura 3.2.2. Numărul principalelor entități care aduc gaz în fiecare țară și cota lor de piaţă
cumulată, 2017
Sursa date: Eurostat
Notă: entitățile au fost considerate ca „principale” dacă dețin cel puțin 5% din gazul natural (indiferent că acesta
este din producție internă sau import); Nu au fost date disponibile pentru Suedia, Germania, Olanda și
Danemarca. Nu sunt informații disponibile pentru indicatorul Cota de piață cumulată, pentru Bulgaria și Turcia.
Potrivit datelor de mai sus se poate observa că, în medie la nivel european, un număr de
aproximativ 3 entități dețin la nivel de stat o cotă cumulată de piață de 89%. În România, la
nivelul anului 2017, doar doi jucători importanți dețin o cotă de piață cumulată de cca 85%,
piața demonstrând o concentrare în creștere față de 2016, când 3 entități dețineau
aproximativ 89% cotă de piață cumulată. Astfel, la nivelul anului 2017 această piață a
României este ușor peste media europeană corespondentă ca și nivel de concentrare, însă
aflată sub nivelul de concentrare al piețelor similare din: Estonia, Finlanda, Luxemburg,
Grecia, Letonia, Polonia și Croația.
29
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
În baza informațiilor prezentate se poate concluziona că piața reglementată a distribuției de
gaz cu amănuntul în România are un nivel de concentrare ridicat, apropiat însă de media
europeană.
3.3.Sectorul asigurărilor
Disclaimer: Cotele de piață calculate în prezentul material nu sunt cele stabilite în urma
definirii pieței relevante a produsului și geografice ci se referă la nivelul de concentrare general
al acestui sector. Acest calcul este puternic afectat de faptul că aici se cumulează asigurările
de viață, asigurările de locuințe, asigurările tip RCA și CASCO ş.a. Din informațiile de care
dispunem, o analiză defalcată a nivelului de concentrare pe piețele specializate (RCA, CASCO,
asigurări de viață etc) va genera valori diferite de cele ale prezentei analize.
Piața asigurărilor din România este caracterizată de un grad moderat de concentrare. În anul
2018, aproximativ 89% din volumul total de prime brute subscrise a fost realizat de 10
societăți de asigurare din cele 29 de societăți care desfășurau activitate de
asigurare/reasigurare la 31 decembrie 2018. Acestea sunt prezentate în graficul următor:
Figura 3.3.1. Structura pieței asigurărilor din România în anul 2018
Sursa: ASF „Evoluția pieței de asigurări în anul 2018”
30
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Pe baza acestor informații au fost calculați indicatorii de mai jos, care arată gradul de
concentrare a pieței asigurărilor.
Tabelul 3.3.1. Indicii de concentrare CR5, CR10 și HHI calculați la nivelul anului 2018
CR5 59,03%
CR10 88,55%
HHI* 909,05
* HHI include cele 10 societăți ale căror cote de piață sunt mai mari de 3%, prezentate în
graficul anterior
Pentru analiza comparativă dintre piața asigurărilor din România și alte piețe europene au
fost utilizați doi indicatori:
- Gradul de penetrare a asigurărilor în PIB, calculat ca raport între valoarea primelor
brute subscrise (exclusiv activități de reasigurare; exclusiv primele brute subscrise de
sucursale) și PIB din țara analizată;
- Densitatea asigurărilor, calculată ca raport între valoarea primelor brute subscrise
(exclusiv activități de reasigurare) pe teritoriul țării și numărul de locuitori ai acesteia,
indicator ce arată cât cheltuiește în medie locuitorul unei țări pentru produse de
asigurare.
Figura 3.3.2. Gradul de penetrare al asigurărilor în PIB: 2012-2017
Sursa: EIOPA, ASF
31
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Pentru anul 2018 singurele date disponibile în vederea calculului gradului de penetrare în PIB
sunt cele din România, indicatorul situându-se la un nivel de 1,08%. Această scădere a
indicatorului față de anul 2017 când atingea valoarea de 1,13, se explică prin faptul că, deși
volumul primelor brute subscrise în România a crescut cu 4,5% în anul 2018 față de anul
precedent, PIB a crescut mai mult decât sectorul asigurărilor.
Figura 3.3.3. Densitatea asigurărilor: 2012-2017 (EUR)
Sursa: EIOPA, ASF
La nivel european, Insurance Europe raportează în anul 2017 o medie a totalului primelor de
asigurare pe locuitor de 2030 euro/locuitor, în creștere cu 4,3% față de anul 2016. România
ajunge însă în 2017 pe ultimul loc la acest capitol, cu 109 euro/locuitor, fiind devansată de
Letonia. La polul opus se află Danemarca, având o medie de peste 5000 euro/locuitor.
Din aceeași sursă, totalul primelor de asigurare ca procent din PIB situează România pe
penultimul loc la nivel european, înaintea Letoniei, cu mai puțin de 2%, mult sub media
europeană - de cca 7,5%. Maximele acestui indicator sunt înregistrate de Marea Britanie cu
aproximativ 12%.
Deși România are un număr de 10 companii principale de asigurări, la nivel european, numărul
acestora atingea în 2017 o valoare de 3.400 companii, în scădere cu 2,9% comparativ cu 2016.
Germania avea piața cu cel mai mare număr de companii în anul 2017, de 528, cu 1,1% mai
puțin decât numărul companiilor aferente anului 2016 (în conformitate cu raportul European
Insurance in Figures, al Insurance Europe – Federația Europeană de Asigurare și Reasigurare).
Concluzii: La nivel național, fără a analiza piețele specializate de asigurări (CASCO, RCA, de
viață etc), conform informațiilor prezentate, piața generală a asigurărilor are un nivel moderat
de concentrare. În plus, România rămâne pe unul din ultimele locuri la nivel european în ceea
32
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
ce privește totalul primelor de asigurare ca procent din PIB și totalul valorii primelor de
asigurare pe locuitor.
3.4. Sectorul telecom
O analiză a pieței de comunicații mobile efectuată de Center on Regulation in Europe, sub
numele „Evaluating market consolidation in mobile communication” a evidențiat faptul că, în
Europa, pe o perioadă de 12 ani, piața comunicațiilor mobile a avut o structură relativ
constantă, majoritatea țărilor înregistrând un număr de 3 sau 4 operatori principali.
Concluzia acestei analize a fost că apariția unui al patrulea operator pe aceasta piață
determină o reducere a prețurilor cu cca 15.9%, iar pentru mai mult de 4 operatori principali
nu se mai înregistrează diferențe semnificative ale variațiilor de preț.
România a înregistrat de-a lungul timpului 4 operatori principali pe această piață, având un
grad de concurență mai scăzut față de mai mult de jumătate din țările europene. La nivel
european a fost constatată o tendință de creștere a numărului de operatori naționali, de la 3
la 4. Astfel dacă la 2002 doar 25% din țările europene înregistrau 4 operatori principali, la
2014 deja 39,4% se înscriseseră în această tendință.
În prezent, ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în
Comunicații) raportează pe perioada 30.06.2016-30.06.2018 o structură sectorului relativ
constantă, cu variații de cel mult 1-2% de la un semestru la altul, aceasta ajungând să
înregistreze la finalul primului semestru din 2018 o structura relativ simetrică, așa cum este
prezentată în Figura 3.4.1.
Figura 3.4.1. Cotele de piață ale principalilor furnizori de telefonie mobilă, calculate pe baza
numărului total de cartele SIM active, la finalul Q2, 2018
33
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Sursa date: ANCOM
Tabelul 3.4.1. Indicii de concentrare CR1, CR3 și HHI calculați la nivelul semestrului II, 2018
CR1 39,00%
CR3 87,00%
HHI* 2.914,00
* HHI include cele 4 societăți cu cote de piață mai mari de 10%
Pe baza analizei informațiilor de la nivel european și național prezentate anterior, se poate
considera că gradul de concentrare al pieței de telefonie mobilă în țara noastră este înalt,
însă semnificativ mai scăzut comparativ cu situația la nivel european, unde mai mult de
jumătate din țările Europei înregistrează încă un număr de trei operatori principali, România
fiind în situația optimă de a înregistra și în prezent patru operatori principali pe această piață.
Piața este însă într-o continuă schimbare, în anul 2019 Telekom demarând ieșirea sa de pe
piața românească.
3.5. Sectorul de retail alimentar
Folosind clasamentul Top retaileri internaționali după cifra de afaceri realizată în România
oferit de Retail&FCMG2, în baza listei cifrelor de afaceri realizate de cei mai mari 16 retaileri
și a valorii totale a sectorului de retail alimentar românesc prezentată de International grocery
research organisation3, pentru anul 2017, am estimat pentru indicatorul Herfindahl-
Hirschman o valoare pentru acest sector de 1354.
Această valoare arată o concentrare scăzută a pieței de retail în România, piață aflată în ultimii
10 ani într-o creștere continuă.
În baza clasamentului Top retaileri alimentari în Europa, prezentat de aceeași sursă (i.e.
Retail&FCMG), ce conține lista celor 10 retaileri ce au depășit 30 miliarde EUR/an la nivelul
anului 2017, se poate observa că aceștia au o cotă cumulată de 34%, această valoare arătând
o concentrare scăzută și la nivel european.
În baza estimărilor realizate pentru anul 2022 de International grocery research organisation,
ce au avut ca rezultat un top al primelor 20 de piețe alimentare europene, au fost obţinute
prin interpolare valori estimate ale piețelor naționale la nivelul anului 2018:
2 https://www.retail-fmcg.ro/servicii/studii-de-piata-servicii/crestere-cifra-afaceri-retail.html 3 https://www.igd.com/; https://www.retailytics.com/blog/europe-2017-retail-consolidation-speeds-up 4 Pentru calculul acestui indicator s-au luat în considerare doar cotele de piață a căror valoare estimată este mai mare decât 1.
34
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Figura. 3.5.1. Estimări pentru sectorul de retail alimentar 2018
Astfel, se poate concluziona că România are un sector puternic de retail alimentar, cu o
concurență puternică, cu numeroși agenți economici și un nivel de concentrare scăzut, similar
celui ce caracterizează situația la nivel european.
Deși în ultimii ani retailul modern s-a extins în mod accelerat, atât în termeni de suprafață,
cât și în termeni de număr de magazine, în România nivelul de dezvoltare al acestuia rămâne
considerabil mai scăzut decât în alte țări, atât din regiunea ECE (Europa Centrală și de Est), cât
și din vestul Europei, unde retailul modern în particular are o cotă de peste 70% în total sector
de retail alimentar (de exemplu: 74% în Ungaria, 79% în Polonia, 81% în Franța, 82% în Cehia,
86% în Germania sau 87% în Olanda). În România, cota sectorului de retail alimentar modern
reprezintă aproximativ 40% din total retail alimentar la nivel național, zonele centrelor
municipale înregistrând o cotă locală de aproximativ 60-70%.
35
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
3.6.Sectorul bancar
Conform Raportului BNR asupra stabilității financiare la decembrie 2018, sectorul bancar din
România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană, raportul
activelor în PIB fiind de 52,2% în iunie 2018, valoare semnificativ mai mică decât nivelul mediu
din cadrul UE, de 208%.
Indicatorii de concentrare în sectorul bancar arată o concentrare redusă a activelor bancare
în România, inferioară valorilor medii specifice UE. Astfel, indicele Herfindahl – Hirschman
pentru active înregistra în România, la nivelul anului 2018, valoarea de 965, față de valoarea
medie de 1.230 care a fost înregistrată la nivelul UE în decembrie 2018. În plus, nivelul de
concentrare a activelor la nivelul primelor 5 bănci a fost în România de 62% la nivelul lunii
decembrie 2018, comparativ cu un nivel mediu la nivel european de 63,9%.
Așa cum arată și graficul următor, valoarea HHI în cazul României se menține sub media
europeană.
Figura 3.6.1. Indicele Herfindahl - Hirschman pentru instituții de credit (în baza activelor
totale), media europeană, 2018
Sursa: calcule în baza datelor preluate de la Banca Centrală Europeană
În acest context, se poate concluziona că sectorul bancar românesc are caracteristicile unui
sector concurențial.
36
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
3.7.Sectorul cimentului
În prezent, sectorul românesc al cimentului este caracterizat de o structură de tip oligopol,
principalii producători de ciment fiind grupurile: Heidelberg Cement România SA, CRH Ciment
(România SA) şi Holcim România SA - membri ai CSI (Cement Sustainability Initiative).
Figura 3.7.1. Evoluția indicatorilor de concentrare pentru sectorul producției și
comercializării cimentului
Sursa: Raportul final al investigaţiei privind sectorul producerii și comercializării cimentului din România 2019,
Consiliul Concurenţei. Nota: (HHI – reprezentat pe axa din dreapta și CR3 și CR5 reprezentați pe axa din
stânga)
Situația structurală la nivelul sectorului producției de ciment este generată în special de faptul
că aceste întreprinderi dețin infrastructura necesară integrării verticale. În condițiile unor
bariere la intrare considerabile, așa cum au fost identificate în Raportul final al investigaţiei
privind sectorul producerii și comercializării cimentului din România, 2019, al Consiliului
Concurenței, se estimează că nu vor avea loc intrări în viitorul apropiat, iar cei trei producători
de ciment principali nu vor fi îndepărtați de pe primele poziții.
Din punct de vedere al ponderii în producția globală, producția de ciment la nivelul UE28 a
înregistrat o scădere drastică în ultimii 16 ani, reprezentând în anul 2016 doar 4,1%, față de
14,4% în anul 2000. Scăderea a fost cauzată atât de reducerea cererii la nivelul UE şi în statele
în curs de dezvoltare din afara Europei, cât şi de expansiunea producției în China.
