View
163
Download
0
Category
Preview:
DESCRIPTION
proces tehnologic
Citation preview
COLEGIUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ
,, DUMITRU MOŢOC ” BUCUREŞTI
PROIECT
Calificare : Tehnician în industria alimentară
Profesor îndrumător:
ELEV:
Sesiunea - Iunie 2008
1
ORGANIZAREA PROCESULUI DE OBŢINERE A
1000 KG COMPOT ASORTAT DE FRUCTE
2
CUPRINS
Argument ..................................................................................4 Caracterizarea grupei de produs conserve sterilizate...........5
Proces tehnologic de obţinere a compotului asortat..............6
Schemă tehnologică...................................................................7
Materii prime şi auxiliare.....................................................8-9
Operaţii tehnologice...........................................................10-12
Norme de protecţie a munci şi igiena....................................13
Calcul tehnologic…………………………………………14-15
Concluzii interpretari………………………………………..16
Bibliografie…………………………………………………...17
Anexe………………………………………………………….18
3
ARGUMENT
Compoturile de fructe reprezintă o formă principală de conservare a fructelor, deoarece adaosul de
sirop de zahăr determină o îmbunătăţire simţitoare a calităţii produsului şi în acelaşi timp permite
consumarea sa ca produs gata preparat.
Tehnologia modernă de fabricare a compoturilor de fructe s-a orientat în direcţia selecţionării unor
soiuri de materii prime adecvate acestui sortiment şi îmbunătăţirea metodelor de pregătire a fructelor
pentru obţinerea unor produse de calitate superioară.
În domeniul prelucrării fructelor pentru fabricarea compoturilor, cercetările recente au scos în
evidenţă , în special, importanţa procesului de opărire şi exhaustizare. Opărirea , în acest caz, este
necesară în scopul eliminării aerului din ţesuturi şi a asigurării unei umpleri corecte a recipientelor, fiind
recomandată pentru majoritatea fructelor.
Exhaustizarea reprezintă un procedeu tehnologic important la fabricarea compoturilor, în special în
condiţiile folosirii unor recipiente din tablă subţire, deoarece permite reducerea presiunii interioare în
timpul sterilizării şi asigurarea unui vid interior după răcire. Produsele exhaustizate îţi păstrează mai
bine calităţile senzoriale în timpul depozitării, conţinutul de vitamine iar coroziunea este mult inhibată.
Pentru fabricarea compoturilor de fructe s-au realizat linii specializate pe grupe de fructe, în funcţie
de operaţiile de pregătire necesare. În cazul fabricării compoturilor fără sâmburi s-a pus la punct o
tehnologie nouă, în vederea asigurării unei texturi corespunzătoare fructelor.
Ca urmare, s-a înlocuit opărirea fructelor, care în mod obişnuit se face la 82°C , pentru inactivarea
enzimelor, cu o încălzire la 60°C, timp de 5-20 min. În acest caz are loc o activare a pectinmetilesterazei
care determină demetoxilarea pectinei.
4
2. CARACTERIZAREA GRUPEI DE PRODUS CONSERVATE PRIN STERILIZARE
În practica industriala ,se deosebesc douǎ procedee de tratarea termicǎ a produselor alimentare, in
funcţie de intensitatea tratamentului : pasteurizarea si sterilizarea.
Pasteurizarea reprezintǎ metoda de conservare prin tratare termica la temperature mai mici de 100°C,
pe cînd sterilizarea implică aplicarea unor temperatuti peste 100°C. Alegerea regimului de pasteurizare
sau sterilizare este in funcţie de compoziţia chimica a produsului, in special de ph. Produsele acide şi
foarte acide, la care inactivitatea microorganismelor se face uşor, pot fi conservate printr-un tratament de
pasteurizare, pe cand produsele cu acuditate mica sau lipsite de aciditate implica tratamente la
temperature mai mari de 100°C
Pentru termosterilizarea produselor înainte de ambalare se folosesc schimbǎtoare de cǎldura de tip
tubular sau cu placi .
