Licenta Romanita

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REŞIŢA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific:

Asist.univ.dr.

Absolvent:

Puican Romanița

Reşiţa

Programul de studii Marketing

Semnătura coordonatorului ştiinţific

CONTABILITATEA DISPONIBILITĂȚILOR BĂNEȘTI

Coordonator ştiinţific:

Asist.univ.dr.

Absolvent:

Puican Romanița

Reşiţa

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE ECONOMICE

Declaraţie de asumare a răspunderii

Subsemnata Puican Romanița absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice, Universitatea

„Eftimie Murgu” Reşiţa, declar că lucrarea de licenţă este elaborată exclusiv de mine, pe baza

efortului personal de cercetare şi redactare. În cadrul lucrării precizez sursa tuturor ideilor, datelor

şi formulărilor care nu îmi aparţin, conform normelor de citare a surselor.

Declar că toate afirmaţiile din lucrare referitoare la datele şi informaţiile analizate, la

metodele prin care acestea au fost obţinute şi la sursele din care le-am obţinut sunt adevărate.

Înţeleg că falsificarea datelor şi a informaţiilor analizate în lucrare constituie fraudă şi este

sancţionată conform regulamentelor în vigoare. De asemenea, am luat la cunoştinţă conţinutul

Art.7 şi Art.20 din Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenelor de finalizare a

studiilor de licență la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa pentru promoţiile 2013.

Data: Semnătura:

…………………………… ……………………………..

Contabilitatea disponibilităților bănești 3

CUPRINS

Lista figurilor ................................................................................................................... 4Lista tabelelor .................................................................................................................. 5Introducere ...................................................................................................................... 6

I.Organizarea încasărilor și plăților entităților patrimoniale. ……….......................1.1. Gestiunea încasărilor și plăților................................................................................1.2. Documente privind operațiile de încasări și plăți.....................................................1.3. Documentația primară privind operațiile de trezorerie.............................................

II. Instrumente financiare utilizate în operațiile de încasări și plăți……………......2.1. Clasificarea instrumentelor financiare......................................................................2.2. Recunoașterea instrumentelor financiare .................................................................2.3. Evaluarea instrumentelor financiare.........................................................................

III. Conturi de evidență a disponibilităților bănești.....................................................3.1. Contabilitatea operațiunilor de încasări și plăți fără numerar...................................3.2. Contabilitatea valorilor de încasat ...........................................................................3.3. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt și a dobânzilor aferente .............

3.3.1. Caracterizarea generală a creditelor............................................................3.3.2. Clasificarea creditelor.................................................................................

3.4. Contabilitatea operațiunilor de încasări și plăți cu numerar și a altor valori de trezorerie ..................................................................................................................

3.5. Contabilitatea operațiunilor diverse cu numerar......................................................3.5.1. Acreditive și avansuri de trezorerie............................................................3.5.2. Viramente interne.......................................................................................

IV. Studiu de caz privind contabilitatea trezoreriei la SC................................. 4.1. Considerații generale cu privire la activitatea SC ..................

4.1.1. Prezentarea societății............................................................4.1.2. Organizarea societății............................................................4.1.3. Conducerea și organizarea activității de contabilitate...............................

4.2. Operațiuni contablie privind trezoreria la SC... .......................................

Concluzii și propuneri...…………………………………………………………...........

Bibliografie ………………………………………………………………………...........

Anexe …………………………………………………………………………………....

LISTA FIGURILOR

Figura 4.1. Repartizarea teritorial-administrativă a rezervelor de cărbune..........29

Figura 4.2. Producția de cărbune din România.....................................................30

Figura 4.3. Zonele de extracție a lignitului.............................................................30

Figura 4.4. Extracția cărbunelui S.N.L.O...............................................................31

Figura 4.5. Distribuția personalului pe activități...................................................34

Figura 4.6. Evoluția prețului lignitului...................................................................36

Figura 4.7. Organigrama firmei S.N.L.O. Tg. Jiu..................................................37

Figura 4.8. Evoluția cifrei de afaceri pentru S.N.L.O.............................................39

Figura 4.9. Evoluția datoriilor totale ale S.N.L.O..................................................39

Figura 4.10. Evoluția profitului brut al S.N.L.O.....................................................39

LISTA TABELELOR

Tabel 4.1. Indicatorii din bilanț..............................................................................37

Tabel 4.2. Indicatorii din Contul de Profit și Pierdere...........................................38

Tabel 4.3. Indicatorii derivați din Bilanț................................................................38

Tabel 4.4. Indicatorii de Profitabilitate..................................................................38

Tabel 4.5. Indicatorii de eficiență a activității operaționale..................................38

INTRODUCERE

Lucrarea de licență Contabilitatea disponibilităților bănești a fost

elaborată cu scopul de a evidenția operațiile realizate cu ajutorul grupei 5 ”Contul

de trezorerie”. Lucrarea este structurată pe 4 capitole din care trei prezintă studiu

teoretic, iar unul prezintă un studiu de caz.

În primul capitol Organizarea încasărilor și plăților entităților

patrimoniale, am detaliat cum se realizează gestiune încasărilor și plăților,

prezentarea documentelor necesare realizării gestiunii, precum și operațiile de

trezorerie care se realizează în cadrul unei firme.

În capitolul doi Instrumente financiare utilizate în operațiile de încasări

și plăți, am realizat o clasificare a instrumentelor financiare, de asemenea în acest

capitol am prezentat cum se realizează recunoașterea instrumentelor finaciare și

cum se realizează evaluarea acestora.

Capitolul trei Conturi de evidență a disponibilităților bănești, prezintă

detaliat conturile disponibilităților bănești. Acestea cuprind în primul rând

contabilitatea operațiilor de încasări și plăți, a valorilor de încasat, a creditelor

bancare pe termen scurt și dobânzile aferente unde am realizat clasificarea și

caracterizarea creditelor. După care am detaliat contabilitatea operațiilor de

încasări și plăți cu numerar și a altor valori de trezorerie și contabilitatea operațiilor

diverse cu numerar unde am discutat despre acretitive, avansuri de trezorerie și

viramentele interne.

Capitolul patru Studiu de caz privind contabilitatea trezoreriei la SC

S.N.L.O. Târgu Jiu, abordează partea aplicativă unde am realizat un studiu de caz

la firma S.N.L.O. Târgu Jiu. Capitolul este împărțit pe 2 subcapitole unde în primul

este prezentată istoria firmei, organizarea acesteia și prezentarea organizării

activității de contabilitate, iar în ultimul subcapitol sunt prezentate operațiile de

trezorerie ale firmei.

I. ORGANIZAREA ÎNCASĂRILOR ȘI PLĂȚILOR ENTITĂȚILOR

PATRIMONIALE

”Trezoreria reprezintă totalitatea lichidităților monetare și a echivalentelor

de numerar de care dispune o întreprindere pentru a face față plăților:

Disponibilități în conturi bancare

Numerar în casierie

Cecuri de încasat

Efecte comerciale de primit neajunse la scadență

Credite bancare pe termen scurt

Titluri de plasament”1

[A.S.Popa, Contabilitate, Ed. Eftimie Murgu, Reșița, 2009, p.172]

1.1.Gestiunea încasărilor și plăților

Gestiunea încasărilor.

Gestiunea încasărilor este dată de mișcările de resurse bănești care

garantează alimentarea curentă a conturilor de disponibilități.

Aceasta cuprinde ansamblul de metode și tehnici, a mijloacelor și a

instrumentelor prin care se asigură desfășurarea tuturor fluxurilor bănești ce

converg spre întreprindere. Prin acestea se urmărește obiectivul de asigurare a

echilibrului de încasări și plăți pe intervale de timp determinate.

Gestiunea încasărilor în funcție de sursele de proveniență pot fi:

a) Încasări generate de activitatea operațională:

Costul bunurilor și serviciilor vândute clienților de către firme și care pot

plăti imediat sau prin virament

Plata în avans de către clienți către întreprinderile producătoare sau

prestatoare de servicii

Vânzarea altor active curente pe lângă vânzarea produselor finite sau

prestarea de servicii

Arenda curentă

Încasările venite din penalizări, amenzi

Încasări obținute din reăpătarea prejudiciului material

Sumele din bugetul întreprinderii care pot fi date înapoi

Sumele care sunt date înapoi de la titularii de avans

Cu cât volumul de încasări obținut din activitatea operațională este mai bine

știut cu atât putem judeca acumularea unui volum destul de mare de mijloace

banești care sunt necesare pentru a menține nivelul de producție sau servicii al unei

întreprinderi.