2013 2014 2015 2016 2017 S1
CR3 Volume 91% 92% 94% 94% 94%
CR3 Vânzări 92% 92% 95% 94% 94%
CR5 Volume 97% 97% 98% 97% 96%
CR5 Vânzări 97% 97% 97% 97% 96%
HHI Volume 2,819 2,844 2,984 2,947 2,954
HHI Vânzări 2,867 2,886 3,000 2,963 2,979
2,700
2,750
2,800
2,850
2,900
2,950
3,000
3,050
88%
90%
92%
94%
96%
98%
100%
EVOLUȚIA CONCENTRĂRII (CR AXA STÂNGA, HHI AXA DREAPTA)
37
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
În concluzie, informațiile prezentate confirmă faptul că sectorul românesc al cimentului este
caracterizat de o structură de tip oligopol, având ca principali producători grupurile:
Heidelberg Cement România SA, CRH Ciment (România SA) şi Holcim România SA - membri ai
CSI (Cement Sustainability Initiative).
3.8. Sectorul distribuției de carburanți
Industria carburanților în Uniunea Europeană continuă să fie dominată de mari companii
multinaționale, integrate și deseori multifuncționale, ce sunt active în toate stadiile producției
carburanților (extracție, procesare/rafinare și distribuție).
Caracteristicile principale ale acestui sector în România nu diferă semnificativ de restul ţărilor
europene, structura acestuia fiind, în linii mari, de oligopol. Mai exact, cea mai mare parte a
ofertei de pe această piaţă este concentrată în portofoliul unui număr restrâns de companii
petroliere (OMV-Petrom, Lukoil, Rompetrol, MOL, Gazprom, SOCAR). În acest sector, mai
activează o serie de întreprinderi neintegrate vertical, cu resurse financiare inferioare celor
din prima categorie, care administrează una sau mai multe staţii de distribuţie carburanţi.
Structuri similare ale sectorului carburanților se regăsesc în majoritatea țărilor europene, cum
ar fi Bulgaria, Polonia, Germania sau Grecia. De exemplu, pentru România anului 2016, OMV
Petrom Marketing, Rompetrol Downstream, Lukoil România şi MOL România Petroleum
Products - companiile care operează reţelele de benzinării Petrom, Rompetrol, Lukoil şi MOL
- deţineau împreună 80% din piaţa locală de carburanţi, de 40 mld. lei (8,8 mld. euro). Cei
patru au avut în 2016 afaceri de 32,7 mld. lei.
Concentrarea sectorului se explică prin faptul că trei dintre cei patru cei mai puternici agenți
economici pe această piață dispun de propriile rafinării unde produc carburanţii pe care îi
comercializează ulterior. Piața carburanților este caracterizată deci, și în cazul României, de
un număr mic de actori integrați pe verticală, model de organizare generator de bariere la
intrarea pe piață.
Comparativ cu țările europene, la nivelul anului 2017, România înregistrează un grad mai
scăzut de concentrare în ceea ce privește densitatea stațiilor de distribuție de carburanți per
kilometru pătrat, precum și la mia de locuitori.
Prin prisma acestor indicatori, România este aproape de Franța, Polonia, Germania și Ungaria,
la polul opus fiind Grecia și Italia, cu valori semnificativ mai mari.
38
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Figura 3.8.1. Densitatea benzinăriilor, 2017
Surse: https://europa.eu; National Oil Industry Associations, DG Energy
În concluzie, sectorul carburanților din România se încadrează în media europeană. Și la noi
sectorul carburanților este caracterizat de un număr mic de actori integrați pe verticală.
Totuși, comparativ cu țările europene, la nivelul anului 2017, România înregistrează un grad
mai scăzut de concentrare în ceea ce privește densitatea stațiilor de distribuție carburanți per
kilometru pătrat, precum și la mia de locuitori.
3.9. Concluzii
În urma analizei elaborate au rezultat următoarele aspecte:
Din punct de vedere al structurii celor mai importante sectoare din economie, în
România, nivelul de concurență este relativ ridicat: mai mulți operatori și un grad de
concentrare mai redus decât media europeană;
Cu toate acestea, unele sectoare sunt în același timp relativ subdezvoltate, ratele de
penetrare și acoperire a populației fiind mult mai scăzute în România comparativ cu
alte state.
Astfel, în baza informațiilor disponibile, dintre sectoarele analizate, cele de electricitate, gaz,
asigurări, telecom, retail alimentar și bancar se înscriu, ca nivel al gradului de concentrare,
sub mediile europene ale respectivelor sectoare. Totodată, se înregistrează un nivel foarte
scăzut al gradului de penetrare - pondere în PIB (de exemplu, în privința asigurărilor), care
poate fi o consecință a nivelului venitului populației, care, în România, este mai mic decât
media europeană.
Și în privința sectoarelor ciment și distribuția de carburanți, caracterizate de structuri de
piață de tip oligopol, cu număr redus de actori integrați pe verticală şi generatoare de bariere
la intrarea pe piață, România se încadrează în modelul european.
39
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Dimensiunea scăzută a veniturilor populației în România este reflectată de evoluția nivelului
PIB/capita, comparativ cu țările europene, prezentată în graficul următor.
Figura 3.9.1. Nivelul PIB/capita (PPS), raportat la media EU28=100, 2018
Sursa: prelucrare date Eurostat
Simultan, nivelul prețurilor produselor ce alcătuiesc coșul de cumpărături se înscrie, ca medie
națională, pe penultimul loc în ierarhia europeană, deși România are multe categorii de
prețuri care sunt peste media europeană – de exemplu prețurile pentru articolele de
îmbrăcăminte, încălțăminte, aparate de uz casnic și unele alimente (ex: produse lactate și
ouă).
Analiza evoluției prețurilor este realizată în capitolul următor și arată că, în ceea ce privește
media prețurilor produselor de bază, în România aceasta reprezintă aprox. 50% din media UE.
De asemenea, la multe dintre celelalte produse (cum ar fi: mașini, carburanți și produsele de
import în general), prețurile la consumatorul final rămân similare celor din UE, puterea de
cumpărare fiind astfel mult mai scăzută în România decât media europeană și datorită
nivelului veniturilor pe locuitor.
În ceea ce privește valorile înregistrate de IAPC (Indicele Agregat de Presiune Concurențială),
conform datelor din capitolul 2, se poate observa faptul că toate sectoarele analizate în
prezentul raport prezintă un indicator IAPC situat în intervalul 21% - 40%, ceea ce evidențiază
o înclinație mai mare către practici anticoncurențiale în aceste sectoare. Coroborând această
concluzie cu analiza comparativă a nivelului de concentrare per sector la nivel european,
prezentată anterior, care arată fără echivoc că aceste sectoare se încadrează sub media UE la
nivel european, putem să concluzionăm că, din punct de vedere structural – concurențial,
sectoarele analizate sunt funcționale.
Rezultatele obținute prin coroborarea metodelor de analiză (comparații internaționale și
IAPC) sugerează faptul că o analiză pe domeniul concurențial, aplicată doar la nivel național,
ar putea genera concluzii ce pot fi interpretate diferit de situația în care acestea sunt
completate cu încadrarea în tendințele europene.
40
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
4. Analiza evoluţiei preţurilor la nivel național și convergența cu
prețurile europene
Presiunea concurențială reprezintă un factor fundamental în modelarea
comportamentului agenților economici pe piață, prin prisma faptului că aceasta generează
stimulentele necesare în rândul companiilor, atât de a concura activ pe piață, prin oferirea de
servicii și produse mai de calitate, dar și prin intermediul unor prețuri mai competitive față de
concurenți. În acest cadru, rolul Consiliului Concurenței este de a asigura acțiunea
independentă a agenților economici pe piață, precum și fluctuația liberă a prețurilor în cadrul
mecanismelor de piață, fără ca acestea să fie afectate de distorsiunile determinate de
anumite comportamente anticoncurențiale.
Astfel, conform teoriei microeconomice, presiunea concurențială acționează în sens opus
majorărilor de prețuri, prin prisma faptului că agenții economici sunt constrânși de condițiile
pieței să ofere cele mai competitive prețuri, astfel încât să-și asigure o cotă de piață cât mai
mare. Acest fenomen s-a accentuat cu atât mai mult în ultimele decenii, pe fondul extinderii
progresive a importurilor în vederea acoperirii consumului intern. Însă dinamica prețurilor de
pe piață variază și în funcție de alți factori, în afară de presiunea concurențială.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, prețurile bunurilor de consum au
crescut cu 3,9% în luna august 2019, față de aceeași lună din anul anterior.
Figura 4.1. Evoluția indicelui prețurilor de consum (evoluția față de luna corespunzătoare
din anul precedent) și rata dobânzii de politică monetară în România
Sursa: INS, BNR
Începând cu luna ianuarie 2019, ritmul de creștere al prețurilor s-a accentuat până la finalul
trimestrului întâi, variind ulterior în jurul valorii de 4%. De altfel, față de finalul anului 2018,
creșterea prețurilor la servicii a constituit principala sursă inflaționistă în primele 8 luni din
0%
1%
2%
3%
4%
5%
6%
ian
.
feb
.
mar
.
apr.
mai
iun
.
iul.
aug.
sep
t.
oct
.
no
i.
de
c.
ian
.
feb
.
mar
.
apr.
mai
iun
.
iul.
aug.
sep
t.
oct
.
no
i.
de
c.
ian
.
feb
.
mar
.
apr.
mai
iun
.
iul.
aug.
2017 2018 2019
Indicele prețurilor de consum Rata dobânzii de politică monetară
Indicele prețurilor de consum (CORE2)
41
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
2019, pe fondul majorării prețurilor la serviciile de telecomunicații (5,36%), determinate de
schimbările legislative adoptate la începutul anului ce au vizat inclusiv majorarea taxelor
aplicabile companiilor din acest sector.
De asemenea, prețul bunurilor alimentare a crescut în luna august 2019 cu 3,12%
comparativ cu sfârșitul anului 2018, cele mai semnificative scumpiri având loc în ceea ce
privește citricele și altele fructe meridionale (22,9%), cartofii (16,7%) și carnea de porcine
(4,9%).
În ceea ce privește prețul bunurilor nealimentare, acestea au înregistrat o creștere mai
redusă (2,45%) comparativ cu prețul serviciilor și prețul bunurilor alimentare. Cele mai
abrupte creșteri de prețuri se regăsesc în cazul țigărilor și produselor din tutun (7,65%), ca
urmare a majorării accizei, dar și în cazul carburanților (4,64%), pe fondul variației cotației
petrolului în semestrul 1 al anului 2019. La polul opus, cea mai semnificativă reducere (-
4,93%) a avut loc în ceea ce privește prețul gazelor naturale furnizate în regim reglementat
către clienții casnici, ca urmare a deciziei ANRE.
Figura 4.2. Evoluția anuală a indicelului prețurilor
de consum pe categorii de produse (%, față de
anul anterior)
Figura 4.3. Evoluția anuală a
indicelului prețurilor de consum pe
categorii de produse (%, față de
decembrie 2018)
Sursa: INS
În sinteză, principalii factori care au condus în prima parte a anului 2019 la creșterea prețurilor
sunt cei de natură internă și structurală, precum creșterea constantă a cererii agregate
(generată de creșterea veniturilor disponibile ale populației), dar și presiunile în creștere la
nivelul costurilor de producție. Conform datelor Institutului Național de Statistică, costul orar
-4%
-2%
0%
2%
4%
6%
8%
10%
ian
.
mar
.
mai
iul.
sep
t.
no
i.
ian
.
mar
.
mai
iul.
sep
t.
no
i.
ian
.
mar
.
mai
iul.
2017 2018 2019
Mărfuri alimentare Mărfuri nealimentare Servicii
2.83%
3.12%
2.44%
3.34%
Total
Mărfuri alimentare
Mărfuri nealimentare
Servicii
42
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
al forței de muncă în trimestrul 2 din 2019 a înregistrat o rată de creştere de 12,46% faţă de
acelaşi trimestru al anului anterior.
Figura 4.4. Evoluția costurilor unitare cu forța de muncă (total industrie, construcții și
servicii, modificarea procentuală față de același trimestru al anului precedent)
Sursa : INS
Acestor factori interni de natură structurală, li s-au adăugat și o serie de factori externi
conjucturali, precum creșterea costului alimentelor procesate la nivel global, generată de
șocurile pe piața cărnii de porc, ca urmare a reducerii ofertei disponibile din cauza extinderii
gripei porcine pe teritoriul asiatic. Această evoluție a fost contrabalansată de evoluția prețului
petrolului. Reducerea cotației internaționale la petrol a scăzut de la maximul ultimilor ani (85$
în octombrie 2018 conform datelor Bloomberg), fapt ce a contribuit la reducerea presiunilor
inflaționiste în România, în special în primele luni ale anului 2019. Însă acest trend al cotației
pare să sufere o inversare ca urmare a atacurilor armate asupra capacităților de producție din
Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol global, în ciuda anunțurilor din Statele Unite
ale Americii privind o intervenție în piață prin utilizarea stocurilor naționale în vederea
asigurării ofertei disponibile pe piață.
0%
2%
4%
6%
8%
10%
12%
14%
16%
18%
20%
T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2
2016 2017 2018 2019
Costul total cu forța de muncă
43
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Figura 4.5. Evoluția cotației
internaționale a barilului de petrol Brent
Figura 4.6. Evoluția prețului la carburanți (euro
per litru cu taxe incluse)
Sursa: Bloomberg; Sursa: Comisia Europeană, prețuri septembrie 2019,
http://ec.europa.eu/energy/en/data-analysis/weekly-oil-
bulletin;
Conform datelor Comisiei Europene, preţul mediu al unui litru de benzină în Uniunea
Europeană s-a majorat de la sfârșitul anului 2018 şi până la finele lunii septembrie 2019 cu
2,8%, în timp ce în România prețul unui litru la benzină a crescut cu 6,1%, a șaptea cea mai
agresivă creștere înregistrată în rândul statelor membre. În ceea ce privește motorina, ritmul
de creștere în România a prețului a fost mult mai redus (0,8%), dar sub media europeană
(unde s-a înregistrat o scădere de 1,5%) și cea regională (cu excepția Bulgariei).
Tabel 4.1. Rata de creștere a prețurilor la carburanți în Uniunea Europeană (sfârșitul lunii
septembrie 2018 față de decembrie 2017, euro)
benzină diesel
Dec. 18 Sept. 19 rata de creștere Dec. 18 Sept.
