Sinteza nr.17

Sinteza nr.17

Ce metode poate folosi Fiscul pentru estimarea pretului de piata al unei tranzactii 10 August 2010 Anca Dumitrescu Prin Normele de aplicare a ultimelor modificari aduse Codului Fiscal, Guvernul a detaliat si metodele folosite de Fisc pentru stabilirea pretului de piata al bunurilor sau al serviciilor furnizate in cadrul unei tranzactii.

La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unui tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei.

Totodata, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie efectuata de un contribuabil declarat inactiv prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

De asemenea, nu sunt luate in considerare de autoritatile fiscale tranzactiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

In cadrul unei tranzactii intre persoane romane si persoane nerezidente afiliate, precum si

intre persoane romane afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau al serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei.

La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre urmatoarele metode:a) metoda compararii preturilor, prin care pretul de piata se stabileste pe baza preturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile catre persoane independente;b) metoda cost-plus, prin care pretul de piata se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzatoare;c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul de piata se stabileste pe baza pretului de revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit;d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

Cum va aplica Fiscul aceste metode

Reconsiderarea evidentelor, realizata de autoritatea fiscala in scopul reflectarii pretului de piata al bunurilor si serviciilor, se efectueaza si la cealalta persoana afiliata implicata.

In termeni generali, pretul de piata este determinat prin raportarea la tranzactii comparabile

necontrolate. O tranzactie este necontrolata daca se desfasoara intre persoane independente.

1. Metoda compararii preturilorDeterminarea pretului de piata are la baza comparatia pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entitati independente de aceasta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii intre persoane afiliate, pretul de piata este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, in conditiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in acelasi punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile de livrare si de plata. in acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate recurge la:a) compararea preturilor convenite intre persoane afiliate cu preturile convenite in relatiile cu persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea interna a preturilor);b) compararea preturilor convenite intre persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea externa a preturilor).

Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, pretul de piata al tranzactiei este determinat prin compararea pretului de vanzare al marfurilor si serviciilor identice sau similare, vandute in cantitati comparabile, cu pretul de vanzare al marfurilor si al serviciilor supuse evaluarii. in cazul in care cantitatile nu sunt comparabile, se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite.

Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele in plus sau in minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate.

2. Metoda cost-plus

Pentru determinarea pretului pietei, metoda se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferuluide marfuri sau de servicii intre persoane afiliate, este reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea in vedere o marja de profit care este corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului.

In acest caz, pretul de piata al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus. In cazul in care marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit in mod corespunzator prin referinta la costul plus profitul aceluiasi furnizor in comparatie cu tranzactiile necontrolate. in completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost castigat in tranzactii comparabile de catre o persoana independenta.

3. Metoda pretului de revanzare

In cazul acestei metode pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la

pretul la care un produs cumparat de la o persoana afiliata este revandut unei persoane independente.

Acest pret (pretul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzatoare (marja pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului incearca sa isi acopere cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare in functie de operatiunile efectuate (luand in considerare activele utilizate si riscul asumat) si sa realizeze un profit corespunzator.

In acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului intre entitati afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei brute si dupa ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator intr-otranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru bunurile procurate si vandute in cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoana independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.

La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala si revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite pe piata in ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb si inflatia;b) modificarile survenite in starea si gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit c) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei schimbari a marjei de pret.

De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata in cazul in care cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata si atunci cand, inainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate si, in aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata.

Totodata, prin alte metode recunoscute in liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, se intelege metoda marjei nete si metoda impartirii profitului.

4. Metoda marjei nete

Metoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoana in urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, si estimarea acestei marje pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoana in tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute in tranzactii comparabile efectuate de persoane independente.

Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii intre anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi indicatori ai persoanelor independente care activeaza in cadrul aceluiasi domeniu de activitate.

in utilizarea metodei marjei nete trebuie luate in considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile. in acest sens vor fi avuti in vedere urmatorii factori:

competitivitatea altor contribuabili de pe piata si a bunurilorechivalente, eficienta si strategia de management, pozitia pe piata, diferenta in structura costurilor si nivelul experientei in afaceri.

5. Metoda impartirii profitului

Metoda impartirii profitului se foloseste atunci cand tranzactiile efectuate intre persoane afiliate sunt interdependente, astfel incat nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea profitului obtinut de persoanele afiliate in urma uneia sau a mai multor tranzactii si impartirea acestor profituri intre persoanele afiliate proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre persoane independente. impartirea profiturilor trebuie sa se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate si a costurilor suportate in urma uneia sau a mai multor tranzactii decatre fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel incat sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele folosite de catre fiecare dintre parti.

in cazul compararii tranzactiilor dintre persoane afiliate si cele independente se au in vedere:a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, in masura in care aceste particularitati influenteaza pretul de piata al obiectului respectivei tranzactii;b) functiile indeplinite de persoane in tranzactiile respective. La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute in vedere: importanta economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor si a responsabilitatilor intre partile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor si echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.

