Jocuri pentru îmbogatirea vocabularului

Jocuri folosite pentru îmbogatirea si activizarea vocabularului.

Capu-n pene-si odihneste.

Jocuri folosite pentru îmbogatirea si activizarea vocabularului.A-ti cunoaste limba înseamna a fi capabil sa exprimi corect si precis tot ce gândesti, simti ori stii. Precizia si expresivitatea comunicarii sunt date în

cea mai mare masura de calitatea vocabularului utilizat.Îmbogatirea vocabularului copiilor este una din sarcinile prioritare pe linia cultivarii exprimarii, sarcina care se realizeaza în cadrul tuturor disciplinelor din scoala.

Îmbogatirea vocabularului se realizeaza pe calea explicarii cuvintelor necunoscute, prin prezentarea obiectului sau imaginii obiectului, prin sinonime, omonime, antonime. „Jocul sinonimelor”

L-am practicat înca din clasa I. Acest joc mareste potentialul expresiv al limbii, capacitatile de precizare a sensului unor cuvinte.Pentru a retine mai usor sinonimele: zapada-nea-omat am învatat cu copiii urmatoarea poezie: ”Zapada, omat sau nea, Asterne-ti covorul moale, De fulgi albi, pufosi si moi, Ce ne bucura pe noi ” Jocul ”Cum se mai poate spune ?”Jocul ”Eu zic una, tu zici multe” deprinde elevii cu formularea corecta a pluralului substantivelor.O varianta în sens invers de a forma singularul

de la plural este ”Eu zic multe, tu zici una.”I-am anuntat pe copii ca si cuvintelor le place sa fie alintate si ne-am jucat ”Din mare, mic” urmareste folosirea corecta în vorbire a diminutivelor.

deal- delusor floare- floricicabaiat- baietel masina- masinuta

casa- casuta câine- catel oras- orasel fata- fetita

Aceste jocuri - exercitii influenteaza fluenta vorbirii, dar la rândul ei aceasta influenteaza favorabil dezvoltarea capacitatii analitico-sintetice a scoartei cerebrale, fara de care nu este posibila ”Învatarea scolara”.

Jocuri care contribuie la formarea limbajului conceptual.În orele de dezvoltare a vorbirii se urmareste si formarea unui limbaj conceptual. Prin jocul ”Ce nu se potriveste” am verificat capacitatea elevilor

de a separa dintre notiuni pe cea care nu se integreaza în grupa respectiva.Jocul se desfasoara individual. Pe cartonase sunt scrise serii de cuvinte, iar elevii trebuie sa taie ce nu se potriveste.

Exemple:a.       caise, cirese, prune, morcov, mere;

b.       pisica, fluture, cal, ploaie, peste;c.       rosii, ardei, salata, cutit, vinete;

d.       ploaie, zapada, lampa, polei, roua;

Un fenomen, legat de particularităţile limbajului oral la copiii care intră în clasa I, constă în dificultatea de a realiza exprimări explicite, rezultat al utilizării delimitative şi restrictive a limbajului în situaţii mai mult de dialog simplu, în viaţa de familie, ceea ce le creează o sărăcie a exprimării orale.           

Obiectivele probei: O1 : să recunoască titlul şi personajele unor poveşti specifice literaturii pentru copii; O2: să formuleze corect propoziţii simple după imagini date; O3: să răspundă corect la întrebările adresate de professor;

Proba orală :1. Recunoaşte povestea :

2. Alcătuieste propoziţii după imagini :

3. Răspunde la întrebări : Care este povestea ta preferată ? Care sunt personajele tale preferate din poveştile pe care le şti? Ce anotimp îţi place mai mult ? De ce ?

DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ- LB. ROMÂNĂ

FOARTE BINE BINE SUFICIENT1.Recunoaşte titlul la cele trei povesti, personajele lor şi autorul, fără ajutor.

1. Recunoaşte titlul a doua poveşti din trei şi numele câtorva personaje, cu puţine greşeli.

1.Recunoaste titlul unei poeveşti, şi numele cu grşeli şi cu ajutor din partea profesorului sau a celorlalţi elevi.