19
rata de
creștere
Media UE28 1,37 1,41 2,8% 1,33 1,31 -1,5%
România 1,09 1,16 6,1% 1,17 1,18 0,8%
Bulgaria 1,00 1,10 10,4% 1,09 1,10 1,1%
Polonia 1,13 1,15 1,6% 1,19 1,13 -4,8%
Ungaria 1,09 1,15 5,7% 1,21 1,20 -1,0%
Sursa: calculele autorilor pe baza datelor Comisiei Europene,
http://ec.europa.eu/energy/en/data-analysis/weekly-oil-bulletin
O altă explicație pentru creșterea inflației constă în majorarea prețurilor bunurilor industriale,
ce s-a transmis ulterior pe lanțul de producție, majorând astfel prețurile finale. În luna iulie a
anului 2019, prețurile producției industriale totale (piața internă și piața externă) au crescut
86.07
50.57
74.7
56.29
20
30
40
50
60
70
80
90
ian
.
ma
r.
ma
i.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
ap
r.
iun
.
au
g.
oct
.
de
c.
ma
r.
ma
i.
iul.
2017 2018 2019
0.9
1
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
ian
.
feb
.
apr.
iun
.
iul.
sep
.
oct
.
dec
.
feb
.
apr.
mai
.
iul.
sep
t.
oct
.
dec
.
feb
.
apr.
mai
.
iul.
sep
.
2017 2018 2019
Benzină (RO) Benzină (UE28)
Diesel (RO) Diesel (UE28)
44
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
cu 4,2% față de luna iulie 2018, conform datelor Institutului Național de Statistică. De
remarcat este faptul că prețul pentru piața externă a înregistrat o creștere de numai 1%,
comparativ cu piața internă, unde creșterea prețurilor a fost de 6,2%.
Figura 4.7. Evoluția anuală a prețurilor producției industriale și modificarea anuală a
preţurilor producţiei industriale pe marile grupe industriale (iulie 2019 față de iulie 2018)
Sursa: INS
La nivelul marilor grupe industriale, cele mai abrupte creșteri de preţuri s-au înregistrat în
industria energetică (9,1% de la an la an), în special ca urmare a creșterii cu aproximativ 20%
a prețurilor industriale în domeniul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze,
apă caldă şi aer condiţionat. De asemenea, prețurile producției industriale au crescut cu 4,2%
în industria bunurilor de uz curent, 2,6% în cazul bunurilor de folosință îndelungată, și cu 2,2%
în industria bunurilor de capital.
Pe fondul acestor evoluții, BNR prognozează o rată a inflației de 4,2% la sfârșitul anului 2019
și 3,4% în decembrie 2020, în absența manifestării unor noi șocuri economice în intervalul de
timp aferent prognozei. La rândul ei, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează că
media anuală a creșterii prețurilor va fi de 3,2% în 2019, în timp ce aceasta va scădea la 2,8%
în 2020 și 2,3% în 2021 (Prognoza de primăvară 2019). Această previziune este împărtășită și
de către consumatorii români. Conform sondajelor realizate de Directorate General for
Economic and Financial Affairs (DG ECFIN) din cadrul Comisiei Europene, percepția majorității
consumatorilor români este că prețurile bunurilor de consum vor crește cu aceeași rată, sau
chiar mai rapid.
-6.0%
-4.0%
-2.0%
0.0%
2.0%
4.0%
6.0%
8.0%
ian
.
ap
r.
iul.
oct
.
ian
.
ap
r.
iul.
oct
.
ian
.
ap
r.
iul.
2016 2017 2018
Piata interna Piata externa Total
2.2% 2.2%2.6%
4.2%
9.1%
Industriabunurilor
intermediare
Industriabunurilor de
capital
Industriabunurilor de
folosinţăîndelungată
Industriabunurilor de uz
curent
Industriaenergetică
45
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Figura 4.8. Anticipațiile consumatorilor cu privire la evoluția prețurilor de consum în
următoarele 12 luni
Sursa: DG ECFIN, Comisia Europeană, date august 2019
Privită într-un cadru mai larg, România a înregistrat cea mai abruptă creștere a prețurilor din
Uniunea Europeană. Datele Eurostat indică faptul că Indicele Armonizat al Prețurilor de
Consum a fost de 4,1% în august 2018, în timp ce media europeană a fost de 1,4%.
Figura 4.9. Evoluția Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum în Uniunea Europeană în
august 2019 față de anul anterior
Sursa: Eurostat; https://ec.europa.eu/eurostat/web/hicp/data/database
În ciuda celei mai ridicate rate de creștere a prețurilor, consumatorii români se bucură de
unele dintre cele mai ieftine produse și servicii, exprimate în raport cu media Uniunii
Europene. Astfel, conform celor mai recente date (2018), nivelul general al prețurilor din
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
ian
.
ma
i.
sep
.
ian
.
ma
i.
sep
.
ian
.
ma
i.
sep
.
ian
.
ma
i.
sep
.
ian
.
ma
i.
2015 2016 2017 2018 2019
vor crește mai rapid sau cu aceeași rată
vor crește cu o rată mai mică
vor stagna sau vor scădea
vor crește mai rapid
21.7%
vor crește cu aceeași
rată43.0%
vor crește cu o rată mai mică
23.5%
vor stagna8.3%
vor scădea0.3%
nu știu3.2%
date august 2019
4.1%
3.2%
media UE28: 1,4%
-0.5%
0.0%
0.5%
1.0%
1.5%
2.0%
2.5%
3.0%
3.5%
4.0%
4.5%
Ro
mân
ia
Un
gari
a
Leto
nia
Ola
nd
a
Slo
vaci
a
Rep
ub
lica
Ceh
ă
Po
lon
ia
Bu
lgar
ia
Litu
ania
Slo
ven
ia
Esto
nia
Reg
atu
l Un
it
Mal
ta
Luxe
mb
urg
Au
stri
a
Fran
ţa
Sued
ia
Fin
lan
da
Zon
a eu
ro
Ger
man
ia
Bel
gia
Cro
aţia
Cip
ru
Irla
nd
a
Ital
ia
Dan
emar
ca
Span
ia
Gre
cia
Po
rtu
galia
46
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
România se afla la 48,6% din media europeană, cel mai redus nivel după cel înregistrat în
Bulgaria (46,3%). De altfel, nivelul prețurilor din România se încadrează în tiparul regional:
54,3% în Polonia, 59% în Ungaria sau 64% în Republica Cehă. În timp ce în statele din Centrul
și Estul Europei se regăsesc de regulă cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, la polul
opus, consumatorii din Luxemburg (141,6% din media UE), Danemarca (138,1%), și Irlanda
(129,2%) sunt nevoiți să achite cele mai mari prețuri.
Figura 4.10. Nivelul comparativ al prețurilor în Uniunea Europeană (2018, EU28 = 100)
Sursa: Eurostat
Notă: Linia gri reprezintă nivelul general al prețurilor raportat la media UE. Zona albastră reprezintă variația
prețurilor la nivelul principalelor grupe de produse la nivel național, comparativ cu media UE
În mod specific, consumatorii bulgari achită în general cele mai scăzute prețuri din Europa
pentru 9 din cele 11 categorii de bunuri și servicii adresate consumatorilor finali. În schimb,
consumatorii români plătesc cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană pentru produse
alimentare și băuturi non-alcoolice (prețuri mai mici cu aproximativ 34 de puncte procentuale
față de media comunitară) și în ceea ce privește serviciile de recreație și cultură (prețuri mai
mici cu aproximativ 41,4 p.p. față de medie). De altfel, cele mai sugestive diferențe în ceea ce
privește prețurile plătite de consumatorii români pentru alimente și băuturi non-alcoolice se
remarcă în cazul fructelor, legumelor și cartofilor (prețuri mai mici cu 46,2 p.p. față de media
europeană) precum și în cazul produselor de panificație (cu 45,8 p.p. mai ieftine). Alte
diferențe semnificative față de media europeană se evidențiază în cazul serviciilor de
educație, a serviciilor de sănătate și în ceea ce privește utilitățile (electricitate și gaze).
0
50
100
150
200
250
300
350
Luxe
mb
urg
Dan
em
arca
Irla
nd
a
Sued
ia
Fin
lan
da
Reg
atu
l Un
it
Ola
nd
a
Au
stri
a
Bel
gia
Fran
ţa
Ge
rman
ia
Ital
ia
Span
ia
Cip
ru
Po
rtu
galia
Slo
ven
ia
Mal
ta
Gre
cia
Esto
nia
Leto
nia
Slo
vaci
a
Ceh
ia
Cro
aţia
Litu
ania
Un
gari
a
Po
lon
ia
Ro
mân
ia
Bu
lgar
ia
Nivelul comparativ al prețurilor
47
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Tabel 4.2. Nivelul prețurilor pe categorii de bunuri și servicii în Uniunea Europeană (2018)
(% din media UE)
România Cea mai scumpă țară Cea mai ieftină țară
Nivelul general al prețurilor 48,6 Luxemburg 141,6 Bulgaria 46,3
Alimente și băuturi non-alcoolice 66,1 Danemarca 130,1 România 66,1
Băuturi alcoolice și tutun 69,6 Irlanda 177,8 Bulgaria 58,2
Îmbrăcăminte și încălțăminte 83,2 Danemarca 138,6 Bulgaria 77,8
Utilități (apă, electricitate, gaze și alți combustibili) 38,8 Irlanda 156,7 Bulgaria 33,1
Mobilier și echipamente de uz casnic 69,3 Danemarca 118,1 Bulgaria 63,4
Sănătate 32 Suedia 159,2 Bulgaria 30,1
Transport 69,2 Danemarca 127,5 Bulgaria 67
Comunicații 50,8 Grecia 157,6 Polonia 44,8
Recreație și cultură 58,4 Danemarca 147,3 România 58,4
Educație 29,4 Luxemburg 349,6 Bulgaria 28,5
Restaurante și hoteluri 52,4 Danemarca 152,2 Bulgaria 46,2
Sursa datelor: Eurostat;
Există însă și cazuri în care consumatorii români plătesc prețuri similare sau chiar mai mari
decât omologii europeni. Acesta este cazul anumitor bunuri alimentare (uleiuri și grăsimi –
94,5% din media europeană, respectiv lactate și ouă (93%), aparate de uz casnic (92,3%) și
articole de încălțăminte (90,1%).
Figura 4.31. Convergența prețurilor dintre România și media europeană în 2018 (EU28 =
100)
Sursa: Eurostat
53.8 54.263.0
69.2 73.6 74.4
93.0 94.5
54.3
69.3 69.6
83.590.1 92.3
29.4 32.0
45.350.8 52.4 55.2 58.4
81.8
Fru
cte,
legu
me
și c
arto
fi
Pâi
ne
și c
erea
le
Car
ne
Peș
te
Bău
turi
alc
oo
lice
Bău
turi
no
n-a
lco
olic
e
Lact
ate
și o
uă
Ule
i și g
răsi
mi
Elec
tric
itat
e și
gaz
e
Pro
du
se d
in t
utu
n
Mo
bili
er
Îmb
răcă
min
te
Încă
lțăm
inte
Ap
arat
e d
e u
z ca
snic
Edu
cați
e
Săn
ătat
e
Div
erse
bu
nu
ri ș
i ser
vici
i
Co
mu
nic
ații
Res
tau
ran
te ș
i caz
are
Serv
icii
de
tra
nsp
ort
Rec
reaț
ie ș
i cu
ltu
ră
Mijl
oac
e d
e tr
ansp
ort
Bunuri alimentare Bunuri nealimentare Servicii
48
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
De altfel, în ciuda prețurilor mai reduse înregistrate în România și în celelalte state membre
UE din Europa Centrală și Est, există diferențe semnificative în ceea ce privește puterea de
cumpărare între consumatorii din aceste economii emergente și cei din economiile dezvoltate
din UE, diferențe cauzate de disparitățile de venituri.
În ceea ce privește prețul carburanților, consumatorii români plătesc similar mediei europene
și celei regionale în cazul prețurilor fără taxe la benzină și motorină, dar sub aceastea în cazul
prețurilor de la pompă (cele cu taxe). În cazul motorinei, carburant utilizat preponderent de
consumatorii români și de către transportatorii de mărfuri, un litru costa echivalentul a 1,18
euro în septembrie 2019, în timp ce media europeană era de 1,31 euro, iar în țările vecine,
acesta poate fi achiziționat cu sume cuprinse între 1,1 (Bulgaria) și 1,19 euro (Ungaria).
Figura 4.12. Nivelul prețurilor la carburanți în Uniunea Europeană
Sursa: Comisia Europeană, prețuri valabile la începutul lunii septembrie 2019,
http://ec.europa.eu/energy/en/data-analysis/weekly-oil-bulletin
În ciuda faptului că în România nivelul prețurilor bunurilor de consum a crescut ușor în
perioada 2010-2018 în raport cu media europeană, este de remarcat faptul că nivelul
productivității muncii orare și nivelul veniturilor (cuantificate ca PIB per locuitor) a crescut mai
mult. Astfel, dacă în anul 2010, câștigul salarial nominal mediu net în România era de 1.391
lei, în luna iunie 2019, acesta a fost de 3.142 (creștere procentuală de 125.8%). În aceeași
perioadă, inflația cumulată a fost de 24,3%. Această situație rezultă într-o creștere a puterii
de cumpărare a consumatorilor români și reflectă totodată importanța reformelor structurale
în economie, reforme menite să promoveze creșterea productivității factorilor de producție
și eficiența piețelor.
0.55
1.41
0.59
1.31
0.54
1.16
0.59
1.18
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
1.6
fără taxe cu taxe fără taxe cu taxe
benzină diesel
Media UE28 România Bulgaria Polonia Ungaria
49
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Figura 4.13. Evoluția convergenței veniturilor, prețurilor bunurilor de consum și a
productivității muncii pe oră în România (UE=100)
Sursa: Eurostat
Mai mult decât atât, în comparație cu celelalte țări din regiune (apropiate din punct de vedere
structural), puterea de cumpărare a consumatorilor români a crescut cu 8,5 puncte
procentuale dacă ne raportăm la media europeană, în urma polonezilor (creștere de 9,1
puncte procentuale) și înaintea consumatorilor bulgari și unguri.