[Adaptat după http://conspecte.com/Finantele-Intreprinderii/organizarea-circulatiei-banesti-la-

intreprindere.html,]

b) Încasările generate de activitatea investițională:

Sunt incluse activele pe termen lung care dau încasări din vânzarea lor

Investițiile financiare pe termen lung date de dividende

Încasarea dobânzilor datorită creditelor acordate

Încasările provenite din avansurile pentru activele pe termen lung care au

fost destinate vânzării

Primirea creditelor și a împrumuturilor pe termen lung de la terți

Alte încasări bănești

Datorită informației fluxului de intrări de mijloace bănești de genul celor

prezentate în rândurile de mai sus, firmele au capacitatea de a genera venituri de

investiții pe termen lung sau din investirea banilor în mijloace fixe sau procurarea

titlurilor de valoare pe termen lung .

Încasările generate de activitatea financiară ne dau informații despre

modificările produse de mărirea capitalului propriu și de asemenea asupra

modificărilor în componența datoriilor pe termen lung. Acestea sunt:

Emiterea de acțiuni noi din care se obțin anumite sume de bani

Încasarea unor sume care provin din emisiuni de obligațiuni

Încasarea unor sume de bani care provin din contractarea creditelor bancare

pe termen scurt sau lung

Încasări din revedențe financiare

Unele încasări ca sunt obținute din sponsorizări, donații, premii, etc.

Structura și volumul încasărilor se compară cu cel din anii anteriori sau cu cel

din perioadele anterioare pentru a putea fi observate modificările care apar și

pentru a vedea cauzele care duc la schimbările pentru reducerea încasărilor, dar și

de asemenea pentru a lua măsurile propice privind accelerarea încasărilor și

micșorarea volumului fondurilor ce sunt neutralizate. Accelerarea încasărilor ar

putea fi făcută cu ajutorul unor modalități favorabile de plată. Durata medie a

încasărilor este raportul dintre soldul mediu al creanțelor și volumul vânzărilor.

intreprindere.html]

Gestiunea plăților.

Gestiunea plăților este dată de administrarea ieșirilor de numerar, care sa îi

permită firmei să își păstreze și să își îmbunătățească poziția în raporturile

întocmite pe diverse planuri cu terții. Aceasta depinde, pentru o corelare mai bună

a încasărilor, de cunoașterea felului în care se aranjează în timp datoriile bănești în

așa fel încât să se poată face.

Plățile se împart în 3 grupe funcție de conținutul economic:

a) Plăți generate de activitatea operațională:

Plăți care vin din vânzarea bunurilor și serviciilor

Furnizorii care primesc avansuri pentru livrările din viitor

Asigurările sociale luate din plata salariilor și a contribuțiilor

Plăți din activitatea operațională

Plăți din achitarea impozitelor

Plățile datorate amenzilor, despăgubirilor

Investițiile pe termen scurt

b) Plățile generate de activitatea investițională:

Obținerea activelor pe termen lung

Obținerea obligațiunilor

Acordarea de credite pe termen lung

Acordarea împrumuturilor pe termen lung

c) Plățile generate de realizarea activității financiare:

Efectuarea plăților de răscumpărare a acțiunilor proprii

În caz de lising financiar se plătesc anumite rate

Plata dividendelor

Cunoașterea modului de ordonare în timp a datoriilor bănești în așa fel încât

să existe o corelare bună a încasărilor permite administrarea plăților care se

realizează cu ajutorul a 2 indicatori și anume: durata medie de efectuare a plăților

și ritmicitatea acestora.

Dacă durata de achitare a plăților și încasarea creanțelor este știută se pot

afla judecăți asupra sincronizării încasărilor și plăților și de asemenea cum se

desfășoară rotația capitalului.

Echilibrul financiar și rentabilitatea rezultă din mărimea încasărilor venite

din vânzarea bunurilor și serviciilor care trebuie să fie mai mare decât plățile

prelejuite de acționarea factorilor de producție necesari, în multe dintre firmele de

piață.

intreprindere.html]

1.2.Documente privind operațiile de încasări și plăți

Documentele privind operațiile de încasări și plăți care se pot realiza între

persoanele fizice, sau persoanele juridice sau între persoanele fizice și cele juridice

se pot împârți în 2 tipuri. Acestea se împart în funcție de modul de efectuare al

încasării sau plății. Aceste 2 tipuri sunt:

Operațiile de încasări și plăți în numerar care se realizează cu ajutorul

casieriei întreprinderii

Operații de încasări și plăți fără numerar care se realizează cu ajutorul

conturilor în bănci.

Documentele necesare realizării acestor două tipuri de operațiuni sunt:

Chitanța-este realizată în cazul încasării în numerar de către furnizor a

sumelor datorate la terți

Chitanța pentru operațiuni în valută-aceasta este similară cu operația de mai

sus doar că se depun sume de bani în valută în casieria întreprinderii.

Aceasta se poate realiza doar în locurile în care se efectuează acest tip de

operațiuni.

Dispoziția de plată/încasare către casierie- Această dispoziție de plată sau

încasare este realizată de către sectorul financiar-contabil. Aceștia dau ordin

de încasare sau de plată a sumelor în numerar potrivit dispozițiilor legale.

Ordinele sunt destinate casieriei întreprinderilor.

Lista de avans chenzinal- arată și motivează plățile efectuate de salariați

Statul de salarii-este similar listei de avans chenzinal

Foaia de vărsământ- dacă se dorește depunerea în bancă a numerarului din

casierie se realizează o astfel de foaie de vărsământ.

Ordinul de plată-este un document emis de către cel care plătește pentru a se

achita de o datorie față de altă persoană. Aceast ordin de plată presupune ca

banca să plătească beneficiarului suma trecută în formular. Ordinul de plată

trebuie realizat în 3 exemplare. După trimiterea acestui ordin de plată băncii

beneficiarului, aceasta va depune suma înscrisă pe formular la dispoziția

clientului său.

Cecul- este considerat intrumentul de plată cu ajutorul căruia proprietarii de

conturi în bancă îl utilizează pentru realizarea plăților. La utilizarea lui

participă 3 persoane și anume trăgătorul, trasul și beneficiarul. Trăgătorul

este entitatea care realizează acest cec și îl depune la banca la care are

deschis cont. Banca în calitate de tras trebuie să plătească suma înscrisă pe

cec unei alte persoane adică beneficiarului. Banca este obligată să realizeze

plata cecului numai în momentul prezentării cecului.

Biletu de ordin-este un document prin care o persoană se obligă față de alta

să plătească o anumită sumă de bani la data scadentă.

Cambia-este un document cu ajutorul căruia un creditor dă ordin debitorului

să plătească o anumită sumă de bani beneficiarului.

[Adaptat după M. Vartolomei, Curs contabilitate, Universitatea Politehnica Timișoara ]

1.3.Documentația primară privind operațiile de trezorerie

Contabilitatea operațiilor de trezorerie se realizează cu ajutorul clasei de

conturi 5 ”Conturi de trezorerie”. Operațiile de trezorerie reprezintă ansamblul

operațiilor financiare realizate de către o unitate patrimonială în vederea obținerii

de mijloace bănești necesare desfășurării activității acelei entități.

Operațiile financiare se împart în: operații financiare care generează

aranjamente pe termen lung și operații financiare cu caracter operațional pentru

asigurarea lichidităților și efectuare decontărilor curente.

Aceste operații cu caracter operațional sunt încasările și plățile. În structura

trezoreriei și a operațiilor trezoreriei sunt cuprinse următoarele:

a) Titlurile de plasament

b) Creditele bancare pe termen scurt

Operațiile bănești se pot realiza astfel :

Operații de încasări și plăți în numerar

Operații de încasări și plăți fără numerar

Documente aferente mijloacelor bănești sub altă formă

[Adaptat după V. Duran, Curs Finanțe, bănci, asigurări, Universitatea Politehnica Timișoara]

”Conturile de trezorerie se regăsesc în Clasa 5 ”Conturi de trezorerie”.

Contul 501 ”Acțiuni deținute la entitățile afiliate” este un cont de activ care

ține evidența acțiunilor deținute la entitățile afiliate, cumpărate în vederea obținerii

de venituri financiare într-un termen scurt.

Contul 505 ”Obligațiuni emise și răscumpărate” este un cont de activ care

ține evidența obligațiunilor emise și răscumpărate.