Cum se alege metoda potrivita?

La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor dintre persoane afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai sus. In vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au in vedere urmatoarele elemente:a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate implicate in tranzactii supuse liberei concurente;c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii comparabilitatii;d) circumstantele cazului individual;e) activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane afiliate;f) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si ale activitatii contribuabilului;g) documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil.

Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in considerare in examinarea pretului de piata sunt:a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si distributiei ale entitatilor implicate;d) clauzele cuprinse in contractele de transfer privind: obligatiile, termenele de plata,

rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;f) conditiile speciale de concurenta.

In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca terte parti independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzatoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).

In situatia in care in legatura cu transferul bunurilor si al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare special (conditii de plata sau facilitati de credit pentru client diferite de practica comerciala obisnuita), precum si in cazul furnizarii partiale de materiale de catre client sau servicii auxiliare, la determinarea pretului de piata trebuie sa se ia in considerare si acesti factori.

Insa, nu se iau in considerare preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piata;c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.

Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanele afiliate.

Retur marfuri defecte provenite din import. TVA

 Retur marfuri defecte provenite din import. TVA Irina Dumitrescu

Intrebare: Unui furnizor din afara UE trebuie sa-i facturam contravaloarea unor bunuri sosite cu defect calitativ.

Nefiind valoare foarte mare, bunurile nu vor fi trimise inapoi, ci vor fi casate la noi. Intrebare:

Unde se incadreaza aceasta operatiune in decontul de TVA? Se factureaza cu TVA sau fara TVA?

Raspuns: In cazul marfurilor defecte provenite din import, drepturile de import aferente se pot recupera in conformitate cu legislatia vamala in vigoare.

Potrivit Codului vamal al Romaniei drepturile de import sau de export sunt rambursate cand se invalideaza o declaratie vamala, iar drepturile au fost achitate. Rambursarea se acorda in urma unei cereri depuse de persoana in cauza in termenul prevazut pentru depunerea cererii de invalidare a declaratiei vamale (art. 260).

La art. 261 este prevazut ca drepturile de import sunt rambursate sau remise in masura in care se stabileste ca cuantumul acestora inscris in evidenta contabila este aferent marfurilor plasate sub regimul vamal in cauza si refuzate de importator, deoarece la data acceptarii declaratiei vamale erau defecte sau nu respectau conditiile contractului in baza caruia au fost importate. Sunt asimilate marfurilor defecte marfurile deteriorate inainte de acordarea liberului de vama.

Rambursarea sau remiterea drepturilor de import se acorda cu conditia ca:

a) marfurile sa nu fi fost folosite, cu exceptia unei posibile utilizari initiale necesare pentru a se verifica daca sunt defecte sau nu respecta termenii contractuali; b) marfurile sa fie exportate de pe teritoriul vamal al Romaniei. La cererea persoanei in cauza, autoritatea vamala permite ca, in locul exportului, marfurile sa fie distruse sau plasate sub regimul de tranzit, antrepozitare vamala sau intr-o zona libera ori antrepozit liber. In scopul de a primi una dintre aceste destinatii vamale, marfurile sunt considerate straine.

Drepturile de import nu pot fi rambursate sau remise in cazul marfurilor care, inainte de a fi declarate la vama, au fost importate temporar pentru a fi testate, decat daca se stabileste ca defectele marfurilor sau nerespectarea prevederilor contractuale nu ar fi putut fi detectate in decursul acestor teste.

Drepturile de import sunt rambursate sau remise in urma prezentarii unei cereri la biroul vamal in termen de 12 luni de la data la care cuantumul acestor drepturi a fost comunicat debitorului. In cazuri exceptionale, justificate corespunzator, autoritatea vamala poate aproba ca acest termen sa fie prelungit.

In aceasta situatie furnizorul emite factura pentru marfurile defecte cu semnul minus. Organele vamale vor emite un document pentru regularizarea situatiei. In baza acestuia se va reduce baza de impozitare si TVA aferenta importului efectuat. Operatiunea se inscrie in decontul de TVA la randul de regularizari.

In cazul prezentat partile au convenit ca marfurile care nu corespund din punct de vedere calitativ sa fie facturate de catre societatea dvs. furnizorului.

In aceasta situatie societatea dvs. efectueaza o livrare de bunuri ce are locul in Romania conform art. 132 alin. (1) lit. c) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, potrivit caruia, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate locul livrarii se considera a fi locul unde se gasesc bunurile atunci cand sunt puse la dispozitia cumparatorului.