Tabel 4.3. Evoluția puterii de cumpărare față de media europeană (UE=100)
Nivelul prețurilor Nivelul PIB pe locuitor Modificare
a puterii de
cumpărare 2010 2018 modificar
e p.p.
2010 2018 modificare
p.p.
Bulgaria 45,2 50,5 5,3 44 50 6,0 0,7
Ungaria 60,0 62,2 2,2 65 70 5,0 2,8
Polonia 59,0 58,9 -0,1 62 71 9,0 9,1
România 47,7 52,2 4,5 51 64 13,0 8,5
Sursa: Eurostat
40
45
50
55
60
65
70
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
PIB per locuitor Productivitatea muncii pe oră Nivelul prețurilor
50
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
5. Efectele economiei colaborative asupra concurenței
Având în vedere ritmul accelerat cu care se dezvoltă economia colaborativă la nivel local și
global, impactul platformelor colaborative asupra consumatorilor, precum și preocupările
autorităților de concurență în ceea ce privește modul de funcționare al acestor piețe
inovatoare (toate pe fondul unui cadru de reglementare încă insuficient adaptat la nivel
european și național), Consiliul Concurenței a demarat realizarea unui studiu privind efectele
noilor modele de afaceri asupra concurenței și a economiei în general, aflat în prezent în
proces de realizare.
Dat fiind impactul disruptiv pe care noile modele de afaceri îl pot genera la nivelul
companiilor tradiționale, există o preocupare crescută în spațiul public și în cadrul mediului
de afaceri cu privire la noile afaceri. Aceste efecte se observă de câțiva ani în sectorul
serviciilor de transport persoane din România, unde intrarea pe piață a unor companii precum
Uber, Bolt, CleverGO sau Yango, a provocat reacții adverse din partea companiilor tradiționale
de taxi.
Din perspectiva politicii de concurență, intrarea pe piață a unor noi competitori inovativi,
reprezintă o situație dezirabilă, dat fiind faptul că un grad de concurență mai ridicat generează
prețuri mai reduse și servicii mai bune pentru consumatorii finali. Însă, tranziția către aceste
noi modele de afaceri poate determina un set de provocări majore pentru politica de
concurență, din mai multe perspective.
Principalele îngrijorări ale autorităților de concurență se referă la potențialele cazuri de
abuz de poziție dominantă ale noilor companii ce se consolidează pe piață, și ce ar putea
include obligații de natură contractuale sau restricții aplicabile terților. Alte preocupări în
acest sens privesc situațiile de stabilire a unor prețuri de ruinare, efectul „câștigătorul ia tot”,
impunerea de obstacole în calea „multi-homing”-ului, asimetrii importante în ceea ce privește
puterea de negociere a părților. Mai mult decât atât, preocupările se extind și în ceea ce
privește controlul concentrărilor economice, în special în ceea ce privește integrarea pe
verticală a anumitor activități esențiale și utilizarea sistemelor de tip Big Data.
5.1. Definirea economiei colaborative
În Comunicarea denumită „O agendă europeană pentru economia colaborativă”5, Comisia
Europeană oferă o definiție economiei colaborative: „Termenul se referă la modelele de
afaceri în care activitățile sunt facilitate de platforme colaborative care creează o piață
deschisă pentru utilizarea temporară a bunurilor sau a serviciilor prestate adesea de persoane
fizice”.
5 Com(2016) 356 din 2 iunie 2016.
51
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Economia colaborativă implică trei categorii de actori:
prestatori de servicii care partajează activele, resursele, timpul și/sau competențele –
aceștia pot fi persoane fizice care oferă servicii în mod ocazional sau prestatori de
servicii care acționează în cadrul exercitării profesiei (prestatori de servicii
profesionale);
utilizatorii acestora; și
intermediari care pun în legătură – prin intermediul unei platforme online – prestatorii
cu utilizatorii și care facilitează tranzacțiile dintre cele două părți (platformele
colaborative)”.
Această definiție exclude platforme unde produsele tradiționale și serviciile sunt oferite
spre vânzare (ex: Ebay, Amazon sau Netflix) și platformele unde companii, precum cele care
întreprind servicii profesionale de închiriere de mașini, oferă/vând aceste bunuri și servicii ca
activitate principală și/sau desfășoară activități comerciale sub licență profesională. De
asemenea, platformele care oferă servicii profesionale reglementate nu sunt incluse în cadrul
acestui studiu, deoarece nu sunt considerate ca făcând parte din economia colaborativă. Mai
mult decât atât, există în prezent o serie de platforme online mixte, în care atât companiile,
cât și persoanele private își oferă serviciile. Atât studiul de față, cât și cele efectuate de către
Comisia Europeană exclud acest tip de platforme mixte, în care doar o mică parte din oferta
prezentată se încadrează în cadrul unui model de economie colaborativă6.
Deşi economia colaborativă a început să se contureze încă de la mijlocul anilor 2000,
dezvoltarea acesteia s-a accentuat foarte mult pe fondul dezvoltării internetului şi a
tehnologiilor asociate (inclusiv big data, social media, smartphone-uri etc.). Astfel, prin
economia colaborativă s-a accentuat ritmul şi aria de activităţi pe care oamenii le practicau şi
anterior (ex. închirieri de maşini, librării publice etc.). De altfel, economia colaborativă
reprezintă un nou model de dezvoltare, care a început să aibă o dezvoltare explozivă începând
cu apariția unor companii precum Uber și AirBnb. Prima companie a fost înființată în anul
2009, având în prezent 75 de milioane de clienți și 3 milioane de șoferi în 78 de țări. În schimb,
Airbnb funcționează ca o platformă online ce conectează persoanele care doresc servicii de
cazare cu persoanele ce doresc să-și închirieze locuințele pe termen scurt. Similiar primei
companii, Airbnb s-a dezvoltat la scară globală foarte rapid, înregistrând pe platforma sa
aproximativ peste 6 milioane oferte de cazare, în peste 100.000 de orașe din 191 de țări, în
cadrul cărora s-au înregistrat aproximativ 500 milioane de check-in-uri și peste 2 milioane de
nopți petrecute în anunțurile disponibile pe platforma Airbnb, conform celor mai recente date
prezentate pe site-ul propriu7.
6 De exemplu, pe platforma Booking.com, majoritatea anunțurilor provin de operatori hotelieri și numai o mică parte de la persoane fizice ce doresc să-și închiriereze locuințele pe termen scurt. 7 https://press.airbnb.com/fast-facts/
52
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
5.2 Avantajele și riscurile economiei colaborative din perspectiva utilizatorilor și
furnizorilor de servicii în România
În aprilie 2018, a fost efectuat al doilea Eurobarometru privind economia colaborativă la
nivelul consumatorilor europeni. Acesta a vizat identificarea percepțiilor, atitudinilor și
practicile consumatorilor din Uniunea Europeană în legătură cu platformele colaborative.
Conform sondajului de opinie, consumatorii români care au utilizat serviciile platformelor
colaborative, consideră că cel mai important avantaj al acestora (în comparație cu serviciile
furnizate prin intermediul canalelor tradiționale) reprezintă accesul convenabil la servicii
(65%), disponibilitatea sistemului de rating-uri și a recenziilor din partea altor utilizatori (50%),
o gamă mai largă de servicii (49%) și faptul că serviciile sunt mai ieftine sau gratuite (45%). În
schimb, posibilitatea de a interacționa cu persoane interesante (38%) și posibilitatea de a
efectua schimburi de servicii fără a le plăti (27%) sunt avantajele mai puțin importante ale
serviciilor oferite prin intermediul platformelor colaborative în rândul utilizatorilor români.
Figura 5.2.1. Răspunsurile la întrebarea: „În experiența Dvs. personală, care sunt avantajele
utilizării platformelor colaborative în comparație cu canalele tradiționale? (mai multe
răspunsuri posibile)”
Sursa: Flash Eurobarometer 467, octombrie 2018
Avantajele serviciilor furnizate prin intermediul platformelor colaborative și nivelul de
satisfacție al consumatorilor cu privire la acestea, pot fi sintetizate în răspunsurile la
întrebarea „În general, ați recomanda servicii oferite pe platforme colaborative sau nu?”.
Aproximativ 9 din 10 respondenți din România susțin că ar recomanda și altora serviciile
65%
50% 49%45%
38%
27%
6% 2%
73%
60%56%
59%
34%31%
1% 2%
Un acces maiconvenabil la
servicii
Disponibilitatearecenziilor de
către utilizatori
O gamă mai largă de servicii
indisponibile prin intermediul
canalelor tradiționale
Servicii maiieftine sau
gratuite oferiteprin intermediul
platformelorcolaborative
Posibilitățile pe care le oferă
pentru a interacționa cu
oameni interesanți
Posibilitateaschimbului de
servicii în loc săplătească pentru
ei
Alte motive Nu există niciunavantaj
RO UE28
53
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
furnizate prin intermediul platformelor colaborative. De altfel, această situație nu este
singulară în rândul consumatorilor din România. În toate statele membre ale Uniunii
Europene, majoritatea covârșitoare a utilizatorilor recomandă serviciile oferite prin
intermediul platformelor colaborative.
Figura 5.2.2. Răspunsurile la întrebarea: „În general, ați recomanda servicii oferite pe
platforme colaborative sau nu?” în România
Sursa: Flash Eurobarometer 467, octombrie 2018
Există însă în percepția consumatorilor și anumite riscuri sau dezavantaje ale utilizării
serviciilor platformelor colaborative. Astfel, aproximativ 37% dintre respondenți consideră că
lipsa de claritate despre cine este responsabil în cazul unei probleme reprezintă cel mai mare
dezavantaj. De asemenea, mai mult de o treime din respondenți se tem de:
ratingurile și recenziile înșelătoare ale altor utilizatori (36%);
utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal (30%);
lipsa de încredere în furnizorii de servicii (29%);
faptul că serviciile oferite nu s-au ridicat așteptărilor (27%);
problemele legate de plăți sau procesul de rezervare online (25%).
De altfel, în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, lipsa de claritate cu privire la
cine este responsabil în cazul unei probleme reprezintă dezavantajul cel mai frecvent
menționat de către respondenți.
Pe latura ofertei, utilizatorii români ce au oferit servicii prin intermediul platformelor
colaborative susțin faptul că cele mai important avantaje ale acestora reprezintă accesul la
Da cu siguranta53%
Da, într-o oarecare măsură38%
Aș recomanda pentru anumite tipuri de servicii, dar nu toate
2%
Nu, nu chiar3%
Nu, cu siguranță nu3%
Nu știu / nu răspund1%
54
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
mai mulți consumatori (54%), programul de lucru flexibil (53%) și faptul că le permit o sursă
suplimentară de venit (43%).
De menționat este faptul că, la întrebarea „Care sunt principalele probleme pe care le-ați
întâmpinat atunci când furnizați servicii prin intermediul unei platforme colaborative, dacă
există?”, mai mult de o treime din furnizorii români declară că nu întâmpină probleme atunci
când furnizează servicii prin intermediul platformelor colaborative (35%). În schimb, printre
utilizatorii care au semnalat diverse probleme, aceștia se plâng preponderent de lipsa de
claritate cu privire la modul de a furniza serviciul în mod legal (22%), dificultăți legate de
consumatorii care utilizează serviciile (21%), sistem complicat pentru plata impozitelor (20%)
precum și incertitudinea privind statutul pe piața muncii (15%).
Figura 5.2.3. Răspunsurile la întrebarea: „Care sunt principalele probleme pe care le-ați
întâmpinat atunci când furnizați servicii prin intermediul unei platforme colaborative, dacă
există? (mai multe răspunsuri posibile)”
Sursa: Flash Eurobarometer 467, octombrie 2018
Un alt avantaj al economiei colaborative, din punct de vedere concurențial, constă în faptul
că existența platformelor colaborative conduce la intrarea pe piață a unor noi actori
economici, generând astfel o ofertă mai mare și mai variată, de care consumatorii pot
beneficia.
Datele din cadrul Eurobarometrului arată că, la nivelul României, aproximativ 81% din
respondenții care susțin că nu au furnizat servicii prin intermediul platformelor colaborative,
nu au oferit servicii nici prin intermediul canalelor tradiționale. În schimb, 25% din aceștia, se
gândesc să ofere ocazional servicii prin intermediul platformelor colaborative. Prin urmare,
35%
22%
21% 20%
15%
11%8%
46%
22%
19% 19%
9%
13%
4%
Niciuna Lipsa de claritatecu privire lamodul de a
furniza serviciulîn mod legal
Dificultăți legate de consumatorii care utilizează
serviciile
Sistem complicatpentru plataimpozitelor
Impactul neclar asupra statutului pe piața muncii
Dificultateafurnizării în modlegal a serviciului
Altele
RO UE28
55
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
este de așteptat ca odată cu dezvoltarea platformelor colaborative pe piață, să crească și
numărul de furnizori care nu ar fi fost în mod normal pe piață, prin intermediul canalelor
tradiționale. Această situație este valabilă la nivelul majorității statelor membre UE.
Figura 5.2.4. Răspunsurile la întrebarea: „Ați oferit
ocazional servicii ca persoană privată prin
intermediul canalelor tradiționale?” în România
Figura 5.2.5. Răspunsurile la întrebarea:
„V-ați gândit să oferiți ocazional servicii
ca persoane private prin intermediul
platformelor colaborative?” în România
Sursa: Flash Eurobarometer 467, 0ctombrie 2018
5.3. Dezvoltarea economiei colaborative în România
În cadrul studiului, este analizat gradul de dezvoltare a economiei colaborative în România,
atât din perspectiva cererii și ofertei de servicii specifice acestui domeniu, cât și din
perspectiva factorilor care au determinat această evoluție.
Pentru a evalua gradul de dezvoltare a economiei colaborative în România, a fost utilizată
inclusiv o analiză comparativă a principalelor piețe ale economiei colaborative la nivelul
statelor membre UE. Acest lucru a presupus o analiză a indicatorilor privind numărul
platformelor colaborative și a veniturilor generate de acestea, ponderea în cadrul economiei
sau gradul de conștientizare și satisfacție al consumatorilor/furnizorilor de servicii oferite prin
intermediul platformelor colaborative.