2. Formulează corect trei propoziţi în care să folosescă cuvintele sugerate de imagini.

2. Formulează două propozitii în care să folosesc cuvinte sugerate de imagini, cu puţine greşeli.

2. Formulează o propozitie în care să folosească cuvinte sugerate de imagini cuajutorul profesorului sau a celorlalţi elevi.

3. Răspunde correct şi la toate întrebările (folosind în propozitii simple )

2. Răspunde correct la doua dintre întrebări (folosind în propozitii simple ) şi foarte puţine greşeli

3. Răspunde la una/două intrebări cu grşeli şi cu ajutorul profesorului sau a celorlalţi elevi.

TEST DE EVALUARE Clasa I

Disciplina: Limba şi literatura românăCapacitatea: Receptarea şi emiterea mesajului oral

Obiective de referinţă:1.1. să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului oral;1.2. să sesizeze intuitiv corectitudinea unei propoziţii ascultate;1.3. să distingă cuvintele dintr-o propoziţie dată, silabele dintr-un cuvânt şi sunetele dintr-o silabă;1.4. să sesizeze sensul cuvintelor într-un enunţ dat;1.5. să manifeste curiozitate faţă de mesajele emise de diferiţi interlocutori în situaţii de comunicare concretă;2.1. să formuleze clar şi corect enunţuri verbale potrivite situaţiilor date;2.2. să integreze cuvintele noi în enunţuri;2.3. să manifeste iniţiativă şi interes pentru a comunica cu ceilalţi.

Obiective operaţionale:OBIECTIV DE IDENTIFICARE

1. să identifice povestea, emiţătorul, receptorul şi mesajul într-un fragment audio;OBIECTIVE DE ANALIZĂ

2. să stabilească valoarea de adevăr a propoziţiilor;3. să reconstruiască mesajul;

OBIECTIVE DE CREAŢIE4. să elaboreze mesajele unor personaje date;5. să discute liber, creativ, pe o temă dată;

ITEMI

1. Spune: a. Cum se numeşte povestea?b. Cine este vorbitorul?c. Cine sunt ascultătorii?d. Despre ce vorbeşte?

2. Spune dacă e adevărat sau fals:Capra din poveste avea doi iezi.Capra le cânta iezilor să adoarmă: „Trei iezi, cucuieţi…”Duşmanul iezilor era lupul.Capra l-a pedepsit pe lup.Învăţătura poveştii este să ne spălăm pe dinţi.

3. Reconstruieşte oral propoziţiile:a. şcoală, la, Elevii, merg;b. lui, Învăţătorul, tema, citeşte, Ilie;c. învăţat, am, alfabetul, tot, noi, nu.

4. Imaginează-ţi ce discută cele două personaje:

5. Joc de rol:Interpretarea în doi a unui joc de rol cu tema „La magazin”. Se lasă libertate totală

elevului în alegerea replicilor. Timp de lucru 2 min.Barem de notare:Pentru rezolvarea corectă şi integrală a testului se acordă 50 puncte.

Obiectiveoperaţionale

Itemii testului - detalieriPunctaj

Propus Realizat

1. să identifice povestea, emiţătorul, receptorul şi mesajul într-un fragment audio;

- identificarea poveştii, emiţătorului, receptorului şi mesajului;- spontaneitatea răspunsului;

4x2 puncte2 puncte

2. să stabilească valoarea de adevăr a propoziţiilor;

- stabilirea valorii de adevăr a celor 5 propoziţii;- spontaneitatea răspunsului

5x1,7 puncte

1,5 puncte

3. să reconstruiască mesajul;

- reconstruirea celor 3 propoziţii- spontaneitatea răspunsului

3x3 puncte1 punct

4. să elaboreze mesajele unor personaje date;

- enunţarea replicilor imaginate;- adecvarea la context;- spontaneitatea;- creativitatea.

2x3 puncte1 punct1 punct2 puncte

5. să discute liber, creativ, pe o temă dată;

- enunţarea corectă a minimum 4 replici dialogate;- adecvarea la context;- spontaneitatea;- creativitatea.