În prezent cea mai mare rǎspîndire o au schimbǎtoarele de caldurǎ cu placi, care au avantajul unui
schimb termic foarte bun , tratarea ultrarapida a produsului in strat subţire, ceea ce asigura menţinerea
calitaţii, au dimensiuni de gabarit redus, posibilitaţi de control riguros al tratamentului termic, gamǎ de
tratare termica in domenii largi (60-150°C), Permit recuperarea cǎldurii in proporţie de 80-90% şi
metode de curǎţire şі întreţіnere uşoară.
Placile schimbǎtoare de căldura au forma dreptunghiularǎ mai rar circulară, şi se confecţionează din
tablă de oţel inoxidabil pe care se imprimă canale cu ondulaţii transversale sau in V, care asigura o
curgere turbulentă, ceea ce favorizeaza schimbul termic.
Pe fiecare faţă a placii este imprimat , prin presare un canal marginal pentru montarea garniturilor,
iar fiecare iar fiecare placa este prevazuta cu patru canale colectoare la colţuri. Garniturile dirijeaza
produsul si agentul de incalzire care circula in contracurent, astfel ca pe o suprafata a plǎcii se prelinge
produsul iar pe cealalta parte se trece agentul de incalzire, ultima metoda fiind preferată deoarece
permite un transfer termic mai bun si evita supraîncǎ lzirile locale care afecteaza calitatea produsului .
Instalatiile de termosterilizare a produsului ambalat se poate grupa in doua categorii :instalaţіі care
realizeaza tratarea termica pana la 100°C, cunoscute si sub denumirea de pasteurizatoare si instalatii
pentru termosterilizare la temperaturii mai mari de 100°C .
5
3. PROCES TEHNOLOGIC DE OBŢINERE A COMPOTULUI ASORTAT DE FRUCTE
Compoturile de fructe sunt fructe sau parţі de fructe conservate într-un sirop de zahăr prin tratare
termicǎ rolul siropului de zahăr este de a îmbunǎţǎţі calitǎţіle senzoriale si de a favoriza procesul de
termopenetraţіe.
Merele. Se folosesc numai mere sanatoase , fară pete, cu gust şі arome plăcute. Pulpa merelor
trebuie sa îşі păstreze forma în timpul opăriri şі sterilizari.
Perele. Se folosesc pere cu gust si aromă placute, cu pulpa densă care nu se sfărâmă in urma opăririi
si sterilizării. Lojele seminale nu trebuie sa fie pietroase. Prin sterilizare, pulpa nu trebuie sa capete o
culoare roz.
Gutuile.Se folosesc soiurile cu fructe uniforme, de preferat de mărime medie si mica, cu o zonă
redusă de celule lignificate în jurul casei seminale şі cu o tendinţă redusa de schimbare a culorii.
6
3.1 SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE FABRICARE A COMPOTULUI ASORTAT DE MERE, PERE ŞI GUTUI
7
Recoltare(transport)
Recepţie calitativă, cantitativă
Exhautizare
Dozare sirop
Control rectificare
Eliminarea casei seminale
Tăiere
Decojire
Calibrare
Sortare
Zahăr Apă
Spălare
Depozitare temporară
Mere ,pere, gutui
Închidere
Sterilizare
Fierbere
Filtrare
Sirop de zahar
Condiţionare recipiente
Depozitare, expediere
Dozare fructe
3.2 MATERII PRIME SI AUXILIARE
Materii Prime: Merele
Compoziţіa chimica a merelor depinde de soiul pomologic, gradul de maturitate, durata de pastrare
Valorile medii sunt urmatoarele: apa 86,5%, zaharuri 10,5, proteine 0,4, celuloza 0,6, acizi organici 0,7,
substanţe minerale 0,5, pectine pîna la 1,5, substanţe tanante pana la0,3, vitamina C 25 mg %.