Analiza gradului de dezvoltare a economiei colaborative pe piețele din România și cele din
Uniunea Europeană s-a bazat pe datele obținute în urma studiului efectuat pentru Comisia
Europeană, și anume „Study to Monitor the Economic Development of the Collaborative
Economy at sector level in the 28 EU Member States”8 (lansat în februarie 2018). Studiul
8 https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/0cc9aab6-7501-11e8-9483-01aa75ed71a1.
Nu, niciodată
81%
Da, o dată sau de
câteva ori6%
Da, ocazional (odată la câteva luni)
10%
Da, în mod regulat (odată pe lună sau mai des)
2%
Nu știu / nu răspund
1%
25%
72%
3%
Da Nu Nu știu / Nu răspund
56
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
utilizează date empirice estimate de către autori la nivelul anului 2016, fiind concentrat pe
principalele piețe specifice economiei colaborative: servicii de de transport, cazare,
financiare, precum și servicii profesionale. Conform studiului, economia colaborativă la
nivelul Uniunii Europene a fost estimată la aproximativ 26,5 miliarde de euro în 2016,
majoritatea veniturilor fiind generate în sectorul serviciilor financiare (9,6 miliarde euro) și
cele de cazare (7,3 miliarde euro). Acestea sunt urmate de serviciile profesionale (5,6 miliarde
euro) și cele de transport (4 miliarde euro). Cumulat, acestea reprezintă aproximativ 0,17%
din PIB-ul Uniunii Europene.
Figura 5.3.1.Dimensiunea economiei colaborative în statele membre UE (veniturile
platformelor colaborative și a persoanelor care au furnizat servicii în cadrul acestora, mil.
euro, 2016)
Sursa: Comisia Europeană, 2018
Cele mai mari venituri s-au înregistrat în Franța (6,6 miliarde euro, aproximativ 25% din totalul
economiei colaborative la nivelul UE28), Regatul Unit (4,6 miliarde euro, 17%), Polonia (2,7
miliarde euro, 10%), Spania (2,7 miliarde euro, 10%) și Germania (2,5 miliarde euro, 9,5%),
aceste țări generând totodată și cele mai multe locuri de muncă în cadrul economei
colaborative (aproximativ 284.400). În topul veniturilor generate în cadrul economiei
colaborative, România se plasează pe un loc mai degrabă marginal, fiind obținute în anul 2016
venituri de numai 87,8 milioane euro și create aproximativ 6.254 de locuri de muncă. Acest
fapt nu înseamnă automat o performanță modestă în privință activității economiei
colaborative în România sau în cadrul statelor membre UE cu o economie mai redusă, ci mai
degrabă faptul că principalele economiile mari oferă posibilități mai mari de dezvoltare, având
în vedere numărul și puterea mai mare de cumpărare a consumatorilor din aceste țări.
În ciuda faptului că economia colaborativă tinde să se dezvolte rapid la nivel global, ocuparea
forței de muncă în această arie a economiei reprezintă numai 0,2% din totalul ocupării forței
de muncă din Uniunea Europeană (394.915 locuri de muncă estimate în 2016). Cele mai multe
locuri de muncă au fost generate în sectorul serviciilor de transport (124.800 persoane
angajate) și în sectorul serviciilor de cazare (113.300 persoane angajate). De altfel, numărul
947.7
01000200030004000500060007000
Fran
ța
Reg
atu
l Un
it
Po
lon
ia
Span
ia
Ger
man
ia
Sued
ia
Ital
ia
Ceh
ia
Ola
nd
a
Au
stri
a
Gre
cia
Fin
lan
da
Po
rtu
galia
Luxe
mb
urg
Esto
nia
Dan
emar
ca
Bel
gia
Leto
nia
Irla
nd
a
Slo
vaci
a
Cro
ația
Ro
mân
ia
Un
gari
a
Bu
lgar
ia
Cip
ru
Litu
ania
Mal
ta
Slo
ven
ia
Total venituri Media UE28
57
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
persoanelor ocupate variază între sectoarele analizate. În sectorul serviciilor de transport cele
mai multe locuri de muncă sunt cele de șofer (angajați ai platformei colaborative sau persoane
private care oferă servicii de transport), în timp ce în sectorul serviciilor profesionale furnizorii
sunt în cea mai mare parte persoane private care oferă servicii în afara activității lor
profesionale.
Figura 5.3.2. Numărul persoanelor ocupate în cadrul economiei colaborative în statele
membre UE (2016)
Sursa : Comisia Europeană, 2018
Astfel, în economiile mari din Europa, precum cele ale Franței sau Regatului Unit, numărul
persoanelor ocupate în cadrul economiei colaborative tinde să fie mai mare decât media
europeană. În România, cele mai multe persoane din cadrul economiei colaborative sunt
ocupate în sectorul transporturilor și în sectorul serviciilor de cazare, pondere similară
tendinței europene.
În ceea ce privește numărul de platforme colaborative la nivelul economiei europene, au fost
identificate 651 de platforme originare din Statele Membre ale Uniunii Europene și 42 de
platforme ce operează la nivel internațional (majoritatea provenind din Statele Unite ale
Americii). De menționat este faptul că majoritatea platformelor europene operează numai la
nivel național și doar 51 funcționează pe mai multe piețe europene. De altfel, platformele
colaborative europene care funcționează la nivel internațional generează venituri relativ
reduse și deseori funcționează pe piețele a maximum trei state membre UE, în timp ce marile
platformele internaționale (Uber, Airbnb, UberEats, Kickstarter etc.) generează aproximativ
10 miliarde euro (aproximativ 40% din totalul veniturilor din economia colaborativă din
UE28). Cel mai elocvent exemplu în acest sens reprezintă prezența dominantă pe piața a
platformei Airbnb. Conform estimărilor Comisiei Europene, Airbnb a generat venituri de
aproximativ 4,5 miliarde de euro în 2016, pe fondul numărului redus de platforme
colaborative în sectorul serviciilor de cazare din Uniunea Europeană.
14100
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
Fran
ța
Reg
atu
l Un
it
Po
lon
ia
Span
ia
Ger
man
ia
Ital
ia
Gre
cia
Ceh
ia
Ola
nd
a
Po
rtu
galia
Au
stri
a
Sued
ia
Ro
mân
ia
Esto
nia
Slo
vaci
a
Cro
ația
Un
gari
a
Fin
lan
da
Leto
nia
Bu
lgar
ia
Irla
nd
a
Bel
gia
Litu
ania
Dan
emar
ca
Luxe
mb
urg
Cip
ru
Slo
ven
ia
Mal
ta
Locuri de muncă Media UE28
58
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
5.4. Cererea de servicii prin intermediul platformelor colaborative
Pentru a estima cererea consumatorilor de servicii oferite de către alte persoane, pot fi
utilizate datele Eurostat. Conform acestor date, aproximativ 19% din populația totală a
Uniunii Europene a folosit site-uri sau aplicații pentru a închiria/rezerva o locuință de la o altă
persoană în 2018, în creștere față cu un punct procentual față de anul anterior. Raportat la
un nivel mai segmentat (ponderea populației ce a folosit internetul în ultimul an), 22% din
populația Uniunii Europene a folosit astfel de servicii. În România, aproximativ 11% din
populația ce a folosit internetul în ultimul an a recurs la servicii de cazare din partea altor
persoane, în creștere cu 2 puncte procentuale față de 2017.
Conform datelor statistice Eurostat, profilul consumatorului de astfel de servicii în Uniunea
Europeană9, este reprezentat în principal de persoanele tinere (16-29 ani), cu un nivel de
educație ridicat, în timp ce în România, aceste servicii sunt solicitate în special de către
persoanele de sex masculin, cu un nivel de educație ridicat.
Figura 5.4.1. Ponderea persoanelor care au folosit site-uri sau aplicații pentru a
închiria/rezerva o locuință de la o altă persoană în 2018
Sursa datelor: Eurostat, [isoc_ci_ce_i];
9 Datele Eurostat indică faptul că 39% din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani, cu un nivel
ridicat de educație, au utilizat în 2018 site-uri sau aplicații pentru închiria/rezerva o locuință de la o altă persoană;
0
5
10
15
20
25
30
Esto
nia
Mal
ta
Luxe
mb
urg
Cro
aţia
Irla
nd
a
Fran
ţa
Litu
ania
Slo
vaci
a
Reg
atu
l Un
it
Span
ia
Un
iun
ea E
uro
pea
nă
Po
lon
ia
Zon
a Eu
ro
Ola
nd
a
Bel
gia
Dan
emar
ca
Ital
ia
Leto
nia
Slo
ven
ia
Sued
ia
Un
gari
a
Fin
lan
da
Gre
cia
Ro
mân
ia
Bu
lgar
ia
Po
rtu
galia
Ceh
ia
Ger
man
ia
Au
stri
a
Cip
ru
Isla
nd
a
Mu
nte
neg
ru
Serb
ia
Bo
snia
si H
erte
govi
na
Ko
sovo
FYR
OM
% din populația totală % din populația ce a folosit internetul în ultimul an
59
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
În ceea ce privește serviciile de transport, 8% din populația totală a Uniunii Europene a apelat
la alte persoane pentru aceste servicii în anul 2018, în timp ce în România, numai 4% din
populație. În ceea ce privește consumatorul tipic de servicii de transport de la alte persoane,
se păstrează profilul consumatorului de servicii de cazare, atât în România, cât și în Uniunea
Europeană. Astfel, persoanele care apelează la astfel de servicii tind să fie tinerii, persoanele
cu venituri mari, cele cu un nivel al educației ridicat, persoanele care locuiesc în zonele cele
mai dens populate, precum și profesioniștii din domeniul TIC. La polul opus se află persoanele
cu o vârstă înaintată, pensionarii, persoanele care locuiesc în zone slab populate și persoanele
care trăiesc într-o gospodărie cu venituri în prima quartilă (venituri reduse).
60
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
6. Sectorul financiar. Piața serviciilor bancare
Importanța sectorului bancar este vitală pentru economia unei națiuni, iar creșterea
economică și volatilitatea ciclului economic sunt strâns legate de stabilitatea acestui sector.
În ceea ce privește profitabilitatea băncilor comerciale, acestea nu își văd modelul de business
contestat doar de către un climat al dobânzilor scăzute și o lipsă a diversificării surselor de
Din punct de vedere concurențial, începând cu anul 2015, cele mai importante schimbări petrecute în sectorul bancar românesc sunt următoarele:
Anul 2015
• Încetarea activității sucursalelor Montepio Credito-Instituicao Financeira de Credito Portugalia, în luna august, și The Royal Bank of Scotland plc, Edinburgh, în luna octombrie.
• Finalizarea fuziunii prin absorbţie dintre Banca Transilvania S.A. și Volksbank România S.A., la sfârșitul anului.
• Încheierea fuziunii prin absorbţie dintre OTP Bank România și Banca Millennium, la finele lunii octombrie.
Anul 2016
• Dobândirea de către Nextebank S.A. a unei participații calificate directe la capitalul Băncii Comerciale Carpatica S.A.
• Aprobarea prealabilă, de către BNR, a fuziunii prin absorbție dintre Banca Comercială Carpatica S.A. – bancă absorbantă și Patria Bank S.A. (fostă Nextebank S.A.) – bancă absorbită în luna noiembrie.
• Notificarea BNR, în luna iulie, cu privire la începerea activității pe piața românească de către Alior Bank S.A. Varșovia – Sucursala București.
Anul 2017
• Încetarea activității sucursalei Bank of Cyprus Public Company Limited Nicosia, în luna noiembrie.
• Finalizarea fuziunii dintre Banca Comercială Carpatica și Patria Bank.
Anul 2018
• Finalizarea procesului de achiziționare de către Banca Transilvania S.A. a băncii Bancpost S.A.
• Cumpărarea Piraeus Bank România de către JCF IV Tiger Holdings S.àr.l., entitate aparținând grupului JC Flowers & Co ceea ce a condus la apariția pe piață a băncii FirstBank.
• Publicarea concluziilor preliminare ale investigației sectoriale desfășurate de Consiliul Concurenței pe piața serviciilor bancare de retail.
61
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
venituri ci și prin prisma concurenței în continuă creștere provenită dinspre sectorul Fintech.
Băncile existente trebuie să se pregătească pentru creșterea concurenței din sectorul
financiar nebancar și Fintech, creștere alimentată de rolul tot mai mare al tehnologiei în
serviciile financiare. Concurența sporită în împrumuturi, investiții și plăți va conduce la o
creștere a presiunii asupra veniturilor provenite din sectorul bancar de retail. Intensificarea
concurenței va conduce la o creștere a luptei pentru atragerea de depozite și la o scădere a
veniturilor aferente descoperirilor de cont și cele aferente plăților efectuate cu cardul.
La finele anului 2018, conform datelor publicate de către BNR, activele nete bilanțiere ale
sistemului bancar românesc totalizau 451,16 miliarde de lei, în creștere cu 5,5% față de
aceeași perioadă a anului anterior. Numărul instituțiilor de credit s-a redus de la 35 la 34 în
contextul achiziției Bancpost S.A de către Banca Transilvania S.A, care prin această achiziție a
devansat BCR și astfel s-a situat pe primul loc din punct de vedere al cotei de piață calculată
pe baza activelor nete. Dintre cele 34 de bănci existente în sectorul bancar românesc doar
șapte reușesc să treacă peste cota de 5% din perspectiva activelor bilanțiere nete.
Tabel 6.1. Evoluția cotelor de piață pentru primele 7 bănci în sectorul bancar românesc
(raportat la active bilanțiere nete), 2015-2018
Denumire bancă
Cota de piață (%)
2015 2016 2017 2018
Banca Transilvania 12.6 13.15 13.87 16.48
Banca Comercială Română 15.8 16.28 15.83 15.05
BRD - Groupe Societe Generale 13 12.87 12.5 11.99
UniCredit Bank 8.1 8.3 8.78 9.21
Reiffeisen Bank 8.4 8.49 8.44 8.88
ING Bank 6.3 7.08 7.87 8.5
CEC Bank 7.3 7.16 7.41 6.5
CR5 57.9 59.09 59.42 61.61
CR7 71.5 73.33 74.7 76.61
Sursa: BNR, calculele autorilor
62
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Figura 6.1. Evoluția cotelor de piață și a profitabilității
Sursa: BNR, calculele autorilor
* Pentru a calcula cotele de piață s-a ținut seama doar de băncile care depășeau pragul de 5%
Din graficul anterior se poate observa că sectorul bancar manifestă o tendință de consolidare.