4x1,5 puncte

1 punct1 punct2 puncte

TABEL DE CENTRALIZARE A REZULTATELOR

Iniţiale elev

PunctajTotal Observaţii

I.1 I.2 I.3 I.4 I.5

Capacitatea: Receptarea şi emiterea mesajului scris

Obiective de referinţă:3.1. să identifice litere, grupuri de litere, silabe, cuvinte şi enunţuri în textul tipărit şi în textul scris de mână;3.2. să sesizeze legătura dintre enunţuri şi imaginile care le însoţesc;3.3. să desprindă semnificaţia globală a unui text citit;3.4. să citească în ritm propriu, corect, un text citit;3.5. să manifeste curiozitate pentru lectură;4.1. să scrie corect litere, silabe, cuvinte;4.2. să scrie corect, lizibil şi îngrijit propoziţii scurte;4.3. să utilizeze convenţii ale limbajului scris (punctul, semnul întrebării, scrierea cu majusculă);4.4. să manifeste interes pentru exprimarea scrisă.

Obiective operaţionale:OBIECTIV DE IDENTIFICARE

6. să identifice cuvintele ilustrate;

OBIECTIVE DE ANALIZĂ7. să marcheze grafic titlul poveştii, emiţătorul, receptorul şi mesajul în imaginea şi

textul date;8. să corecteze greşelile / lacunele strecurate în text;

OBIECTIVE DE CREAŢIE9. să formuleze întrebări şi răspunsuri despre o temă dată;10. să elaboreze mesajele unor personaje date;

ITEMI

6. Dă clic cu mouse-ul pe cuvântul care denumeşte imaginea prezentată.Notă: pentru testare se foloseşte softul educaţional „Alfabetul vesel”. Timpul de lucru

este de 1 minut pentru fiecare elev.

7. Citeşte cu atenţie fragmentul de mai jos, apoi trasează linii de la etichete la cuvintele din text sau la imaginea potrivită.

Alba-ca-Zăpada(fragment)

Cum trecu anul, împăratul îşi luă altă soţie. Femeia asta era frumoasă, dar nespus de trufaşă şi mândră. Împărăteasa avea o oglindă fermecată şi ori de câte ori se privea în ea, nu uita să o întrebe: – Oglinjoară din perete, oglinjoară, Cine e cea mai frumoasă din ţară?

8. Subliniază cuvintele introduse greşit şi completează pe cele lipsă:

Somnoroase rândunelePe la cuiburi se __________Se ascund pe rămurele

_________ bună!

9. Formulează 3 întrebări despre primăvară şi răspunde la ele:

10. Imaginează-ţi ce discută cele două personaje şi completează bulele de text:

vorbitor

ascultător

titlul poveştii

mesaj

Barem de notare:Pentru rezolvarea corectă şi integrală a testului se acordă 50 puncte.

Obiectiveoperaţionale

Itemii testului - detalieriPunctaj

Propus Realizat

6. să identifice cuvintele ilustrate;

- identificarea a minimum 15 cuvinte;- lipsa alegerilor eronate;

15x0,5 puncte2,5 puncte

7. să marcheze grafic titlul poveştii, emiţătorul, receptorul şi mesajul în imaginea şi textul date;

- marcarea corectă a titlului poveştii, emiţătorul, receptorul şi mesajul;- acurateţea orientării şi trasării

7x1punct

3 puncte

8. să corecteze greşelile / lacunele strecurate în text;

- corectarea celor 4 propoziţii- scrierea corectă

4x2 puncte2 puncte

9. să formuleze întrebări şi răspunsuri despre o temă dată;

- scrierea corectă a 3 întrebări şi 3 răspunsuri;- complexitatea exprimării;- corectitudinea redactării;- creativitatea.

6x1 punct

2 punct1 punct1 puncte

10. să elaboreze mesajele unor personaje date;

- scrierea corectă a 3 replici dialogate;- adecvarea la context;- creativitatea.