Contul 506 ”Obligațiuni” este un cont de activ care ține evidența

obligațiunilor cumpărate.

Contul 508 ”Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate” este un cont

de activ care ține evidența depozitelor bancare pe termen scurt, a altor investiții pe

termen scurt și creanțe asimilate, cumpărate.

Contul 509 ”Vărsăminte de efectuat pentru investițiile pe termen scurt” este

un cont de pasiv care ține evidența vărsămintelor de efectuat pentru pentru

investițiile pe termen scurt cumpărate.

Contul 511 ”Valori de încasat” este un cont de activ care ține evidența

valorilor de încasat, cum sunt cecurile și efectele comerciale primate de la clienți.

Contul 512 ”Conturi curente la bănci” este un cont de activ care ține

evidența disponibilităților în lei și valută aflate în conturi la bănci, a sumelor în

curs de decontare, precum și a mișcării acestora.

Contul 518 ”Dobânzi” este un cont bifuncțional care ține evidența

dobânzilor datorate, precum și a dobânzilor de încasat, aferente creditelor acordate

de bănci în conturile curente, respective disponibilităților aflate în conturi curente.

Dobânzile datorate și cele de încasat aferente exercițiului în curs, se înregistrează

la cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare.

Contul 519 ”Credite bancare pe termen scurt” este un cont de pasiv care

ține evidența creditelor acordate de bănzi pe termen scurt.

Contul 531 ”Casa” este un cont de activ care ține evidența numerarului aflat

în casieria entității, precum și a mișcării acesteia, ca urmare a încasărilor și plăților

efectuate.

Contul 532 ”Alte valori” este un cont de activ care ține evidența bonurilor

valorice, timbre fiscale și poștale, biletelor de tratament și odihnă, tichetelor și

biletelor de călătorie, tichetelor de masă, a altor valori, precum și a mișcării

acestora.

Contul 541 ”Acreditive” este un cont de activ care ține evidența acreditivelor

deschise în bănci pentru efectuarea de plăți în favoarea terților.

Contul 542 ”Avansuri de trezorerie” este un cont de active și ține evidența

avansurilor de trezorerie.

Contul 581 ”Viramente interne” este un cont de activ care ține evidența

viramentelor de disponibilități între conturile de trezorerie.”2

[2A.S.Popa, Contabilitate, Ed. Eftimie Murgu, Reșița, 2009, p.173-174-175]

II. INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE ÎN OPERAȚIILE DE

ÎNCASĂRI ȘI PLĂȚI

II.1. Clasificarea instrumentelor financiare

Instrumentul financiar este dat de orice contract ce generează în același timp un

activ financiar pentru o întreprindere și de asemenea o datorie financiară sau un

instrument de capitaluri proprii pentru o altă întreprindere.

Instrumentele financiare se clasifică în:

a) active financiare

numerar;

un drept contractual de a încasa

un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu altă

întreprindere în situațiile care sunt favorabile pentru aceasta;

un instrument de capitaluri proprii al unei alte entități;

b) datorii financiare-acestea sunt reprezentate de datoriile contractuale de a

varsă numerar unei alte întreprinderi de asemenea de a schimba instrumente

financiare cu o altă întreprindere dacă acestea sunt favorabile.

Instrumentele financiare se mai pot grupa în alte două categorii și anume:

-instrumentele financiare primare- acestea aparțin unei tranzactii care s-a

concretizat și înregistrat în contabilitate;

-instrumente financiare derivate, sunt reprezentate de tranzacțiile ce prezintă 2

elemente de referință și se realizează în 2 momente.

Putem face o comparație între instrumentele derivate și cele financiare, iar

deosebirea este că, în cazul celor derivate, cumpărătorul plătește doar o parte din

valoarea bunului sau a serviciului, însă poate beneficia integral de variația prețului

acestor active. Însă instrumentele financiare se realizează sub mai multe forme,

cele mai utilizate fiind contractele la termen, contractele swap și opțiunile.

[Adaptat după http://contabilul.manager.ro/a/3123/reglementarea-instrumentelor-financiare-

din-punct-de-vedere-international-si-national.html]

2.2.Recunoașterea instrumentelor financiare

Recunoașterea instrumentelor financiare se face cu ajutorul IAS32 care a fost

emis în anul 1995 cu trei ani înainte de IAS39 "Instrumente financiare:

recunoaștere și evaluare". Documentul IAS39 a stabilit standarde de recunoaștere,

de evaluare și prezentare a informațiilor despre activele și datoriile financiare ale

unei întreprinderi.

În continuare vom discuta de 2 tipuri de recunoaștere și anume recunoașterea

inițială și recunoașterea ulterioară.

Recunoașterea inițială

Pentru acest tip de recunoaștere documentul IAS 39 prevede recunoașterea

totalului de active și datorii financiare dar și a tuturor instrumentelor derivate, în

bilanț. Atunci când întreprinderea devine parte a contractului aferent

instrumentului financiar se realizează acest tip de recunoaștere.

Instrumentele financiare sunt evaluate la cost prima dată:

-dacă discutăm de active, valoarea corectă a contraprestației cedate care includ de

asemenea și costurile de tranzacționare plătite, pentru a achizitiona activului

financiar

-dacă discutăm despre datorii, valoarea corectă a contraprestației primite pentru

achizitionarea datoriei financiare de unde se scad costurile de tranzacționare

plătite.

Valoarea corectă se observă cel mai bine din cotațiile publicate ale prețurilor

stabilite pe o piață activă în marea majoritate a cazurilor.

Recunoașterea ulterioară

După realizarea recunoașterii inițiale, toate activele financiare trebuie

reevaluate la valoarea corectă a acestora, cu excepția elementelor care trebuie

înregistrate la costul amortizat și anume:

creditele și creanțele care nu sunt sub posesia întreprinderilor cu scopul

tranzacționării;

plasamentele cu scadență fixă, pe care întreprinderea vrea și este capabilă

să le păstreze până la scadență

activele financiare ale căror valoare corectă nu poate fi evaluată credibil.

După ce sunt achiziționate marea parte a activelor financiare trebuie să fie

reevaluate la valoarea acestora inițială la care au fost înregistrate. De aici sunt

scăzute plățile de principal și amortizarea. Singurele excepții care pot fi făcute

sunt instrumentele derivate și datoriile pe care le au pentru tranzacționare care vor

fi reevaluate la valoarea corectă.

[Adaptat după http://www.scritube.com/economie/contabilitate/IAS-INSTRUMENTE-

FINANCIARE-REC919211018.php]

2.3. Evaluarea instrumentelor financiare

Evaluarea instrumentelor financiare se face în mai multe feluri și anume:

a) Evaluarea iniţială

Am văzut la punctul tratat anterior la recunoaşterea iniţială, că o întreprindere

este necesar să evalueze un activ financiar sau o datorie financiară la valoarea lui

corectă, în situația activului financiar sau datoriei financiare care nu se află la

valoarea corectă prin profit sau pierdere.

b) Evaluarea ulterioară a activelor financiare

După realizarea recunoaşterii iniţiale, o scietate patrimonială trebuie obligatoriu

să evalueze un activ financiar la valoarea corectă sau la costul amortizat.

Pentru un activ financiar ales drept element de acoperire împotriva riscurilor

o întreprindere este necesar să aplice dispoziţiile privind contabilitatea de acoperire

împotriva acestora.

c) Evaluarea ulterioară a datoriilor financiare

O întreprindere trebuie să evalueze o datorie financiară după realizarea

recunoaşterii iniţiale și este necesar să aplice dispoziţiile privind contabilitatea de

acoperire împotriva riscurilor pentru o datorie financiară aleasă drept element de

acoperire împotriva riscurilor.

d) Evaluarea la valoarea corectă

Prețurile cotate pe o piață activă au cea mai bună dovadă a valorii concrete, dar

în cazul în care piaţa nu este activă pentru un instrument financiar, o întreprindere

poate decide valoarea corectă folosind o tehnică de evaluare. Tehnicile de evaluare

cuprind folosirea informaţiilor din tranzacţiile realizate de curând și desfăşurate în

condiţii obiective de piaţă. Acestea fac referire la valoarea corectă la momentul

respectiv a unui alt instrument care este foarte asemănător, la analiza fluxurilor de

trezorerie actualizate şi la modelele de evaluare a opţiunilor. Valoarea corectă a

unei datorii financiare care posedă un element ce poate fi caracterizat “la vedere”

nu este mai mică decât suma de plată “la vedere”.

e) Evaluarea la costul amortizat – nu se utilizează

f) Reclasificarea activelor financiare

Dacă activele financiare sunt reclasificate de către o întreprindere aceastea

trebuie să aplice aceasta în mod prospectiv de la data reclasificării. Dacă o

întreprindere reclasifică un activ financiar ca și evaluat la valoarea corectă, de aici

rezultă că valoarea acestuia corectă este determinată la data reclasificării.

g) Câştiguri şi pierderi

Dacă discutăm despre un câştig sau o pierdere privind un activ financiar sau o

datorie financiară care este evaluat la valoarea sa corectă trebuie observate în

profit sau pierdere, cu excepţia cazului în care: aparține unei relaţii de acoperire

împotriva riscurilor, sau este o investiţie într-un instrument de capitaluri proprii,

sau este o datorie financiară indicat la valoarea corectă prin profit sau pierdere şi

întreprinderea trebuie să prezinte efectele modificărilor în riscul de credit al

datoriei.