În anul 2010, băncile mari (cele care aveau o cotă de piață de peste 5%) reprezentau doar
64,5% din totalul sectorului bancar. În același timp, se observă și faptul că acestea generau
66,5% din totalul profiturilor de la nivelul sectorului, chiar dacă de aici rezultă faptul că o
bancă mai mare reușește să fie mai profitabilă decât o bancă mai mică, diferențele de
profitabilitate între acestea sunt foarte mici. Nu același lucru putem spune în prezent, la finele
anului 2018 băncile mari consolidându-și poziția, acestea deținând o cotă de piață de 76.6%,
însă generând în același timp 90.7% din profiturile totale ale sectorului.
Dat fiind specificul economiei și societății românești, unde există o pondere foarte mare a
populației care trăiește în mediul rural (aproximativ 40% din total populație), băncile au
nevoie de prezență fizică în acele comunități. Prezența fizică însă impune costuri fixe ridicate,
care pentru băncile mici sunt de nesuportat. Pe lângă această caracteristică, băncile mari
reușesc să diminueze costurile (mai ales pe cele administrative) prin economii de scară, ceea
ce conduce la creșterea profitabilității.
În anul 2018 o parte a analizelor Consiliului Concurenței din sectorul bancar s-a concentrat
asupra ancorei de credite pentru gospodării, cu precădere asupra indicelui ROBOR. Pe termen
lung, principalul element care determină evoluția indicelui ROBOR este nivelul inflației, pe
termen scurt, însă, o lipsă de lichiditate în sistemul bancar poate conduce la o creștere bruscă
a nivelului ROBOR, lucru care s-a întâmplat în perioada 23 septembrie – 3 octombrie 2017
când nivelul ROBOR-ului overnight a crescut de la 0,5% la 2%. Dintre toți indicii ROBOR, cel la
64.5 66.0 61.266.7 67.0 71.3 73.3 74.7 76.6
66.5 65.969.1
72.177.3
92.086.5 86.5
90.7
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Cota de piaţă Contribuţie la rezultatul financiar net
63
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
3 luni (ROBOR 3M) este cel mai important deoarece acesta este folosit în majoritatea
contractelor pentru credite imobiliare.
În urma analizelor efectuate de către Consiliul Concurenței asupra diferențelor dintre ROBOR
3M și dobânzile de pe piețele interbancare, a reieșit faptul că au existat perioade în care
această diferență a fost mai mare de un punct procentual.
Figura 6.2. Evoluția ROBOR la 3 luni și evoluția ratei dobânzii la operațiunile interbancare
(%)
Sursa: BNR, calculele autorilor
Figura 6.3. Diferența dintre ROBOR la 3 luni și rata medie a dobânzii volumelor
tranzacționate pe piața interbancară (%)
Sursa: BNR, calculele autorilor
Trebuie însă menționat faptul că datele folosite pentru a compara evoluția ROBOR overnight,
ROBOR 3m și ROBOR 6m cu rata medie a dobânzii interbancare se raportează la totalul
tranzacțiilor efectuate în acea zi pe piața interbancară, nediferențiind între tipurile de
scadențe pentru care au fost tranzacționate.
0
1
2
3
4
5
6
7
Jan
. 20
11
May
.…
Sep
. 20
11
Jan
. 20
12
May
.…
Sep
. 20
12
Jan
. 20
13
May
.…
Sep
. 20
13
Jan
. 20
14
May
.…
Sep
. 20
14
Jan
. 20
15
May
.…
Sep
. 20
15
Jan
. 20
16
May
.…
Sep
. 20
16
Jan
. 20
17
May
.…
Sep
. 20
17
Jan
. 20
18
May
.…
Sep
. 20
18
Operaţiuni interbancare(tranzacţii); rată medie adobânzii
Operaţiuni interbancare(stoc); rata medie adobânzii
ROBOR la 3 luni
-0.50
0.00
0.50
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
3.50
4.00
4.50
Jan
. 200
8
May
. 200
8
Sep
. 20
08
Jan
. 200
9
May
. 200
9
Sep
. 20
09
Jan
. 201
0
May
. 201
0
Sep
. 20
10
Jan
. 201
1
May
. 201
1
Sep
. 20
11
Jan
. 201
2
May
. 201
2
Sep
. 20
12
Jan
. 201
3
May
. 201
3
Sep
. 20
13
Jan
. 201
4
May
. 201
4
Sep
. 20
14
Jan
. 201
5
May
. 201
5
Sep
. 20
15
Jan
. 201
6
May
. 201
6
Sep
. 20
16
Jan
. 201
7
May
. 201
7
Sep
. 20
17
Jan
. 201
8
May
. 201
8
Sep
. 20
18
64
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Impactul creșterii ROBOR este mult mai puternic în cazul creditelor pentru companiile non-
financiare și a creditelor imobiliare acordate gospodăriilor, deoarece în aceste cazuri dobânda
ROBOR are o pondere foarte mare (peste 50%) în determinarea dobânzii anuale efective
(DAE). În cazul creditelor de consum, dobânda ROBOR are o pondere de doar 20%, ceea ce
determină o creștere relativă a DAE mult mai mică.
Deși creșterea dobânzii ROBOR a fost încorporată în totalitate atât în creditele pentru
populație cât și în cele pentru companii, nu același lucru se poate spune și pentru dobânzile
plătite de către bănci deponenților, mai ales în cazul depozitelor atrase de la gospodării.
Figura 6.4. Evoluția ratelor dobânzilor și a soldurilor creditelor și depozitelor în lei
Se poate observa că, începând cu anul 2014, atât depozitele atrase de către bănci, cât și
creditele acordate de către acestea au înregistrat o creștere considerabilă. Nivelul depozitelor
a rămas cu mult peste cel al creditelor, aceasta fiind și cauza principală pentru care în
continuare rata dobânzii la depozitele atrase este relativ scăzută.
Trebuie să mai ținem cont și de faptul că majoritatea fondurilor, mai ales la nivelul băncilor
mari din România, provine din depozitele atrase și nu din finanțarea interbancară, astfel
creșterea ROBOR are un impact foarte mic asupra costului de finanțare pentru bănci, atâta
timp cât dobânda la depozitele atrase a crescut mult mai puțin decât dobânda la creditele
acordate.
La sfârșitul anului 2018, au fost publicate concluziile preliminare ale investigației sectoriale pe
piața serviciilor bancare de retail. România are obligația de a transpune directiva PSD2 care
urmează să elimine monopolul băncilor asupra datelor bancare, însă care lasă la latitudinea
autorităților naționale metoda de abordare (API10 comun sau soluții individuale). Astfel,
10 API-urile sunt cheia pentru serviciile digitale folosite pe computere și smartphone-uri. Pot fi folosite pentru a disemina, într-un mediu sigur, informații (precum prețuri și termeni/condiții ale produselor bancare), dar și
65
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
recomandarea Consiliului Concurenței rezultată din ancheta sectorială a fost aceea de a se
opta pentru un API comun al sistemului bancar din România, lucru care ar înlesni accesul
terților autorizați ( ca de exemplu: fintech-urile) la informațiile financiare ale consumatorilor.
În ceea ce privește refinanțarea creditelor, una dintre concluziile preliminare ale anchetei
sectoriale este că, pornind de la precedentul conversiei creditelor CHF în RON prin
restructurarea în cadrul aceleiași bănci, măsura de aplicare a acestei prevederi și în cazul
creditelor refinanțate la o altă bancă decât cea care a acordat creditul ar aduce beneficii atât
clienților, cât și băncilor și, totodată, ar promova concurența între bănci.
Totodată, în cadrul anchetei sectoriale, a fost efectuat și un sondaj cu privire la percepția
consumatorilor de servicii bancare, desfășurat pe trei categorii de clienți: persoane fizice, PFA
și IMM-uri. Întrebați care este cea mai importantă îngrijorare în cazul care ar fi nevoiți să
schimbe banca, cei mai mulți au declarat că apariția unor costuri ascunse ar fi principala
îngrijorare urmată de comisioanele pentru închiderea contului și de timpul și efortul necesar
pentru închiderea contului.
Gradul de concurență în sectorul bancar a fost analizat prin prisma mai multor indicatori
generali utilizați de autoritatea de concurență în astfel de scopuri, dar și prin aplicarea unor
analize specifice acestui sector - testul Panzar-Rosse și indicele Lerner.
Testul Rosse-Panzar sau testul venitului (testul PR) verifică în ce măsură comportamentul
unei firme se apropie de cel al uneia de pe o piață cu concurență perfectă. Pornind de la
presupunerea că firmele urmăresc maximizarea profitului, testul are în vedere impactul
modificării prețului factorilor de producție asupra veniturilor firmei.
Indicele Panzar-Rosse (sau statistica H) analizează elasticitatea veniturilor în raport cu
prețurile factorilor de producție (costuri salariale, costul resurselor financiare atrase etc.),
prin estimarea unei ecuații de regresie liniară. Rosse și Panzar arată cum acest indicator diferă
în funcție de gradul de concurență cu care se confruntă firma.
Estimarea ecuației de regresie liniară conduce la estimarea statisticii H, definită ca sumă a
elasticităților venitului total al firmei în funcție de prețul fiecărui factor de producție.
Interpretarea valorii astfel obținute se face prin referință la cazurile extreme, respectiv piața
cu concurență perfectă și monopolul. În cazul pieței cu concurență perfectă, o creștere a
prețurilor factorilor de producție va determina o creșterea proporțională a costurilor pentru
toți producătorii. Pe termen lung, acest lucru va schimba structura costurilor firmelor, prețul
crescând proporțional cu creșterea prețurilor factorilor de producție. Datorită acestor ajustări
ale structurii de cost, numărul de firme se va diminua corespunzător, ceea ce, pe termen lung,
va conduce la modificarea venitului proporțional cu modificarea prețurilor. Prin urmare, în
cazul concurenței perfecte, statistica H va avea valoarea 1.
istoricul tranzacțiilor (cu acordul clientului) pentru a permite accesul la comparații personalizate în ceea ce privește contul curent și alte servicii.
66
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
În ceea ce privește un monopolist care urmărește maximizarea profitului în condițiile unor
costuri pozitive, acesta va opera întotdeauna pe partea elastică a cererii. În aceste condiții, o
creștere a prețurilor factorilor de producție va determina o modificare a echilibrului prin
creșterea costurilor. Noul echilibru va conduce la o scădere a veniturilor totale încasate de
monopolist, ceea ce înseamnă că în acest caz statistica H va avea valori negative.
Concluzionând, interpretarea testului este următoarea:
Dacă H = 1, comportamentul firmei este similar uneia active pe o piață concurențială;
Dacă H < 0, comportamentul firmei este similar unui monopolist (sau un oligopol
coluziv);
Dacă 0 < H < 1, comportamentul firmei este similar uneia active pe o piață cu
concurență imperfectă (de regulă, concurență monopolistă).
Indicele Lerner11 reprezintă o altă metodă de măsurare a gradului de concurență definit ca
raportul dintre diferența dintre preț și costul marginal și preț:
Lernerit = (PATit- CMATit)/ PATit (1)
unde PATit este prețul activelor totale calculat ca raportul dintre veniturile totale și
activele totale pentru banca i la timpul t, CMATit este costul marginal pentru banca i la timpul t
.
În alte cuvinte, Indicele Lerner este o măsură directă a concurenței, fiind un indicator al
gradului de putere de piață, calculat ca diferența dintre preț și costul marginal raportată la
preț, capturând astfel gradul în care o firmă își poate mări prețul marginal peste costul
marginal.
În cazul concurenței perfecte, prețul este egal cu costul marginal, ceea ce ar determina un
indice Lerner cu o valoare nulă. Valorile mai mari indică o putere de piață mai mare și implicit
un grad de concurență mai scăzut. Avantajul utilizării indicelui Lerner de măsurare a
concurenței este acela că permite analizarea evoluției concurenței anual și permite
măsurarea puterii de piață separat pentru credite și depozite12 .
În vederea implementării testului PR pentru sistemul bancar românesc s-a folosit o bază de
date de tip panel, conținând informații pentru 31 de bănci (componentele cross-section),
pentru perioada 2013-2017 (componenta temporală), pentru toate variabilele descrise în
tabelul 6.3.
11 Abba Ptachya LERNER, The concept of monopoly and the measurement of monopoly power (The Review of Economic Studies, vol. 1, nr. 3/1934, p. 157-175). 12 Maudos și Solís, 2011.
67
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Tabel 6.3. Descrierea variabilelor folosite în modelul econometric
Denumire
variabile
Semnificație Mod de calcul
R Venit (forma scalată) Venituri totale /active totale
VT Venit (forma nescalata) Venituri totale
W1 costul cu dobânzile Cheltuieli cu dobânzile / (total depozite + money
market fundig)
W2 Costul cu personalul Costuri cu personalul/active totale
W3 Alte costuri
operaționale
Alte costuri operaționale și cheltuieli
administrative / active totale
Y1 Depozite totale / money market funding
Y2 Împrumuturi nete/active totale
Y3 Capitaluri proprii / active totale
Y4 Active totale
Infl Rata inflației (calculată prin IPC).
Au fost estimate două seturi de ecuații diferite, folosind atât ecuația de preț (eq1), cât și
ecuația de venit (eq2). Testul de echilibru a fost realizat în ecuația 3 (eq3), acesta fiind valabil
pentru ambele ecuații (eq1 şi eq2), folosind aceleași variabile exogene.
De asemenea, pentru a testa în ce măsură această abordare generează rezultate robuste, au
fost estimate 18 variante pentru fiecare dintre cele trei ecuații menționate anterior. În toate
cele 18 variante, ecuația a fost estimată folosind ca variabile dependente cele trei serii de
date aferente costurilor de producție și, alternativ, combinații de factori de control, pentru a
vedea ce impact au acești factori de control asupra rezultatelor modelului. În continuarea
capitolului sunt prezentate doar rezultatele estimării ecuațiilor cu forma funcțională sugerată
de literatura de specialitate.