3x2 puncte

2 punct2 punct

Numele şi prenumele elevului :………………………………………………………………….Data :……………………………………

1. Încercuieşte imaginile a căror denumire începe cu sunetul “d” .

2. Câte silabe are fiecare cuvânt ?

1 2 33. Decorează felicitările :

Proba orală :4. Recunoaşte povestea :

5. Alcătuieste propoziţii după imagini :

6. Răspunde la întrebări :

Cum se numesc părinţii tăi ? Care este povestea ta preferată ? Ce anotimp îţi place mai mult ? De ce ?

Nume……………. Data…………

Clasa…………….. Durată: 50 min

Test

Limba şi literatura română

I

4 p.

1) Subliniază litera a din următoarele cuvinte:

ceai, tata, scriu, cercel, ou, Marcela, cere, mure, Emil, mama, albină, aragaz.

4 p.

2) Rescrie următoarele propoziţii:

Ana are mere. ....................................................................................

Am un an. ..........................................................................................

Mara are mere. ..................................................................................

Am un nai. .........................................................................................

Ema e mama Anei. ............................................................................

4 p.

3) Formează cuvinte cu ajutorul săgeţilor:

ma na

mi ia

nu ma

4 p.

4) Uneşte imaginea cu litera corespunzătoare:

n a i m u

4 p.

5) Completează căsuţele cu literele corespunzătoare:

u - ... ma - .... a - .......

ele: ............................................. Data:......................

TESTARE INIŢIALĂ LA LIMBA ROMÂNĂ

1. Desparte în silabe şi încercuieşte cifra care arată câte silabe are cuvântul.

7 2 3 1 5 1 0 3 4 6 1 8 3 4 2

4 2 3 7 5

0 2 9 4 1 2 3 4 5 3 2 9 4 5

5 2 3 1 4

2. Colorează obiectele care conţin sunetul p:

3. Desenează un obiect a cărui denumire începe cu sunetul o:

4. Caută şi încercuieşte literele din care este alcătuit numele tău. Scrie numele tău în casetă :

A N M O L T U P S R V B K C X Ţ Â E F

Ş Ă D G H I J Z a n m o l t u p s r v b k c

x ţ â e f ş ă d g h I j z

5. Desenează un personaj dintr-o poveste îndrăgită de tine.

DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ

SUFICIENT

1. Desparte corect în silabe 3-4 cuvinte;2. Recunoaşte 2-3 cuvinte care conţin sunetul p;3. Desenează un obiect a cărui denumire începe cu sunetul o;4. Încercuieşte corect 3-4 litere;

BINE

1. Desparte corect în silabe 5-6 cuvinte;2. Recunoaşte 3-4 cuvinte care conţin sunetul p;3. Desenează un obiect a cărui denumire începe cu sunetul o;4. Încercuieşte corect literele din care este alcătuit numele său;5. Desenează personajul îndrăgit;

FOARTE BINE

1. Desparte corect în silabe 7-8 cuvinte;2. Recunoaşte 5-6 cuvinte care conţin sunetul p;3. Desenează un obiect a cărui denumire începe cu sunetul o;4. Încercuieşte corect literele din care este alcătuit numele său, apoi îl

scrie;5. Desenează personajul îndrăgit.

PROBA DE EVALUARE INITIALAClasa I

Sarcini de lucru:I.1: Ascultă cu atenţie textul:

Stăncuţa şi ulciorulde Lev Tolstoi

Stăncuţei i se făcu sete. Găsi un ulcior în ogradă cu ceva apă pe fund.

Stăncuţa însă nu putu ajunge la ea. Atunci se apucă să arunce în urcior pietricele şi aruncă atâtea , încât apa se ridică până la gura ulciorului şi stăncuţa îşi putu potoli setea.

Ordonează secvenţele colorând pătrăţelul de sub fiecare imagine astfel: roşu pentru pătrăţelul care corespunde primului moment al acţiunii , galben pentru al doilea moment şi albastru pentru al treilea.