Soiurile de mere se impart in trei categori: mere de vară ( iulie-august), mere de toamnă ( sfîrşіtul
lui august- septembrie ), mere de iarna ( sfîrşіtul lui septmbrie-octombrie).Sînt supuse pastrării de regula
merele de iarna. Imediat dupa recoltare ele au o consistenţă dură şі un conţinut ridicat de substanţe
tanante si amidon. Pe parcursul pastrarii merele se coc, scade conţinutul de substanţe tanante, amidon
acizi organici, protopectina, iar conţinutul de zahăr creşte.Consistenţa, gustul si aroma merelor se
ameliorează.
Perele
Spre deosebire de mere, pulpa perelor este mai puţin omogena, mai săracă in acizi organici (0,1-
0,8%), vitamine. Soiurile de pere se împart de asemenea in trei categori ( de vara, toamna, iarna ).
Depozitarea perelor se face intre 0...+3°C.
Gutuile
Au un conţіnut relativ mic de glucide, însă sunt bogate in substanţe pectice (0,7-1%), substanţe
tanante ( 0,6-0,7 % ) care le dau un gust astrigent.
În stare proaspătă se consuma rar, însă datorită conţinutului ridicat de substanţe pectice sînt folosite ca
materie primă în industria de conserve pentru fabricarea compoturilor.
Apa
Joacă un rol important în fabricile de conserve de legume şi fructe, ea fiind prezentă în toate
operaţiile, începând cu spălarea produselor, prelucrarea, umplerea în recipiente, sterilizarea şi răcirea
acestora. Apa trebuie să aibă un gust plăcut; gustul şi mirosul străin indică infectarea cu
microorganisme, descompuneri organice. Apa trebuie să fie incoloră. Colorarea apei indică prezenţa
sărurilor de fier sau o dezvoltare maximă de microorganisme. Nu trebuie să conţină în suspensie
materiale solide. Nu este admisă prezenţa amoniacului, acidului sulfuros, clorului, arsenului, iodului,
zincului sau cuprului şi nici a substanţelor organice.
Zahărul
În industria conservelor de legume şi fructe se foloseşte în cantităţi mari zahărul. Din punct de
vedere chimic zahărul este zaharoză, un bizaharid care se compune din monozaharidele glucoză şi
fructoză. De altfel, desfacerea zaharozei în cele două componente se poate face prin hidroliză în
prezenţa unui acid, operaţie numită invertire. Siropul obţinut se numeşte zahăr invertit.
8
Materi Auxiliare:
Ambalaje
Pentru ambalarea compoturilor se folosesc ambalajele metalice şi ambalajele din sticlă. Ambalajele
metalice sub formă de cutii de conserve deţin o pondere importantă în industria coservelor de fructe şi
legume. Dintre acestea pe primul loc se situează cutiile din tablă cositorită la cald sau electrolitic.În
afară de factorul economic, în general recipientele de sticlă sunt preferate şi datorită unor factori
psihologici. Astfel recipientele de sticlă dau înainte de toate senzaţia curăţenie, de neutralitate completă
faţă de conţinutul şi de perfecta impermeabilitate faţă de factorii externi.
9
3.3 OPERAŢII TEHNOLOGICE
Recoltare (transport):
Mijloacele folosite in transportul fructelor pot fi rutiere, feroviare, maritime sau aeriene.
Pentru transportul fructelor la noi in ţara, se folosesc numai mijloacele rutiere pentru ca asigura un
transport economic si expeditiv .
Aceste mijloace sunt:
-autocamioane prevazute cu prelate pentru protejare împotriva prafului, soarelui, intemperiilor;
-remorci izoterme care servesc pentru transportul fructelor ce au fost racite in prealabil, nefiind
prevazute cu sursa interioara de producere a frigului;
-remorci refrigerate cu gheaţă.
-remorse frigorifice prevazute cu instalatii frigorifice ce asigura transportul pe distante mari.
- cisterne cu apa.