În ceea ce privește Indicele Lerner, lucrurile sunt concrete, existând un consens în literatura
de specialitate privitor la modul de calcul al acestuia.
În capitolul de față, Lernerit rezultat din ecuația (1) este calculat, în medie, pentru fiecare
bancă i inclusă în analiză, în perioada 2013-2017.
68
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Rezultatele cele mai conservatoare sub aspect concurențial (în sensul că, din punct de vedere
concurențial, acestea evidențiază situația cu cele mai ridicate grade de concurență obținute)
sunt redate în tabelul 4, în continuare.
Lernerit a fost calculat pentru fiecare din cele 3013 de bănci incluse în analiză.
Plecând de la logica economică a interpretării rezultatelor obținute în cazul testului PR,
acceptând ipoteza costurilor în formă de U, nu se poate identifica foarte clar comportamentul
de piață al băncilor din România, doar pe baza acestui test. Ecuațiile de echilibru sugerează
lipsa echilibrului (competitiv) pe termen lung. Cu toate acestea, ecuația de venit generează
un rezultat negativ, dar nesemnificativ diferit de zero. Aceste rezultate generează două
incertitudini:
1) cum statistica H este negativă, dar nu este semnificativ diferită de zero, aceasta nu
poate fi interpretată ca un grad redus de concurență (datorită unui monopol sau a unui
oligopol) ci, mai degrabă, într-o zonă de incertitudine cu privire la intensitatea
concurenței. Această zonă de incertitudine admite și posibilitatea existenței unui
comportament asociat oligopolului.
2) rezultatele ecuației 3 sugerează lipsa echilibrului pe termen lung. În aceste condiții, o
valoare negativă pentru statistica H se poate datora și unei situații de concurență pe
termen scurt (sau a unui dezechilibru la nivelul pieței).
Rezultatele în forma actuală, pot cu certitudine doar să excludă ipoteza unei manifestări a
concurenței pe termen lung în condiții de echilibru. Doar pe baza acestor rezultate, care nu
pot oferi o imagine completă, se poate aprecia că există posibilitatea ca gradul de concurență
la nivelul sistemului bancar în perioada analizată să fi fost relativ redus.
Cu toate acestea, doar statistica H nu este suficientă pentru a aprecia gradul de concurență
la nivelul sistemului bancar. Una din principalele lacune ale acestei abordări o reprezintă
tratarea tuturor băncilor din sistem în același mod, chiar dacă acestea au modele de business
diferite. De aceea, analiza a fost completată prin calculul indicelui Lerner, rezultatele obținute
sugerând o putere de piață ridicată la nivelul băncilor incluse în analiză.
Calculul indicelui Lerner a relevat valori ridicate, în ușoară creștere în perioada 2013-2015,
pentru a rămâne în jurul valorii de 0,58 în perioada 2016-2017.
Evoluția indicelui Lerner în perioada 2013 -2017, la nivelul sistemului bancar din România,
este redată in tabelul 4, mai jos. Deși au fost estimate mai multe versiuni ale regresiei, în
capitolul de față vor fi relatate cele mai conservatoare rezultate, în sensul că, din punct de
vedere concurențial, aceasta este situația cu cele mai reduse niveluri ale indicelui Lerner.
13 Valorile BRCI au fost excluse din prelucrare, pentru a păstra omogenitatea datelor utilizate.
69
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Tabel 6.4. Indicele Lerner pe ani
An Nr. obs. Medie Dev. Std. Min Max
2013 29 0.590 0.130 0.192 0.870
2014 30 0.602 0.126 0.249 0.895
2015 30 0.610 0.128 0.340 0.916
2016 30 0.584 0.158 0.295 0.939
2017 29 0.579 0.161 0.218 0.922
Sursa: prelucrările autorilor
Figura 6.5. Corelația între cota de piață și Indicele Lerner
Sursa: prelucrările autorilor
Din perspectiva corelației dintre indicele Lerner și cifra de afaceri (calculată la active totale)
se poate observa, în figura 6.5, că nu există o relație care să sugereze că băncile cu cote mari
de piață înregistrează și valori mari ale acestui indice. Valorile indicelui Lerner aferente
băncilor mari (cu peste 5% cotă de piață) sunt foarte aproape de media anuală la nivelul
tuturor băncilor pentru care a fost calculat acest indicator. Tot din figura 6.5, se poate
concluziona că nu cota de piață a unei bănci generează puterea de piață a acesteia, ci, mai
degrabă alte caracteristici (e.g. relații de lungă durată cu clienții lor, mobilitate redusă a
clienților și altele).
0.0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1.0
0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14% 16% 18% 20%
Ind
icel
e Le
rner
Cota de piață
2013 2014 2015 2016 2017
70
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
În aprecierea gradului de concurență în sistemul bancar s-a ținut cont și de aceste teste
cantitative, dar s-au avut în vedere și aspectele calitative ale funcționării acestei industrii
pentru a contura o imagine cât mai aproape de realitatea pieței.
Concluzii
Testul PR nu poate să identifice cu precizie gradul de concurență la nivelul sistemului
bancar, însă nu exclude existența unui grad redus de concurență.
Rezultatele testului PR exclud existența unei situații competitive pe termen lung.
Calcularea indicelui Lerner a sugerat existența unei puteri de piață ridicate la nivelul
majorității băncilor care au activat în România în perioada 2013 -2017.
7. Sectorul carburanților
7.1. Introducere
Sectorul comercializării cu amănuntul de carburanți (benzină și motorină) ocupă un loc
important în economia românească, având impact direct asupra celorlalte sectoare
economice, precum și asupra consumatorilor.
Caracteristicile principale ale acestui sector nu diferă foarte mult de cele din restul țărilor
europene, structura acestuia fiind, în linii mari, de oligopol, având un grad mare de
concentrare (HHI de peste 2.500 și un operator care deține o poziție importantă pe piaţă), cu
bunuri omogene, bariere ridicate la intrarea pe piaţă, transparență relativ ridicată și
elasticitate relativ scăzută a cererii în funcție de preț.
Începând cu anul 2015, cele mai importante evenimente ce au avut loc în sectorul
carburanților, din punct de vedere concurențial, sunt următoarele:
Anul 2016
Consiliul Concurenței a sancționat pentru înţelegeri de tip cartel 3 companii din
domeniul comercializării angro de carburanți: SC Tinmar Ind SA Bucureşti, SC
Planoil SRL Bucureşti și - SC Planoil Industries SRL Bucureşti.
Anul 2019
A fost aprobat raportul preliminar al Consiliului Concurenţei în cazul investigației
sectoriale privind comercializarea cu amănuntul de carburanți din România.
71
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Pe piața comercializării cu amănuntul de carburanți (benzină și motorină) din România
activează o serie de întreprinderi ce fac parte din diverse grupuri petroliere active atât la nivel
național, cât și internațional (OMV Petrom, Lukoil, Rompetrol, MOL, Gazprom și SOCAR). Pe
această piaţă mai activează, de asemenea, o serie de întreprinderi neintegrate vertical, cu
resurse financiare inferioare celor din prima categorie, care administrează stații de distribuție
carburanți.
Cererea de carburanți este reprezentată de posesorii autovehiculelor care se aprovizionează,
de regulă, de la stațiile de distribuție aflate în apropierea zonelor pe care aceștia le
frecventează în mod curent (traseul spre locul de muncă, zona de reședință etc.). Ca atare,
interacțiunea concurențială între diversele surse de aprovizionare a clienților se manifestă la
nivel local, posibilitatea de substituție între diverse stații de alimentare fiind limitată din punct
de vedere geografic.
În ceea ce privește oferta, o serie de parametri importanți privind activitatea concurențială,
cum ar fi gama de produse, sursele respectivelor produse, calitatea, nivelul serviciilor oferite
în stații, publicitatea, promovarea și prețurile (de exemplu, la produsele care fac obiectul unei
campanii) nu se decid la nivel local, ci la nivel regional sau național. Mai mult decât atât,
sistemul de taxare a carburanților este stabilit la nivel național, aplicându-se aceleași principii
pentru carburanții comercializați cu amănuntul în diverse zone ale țării. De asemenea,
majoritatea companiilor petroliere active în domeniul vânzărilor cu amănuntul de benzină și
motorină dețin stații de alimentare răspândite la nivel național, acestea interacționând între
ele la nivel concurențial.
Din datele analizate în Raportul preliminar privind investigația sectorului comercializării cu
amănuntul a carburanților auto din România14, rezultă faptul că țara noastră are cea mai
redusă densitate a stațiilor de distribuție a carburanților din perspectiva numărului de
locuitori, înregistrând cea mai mică valoare faţă de state precum Ungaria, Bulgaria, Austria,
Franţa, Germania, Cehia şi Italia. De asemenea, România a înregistrat în anii 2016 şi 2017 cel
mai mic nivel al numărului de benzinării raportat la suprafaţa ţării (0,11), dar şi la 1000 de
autoturisme (cu excepţia Germaniei) sau la 1000 de locuitori.
O situaţie aparte este reprezentată de prezenţa benzinăriilor operate de lanţurile de
hiper/supermarketuri în unele state europene, aceasta fiind net superioară celei din România.
De asemenea, în ţări precum Franţa, Germania există o serie de supermarketuri care activează
ca operatori pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi, aceşti operatori exercitând
o presiune concurenţială importantă asupra politicii de preţ a celorlalţi concurenţi.
Creşterea gradului de concurenţă prin preţ se poate realiza şi prin dezvoltarea reţelelor de
staţii fără personal. Date fiind diferenţele dintre o staţie clasică de distribuţie carburanţi şi
14 http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket14/id14633/raport_site_cc_carburanti.pdf
72
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
una fără personal, precum şi inexistenţa unor servicii oferite în cazul unor staţii clasice
(restaurant, magazin, parcare, spălătorie etc.), preţul carburanţilor comercializaţi prin
intermediul acestor staţii ar trebui să reflecte aspectele prezentate, în sensul aplicării unor
preţuri mai mici faţă de cele existente în staţiile clasice.
În acest sector, prețurile nu sunt corelate liniar în raport cu principalul input/input-ul de
referinţă – cotaţiile internaţionale ale barilului de petrol. Situaţia este cvasi-generalizată
pentru toate pieţele de carburanţi din lume (inclusiv SUA şi Canada) şi există o literatură
extensivă pe această temă. Studiile arată că problema „asymetric price transmission” este
valabilă într-o măsură mai mare sau mai mică pentru aproximativ două treimi din piețele din
economie, doar că pentru carburanți ea este mai evidentă.
Folosind datele de la principalii jucători din piață, în cadrul Consiliului Concurenței au fost
realizate o serie de analize care au presupus estimarea de modele econometrice pentru a
determina care este viteza de ajustare a prețurilor carburanților la pompă în funcție de
cotațiile Platts.
7.2. Analiza asimetriei transmiterii evoluțiilor cotaţiilor Platts în prețul final (la pompă)
Pentru a evalua modul în care evoluția cotațiilor Platts se transmite în prețul cu amănuntul al
carburanților, au fost analizate o serie de seturi de date în vederea identificării existenței unei
modificări asimetrice a prețurilor cu amănuntul ca rezultat al modificării prețului materiilor
prime.
Trebuie menționat, în primul rând, că modificările de prețuri de-a lungul lanțului de distribuţie
nu au loc instantaneu, ci cu anumite intervale de întârziere. În acest sens, s-au comparat
prețurile la pompă ale carburanților auto pe piața din România cu cotațiile internaționale
Platts la benzină şi motorină. S-a considerat faptul că influența prețului materiei prime (țiței)
este deja încorporată în cotațiile Platts ale produselor petroliere (benzină şi motorină).
7.2.1. Benzină
Pentru a separa efectele creșterilor cotațiilor Platts asupra prețului la pompă față de cele ale
scăderilor, seria de date a fost separată (serii separate pentru creșteri și pentru scăderi),
conform abordărilor întâlnite în literatura de specialitate. În aceste condiții, creșterile și
scăderile de preț pot fi analizate și interpretate separat, putându-se observa modificările
prețului într-un sens sau în altul pentru perioade de timp similare. Cu ajutorul unei astfel de
analize se pot surprinde posibile ajustări asimetrice de prețuri.
Dat fiind faptul că ambele serii sunt exprimate în preț/litru, iar variabilele introduse în model
sunt la prima diferență, coeficienții pot fi interpretați în modul următor: „la o modificare de 1
leu a cotației Platts în perioada ~numărul lagului~, prețul la pompă se modifică cu ~valoarea
coeficientului~ lei”. Pe această logică, dacă analizăm efectul cumulat (suma coeficienților
73
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
variabilelor cu lag introduse în model), putem aprecia perioada de timp necesară transmiterii
integrale a unei modificări a cotației Platts în prețul la pompă.
În tabelul 7.2.1.1. sunt prezentate în mod sintetic rezultatele ecuațiilor de regresie elaborate
pentru a testa modul de transmitere în prețul la pompă a cotațiilor Platts. Cele 8 ecuații de
regresie prezentate în tabel sunt aferente celor 8 testări individuale, care sunt evidențiate în
mod distinct (total piață plus fiecare dintre cei 7 jucători analizați).
Pentru a separa efectele creșterilor cotațiilor Platts asupra prețului la pompă față de efectele
scăderilor, seria de date a fost separată după metodologia descrisă mai sus. Astfel, în aceste
condiții, coeficienții celor două serii (creșteri și scăderi) trebuie analizați și interpretați
concomitent pentru aceeași perioadă, pentru a aprecia dacă ipoteza existenței asimetriei
poate fi acceptată sau nu.
Tabelul 7.2.1.1. Sinteza ecuațiilor de regresie pentru testarea asimetrie printr-un model
ARDL(3,4,4) pentru total piață și pentru fiecare jucător în parte
Benzină Total piaţă
Variable Coef. Prob.