PROMOVAREA UNOR METODE MODERNE, A CREATIVITĂŢII ŞI ORIGINALITĂŢII PRIN INTERMEDIUL POVEŞTILOR

Gheorghe Andreea, Grădiniţa Vaporaşul Magic, Constanţa, Judeţul ConstanţaZlatcu Tincuţa, Grădiniţa O.N. Nr. 21, Constanţa, Judeţul Constanţa

În prezent există sute de modalităţi prin care este definită creativitatea. Psihologii susţin în general că a fi creativ înseamnă a crea ceva nou, original şi adecvat realităţii. A crea înseamnă: a face să existe, a aduce la viaţă, a cauza, a genera, a produce, a fi primul care interpretează rolul şi dă viaţă unui personaj, a compune repede, a zămisli etc. Creativ este cel care se caracterizează prin originalitate şi expresivitate, este imaginativ, generativ, deschizător de drumuri, inventiv, inovativ etc. Al. Roşca este de părere că datorită complexităţii fenomenului creaţiei este puţin probabil să se ajungă la o definiţie unanim recunoscută, deoarece fiecare autor pune accent pe dimensiuni diferite. Astfel, se arată că după unii autori “creativitatea este aptitudinea sau capacitatea de a produce ceva nou şi de valoare”, iar după alţii ea constituie un proces prin care se realizează un produs (Al. Roşca, 1981, p.16). După P. Popescu-Neveanu “creativitatea presupune o dispoziţie generală a personalităţii spre nou, o anumită organizare (stilistică) a proceselor psihice în sistem de personalitate” (P.Popescu-Neveanu, 1987, p.52).

Ce rol au poveştile în stimularea creativităţii? Modernizarea şi perfecţionarea metodologiei didactice presupune sporirea

caracterului activ al metodelor de învăţământ, adică aplicarea acelor metode cu un pronunţat caracter formativ. Metodele interactive determină solicitarea mecanismelor gândirii, ale inteligenţei, ale imaginaţiei şi creativităţii.

Povestirea este una din activităţile de educare a limbajului cele mai plăcute copiilor, întrucât le satisface nevoia de cunoaştere şi de afectivitate, le stimulează imaginaţia şi constituie cadrul optim de exersare a capacităţii de comunicare.

În grădiniţa de copii se desfăşoară două tipuri de povestiri: povestirile educatoarei si povestirile copiilor (repovestire si povestirea creată de copii).

Prin intermediul povestirii, copilul se eliberează de egocentrism întrucât se identifică în plan imaginar cu personajele în care găseşte ceva din el însuşi, şi ceva din personaje în el.

Repovestirea liberă se caracterizează printr-o mai mare libertate a imaginaţiei copiilor. Ei repovestesc în funcţie de preferinţă şi de receptarea afectivă. Dacă atitudinea adultului este permisivă, copilul introduce personaje noi (de cele mai multe ori întâlnite în alte poveşti), modifică întămplările, îmbogăţeşte acţiunile, propune situaţii de prevenire a unor situaţii neplăcute. Totuşi, este necesar să se asigure o succesiune logică a repovestirii şi să se acorde atenţie exprimării corecte, nuanţate.

Povestirile create de copii au evidentă valoare formativă, contribuind la dezvoltarea gândirii şi a imaginaţiei creatoare, la dezvoltarea unei vorbiri corecte, fluente, expresive.

Cele mai frecvente tipuri de povestiri create şi practicate în grădiniţa de copii sunt povestirile create pe baza unui şir de ilustraţii şi povestirile cu început dat.

Un loc deosebit între modalităţile de manifestare a potenţialului creativ îl are povestirea creată pe baza unui şir de imagini. Tablourile reprezintă adevărate texte

iconice pe care copilul învaţă să le citească în mod creativ. Descifrarea conţinutului nu se limitează numai la descifrarea imaginilor, ci devine chiar o adevărată creaţie verbală. După descifrarea tabloului, copiii pot pune întrebări, pot formula titlul acestuia, pot să se completeze unul pe celălalt.Educatoarea are sarcina didactică de a stimula imaginaţia şi de a încuraja originalitatea copiilor.