În timpul transportului fructelor la fabrica se urmareşte ca acestea sa ajunga I scurt timp la locul de
prelucrare.
Recepţie cantitativă, calitativă:
Pentru obţinerea unor produse finite de calitate, este necesară o materie primă corespunzătoare.
Prin calitatea unei materii prime se intelege atît compoziţіa chimica, cît şі caracteristicile care o fac
aptă de a fi folosita pentru fabricarea unui produs.
Depozitarea temporară:
Depozitarea temporara a fructelor pana la introducerea in procesul de prelucrare trebuie sa fie cat
mai scurta.
Fructele se pastreaza in depozite simple şі bine aerisite, racoroase, uscate sau in depozite frigorifice.
Spălare:
Operaţіa de spalare are rolul de a elimina impuritaţile existente,deareduce intr-o măsura rezidul de
pesticide şі microflora epifita . S-a demonstrat cǎ o buna spalare are eficacitatea asemănătoare cu
tratarea termică la 100°C, timp de 2-5 min Ca urmare, de modul in care este condusă spălarea depinde in
mare măsură calitate de produsul finit.
Sortare:
Sortarea are rolul de a elimina fructele necorespunzatoare, zdrobite, alterate sau cu defecte care le
fac inutilizabile pentru produsul finit .
Operaţіa de sortare se executa manual, la mesele de sortare care, in mod obişnuit, sunt prevazute cu
o banda transportoare confecţіonată din cauciuc .Viteza benzii este de 0,1-0,2 m/s .
De o parte şі de alta a benzii stau muncitori care indeparteaza fructele necorespunzatoare,
introducandu-le in coşurile laterale
10
Calibrare:
În scopul obţіnerii unor produse cu dimensiuni omogene se executa calibrarea, folosind maşіni
construite pe principii diferite : tambure cu site, cu benzi, cu cabluri. Instalaţia cea mai folosita este
triorul cilindric .Aceasta instalaţіe este formata din: gura de alimentare 1, tambur 2, gură de evacuare 3,
buncăre de colectare 4, picioare telescopice 5, şnec 6, site 7.
Triorul cilindric
Decojire:
În vederea realizării unor produse de calitate superioară cu un grad de finisare înaintat, cu o buna
prezentare a produsului şі cu o valoare alimentară superioară s-au elaborat un numar de 8 procedee
curăţire : curăţirea prin aburire sau opărire, curăţirea cu gaze de ardere, curăţirea cu gaze de ardere
curaţirea cu radiaţі infraroşі, curăţirea prin flamaj, curăţirea prin tratare la temperaturi reduse (18…-
20°C), curăţirea crioenzimatica şі curăţirea chimica.
Curaţirea chimica se face la pere şі gutui.
Tăіere:
Divizarea materiei prime se pote realize in rondele, tăieţei , placuţe sau cuburi. Orientarea actuală
este utilizarea unor maşini de tăiat multifuncţionale, care să permită divizarea produselor în forme cît
mai variate .Din această categorie face parte şi maşina tip universal care poate fi folosită la următoarele
operatii:tăierea in cuburi cu latura de 10, 15, 20 mm, tăierea în felii rotunde de 2,5-3,5mm grosime cu
suprafeţe plane.
Eliminarea casei seminale:
Eliminarea casei seminţelor la mere ,pere, şi gutui se realizează cu ajutorul unor cuţite tubulare,
prevăzute, cu 6-8 aripioare, cuţite care efectuează, concomintent şi tăierea fructelor în 6-8 felii.
Dozare fructe:
1 2
3
45
7
11
La fabricarea compoturilor se folosesc borcane şi cutii vernisate cu lac acido-rezistent sau
universal. Dozarea se face manual sau mecanic. Pentru cireşe şi vişine se pot folosi maşinile de dozat
volumetrice. Pentru celelalte fructe se folosesc mesele rotative de dozat.