Dacă o întreprindere folosind contabilitatea la data la care s-a realizat

decontărea recunoaşte activele financiare, nu va fi recunoscută pentru activele

evaluate la cost amortizat nici o modificare a valorii corecte a activului ce va fi

primit pe parcursul intervalului de timp.

Un câştig sau o pierdere care fac parte din activul financiar evaluat la costul

amortizat şi nu aparține unei relaţii de acoperire împotriva riscurilor, atunci când

activul financiar este derecunoscut, depreciat sau reclasificat este necesar să se

recunoscă în profit sau pierdere. Tot acesta trebuie recunoscut în profit sau pierdere

atunci când datoria financiară este derecunoscută şi prin procesul de amortizare.

La recunoaşterea iniţială, pentru a prezenta în alte elemente ale rezultatului

global modificări cu privire la valoarea corectă a unei investiţii într-un instrument

de capitaluri proprii, o întreprindere poate face o alegere definitivă.

[Adaptat după http://www.contabilsef.md/libview.php?l=ro&id=6537&idc=456]

III.CONTURI DE EVIDENȚĂ A DISPONIBILITĂȚILOR BĂNEȘTI

3.1.Contabilitatea operațiunilor de încasări și plăți cu fără numerar

Operaţiile de încasări şi plăţi fără numerar sunt operaţiile cu ajutorul cărora

decontările dintre terţi pe baza documentelor depuse se realizează prin intermediul

băncilor. În acest fel creditori încasează de la debitori sumele corespunzătoare, dar

nu în numerar, ci prin intermediul băncilor la care au fost deschise conturile în care

la care sunt păstrați banii. Acest tip de operații se fac prin virarea sumelor

corespunzătoare de către bănci din conturile debitorilor în conturile

creditorilor( pentru creditori această operaţie de virare fiind o încasare, în timp ce

pentru debitori aceeaşi operaţie reprezintă o plată).

În extrasul de cont sunt însemnate de către banca în cauză toate operațiile

realizate prin conturile din bancă. Extrasul de cont împreună cu documentele

justificative se trimit întreprinderii care realizează înregistrările în contabilitate cu

ajutorul acestora.

Operațiile de încasări și plăți fără numerar se pot realiza cu cu ajutorul

conturilor 5121„Conturi la bănci în lei”, 5124 „Conturi la bănci în valută” şi 5125

„Sume în curs de decontare” pe lângă conturile 5112, 5113 și 5114. Conturile

5121, 5124 și 5125 sunt dezvoltate din contul de gradul I 512 ”Conturi la bănci”.

Contul 5121 „Conturi la bănci în lei” este un cont bifuncţional. Acesta se

debitează cu încasările şi se creditează cu plăţile. Soldul debitor este reprezentat de

disponibilităţile în lei, iar soldul creditor arată creditele de rambursat băncii. Soldul

creditor al contului 5121 explică faptul că întreprinderile pot solicita credite de la

bănci pentru efectuarea operaţiunilor de plăţi în situaţia în care nu dispun de

numerar în momentul efectuării plăţii.

Întreprinderile mai pot realiza operaţiuni în valută. Aceștia pot avea

deschise conturi la bănci pentru fiecare monedă străină pe care o utilizează. Cu

ajutorul acestor conturi se pot realiza operaţiuni de încasări şi plăţi în valută.

Plățile și încasările în valută se pot realiza în contabilitate cu contul 5124 „Conturi

la bănci în valută”., unde valuta trebuie neapărat exprimată atât în monedă străină,

cât şi în monedă naţională.

Comisioanele bancare se înregistrează prin realizarea operaţiuniilor de plată

sau încasare prin conturile curente la bănci. Acestea se înregistrează pe cheltuieli

în contul 627„ Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate ” de către întreprindere.

Dobânzile încasate sau de încasat care provin din lichidităţile păstrate în

contul de la bancă sunt venituri financiare înregistrate în contul 766 „Venituri din

dobânzi”, iar dobânzile plătite sau cele de plătit pentru creditele primite prin aceste

conturi sunt cheltuieli financiare şi se înregistrează în contul 666 „Cheltuieli

privind dobânzile”.

Plățile fără numerar are următoarele caracteristici:

dubla natură care este determinata de un transfer de fonduri și de mesajele

dintre părți care fac referire la instrucțiunile de plată;

diferența intervalului de timp dintre momentul începerii și cel al finalizarii

plăților;

existența unuia sau a mai multor intermediari în executarea acestei metode

de plată;

[Adaptat după http://facultate.regielive.ro/cursuri/contabilitate/contabilitatea-trezoreriei-

135194.html]

3.2.Contabilitatea valorilor de încasat

În sfera valorilor de încasat pe care le posedă beneficiarului pentru a fi încasate

în termen scurt sunt incluse instrumente de plată cum ar fi: cecurile de încasat,

efectele comerciale de încasat la bănci la scadenţă şi efectele comerciale remise

spre scontare. Contabilitatea valorilor de încasat se realizează cu ajutorul contului

511 „Valori de încasat” care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II.

Cecurile de încasat sunt instrumente folosite pentru decontările dintre

furnizor şi client. Operațiile date de cecurile de încasat sunt înregistrate în

contabilitate cu ajutorul contului 5112 „Cecuri de încasat”, care este un cont de

activ. Contul se debitează cu sumele care reprezintă valoarea cecurilor de

decontare primite de la clienți şi care sunt depuse la bancă pentru a fi încasate şi se

creditează cu sumele însemnând cecurile încasate prin bancă.

Efectele de încasat înfățișează aceeași rută ca şi cecurile de încasat, sumele

înscrise în aceste efecte fiind încasate la scadenţă de către furnizori. Acestea sunt

înregistrate în contul 5113 „Efecte de încasat” (care este un cont de activ) până la

realizarea încasării de către furnizori. Se debitează cu valoarea efectelor comerciale

depuse la bănci şi se creditează la încasarea sumelor încasate care sunt depuse la

bănci.

Efectele remise şi scontate. Efectele de încasat pe care furnizori trebuie să le

primească de la clienţi pot fi păstrate în gestiune până terminarea termenului

limită. După care acestea se depun la bancă spre a fi încasate. Scontul reprezintă

suma de bani sub formă de dobândă la care se adaugă un comision cuvenit băncii

pentru plata efectului comercial înainte ca acesta să ajungă la scadenţă. Evidenţa

efectelor remise şi scontate se ţine cu contul 5114 „Efecte remise spre scontare”,

care este cont de activ. Se debitează cu valoarea nominală a efectelor comerciale

depuse spre scontare la bănci şi se creditează cu sumele încasate.

135194.html ]

3.3.Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt și a dobănzilor

aferente

3.3.1.Caracterizarea generală a creditelor

Principalele caracteristici ale creditelor bancare sunt:

Subiectele raportului de credit: creditor și debitor care reprezintă o mare

diversitate în privința apartenenței la structurile social-economice, iar o ierarhizare

generală presupune ca structură: agenții economici, populația și statul.

Promisiunea de rambursare. Este cel mai important element al raportului de

credit și presupune riscuri ce necesită angajarea unei garanții. Riscurile care pot

apărea în creditare sunt: riscul de rambursare care constă în probabilitatea

întârzierii plății sau incapacitatea de plată dar și riscul de imobilizare care apare la

bancă sau la un deținător de depozite care nu poate satisface cererile titularilor de

conturi.

Termenul de rambursare. Acesta poate varia pe termene foarte scurte până

la termene foarte lungi, unde pentru cele pe termene scurte este caracteristică

rambursarea integrală la termen, iar pe termen lung se poate realiza returnarea

eșalonată.