ExperimentExperimentul a fost realizat la grupele de nivel I, de la Gradiniţa O.N. Nr 21,

Constanţa si Grădiniţa Vaporaşul Magic, Constanţa, pe un lot de 18 subiecţi.Experimentul s-a desfăşurat în cadrul proiectului tematic „Ce mult îmi plac

poveştile!”, proiect derulat pe parcursul a două săptămâni.În cadrul domeniului experienţial Limbă şi comunicare, am utilizat ca forme

de realizare jocul didactic, dramatizarea, repovestirea, povestirea cu început dat, cea pe bază de imagini; am îmbinat metodele tradiţionale cu cele moderne (metode interactive de grup).

În cele de mai jos sunt prezentate câteva dintre activităţile menţionate mai sus în care am utilizat metode interactive de grup prin care am urmărit să stimulăm cât mai mult creativitatea preşcolarilor.

Grădiniţa Vaporaşul Magic, ConstanţaPornind de la povestea „Punguţa cu doi bani” de Ion Creangă am organizat

activitatea de repovestire cu preşcolarii, utilizând metoda interactivă turul galeriei. Turul galeriei este tehnica de învăţare care „stimulează gândirea, creativitatea şi învăţarea eficientă” (Dulamă, 2002), încurajând copiii să-şi exprime opiniile cu privire la soluţiile propuse de colegii lor.

Am împărţit grupa în microgrupuri de patru copii, iar sarcina pe care au avut-o de îndeplinit a fost aceea de a reda prin desen un tablou din povestea „Punguţa cu doi bani”, de I. Creangă. Timpul de lucru estimat a fost de 10 minute. Fiecare microgrup a redat ceea ce a dorit. Copiii au lucrat în echipă la această activitate, iar produsele obţinute au constituit rezultatul muncii lor. Ideea a fost de a-i conduce subtil spre diverse secvenţe din poveste: moşul îl bate pe cocoş şi acesta pleacă de acasă, păţaniile cocoşului cu boierul, răutatea babei faţă de găină. Astfel le putem dezvolta divergenţa gândirii, o condiţie de bază a creativităţii.

Microgrupul I a redat scena în care baba rea a bătut-o pe găină;Microgrupul II a redat scena în care vizitiul îl aruncă pe cocoş în fântână;

Microgrupul III a redat scena în care cocoşul a fost aruncat în cămara cu galbeni; Microgrupul IV a redat scena în care cocoşul se întoarce triumfător acasă.

Produsele obţinute au fost prinse pe un panou formând o veritabilă expoziţie. La semnalul educatoarei grupurile au trecut de la o lucrare la alta pentru examinare. Pe marginea desenelor s-au discutat aspecte care au fost omise ( de exemplu cerul, firele de iarbă, punguţa din ciocul cocoşului). S-a urmărit corectitudinea exprimării gramaticale.

Turul galeriei s-a făcut în 5 minute, după care grupurile au revenit la locul iniţial şi timp de 5 minute au analizat observaţiile făcute şi au completat desenul. Au descris tabloul şi au utilizat expresii noi, chiar inventate de ei (ex: cocoş poznaş, găină bleagă, babă deosebit de rea, punguţă buclucaşă etc.).

Metoda Philips 6/6 este o metodă de stimulare a creativităţii care constă în implicarea a 6 participanţi la rezolvarea unei sarcini, timp de 6 minute.

Copiii au audiat un fragment din cântecul „Marşul piticilor”. Ei şi-au amintit că l-au mai auzit în dramatizarea poveştii „Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici”. Am ales 7 băieţi din grupă care au primit căciuliţe şi alte obiecte caracteristice piticilor. În

pas de marş, piticii s-au aliniat iar ceilalţi i-au identificat numeric pe toţi. Restul grupei a avut ca sarcină găsirea tuturor soluţiilor posibile astfel încât, în poveste, Albă ca Zăpada să depună cât mai puţin efort.

S-au constituit trei grupuri a 6 copii fiecare având câte un lider, şi un copil ca „mesager” care a reţinut ideile colegilor.