Dozare sirop:
Adăugarea siropului se face manual sau cu ajutorul maşinilor de dozat produse fluide. Umplerea cu
sirop trebuie să se facă până la 7-10 mm de marginea superioară a recipientului.Temperatura pentru
mere, pere şi gutui este de 80-85 °C.
Exhaustizarea:
Exhaustizarea este procesul de eliminare parţiala a aerului din recipient, înainte de operaţia de
sterilizare. Procesul prezintă o importanţă foarte mare în vederea prevenirii creşterii presiunii interioare
în recipiente în timpul sterilizării şi pentru asigurarea vidului interior, după sterilizare.
Închidere:
Etanşarea cutiei de conserve se realizează prin îmbinarea cîrligului corpului cu al cutitei şi
formarea falţului, la maşini automate sau neautomate de inchis. Partea principală a maşinilor de închis o
formează rolele, fabricate din oţel-nichel cementat. Închiderea se realizează prin acţiunea de presare
exercitată de role asupra margini capacului şi a bordurii.
Se face în borcane OMNIA. Fixarea capacelor la acest tip de borcane se realizează cu ajutorul unor
dispozitive speciale cu bacuri prin apăsarea capacului de închidere peste capacul aplicat pe borcan. La
borcanele TWIST OFF , închiderea se poate realiza manual, prin rotirea capacului cu 74° sau cu ajutorul
maşinilor automate de închis.
Sterilizarea:
Reprezintă metoda de conservare prin tratare termică la temperaturi mai mari de 100°C,
sterilizarea recipientelor cu produse alimentare, la temperaturi mai mari de 100°C se poate realiza atît în
aparate discontinue cît şi instalaţii continue.Aceste instalaţii poartă numele de autoclave şi pot fi de mai
multe feluri: verticale, orizontale, rotative.Dintre acestea cele mai utilizate sunt autoclavele verticale.
Depozitarea:
Se face la temperaturi cuprinse intre 10 şi 20°C. În timpul depozitarii au loc procese intense de
difuziune între fructe si sirop, proces ce se echilibrează după a 15-a zi de depozitare. Ca urmare, analiza
produsului finit şi livrarea nu se pot face decît după aceasta perioadă.
12
3.4 NORME DE PROTECŢIE A MUNCI ŞI IGIENA
Norme de protecţie în secţia de fabricaţie a conservelor de fructe
Cazanele duplicate trebuie să fie obligatoriu prevăzute cu ventil de siguranţă, manometru, robinet
de aerisire şi oală de condens. Bascularea cazanului duplicat trebuie făcută numai prin şurub fără sfârşit
şi roată melcată. Se interzice bascularea cazanului prin pârghia liberă şi fixarea prin cui. Înainte de a se
drumul la abur, trebuie deschis robinetul de condens, pentru a se evita şocurile termice. Lopeţiile de
agitare a conţinutului vor avea coadă cât mai lungă şi în unghi faţă de planul lopeţii, pentru ase evita
pericolul stropirii cu material fierbinte. În faţa cazanelor duplicate trebuie montate grătare de lemn pe
pardosea. Mesele de umplere trebuie prevăzute de jur împrejur cu bare de distanţare care să împiedice
căderea recipientelor de pe masă şi cu borduri de jur împrejur, pentru a evita scurgerile de soluţie pe
hainele muncitorilor.
Norme de protecţie în secţia de sortare şi spălare a legumelor şi fructelor
Halele şi spaţiile destinate acestor operaţii trebuie să corespundă condiţiilor de igienă a muncii.
Pentru deşeuri se amenajează lăzi speciale care se golesc zilnic. Lângă spălătoare trebuie montate
obligatoriu grătare de lemn pentru muncitori. Curăţirea, spălarea, desfundarea, ştergerea sau orice
reparaţii de maşini se vor face numai când maşinile sunt în stare de repaus. Motoarele şi legăturile
electrice vor fi bine izolate împotriva apei şi acţiuni mecanice.