D(PR_B_T(-1)) -0.0210 0.7933
D(PR_B_T(-2)) -0.2301 0.0026
D(PR_B_T(-3)) -0.1990 0.0025
D(PL_B_POZ) 0.3710 0.0000
D(PL_B_POZ(-1)) 0.3977 0.0000
D(PL_B_POZ(-2)) 0.2634 0.0000
D(PL_B_POZ(-3)) 0.2600 0.0002
D(PL_B_POZ(-4)) 0.2016 0.0000
D(PL_B_NEG) 0.3643 0.0000
D(PL_B_NEG(-1)) 0.3873 0.0000
D(PL_B_NEG(-2)) 0.2573 0.0000
D(PL_B_NEG(-3)) 0.2534 0.0003
D(PL_B_NEG(-4)) 0.2024 0.0000
R2 78.30% Sursa: prelucrările autorilor
Pe baza coeficienților obținuți, pot fi formulate următoarele concluzii:
1. Se observă că, în cazul tuturor ecuațiilor, valoarea aferentă componentei
autoregresive de lag 1 este nesemnificativă statistic. Cu toate acestea, pentru celelalte
lag-uri (de 2, respectiv 3 săptămâni) se observă un coeficient semnificativ statistic și
cu semn negativ. Acest rezultat poate sugera prezența histerezisului sau a unei
rigidități pe termen relativ scurt (o posibilă cauză fiind înclinația consumatorilor de a
74
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
acorda o mai mare însemnătate evenimentelor recente i.e. sunt „ancorați” de
nivelurile trecute ale prețului la pompă).
2. Diferențele între coeficienții aferenți modificărilor cotației Platts în sens pozitiv și cei
aferenți modificărilor în sens negativ sunt foarte mici. Pentru perioada curentă,
această diferență fluctuează între 0,67 și 0,76 puncte procentuale. Această diferență
se mărește în cazul primului lag (săptămâna anterioară), ajungând la valori apropiate
de 1 – 1,1 p.p. Pentru celelalte perioade incluse în model (lag-uri mai mari sau egale
cu 2), această valoare scade constant pe măsură ce perioada inclusă în model este mai
îndepărtată de perioada curentă.
3. Se poate observa că efectul cumulat se resimte după aproximativ 3 perioade
(incluzând și perioada curentă). Acest efect cumulat se poate determina prin
însumarea coeficienților în ordine invers cronologică până când aceștia depășesc
valoarea 1 pentru a aprecia de cât timp este nevoie, caeteris paribus, pentru ca
modificarea cotației Platts să se transmită integral în prețul final.
4. Se observă că, din cei 7 jucători analizați, OMV și Petrom înregistrează coeficienți mai
mari aferenți modificărilor Platts (atât în sens pozitiv, cât și în sens negativ) în perioada
curentă decât ceilalți jucători. Acest rezultat este în concordanță cu ipoteza modificării
mai rapide de către OMV și Petrom și poate sugera un comportament de tip „follow
the leader” din partea celorlalți jucători din piață.
Pentru a testa în ce măsură modificările în sens pozitiv sunt egale (sau diferite) cu cele în sens
negativ a fost folosit testul Wald (i.e. verificarea existenței ipotezei simetriei/asimetriei atât
la același nivel temporal, cât și cumulat).
Pentru a putea fi interpretate cât mai aproape de evoluția reală a fenomenului, rezultatele
testului Wald trebuie privite în coroborare cu valoarea absolută a diferenței dintre coeficienții
testați (adică nu doar prezența/absența simetriei, ci și intensitatea acesteia). Astfel, chiar dacă
rezultatele obținute sugerează că, în cele mai multe cazuri, ipoteza simetriei nu poate fi
acceptată, pentru că diferențele dintre coeficienți sunt foarte mici, dar semnificativ diferite
de 0 din punct de vedere statistic, nu trebuie ignorată și dimensiunea acestei asimetrii.
Tabel 7.2.1.2. Rezultatele testului Wald pentru coeficienți (ianuarie 2014-aprilie 2018)
Total piață
Specificaţia Wald test Diferență Valoare
c(4)=c(9) Asimetrie 0.67% c(5)=c(10) Asimetrie 1.04% c(6)=c(11) Simetrie 0.61% c(4)+c(5)=c(9)+c(10) Asimetrie 1.71% c(4)+c(5)+c(6)= c(9)+c(10)+c(11) Asimetrie 2.32%
Sursa: prelucrările autorilor
75
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
După cum se poate observa din tabelul 7.2.1.2. în cele mai multe cazuri ipoteza simetriei nu
poate fi acceptată, diferențele între coeficienți fiind foarte mici, dar semnificativ diferite de 0
din punct de vedere statistic. Astfel, în cazul efectului contemporan se poate observa o
asimetrie în cazul tuturor ecuațiilor estimate. Aceste rezultate pot fi observate și în cazul
perioadei anterioare, însă se resping în cazul perioadei t-2. Trebuie observat că diferența
absolută între coeficienți este relativ apropiată între perioada curentă și cea cu lag de 2
săptămâni, însă rezultatele testului Wald sugerează rezultate diferite.
Altfel spus, ipoteza prezenței asimetriei nu ar trebui acceptată atât de ușor, chiar dacă testul
Wald sugerează acest lucru. Chiar și în condițiile acceptării existenței asimetriei, trebuie
privită și intensitatea acesteia, iar ținând cont de valoarea coeficienților ecuațiilor de regresie
estimate, putem aprecia că și în cazul existenței unei asimetrii, valoarea acesteia este
neglijabilă. Acest lucru este întărit de faptul că nu se observă diferențe semnificative în cazul
efectelor cumulate, astfel că durata de transmisie este aceeași în ambele sensuri (3 perioade,
incluzând-o pe cea curentă).
În concluzie, putem afirma că, în ceea ce privește benzina, s-a constatat faptul că transmiterea
cotațiilor Platts în prețul la pompă este ușor asimetrică, modificările cotațiilor fiind absorbite
în preț în aproximativ trei săptămâni de la data modificării.
7.2.2. Motorină
În cazul analizei realizate pentru motorină, abordarea a fost asemănătoare cu cea folosită în
cazul benzinei. Astfel, și acestei analize se aplică aceleași limitări ale procedurilor cantitative
determinate de aceleași particularități ale seturilor de date și de specificul industriei.
Tabelul 7.2.2.1. Sinteza ecuațiilor de regresie pentru testarea asimetriei printr-un model
ARDL(3,3,3) pentru total piață și pentru fiecare jucător în parte
Motorină Total piață
Variable Coef. Prob.
D(PR_M_T(-1)) 0.0999 0.0939 D(PR_M_T(-2)) -0.2204 0.0066 D(PR_M_T(-3)) -0.1333 0.0429 D(PL_M_POZ) 0.4439 0.0000 D(PL_M_POZ(-1)) 0.3756 0.0000 D(PL_M_POZ(-2)) 0.2078 0.0005 D(PL_M_POZ(-3)) 0.2493 0.0005 D(PL_M_NEG) 0.4431 0.0000 D(PL_M_NEG(-1)) 0.3739 0.0000 D(PL_M_NEG(-2)) 0.2128 0.0003 D(PL_M_NEG(-3)) 0.2532 0.0004
R2 73.98% Sursa: prelucrările autorilor
Pe baza coeficienților obținuți pentru ecuațiile de regresie estimate în cazul motorinei pot fi
formulate următoarele concluzii:
76
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
1. Ca și în cazul benzinei, se observă prezența histerezisului însă mult mai puțin pronunțată
(acest fapt fiind sugerat de valoarea coeficienților pentru al treilea lag, care nu sunt
semnificativi statistic pentru jumătate dintre jucătorii activi pe piață). De asemenea, și
valoarea coeficienților este mai mică comparativ cu cea obținută în cazul benzinei pentru
respectivele perioade.
2. Diferențele între coeficienții aferenți modificărilor cotației Platts în sens pozitiv și cei aferenți
modificărilor în sens negativ sunt foarte mici (considerabil mai mici decât în cazul benzinei, în
unele cazuri ele fiind aproape nule). Pentru perioada curentă, această diferență fluctuează
între -0,01 și 0,13 puncte procentuale. Această diferență se mărește în cazul primului lag
(săptămâna anterioară), ajungând la valori apropiate de 0,03 – 0,20 p.p. Pentru celelalte
perioade incluse în model (lag-uri mai mari sau egale cu 2), această valoare scade constant pe
măsură ce perioada inclusă în model este mai îndepărtată de perioada curentă, ajungând să
aibă o valoare negativă (intensitatea efectului scăderilor asupra prețului este mai ridicată
decât cea a creșterilor pentru aceeași perioadă avută în vedere.
3. Se poate observa și în acest caz că efectul cumulat se resimte după aproximativ 3 perioade
(incluzând și perioada curentă).
4. Ca și în cazul benzinei, se poate observa că din cei 7 jucători analizați, OMV și Petrom
înregistrează coeficienți mai mari aferenți modificărilor Platts (atât în sens pozitiv, cât și în
sens negativ) în perioada curentă decât ceilalți jucători. Totuși, în cazul motorinei această
discrepanță între OMV-Petrom și restul pieței apare a fi mai ridicată decât în cazul benzinei.15
În cazul testelor pentru verificarea diferenței dintre coeficienții obținuți în cazul ecuațiilor de
regresie se poate observa din tabelul 7.4 că în nici unul dintre cazuri nu poate fi admisă ipoteza
existenței unor ajustări asimetrice ale prețului în funcție de sensul modificării cotațiilor Platts.
Tabel 7.2.2.2. Rezultatele testului Wald pentru coeficienți (ianuarie 2014-aprilie 2018)
Total piață
Specificaţia Wald test Diferență Valoare
c(4)=c(8) Simetrie 0.08% c(5)=c(9) Simetrie 0.16% c(6)=c(10) Simetrie -0.50% c(4)+c(5)=c(9)+c(8) Simetrie 0.25% c(4)+c(5)+c(6)= c(9)+c(10)+c(8) Simetrie -0.26%
Sursa: prelucrările autorilor
15 Testarea diferenței dintre coeficienții obținuți în cazul ecuațiilor de regresie pentru motorina sugerează că în nici unul dintre cazuri nu poate fi admisă ipoteza existenței unor ajustări asimetrice ale prețului în funcție de sensul modificării cotațiilor Platts.
77
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
Comparativ cu rezultatele obținute în cazul benzinei se poate observa că în cazul motorinei,
diferența dintre coeficienți este mult mai mică, pentru toate cele trei tipuri de asimetrie
testată (contemporană, cu lag și cumulată).
Pe baza acestor diferențe între benzină și motorină se poate aprecia că ajustările pentru
motorină tind să fie mai rapide decât cele pentru benzină și insensibile la sensul ajustării
(creștere sau scădere). Aceste rezultate pot sugera că, la nivel agregat, există diferențe
semnificative între consumatorii de benzină și cei de motorină, astfel încât aceste
particularități se reflectă și în comportamentul adoptat de marile lanțuri de benzinării.
7.2.3. Concluzii
Pe baza datelor agregate la nivel de săptămână în cazul benzinei prelucrările cantitative nu
resping existența unei ajustări asimetrice a prețului la pompă în funcție de evoluția cotației
Platts. Cu toate acestea diferența de ajustare este foarte mică (în jurul valorii de 1%), astfel
că trebuie avută în vedere și semnificația economică a unei ajustări de asemenea
magnitudine. De asemenea, semnificația statistică are la baza varianța setului de date, iar
caracteristicile acestuia pot avea influențe asupra rezultatelor.
În cazul motorinei, prelucrările cantitative nu sugerează existența unei ajustări asimetrice a
prețului în funcție de evoluția cotației Platts.
Pe baza ecuațiilor determinate la nivel individual pentru fiecare jucător în parte, atât la
benzină, cât și la motorină se observă un tipar care sugerează existența unui comportament
de urmare a liderului (în acest caz liderul fiind OMV – Petrom). Rezultatele sugerează că OMV
– Petrom reacționează mai rapid decât ceilalți jucători din piață, fapt ce poate sugera că
aceștia, de fapt așteaptă mișcările strategice ale OMV – Petrom pentru a răspunde la acestea.
7.3. Monitorul Prețurilor
În luna iunie 2019, Consiliul Concurenţei a lansat „Monitorul Preţurilor Carburanţilor”, o
platformă on-line care permite consumatorilor să afle prețurile practicate de către
principalele rețele de distribuție a carburanților auto.
Monitorul Prețurilor Carburanților este disponibil atât sub formă de aplicație web, cât şi ca
aplicație mobilă (IOS și Android), ce poate fi descărcată din App Store şi Google Play şi afişează
preţurile pentru carburanţii standard și premium (benzină şi motorină) practicate în staţiile
companiilor OMV Petrom, Mol, Rompetrol, Lukoil, Socar și Gazprom din întreaga ţară, oferind
multiple facilități de căutare, sortare și filtrare a datelor. Consiliul Concurenţei a iniţiat acest
proiect în 2018, având ca partener instituţional Autoritatea Națională pentru Protecția
Consumatorilor – ANPC.
În primele două săptămâni de la lansare, pe platforma Monitorul Prețurilor Carburanților s-
au înregistrat aproximativ 180.000 de căutări ale sortimentelor de carburanți. Astfel, în
perioada 1-14.07.2019, cele mai căutate sortimente au fost benzina standard (59.930) și
78
EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019
motorina standard (54.932), ambele reprezentând 64% din căutări, iar restul sortimentelor –
motorina premium (22.818), benzina premium (20.656), GPL (13.290) și încărcarea electrică
(8.206) - însumând 36% din căutările totale.
Cele mai multe căutări în aplicație provin din România, majoritatea din București și Timișoara,
dar s-au înregistrat și căutări care provin din alte țări, cum ar fi Germania sau Marea Britanie.
Statisticile arată că cele mai multe descărcări ale aplicației s-au realizat din Google Play (în jur
de 20.000), prin comparație cu App Store (peste 1.800). Autoritatea de concurență
recomandă utilizatorilor actualizarea aplicației mobile prin intermediul Google Play sau App
Store, deoarece aceasta conține îmbunătățiri ale performanței și repară diferite probleme
tehnice.
Recommended