Fiecare lider a prezentat ideile grupului său în vederea soluţionării sarcinii. Liderii au dezbătut soluţiile găsite şi au optat pentru cele mai interesante. Imaginaţia copiilor a conturat posibilităţi variate de la ajutorul ce poate fi dat în mod specific de vietăţile pădurii până la procurarea celor mai moderne şi avangardiste materiale si mijloace de locomoţie (ex: crăiasa furnicilor, Gerilă, Greuceanu, armata urşilor, zânele pădurii, robotul super-truper, nave spaţiale şi extratereştrii ).

Grădiniţa O.N. Nr.21, ConstanţaPovestea cu inceput datS-a creat un cadru specific temei alese „Ursuleţii neastâmpăraţi”. Pentru a

uşura munca copiilor am oferit câteva informaţii suplimentare despre vietăţile din pădure (lupul, iepuraşii, veveriţele etc)., despre unii oameni care rănesc animalele. Începutul povestirii a fost întrerupt într-un moment care a trezit curiozitatea şi interesul pentru povestire, care a solicitat imaginaţia creativă.

Început dat: „ În mijlocul pădurii străluceşte casa celor trei ursuleţi. Mama ursoaică le spune puilor că trebuie să plece în pădure pentru hrană, sfătuindu-i pe aceştia să nu se îndepărteze de casă deoarece pădurea este plină de pericole. Era o zi de vară superbă! Vântul adia uşor iar cântecul păsărelelor încânta toate vietăţile pădurii. Cei doi ursuleţi, cam neastâmpăraţi, au început sa facă tumbe şi au părăsit culcuşul fără să-şi dea seama. Văzând frumuseţea ce se întindea în faţa ochilor au hotărât să se plimbe şi ei şi să cunoască locurile pădurii. Mergând aşa, pe drum se întâlnesc cu…….”.

Am orientat imaginaţia acestora prin întrebări ajutătoare: „Cu cine credeţi că s-au întâlnit ursuleţii?”, „Prin ce peripeţii au trecut?”, „Ce trăsături are fiecare personaj?”, „Cum vreţi să se încheie povestea?”. Am îndrumat povestirea fiecărui copil. Am valorificat în structura aceleiaşi povestiri intervenţiile mai multor copii, astfel încât am obţinut o povestire mai complexă.

Este prezentată varianta cea mai plăcută, în care preşcolarii au fost adevăraţi creatori.

Variantă „ Se întâlnesc cu un domn îmbrăcat în haine verzi, precum culoarea frunzelor. Acesta purta pe umăr o puşcă. - Frăţioare, acesta este un vânător! spuse unul dintre ursuleţi. Ar fi bine să ne ascundem. Ursuleţul nu apucă să termine că se şi auzi un glas:

- Ce e cu voi micuţilor? îi întrebă omul. - Am plecat să cunoaştem pădurea! răspunseră aceştia cu teamă. - Dar mama voastră ştie?

- Nu, dar ne vom întoarce repede. - Haideţi că vă ajut eu să găsiţi drumul spre căsuţa voastră!

Unul dintre ursuleţi nu prea vroia, dar la sfatul acelui domn că pădurea este un loc plin de primejdii pentru cei mici, au hotărât să se întoarcă.

Omul cel bun le-a promis că îi ajută să găsească drumul corect. În timp ce ei mergeau se auzi un urlet ciudat. Omul scoase puşca, iar ursuleţii se speriară crezând că acesta avea de gând să-i împuşte. Deodată, în drumul lor apăru o fiară sălbatică. Era un lup ciudat care s-a repezit asupra lor. Avea blana vărgată şi ochii roşii. Ursuleţii se speriară teribil şi fiecare fugi unde apucă. Omul în haine verzi a dat dovadă de mult curaj şi a tras în lup. Acesta a căzut mort la pământ. Mergând spre casă se auzi iarăşi ceva. Era mama ursoaică. Văzându-l pe vânător îi mulţumi că le-a salvat viaţa puilor. Ursuleţii neastâmpăraţi aflară, într-un final că omul curajos nu este un vânător, ci un pădurar care ocroteşte pădurea. Ursuleţii promit mamei că nu vor mai pleca fără voia ei şi totul e bine când se termină cu bine.” Povestirea pe baza unui şir de ilustraţii

Am plecat de la intuirea a trei imagini (1. o cabană în mijlocul pădurii; 2. stâna de oi; 3. câinii şi păstorul) pe care copiii le-au analizat şi le-au descris prezentând în final sintezele parţiale, prin expuneri narative, descriptive sau explicative.