Norme de protecţie la spălătoria de borcane
Introducerea şi scoatera borcanelor din premuietor se vor face cu ajutorul unor coşuri metalice
perforate. La spălare, muncitorii vor fi dotaţi cu echipamentul de protecţie prevăzut de normativele în
vigoare.În spălătorie trebuie să existe o ladă pentru strângerea cioburilor de sticle. La maşina de spălat se
pun grătare de lemn pe pardoseală. Mecanismele de acţionare se prevăd cu apărătoare de protecţie.
Stivuirea şi destivuirea borcanelor se va face cu mare atenţie, muncitorii fiind îmbrăcaţi în echipament
de protecţie spre a evita rănirea prin tăiere.
13
4. CALCUL TEHNOLOGIC
Organizarea procesului de obţinere a 1000 kg compot asortat de fructe de mere, pere şi gutui:
Calcul:
Să se calculeze cantitatea de sirop de zahar necesară precum si caracteristicile acestuia (conţinut de
zahăr în % şi aciditatea % pentru a obţine 1000 kg produs finit stiindu-se că:
Amestecul de fructe este format din:
-mere: 15 % cu 12% S.U şі 0,3% acid malic
-pere: 7,5% cu 13% S.U şі 0,2% acid malic
-gutui: 10% cu 11% S.U şі 0,4% acid malic
Caracteristicile produsului finit sunt:
-substanţe solubile : 18%
-aciditate in acid malic: 0,4%
Rezolvare:
a) Cantitatea de fructe ce se dozează în recipiente pentru a se obţine 1000 kg produs finit este:
1000 = 500 kg
Din care:
-mere 500 = 75 kg
-pere 500 = 375 kg
-gutui 500 = 50 kg
b) Cantitatea de sirop de zahăr necesară este de:
1000 = 500 kg.
Cantitatea de substanţe solubile ce trebuie realizate in 1000 kg compot asortat este de:
1000 = 180 kg
Cantitatea de substanţe solubile adusă de fructe este de:
75 + 375 + 50 =53,25 kg
Adaosul de zahăr va fi de:
180-53,25 = 126,75
Concentraţia siropului de zahăr este de:
14
= 25,35 %
Conţinutul de aciditate a produsului finit este:
1000 kg acid malic
Aciditatea conferită de fructe:
75
Cantitatea de acid citric care trebuie adaugat în sirop este de:
(4-1,175) kg
Aciditatea siropului preparat în acid citric,%:
Unde:
67 este greutatea moleculară a acidului malic.
64 este greutatea moleculară a acidului citric.
15
5.CONCLUZII. INTERPRETĂRI
Fructele sunt produse alimentare necesare hranei oamenilor ,ele putând fi consumate în stare
proaspătă sau după o prelucrare prealabilă sub formă de conserve.Aceste produse aduc în alimentaţie o
parte din necesarul de substanţe zaharoase, substanţe proteice, săruri minerale, grasimi vegetale,
vitamine.
Fructele deţin o ponderă însemnată în producţia de conserve.Cele mai importante sunt: mere ,pere,
gutui care in procesul de fabricaţie pot fi transformate in compoturi. Fructele reprezintă materia primă in
industria conservelor.Merele,perele şi gutuile sunt fructe sămînţoase unde fructele sunt cărnoase cu
seminţele inchise în compartimente cu pereţi pergamentoşi. Compoturile de fructe sunt fructe sau parţі
de fructe conservate intr-un sirop de zahar prin tratare termicǎ rolul siropului de zahăr este de a
îmbunǎţǎţі calitǎţіle senzoriale si de a favoriza procesul de termopenetraţіe.
Merele. Se folosesc numai mere sanatoase , fara pete sau atac criptogamic, cu gust şі arome
placute.Pulpa merelor trebuie sa îşі pastreze forma in timpul opăriri şіsterilizari.
Perele. Se folosesc pere cu gust si aroma placute, cu pulpa densa care nu se sfarmă in urma
opăririi si sterilizării.Lojile seminale nu trebuie sa fie pietroase. Prin sterilizare, pulpa nu trebuie sa
capete o culoare roz.