Dobânda. Este numită prețul creditului unde sunt asimilate și costurile

creditului și sunt creditele aferente. Aceasta este prețul capitalului utilizat sau

”chiria” pe care o plătește debitorul pentru dreptul care i se acordă, cel de a folosi

capitalul împrumutat. De obicei nivelul dobânzii se corelează cu rata profitului.

Funcție de același element , inflația, dobânzile se împart în: dobânda fixă, dobânda

variabilă, dobânda activă și dobânda pasivă.

Acordarea creditului. Creditul poate fi acordat prin cadrul unei tranzații

unice : acordarea unui împrumut, vânzarea unei obligațiunii.

Consemnarea și transferabilitatea. Acordările de credit sunt consemnate

prin înscrisuri, instrumente de credit unde esențială este obligația debitorului

privind rambursarea împrumutului.

[Adaptat după http://www.univath.ro/pdf/tematica_licenta/Curs_Creditare_bancara_1.pdf]

3.3.2.Clasificarea creditelor

”Categoriile de credit acordate agenților economici se pot grupa astfel: credite

pentru exploatare și credite pentru investiții.

1)Creditele pentru exploatare îmbracă diferite forme în funcție de durata

sau obiectul lor, dintre care menționăm:

a)credite pe baza fluxului de lichidități (cash-flow) care se acordă pentru o

perioadă de cel mult 12 luni, pentu următoarele destinații: aprovizionarea cu

materii prime, materiale, combustibil, energie,etc.

b)credite prin cont curent(linii de credit) se acordă de către bancă pentru o

perioadă de un trimestru, în vederea desfășurării unor activități de aprovizionare,

producție, desfacere.

c)credite de scont(scontarea) care constă în aceea că beneficiarul unui efect de

comerț poate să-și transforme creanța pe care o are asupra unui terț într-o sumă

lichidă, fără să mai aștepte scadența.

d)forfetarea reprezintă o modalitate de finanțare în comerțul internațional, pe

termen mediu și lung, care constă în cumpărarea de către bancă a unor creanțe

rezultate din operațiuni de export, în schimbul unei sume de bani numită scont

urmând ca banca să-și recupereze contravaloarea acesteia de la debitorul

importator.

e)factoringul este un mecanism de finanțare pe termen scurt de către bancă prin

preluarea facturilor de la clientul beneficiar al acestora contra unei sume de bani

numite agio.

2)Credite pentru investiții sunt acordate pe perioade scurte , medii și lungi.

Banca finanțează 80% din investiție, restul de 20% trebuie să fie asigurată din

surse proprii ale investitorului.

Creditarea persoanelor fizice se face atât pe termen scurt cât și pe termen

a)Credite pentru locuințe

b)Credite pentru bunuri de folosință îndelungată

c)Creditarea cheltuielilor curente”3

[3V. Duran, Monedă și credit, Volumul II, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2004, p.71-72-73-74-75]

3.4.Contabilitatea operațiunilor de încasări și plăți cu numerar și a altor

valori de trezorerie

Contabilitatea mijloacelor băneşti aflate în casieria întreprinderii şi a

mişcării lor după realizarea încasărilor şi plăţilor efectuate în numerar se ţine

diferit în lei şi valută cu contul 531 „Casa”, care este realizat pe două conturi

sintetice de gradul II și anume 5311 „Casa în lei” şi 5314 „Casa în valută” (conturi

de activ). Contul 5311 „Casa în lei” se debitează cu sumele încasate în numerar în

lei şi se creditează cu sumele plătite în numerar în lei. Soldul debitor este

numerarul în lei existent în casieria întreprinderii. Contul 5314 „Casa în valută”

funcţionează asemănător cu contul 5311, diferența este că sumele sunt exprimate și

în valută şi în lei.

În casieria unei întreprinderi pe lângă numerar se mai pot păstra şi alte valori

unde se includ: timbre fiscale, mărci poştale, bilete de tratament şi de odihnă, etc.

Contabilitatea altor valori se realizează cu contul 532 „Alte valori” și este cont de

activ. Se debitează la procurarea altor valori şi se creditează la ieşirea altor valori

din întreprindere.

Având în vedere faptul că întreprinderile îşi păstrează mijloacele băneşti

atât în conturile deschise la bănci dar și în casieria proprie, desfăşurarea activităţii

acestora presupun efectuarea unor operaţii de încasări şi plăţi de la alte

întreprinderi sau către alte întreprinderi. Aceste operaţii se realizează sub formă de

transferuri băneşti dintr-un cont de trezorerie în altul şi anume: între conturile

bancare deschise la aceeaşi bancă; între conturile bancare ale întreprinderii

deschise la bănci diferite; între conturile bancare ale întreprinderii şi casieria

proprie.

135194.html , M.Vartolomei, Curs Contabilitate, Universitatea Politehnica Timișoara]

3.5.Contabilitatea operațiilor diverse cu numerar

3.5.1.Acreditive și avansuri de trezorerie

Acreditivul reprezintă o formă de decontare cerută de furnizor pentru a avea

certitudinea că îşi încasează contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor

prestate de la client. Acreditivul se realizează la bancă. Operația se realizează prin

virarea sumelor de bani necesare din contul clientului într-un cont distinct, care a

fost deschis pentru furnizor de unde se va efectua plata acestuia. Operaţia de

acreditare se face pe măsură ce furnizorul dă băncii dovada că a realizat obiectul

prevăzut în contractul. După deschiderea acreditivului, banca clientului comunică

acest lucru băncii furnizorului, împreună cu condiţiile în care el se realizează.

Etapele pentru derularea deconturilor pe baza acreditivelor sunt:

1.încheierea unui contract comercial prin care s-a convenit decontarea pe bază de

acreditiv;

2. deschiderea acreditivului pe baza ordinului dat de către client băncii sale;

3. livrarea bunurilor şi serviciilor și efectuarea plăţilor prin acreditiv;

4. închiderea acreditivului la expirarea timpului înscris în contract.

În contabilitate operaţiile de utilizare a acreditivului se înregistrează cu

ajutorul contului 541 „Acreditive”, care este un cont de activ. Se debitează cu

sumele preluate din contul de disponibilităţi băneşti şi se creditează cu sumele

plătite furnizorilor din acreditive, precum şi cu sumele virate în conturile. Soldul

debitor este reprezentat de acreditivele neconsumate până la scadență.

Avansurile de trezorerie pot fi în lei sau în valută și reprezintă sumele puse

la dispoziţia administratorilor sau altor salariaţi dintr-o întreprindere pentru

aprovizionarea cu materiale sau efectuarea unor cheltuieli de transport etc. Avansul

poate fi motivat pe baza unui decont de cheltuieli. Contabilitatea avansurilor se

realizează cu contului 542 „Avansuri de trezorerie”, care este un cont de activ.

Acesta se debitează cu avansurile acordate şi se creditează cu avansurile motivate

sau restituite ca neutilizate. Soldul debitor înfățișează avansurile nejustificate.

135194.html, M. Vartolomei, Curs Contabilitate, Universitatea Politehnica Timișoara ]

3.5.2.Viramente interne

Operaţiile sub forma unor transferuri băneşti dintr-un cont de trezorerie în

altul şi anume: între conturile bancare deschise la aceeaşi bancă; între conturile

bancare ale entităţii deschise la bănci diferite; între conturile bancare ale entităţii şi

casieria proprie, unde aceeași operație se poate înregistra în mai multe registre cum

ar fi minim 2 extrase de cont bancar sau în casă și în extrasul de cont, poate exista

riscul unei înregitrări duble sau a omiterii întregistrării unei operații.

Pentru a evita riscurile se necesită utilizarea contului 581 „Viramente

interne”, care este un cont de activ prin care se ţine evidenţa viramentelor de

disponibilităţi între conturile de trezorerie. Dacă elementele de trezorerie au ajuns

la destinaţia stabilită contul 581 nu trebuie să aibe sold la sfârşitul perioadei.

Contul de viramente interne se debitează cu sumele virate dintr-un cont de

trezorerie în altul şi se creditează cu sumele intrate dintr-un cont de trezorerie în

altul. Acest contul nu prezintă sold.