Pentru perceperea imaginilor, am orientat atenţia copiilor de la detalii la impresia de ansamblu. Am utilizat întrebări : „Ce vedeţi în tablou/ imagine? Când puteţi merge la bunici? Unde este casa aşezată? De cine este păzită turma de oi? De cine ascultă câinii ciobăneşti? Ce titlu îi dăm acestei povestiri?” Prezentăm în continuare varianta cea mai frumoasă creată de preşcolari.

Aventură de neuitat „În vacanţa de vară am plecat la bunici. Ei au o cabană la munte înconjurată de pădure şi împrejmuită de un pârâu. Într-o dimineaţă însorită, ne-am gândit să urcăm pe munte şi să privim satul de sus, de pe culme. Am plecat împreună cu sora mea şi cu bunicul Ticu. Urcuşul a fost greu, abrupt dar până la urmă am ajuns la o păşune mare şi proaspătă. În depărtare se zărea o stână cu o turmă de oi. Ne-am aşezat pe păşune să admirăm priveliştea si deodată au apărut în faţa noastră nişte namile de câini ciobăneşti. Lătrau arătându-şi colţii fioroşi. Eu şi sora mea, Nela, tremuram de frică şi ne-am înghesuit la pieptul bunicului. El ne-a sfătuit, cu blândeţe să stăm nemişcaţi. Deodată s-a auzit o voce groasă. Era păstorul turmei. Acesta i-a strigat: - Nero, Lăbuş, la mine! Câinii au ciulit urechile, au mai mârâit puţin şi au plecat spre stână. Noi speriaţi, am luat-o la fugă spre cabana bunicilor. A fost o aventură de neuitat...”

Concluzii Folosirea metodelor moderne în activitatea cu preşcolarii ne-a permis sa experimentăm, să căutăm noi variante pentru a spori eficienţa activităţii instructiv-educative din grădiniţă, prin directa implicare a preşcolarului. Potenţialul creativ s-a manifestat pe tot parcursul derulării experimentului. Copiii independenţi în expresie şi-au manifestat nestingherit iniţiativa, spontaneitatea şi fantezia inepuizabilă. Preşcolarii au creat cuvinte după structura celor cunoscute, au asociat în structuri neobişnuite cuvinte diferite. Au introdus personaje noi, au înlănţuit şi complicat acţiunile, au introdus în aceeaşi povestire personaje din poveşti diferite, s-au îndepărtat de poveştile ştiute, combinându-le sau transformându-le.

Întrebările şi exclamaţiile retorice ale educatoarei, ca răspuns la întrebările copilului, încurajările verbale şi nonverbale, ascultarea activă, aprecierea formulărilor şi soluţiilor neobişnuite, inedite, metodele şi procedeele îmbinate au stimulat actul creativ.

Bibliografie

♦Antonovici, Ştefania, Mitu, Florica, Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar, Ed.Humanitas Educational, Bucureşti, 2005

♦Breben, Silvia, Metode interactive de grup - ghid metodic, Ed.Arves, Bucureşti, 2007;

♦ Goia, Vistian, Literatura pentru copii şi tineret- ediţia a 2-a, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 2008;

♦ MEC, Revista Învăţământul Preşcolar Nr.2/2007, Nr.1/2 2008 ♦ Rafailă, Elena, Educarea creativităţii la vârsta preşcolară, Ed. Aramis,

Bucureşti, 2002;♦ Roco, Mihaela, Creativitate şi inteligenţă emoţională, Ed. Polirom, Iaşi,

2004