Gutuile.Se folosesc soiurile cu fructe uniforme, de preferat de mărime medie si mica, cu o zonă
redusă de cellule lignificate în jurul casei seminale şіcu o tendinţă redusa de schimbare a culorii.
Compoziţia fructelor este alcatuita din apă şi substanţă uscată ,Apa este componentul care se
gaseşte in proporţia cea mai mare (72-95%).Zaharurule care se gasesc in fructe sunt: glucoza , fructoza,
zaharoza şi mai puţin ,galactoza .Merele, perele şi gutuile conţin mai multă fructoză şi mai puţină
zaharoză.
16
6. BIBLIOGRAFIE
1. Barariu I, Vlad Ioana şa - Materii prime şi materiale folosite în I.A. - manual pt clasa a IX
-a, licee cu profil de industrie alimentară şi şcoli profesionale anul I- Editura Didactică şi
Pedagogică- Bucureşti- 1995
2 . Segal R., Ionescu E., Ionescu R. – Utilajul şi tehnologia prelucrării legumelor şi
fructelor, manual pentru licee industriale cu profil de industrie alimentară, clasele a XI-a şi a
XII-a şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980
3. Mihalef Leonila, Barariu Iuliu–Protecţia muncii în industria alimentară–manual pentru
şcoli de maiştri şi şcoli profesionale–Editura Didactică şi Pedagogică–Bucureşti–1979
4. Banu Constantin, Nour Violeta, Vizireanu Camelia, Răsmeriţă Doruleţ- Calitatea şi analiza
senzorială a produselor alimentare- seria „Inginerie alimentară”- Editura AGIR- Bucureşti-
2007
5. Ciumac J- Merceologia produselor alimentare- -- Editura Tehnică- Chişinău - 1995
17
7. ANEXE
Compoturile sunt preparate racoritoare si foarte sanatoase, le putem consuma imediat sau le putem conserva
pentru iarna, asa cum este si acest compot de gutui. Acest compot de gutui este deosebit de parfumat si
gustos, iar gutuile au un gust excelent. Putem folosi fructele din acest compot de gutui, la prepararea altor
deserturi.
INGREDIENTE
-4 kg gutui
-1 kg zahar
-cca 4 l apa
-1/2 baton vanilie sau vanilina
MOD DE PREPARARE
Gutuile se spala si se curata de coaja, se taie in sferturi si li se scoate mijlocul tare si pietros;
Din coji si din partea din mijloc cu simburi se prepara peltea. Restul se taie in felii de 1 1/2 cm grosime;
Siropul se fierbe cu vanilia si cand da in clocot, se adauga feliile de gutui, cate incap, ca sa fie bine cuprinse de
sirop. Se lasa sa fiarba circa 10 minute, in clocote mici, acoperite, pana se inmoaie putin, apoi se scot cu
spumiera sau cu strecuratoarea si se pun intr-o cratita. Se continua cu celelalte la fel;
Se aseaza in borcane si se toarna siropul caldut peste ele. Borcanele se leaga si se sterilizeaza.
18
In afara de faptul ca este unul din cele mai gustoase acest compot de mere este unul din cele mai revigorante.
Intr-adevar cine a fost bolnav vreodata isi aduce aminte de gustul reconfortant al unui compot de mere. Acest
compot de mere este cu atat mai recomandat, cu cat ne putem bucura de binefacerile lui tot timpul anului.
INGREDIENTE
-3-4 mere
-150 g zahar
-2 pahare apa
-1 bucatica scortisoara
-2 cuisoare
MOD DE PREPARARE
Se curata merele de coaja, se scot samburii si se taie in patru, se lasa sa stea in apa rece;
Se pune la fiert apa cu zaharul, scortisoara si cuisoarele. Cand incepe sa fiarba, se adauga merele lasand sa
mai fiarba acoperit la foc mic, pina se moaie putin fructele.
Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate
19
Recommended