135194.html, M. Vartolomei , Curs Contabilitate , Universitatea Politehnica Timișoara]

IV.STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI LA

S.N.L.O. Tg. Jiu

4.1.Considerații generale cu privire la S.N.L.O. Tg. Jiu

4.1.1.Prezentarea societății S.N.L.O. Tg. Jiu

Societatea Națională a Lignitului Oltenia S.A. funcționează în prezenta

structură organizatorică din luna aprilie 2004.

Obiectivul principal de activitate este extracția, prepararea transportul și

comercializarea cărbunelui inferior. Întreprinderea mai are și câteva obiective

secundare și anume: aprovizionarea, comercializarea energiei electrice, serviciile

prestate întreprinderilor; recuperarea deșeurilor metalice și nemetalice; serviciile

de instruire și tratament balnear; închiderea și conservarea minelor, extracția și

valorificarea pietrișului, nisipului, argilei și caolinului.

Date firmă

Județul: 18 -- GORJ-MARI CONTRIBUABILI

Persoana juridică: Societatea Națională a Lignitului Oltenia S.A.

Adresa: TÂRGU-JIU, str. T. VLADIMIRESCU, nr.1-15, tel. 0253215055

Număr din registrul comerțului: J18/263/2004

Forma de proprietate: 12—Societăți comerciale cu capital integral de stat

Activitatea preponderentă (cod si denumire clasa CAEN): 0520—Extracția și

prepararea cărbunelui inferior

Istoricul firmei

Extragerea lignitului din bazinul minier al Olteniei a început în anul 1957,

extrăgându-se până în anul 2010 o cantitate de peste 1 mld. tone.

Experienţa industrială acumulată de S.N.L. Oltenia S.A. Tg-Jiu în domeniul

exploatării cărbunelui se întinde pe o perioadă de peste 50 de ani. În acest timp s-a

realizat extracţia a 780 milioane tone lignit.

Activitatea de extracţie a lignitului în acestei întreprinderi se desfăşoară pe

teritoriul a trei judeţe: Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea, în 12 perimetre miniere din care

9 cariere şi 3 mine subterane grupate în 5 unităţi de producţie, 2 baze de

aprovizionare tehnico-materială, transport şi prestări-servicii, o unitate de

valorificare a activelor şi un centru de recuperare şi perfecţionare a forţei de

muncă.

Capitalul social este de 89 milioane de euro și este deţinut în totalitate de

statul român reprezentat prin Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Capacitatea de producţie este de 18 milioane tone/an lignit energetic, din

care 96% în exploatări la zi şi 4% în exploatări subterane.

Baza materială este constituită din rezervele de lignit împărțite în

perimetrele miniere concesionate care ajung la cca. 178 milioane tone lignit

energetic, din care: rezerve dovedite sunt 4 mil. tone și rezerve probabile 174 mil.

Din punct de vedere teritorial administrativ sunt repartizate astfel: Gorj-

80%, Mehedinţi – 10%, Vâlcea – 10%(Figura 4.1.) .

Figura 4.1. Repartizarea teritorial-administrativă a rezervelor de cărbune

Dinamica producţiei de lignit realizată de S.N.L. Oltenia S.A. Tg-Jiu este

datorată proceselor de retehnologizare şi restructurare şi a perioadei de tranziţie

străbătute de piaţa energetică din România. Variaţiile cererii de cărbune au impus

dezvoltarea de politici flexibile în planificarea minieră. Această firmă deține peste

50% din producția de cărbune din România(Figura 4.2.).

Figura 4.2. Producția de cărbune din România

Extracţia lignitului se realizează pe o suprafaţă de aproximativ 100 km2 cu

ajutorul a 9 exploatări miniere la zi și a tehnologiilor de extracţie în flux continuu

cu excavatoare cu rotor, transportoare cu bandă de mare capacitate şi maşini de

haldat, la care se adaugă 3 exploatări miniere subterane în care extracţia lignitului

se realizează cu abataje cu front lung echipate cu complexe mecanizate (Figura

4.3.).

Figura 4.3. Zonele de extracție a lignituluiProgramul de restructurare al activităţii miniere în Oltenia a început în 1991,

abordând toată complexitatea problematicilor tehnice, tehnologice, economice şi

manageriale. Strategia de dezvoltare a activităţii miniere s-a bazat pe reorganizarea

unităţilor de producţie care a fost susţinută de modernizarea mijloacelor de

producţie şi perfecţionarea continuă a forţei de muncă.

Procesul de modernizare a mijloacelor de producţie a început în anul 1994 cu

utilajele conducătoare, excavatoarele cu rotor, prin achiziționarea și modernizarea

a 9 excavatoare cu rotor, 20 linii tehnologice de transport şi 4 maşini de haldat.

Procesul de restructurare a fost necesar deoarece:

S-a redus cererea de energie electrică şi termică la nivel naţional şi automat

s-a redus și consumul de combustibili solizi;

Era necesar să se asigure competitivitate energetică în centralele pe bază de

cărbune;

S-a dorit derularea operaţiunilor miniere prin luarea tuturor măsurilor de

protejare a mediului înconjurător.

Domeniul și profilul de activitate

Domeniul principal de activitate al SNLO este extracţia şi prepararea lignitului

(Figura 4.4.).

Figura 4.4. Extracția cărbunelui SNLOActivitatea de extracţie a lignitului în cadrul firmei S.N.L.O. se desfăşoară

pe teritoriul a trei judeţe: Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea,în 12 perimetre miniere din

care 9 cariere şi 3 mine subterane grupate în 5 unităţi de producţie, 2 baze de

aprovizionare tehnico-materială, transport şi prestări-servicii, o unitate de

valorificare a activelor şi un centru de recuperare şi perfecţionare a forţei de muncă

Obiectele secundare de activitate sunt:

Extracţie materiale de construcţii;

Reparare, întreţinere utilaje;

Construcţii metalice;

Captare tratare distribuţie apă;

Transport general şi specializat;

Instruire, pregătire personal;

Produse şi servicii informatice;

Protecţia mediului;

Silvicultură şi exploatare forestieră;

Recuperarea deşeurilor metalice;

Lucrări speciale de construcţii.

4.2.Organizarea societății S.N.L.O Tg. Jiu

Organizarea societății S.N.L.O. Tg. Jiu își împarte activităție pe 6 funcții

importante ale firmei și anume: funcția de producție, funcția de cercetare –

dezvoltare, funcția financia-contabilă și funcția de personal, funcția comercială,

funcția de management. La acest subcapitol vom vorbi despre toate aceste funcții

mai puțin cea financiar contabilă care va fi abordată la subcapitolul următor.

Funcția de producție

Este reprezentată de totalitatea activităților de bază, auxiliare și de servire cu

ajutorul cărora se realizează obiectivele din domeniul fabricării produselor,

elaborării lucrărilor și prestării de servicii în cadrul firmei. Principalele activități

care fac parte din această funcție sunt: fabricarea și exploatarea, întreținerea și

reparația utilajelor, producția auxiliară, controlul tehnic de calitate.

Capacitatea de producție este de peste 18 mil tone/an de lignit. Firma este

dotată tehnic cu mai multe utilaje și anume:

43 excavatoare cu rotor

25 mașini de haldat

278 transportoare de mare capacitate

23 mașini de depozit

36 cărucioare cu bandă pe șenile

9 complexe mecanizate de abataj

15 combine pentru lucrări de deschidere și pregătire

Procesul principal de extracție al cărbunelui în exploatările la zi are ca operații

tehnologice următoarele: excavarea selectivă, transportul, depunerea de steril în

halde și depunerea cărbunelui în depozite. Excavarea cărbunelui este un proces ce

se realizează în flux continuu. Transportul materialului rezultat din excavare este

transportat cu ajutorul transportoarelor cu bandă. Haldarea materialului se

realizează cu ajutorul instalațiilor de haldare.

Funcția de cercetare-dezvoltare

Reprezintă ansamblul de activități din cadrul firmei în scopul producerii de

noi idei și transformarea lor în noutăți folositoare. Funcția de cercetare-dezvoltare

are un caracter complex care apare în toate domeniile și constă în necesitatea

adaptării firmelor la noile descoperiri tehnico-științifice.

Un obiectiv important al S.N.L.O. , date fiind condițiile economice actuale,

este valorificarea la potențial maxim al resurselor, dar și identificarea unor noi

direcții de dezvoltare.

Datorită realizări cercetării desfășurate de către firmă în dezvoltarea

tehnologiilor de extracție a cărbunelui a dus la obținerea unor rezultate superioare

în procesul de producție și a constat în obținerea de 15 brevete de invenție,

realizări tehnice în număr de 28, distincții la congrese și simpozioane naționale dar

și internaționale.

