p109

:enorizont:atuitrare Acestea au fost exploatate prjn galerii de coasta, planuri inclinate si mine, amplasate pe flcancul estic al sinclinalului Holbav (Breitbach, Thomas, Holbav, Victoria etc.).Caraeteristieile carbunilorCarbunii de la Codlea Vulcan au culoare ueagra, luciu puternic si o stratificaie clara. Sint alcatuifi din benzi lucioase centimetrice care alterneaza cu altcle mate. In compozi^ia lor se remarca procentul ridicat de maceralc vitrinitice (4075%), reprezetitate prin telinit si collinit. Exinitul (743%) este alcatuit din cutinit, sporiuit, si rezinit, iar ma-ceralele iuertinitice (1 17%) sint fuzinit, semifuzinit, si sclerotinit (I. Matecscu, 1967) .Acesti carbuni nu au atins un grad avausat de carbonificare, ci au ramas in stadiul de carbunc brtin lucios.Din punct de vedere chimic carbunii de la Qodlea contin : substance volatile 40-50%; carbon 6978%; sulf cornbustibil 0,71,3%. Au o putere calorifica inferioara de 6500 7400 kcal/kg, si o putere calorifica superioara de 6800 7600 kcal/kg (date raportate la masa combustibila).Pot fi intrebuintati in scopuri energetice. am-azala 1-4:erca- 3.2. Zacaminte din Cretacicul Superior3.2.1. Zacamintul de la BorodPerimetrul geologo-miuier Borod se afla in partea central-estica a Bazinului VadBorod, pe cuprinsul comunei Borod. I/ocalitatea Borod se afla pe soseaua naionala OradeaGluj-Napoca (la cca 60 km est de Ora-dea), la circa 10 km de stadia de cale ferata Vadul Crisului. Teritoriul de interes economic se intinde la nord de comuna amintitia, vechile lu-crari miniere fiind amplasate la sud de Valea uticoasa si in imediata apro-piere a riolitelor din Dealul Mohila (R. Givulescu 1954).Dupa datele de literature. (I. Vitalis 1939) exploatarea carbunilor a inceput prin 1870, ajungiudu-se ca in 1876 sa se exploateze 1 126 t. Carbuncle se scotea printr-o galerie de coasta de 374 m lungime, care da intr-un put de 34 m adincime. Din acesta, pe direcfia stratului de carbune (gros de circa 2,5 m), pe o distanj:a de 85 m, se proceda la exploatarea lui manu-ala. I/a scurt timp mina a fost inundata de apa, ceea ce atras inchiderea galcriei. In 1889 s-au reluat lucrarile, sapindu-se 2 galerii in lungime de 450 m. Dupa raportul redactat in 1909, s-au exploatat 2 strate de carbuni, care insumau 3,54 m. In raportul geologic din 1913 s-a conseinnat o producjie de 6 500 t, iar rezervele de carbuni au fost evaluate la 1 230 000 t. I/ucrarile intrerupte in timpul primului razboi mondial au fost reluate intre intre anii 1925 si 1929 fiind din nou parasite, din cauza condrfiilor hidro-geologice grele. Dupa informafiile primite de la profesorul pensionar R. Givulescu, prin auii 1950 cele 2 galerii de coasta, inundate in cea mai mare parte, mai puteau sa fie strabatute pe cifiva zeci de metri lungime. In 19561957 s-au executat 2 foraje de prospeciune, din care numai unul a interceptat un pachet carbnnos, format din 4 intercalajii de carbuni cu grosimi ceutimctrice (care insumau 0,55 m).109