S.N.L.O. mai colaborează și cu alte institute de cercetare(în parteneriat),

pentru realizarea unor proiecte cu un important impact asupra mediului și al

refacerii lui datorate deteriorării produse de activitatea de extragere.

Ca și principale proiecte de cercetare-dezvoltare ale firmei sunt:

Obținerea cărbunelui activ din xilit

Obținerea îngrășămintelor organo-minerale pe suport de lignit

Funcția de personal

Acestă funcție cuprinde activitățile de realizare a obiectivelor din domeniul

asigurării și dezvoltării potețialului uman. Cele mai importante activități din cadrul

acestei funcții sunt: planificarea, recrutarea, formarea, perfecționarea, motivarea,

promovarea, retribuirea și protecția personalului.

La ora actuală firma are 8985 de persoane, care sunt distribuite astfel:

6884 persoane la activitatea de carieră

1345 persoane la activitatea de subteran

756 persoane la activități conexe

Figura 4.5. Distribuția personalului pe activitățiDe asemnea se mai poate face o împărțire a persnalului din cadrul societății

astfel:

7141 personal muncitor(79%)

327 personal operativ(4%)

497 personal CFL(6%)

1020 personal TESA(11%)

Politica de personal are ca obiectiv principal modernizarea managementului

resurselor umane, unde formarea și perfecționarea personalului sunt obligații care

reies din Contractele de muncă, dar și din reglementările europene. În acest sens

firma organizează anual cursuri de perfecționare pentru 500 de angajați din diverse

meserii.

Din punctul de vedere al recrutării forței de muncă, firma a facut angajări unde

persoanele au diferite studii: 75% studii generale, 35 % studii medii, 11% studii

superioare.

Funcția comercială

Funcția comercială cuprinde activitatea de obținere a obiectivelor care fac

referire la stabilirea legăturilor societății cu mediul ambiant în vederea procurării

mijloacelor necesare desfășurării activității și desfacerii produselor, serviciilor și

lucrărilor care fac obiectul activității de bază a societății.

Beneficiarii producției de lignit de la S.N.L.O. Tg. Jiu sunt:

SC Complexul Energetic Rovinari SA

SC Complexul Energetic Turceni SA

SC Complexul Energetic Craiova SA

SC Electrocentrale Oradea Sa

SC C.E.T. Arad SA

SC COLTERM SA Timișoara

R.A.A.N. ROMAG TERMO Halânga

SC C.E.T. Govora SA

Nivelul prețului de vânzare a cărbunelui produs pe care firma îl practică este

sub rata inflației, adică sub indicele de creștere a prețului energiei electrice.(Figura

Figura 4.6. Evoluția prețului lignitului

Funcția de management

Atribuțiile direcțiilor firmei sunt:

Direcția minieră- are ca și atribuții planificarea și urmărirea realizării

producției din cariere și subteran, activități geo-topo, pe investiții, cadastru și

achiziții prorietăți construcții pentru conservarea subteranului, programe de

mentenață și modernizarea utilajelor.

Direcția tehnică- are ca și atribuții programele de mentenanță și

modernizarea utilajelor

Direcția economică- are ca și atribuții activitatea financiară și contabilă a

firmei care presupune înregistrarea și evidența fenomenelor economice, elaborarea

programelor anuale de achiziții, urmărirea contractelor, atribuirea contractelor de

lucrări, servicii și produse, gestionarea activității de desfacere.

Direcția resurse umane-administrativ- constă în gestionarea resurselor

umane și a activităților administrative în domeniul administrației generale.

Figura 4.7. Organigrama firmei S.N.L.O. Tg. Jiu

4.3.Conducerea și organizarea activității de contabilitate

Activitatea financiar-contabilă a firmei privește obținerea și folosirea

mijloacelor financiare necesare societății, dar și înregistrarea și evidența

fenomenelor economice din societate. Rolul acestei funcțiuni este static, pasiv.

Tabel 4.1. Indicatorii din bilanț(Sursa: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html)

Indicatori din Bilant 2007 2008 2009 2010 2011Total active imobilizate 503.401.972 542.937.587 557.973.422 559.548.100 577.905.110Total active circulante 412.613.088 467.620.131 466.006.108 518.759.430 376.700.699Stocuri 110.581.613 124.164.683 109.525.172 101.588.939 68.449.979Casa si conturi 12.686.395 5.548.115 3.757.467 1.834.509 2.496.673Creante 289.165.090 357.907.353 372.723.470 415.356.092 305.755.049

Capitaluri total 729.733.030 701.811.498 649.950.275 583.245.932 512.146.605Capitalul social 321.292.410 321.078.640 321.076.640 321.076.640 319.492.446Provizioane 11.417.170 11.417.170 7.938.813 7.596.262 8.023.888Datorii total 174.664.854 277.969.274 340.562.211 448.846.862 300.733.289

Tabel 4.2. Indicatorii din Contul de Profit și Pierdere(Sursa: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html)

Indicatori din Contul de Profit si Pierdere 2008 2009 2010 2011

Cifra de afaceri 1.128.996.472 910.255.131 901.020.794 1.093.080.652Total venituri 1.165.343.827 940.269.064 976.300.200 1.168.628.977Total cheltuieli 1.191.095.583 1.099.702.812 1.027.694.764 1.113.463.229Profitul brut -25.752.756 -59.433.748 -51.394.564 55.165.749Profitul net -29.885.980 -70.424.251 -63.452.626 32.168.741Numarul salariati 8.829 8.821 8.371 8.102

Tabel 4.3. Indicatorii derivați din Bilanț(Sursa: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html)

Indicatori Derivati din bilant 2007 2008 2009 2010 2011Total datorii/capitaluri proprii 0,2396 0,3961 0,5240 0,770 0,491Total datorii/ total active 0,3474 0,5120 0,6104 0,802 0,520Capitaluri proprii/total active 1,450 1,293 1,165 1,042 1,059

Tabel 4.4. Indicatorii de Profitabilitate

(Sursa: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html)

Indicatori de Profitabilitate 2007 2008 2009 2010 2011Marja de profit brut(%) 1,908 -2,281 -7,628 -5,704 5,093Marja de profit net(%) 1,466 -2,647 -7,737 -7,042 2,970Rentabilitatea capitalului propriu inainte

2,977 -3,422 -9,871 -8,160 8,437de impozitareRentabilitatea capitalului propriu dupa

2,210 -3,271 -10,012 -10,074 4,920impozitare

Tabel 4.5. Indicatorii de eficiență a activității operaționale(Sursa: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html)

Indicatori de eficienta a activitatii operationale 2008 2009 2010 2011

Viteza de rotatie stocuri(zile) 40,146 43,918 41,145 23,067

Viteza incasarii creante(zile, corectat cu tva) 97,244 125,594 141,394 85,588

Viteza de rotatie total active (nr.de ori) 0,512 0,010 0,801 0,020

Figura 4.8. Evoluția cifrei de afaceri pentru S.N.L.O.

Figura 4.9. Evoluția datoriilor totale ale S.N.L.O.

Figura 4.10. Evoluția profitului brut al S.N.L.O

4.2.Operații contabile privind trezoreria

Analiza operațiilor contabile privind trezoreria pentru firma S.N.L.O. Tg.

Jiu, s-a realizat pentru luna martie 2013. La începutul lunii martie întreprinderea

deținea în bancă un cont cu suma de 1.500.000 roni, iar în casă 238.300 roni.

La începutul lunii firma a achiziționat un utilaj și anume un excavator minier

Liebherr R 984 C.

Pentru achiziționarea excavatorului firma a realizat un credit în bancă pe

termen scurt. Prețul excavatorului este de 10.051.000 roni. La data de 01.03.2013

firma a realizat un credit în bancă unde a solicitat suma de 10.000.000 roni.

primirea unui credit pe termen scurt

5121 ”Conturi la bănci în lei” = 5191 ”Credite bancare pe

termen scurt”

10.000.000

Tot în data de 01.03.2013 firma acordă administratorului un avans de

trezorerie cu suma de 500.000 roni pentru cheltuielile de transporturi de bunuri și

persoane pentru întreaga lună.

Retragerea de numerar din bancă în valoare de 500.000 roni pentru plata

administratorului.

5311 ”Casa în lei” = 5121 ”Conturi la bănci în 500.000

lei”

Acordarea avansului de trezorerie

542 „Avansuri de trezorerie” = 5311”Casa în lei” 500.000

În data de 02.03.2013 s-a realizat vânzarea de produs finit și anume lugnitul

către clientul SC Complexul Energetic Turceni SA. Plata produsului finit se

realizează în aceeași zi prin virarea sumei de 5.681.818 roni în contul din bancă.

Vânzarea produselor finite

5121 ”Cont la bănci în lei” = %

701 ”Venituri din

vânzarea produselor

finite”

4427 ”T.V.A. colectată”

7.045.454,32

5.681.818

1.363.636,32

701 ” Venituri din vânzarea produselor finite”

= 5112 „Cecuri de încasat” 5.681.818

5112 „Cecuri de încasat” = 5121 ”Cont la bănci în lei”

5.681.818

În data de 03.03.2013 întreprinderea deschide un acreditiv în valoare de

10.000.000 roni pentru plata furnizorului de utilaje. Acesta se realizează cu

ajutorul contractului de acreditiv.

Deschiderea unui acreditiv

5411 „Acreditive în lei” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

10.000.000

Plata obligaţiilor faţă de furnizori din acreditivul deschis

401 „Furnizori” = 5411 „Acreditive în lei” 10.000.000

În data de 07.03.2013 întreprinderea a achiziționat mărfuri în valoare de

120.000 roni.

Achiziționarea de mărfuri

%371 ”Mărfuri”4426 ”T.V.A. deductibilă”

= 401 „Furnizori” 148.800120.00028.800

401 „Furnizori” = 5311 ”Casa în lei” 148.800

Plata furnizorului se realizează cu ajutorul chitanței.

La data de 09.03.2013 se realizează plata protocolului care presupune

cheltuielile pentru reclamă și publicitate.

623 „ Cheltuieli de protocol reclamă şi publicitate”

= 5311 ”Casa în lei” 10.000

Se face achiziționarea utilajului în data de 13.03.2013.

2131 ”Echipamente tehnologice” = 401 ”Furnizori” 10.000.000

În data de 14.03.2013 se realizează a doua tură de vânzare a produselor

finite în luna respectivă. Produsele finite sunt vândute către SC COLTERM SA

Timișoara.

701 ”Venituri din

finite”

6.120.432,90

4.935.832,99

4427 ”T.V.A. colectată” 1.184.599,91

= 5112 „Cecuri de încasat” 4.935.832,99

5112 „Cecuri de încasat” = 5121 ”Cont la bănci în lei”

4.935.832,99

Plata avansurilor angajaților se face la data de 16.03.2013. Pentru plata

personalului se virează din bancă în casă suma de 3.300.000 roni.

Avansuri acordate personalului

425 „Avansuri acordate

personalului”

= 5311”Casa în lei” 3.240.800

Fiind o întreprindere mare aceasta oferă beneficii personalului sub formă de

bilete de tratament de odihnă 80.000 și tichete și bilete de călătorie în valoare de

100.000.

5323 ”Tichete și bilete de

călătorie”

5322 ”Bilete și tratament de

odihnă”

4426”T.V.A. deductibilă”

= 5121”Conturi la bănci în

lei”

223.200

100.000

80.000

43.200

La sfărșitul lunii se realizează a treia parte de vănzare a produselor finite.

Produsele finite sunt vândute SC Complexul Energetic Craiova SA și obține suma

de 5.332.687,11 lei. Cu aceștia au ajuns la un acord unde 3.000.000 roni sunt

platiți cu cecul, iar restul de bani se decontează pe bază de efecte de comerț.

Facturarea produselor finite

701 ”Venituri din

finite”

4427 ”T.V.A. colectată”

6.612.532,01

5.332.687,11

1.279.844,90

= 5112 „Cecuri de încasat” 3.000.000

Primirea cecului de încasat

5112 „Cecuri de încasat” = 411 „Clienţi” 3.000.000

Încasarea cecurilor

411 „Clienţi” = 5121 ”Cont la bănci în lei„

3.000.000

Primirea efectelor de încasat

5113 „Efecte de încasat” = 413 „Efecte de primit” 3.612.532,01

În data de 29.03.2013 se face plata restului de salariu 8.952.621 lei. Pentru

plata salariilor întreprinderea trebuie să retragă de la bancă suma de 9.000.000 lei.

Retragere numerar din bancă

5311 ”Casa în lei” = 5121 ”Conturi la bănci în

lei”

9.000.000

Plata salariilor

421 „Personal-salarii datorate” = 5311”Casa în lei” 8.952.621

În ultima zi a lunii se realizează atât plăți cât și încasări. Se realizează

decontarea avansului de trezorerie și încasările efectelor de comerț pe care SC

Complexul Energetic Craiova SA trebuie să le plătească.

Încasarea efectelor de încasat

5121 „Conturi la bănci în lei” = 5113 „Efecte de încasat” 3.612.532,01

Decontarea avansului de trezorerie

624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane”

= 542 „Avansuri de trezorerie”

500.000

5191 ”Credite bancare pe

termen scurt”

= 5121”Conturi la banci în

lei”

10.000.000

Plată T.V.A.

%4427 ”T.V.A. colectată”4427 ”T.V.A. colectată”4427 ”T.V.A. colectată”

= 5121 ”Cont la bănci în lei”

3.828.081,13

1.363.636,32

1.184.599,91

1.279.844,90

5121 ”Cont la bănci în lei” = %4426”T.V.A. deductibilă”4426”T.V.A. deductibilă”

3.828.081,13

43.20028.800

5121 519110.000.000 500.000 10.000.000 10.000.000

7.045.454,32 5.681.818 6.120.432,90 10.000.000 6.612.532,01 4.935.832,99

71.200 223.200 3.000.000 9.000.000 =10.000.000

3.828.081,13 Si-17.319.312,89

5311 542500.000 500.000 500.000 500.000

9.000.000 148.800 10.000

3.240.800 8.952.621

Si-3.352.221 =

701 44275.681.818 5.681.818 1.363.636,32 1.363.636,32

4.935.832,99 4.935.832,99 1.184.999,91 1.184.999,913.000.000 5.332.687,11 1.279.844,90 1.279.844,90

5112 54115.681.818 5.681.818 10.000.000 10.000.000

4.935.832,99 4.935.832,99 3.000.000 3.000.000

401 37110.000.000 148.800 120.000

148.800 10.000.000 Si-120.000

4426 62328.800 28.800 10.000 43.200 43.200

Si-10.000

2131 42510.000.000 3.240.800

Si-10.000.000 Si-3.240.800

5232 532210.000.000 80.000

Si-10.000.000 Si-80.000

411 51133.000.000 3.000.000 3.612.532,01 3.612.532,01

413 421 3.612.532,01 8.952.621

Si-3.612.532,01 Si-8.952.621

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Materiale tipărite

1.A.S.Popa, Contabilitate, Ed. Eftimie Murgu, Reșița, 2009

2. V. Duran, Curs Finanțe, bănci, asigurări, Universitatea Politehnica Timișoara

3. M. Vartolomei, Curs contabilitate, Universitatea Politehnica Timișoara

4. V. Duran, Monedă și credit, Volumul II, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2004

5.V. Vosganian, Reforma piețelor finaciare din România, Ed. Polirom, 1999

Surse electronice

6.http://conspecte.com/Finantele-Intreprinderii/organizarea-circulatiei-banesti-la-

intreprindere.html

7.http://contabilul.manager.ro/a/3123/reglementarea-instrumentelor-financiare-din-

punct-de-vedere-international-si-national.html

8.http://www.scritube.com/economie/contabilitate/IAS-INSTRUMENTE-FINANCIARE-

REC919211018.php

9.http://www.contabilsef.md/libview.php?l=ro&id=6537&idc=456

10.http://facultate.regielive.ro/cursuri/contabilitate/contabilitatea-trezoreriei-

135194.html

11.http://www.univath.ro/pdf/tematica_licenta/Curs_Creditare_bancara_1.pdf

12.http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

S.N.L.O. Tg. Jiu

Licenta Romanita

Documents

LICENTA RAMI1

licenta imobilizari

McDonald licenta

licenta lavi

SUCCESIUNI - licenta

licenta bzzzzzzzzz

licenta master

LICENTA 2009

Metodologie licenta

licenta stocuri

licenta schizofrenie

Doctrine and the Cult of the Romanita

denisa licenta

Visser_Fascist Doctrine and the Cult of Romanita

dosar licenta

Licenta Africa

bcr licenta

Licenta Contabilitatebilitate

licenta globalizare

licenta lory