Potrivit art. 126 alin. (1) din legea mentionata, din punct de vedere al TVA sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) operatiunile care, in sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata;

b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 132 si 133;

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la art. 127 alin. (1), actionand ca atare;

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la art. 127 alin. (2);

Prin urmare, aceasta livrare de bunuri este impozabila in Romania fiind indeplinite cele patru conditii prevatute la art. 126 alin. (1).

In conformitate cu prevederile art. 150 alin. (1) societatea dvs. este obligata la plata TVA aferenta bunurilor facturate catre societatea din afara Comunitatii. Factura se va emite cu TVA colectata si se va raporta prin formularul (300) "Decont de TVA" aprobat prin OANAF 2245/2010 la Randul 9.

Inregistrari contabile marfa ce va fi livrata ulterior pe baza de aviz

 Inregistrari contabile marfa ce va fi livrata ulterior pe baza de aviz Mihaela Benta

Intrebare: Cum se inregistreaza contabil urmatoarea situatie: Primire factura pe grau 150 to, val. 75000 in data de 06.07.2010 de la producator. Marfa se afla pe camp, urmand sa fie livrata in masura in care este secerata. Livrarea se va face pe baza de aviz, cu masinile cumparatorului, care o vor lua din camp si o vor duce direct la client, in perioada 16.07.2010 -05.08.2010. Va fi inregistrata ca marfa aflata in custodie la producator sau marfa in curs de aprovizionare? Avizele sunt intocmite cate 2 la fiecare masina-unul de producator catre furnizor si pe aceeasi cantitate de catre furnizor catre client, in aceasta situatie se fac 2 inregistrari 371-357 si 607-371 sau una singura 607-357?

Raspuns: Vom analiza cadrul normativ pentru ca sunt posibile doua situatii:

In ce priveste momentul la care cumparatorul revanzator al graului il poate inregistra in patrimoniu conform punct 154 alin. (3) si 155 din OMFP3055/2009, privind contabilitatea armonizata cu directivele europene, acesta inregistrare in evidenta contabila se efecueaza la data transferului riscului intre producator si beneficiar, conform urmatoarelor exemple si reglementari:

3) Sunt reflectate, de asemenea, distinct in contabilitate, acele stocuri cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare (grupa 32 "Stocuri in curs de aprovizionare" din Planul de conturi general). 155. - (1) inregistrarea in contabilitate a intrarii stocurilor se efectueaza la data transferului riscurilor si beneficiilor.

(2) in general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietatii si de livrare coincid. Totusi, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:

- bunuri vandute in consignatie sau stocurile la dispozitia clientului; - stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care raman in evidenta debitorului pana la vanzarea lor; - bunuri receptionate pentru care nu s-a primit inca factura, care trebuie inregistrate in activele cumparatorului; - bunuri livrate si nefacturate, care trebuie scoase din evidenta, transferul de proprietate avand loc; - bunuri vandute si nelivrate inca, pentru care a avut loc transferul proprietatii.

De exemplu, la vanzarile cu conditia de livrare "ex-work", bunurile vandute ies din stocul vanzatorului din momentul punerii lor la dispozitia cumparatorului etc.

Situatia 1) Daca transferul riscului de proprietate se efectueaza la data emiterii primei facturi, in conditiile contractuale, avand exemplu definit anterior: ”bunuri vandute si nelivrate inca, pentru care a avut loc transferul proprietatii”, atunci intreaga factura emisa se va utiliza pornind de la conceptul marfa in curs de aprovizionare.

Consideram corecta inregistrarea:

327 Marfuri in curs de aprovizionare = 401 Furnizori,

In momentul treierarii graului si incarcarii in camionul beneficiarului se vor efectua inregistrarile:

371 Marfuri = 327 Marfuri in curs de aprovizionare

Consideram ca implicit vor fi livrate cu acelasi mijloc de transport clientului final, fapt ce conduce la inregistarile:

4111 Clienti = 707 Venituri din marfuri, cu pretul de vanzare

607 Cheltuieli cu marfurile = 371 Marfuri, reprezentand scaderea din gestiune a graului vandut.

Evident ca la finalizarea recoltarii este posibil sa aveti diferente fata de factura initiala, in cazul in care acestea exista se va storna sau emite o factura in plus pentru situatiile de diferente.

Situatia 2)

In mod normal si am intalnit situatia in practica, transferul riscului se efectueaza in momentul in care graul este incarcat in camionul beneficiarului. Astfel, transferul riscului si al proprietatii se efectueaza la momentul iesirii mijlocului de transport de pe tarla.

Prin urmare la situatia concreta a intrebarii, emiterea facturii in 06.07.2010, pentru beneficiar are caracter de factura de avans.

Fiecare incarcare a camioanelor insotita de avizul de expeditie conduce la inregistrarea marfurilor in patrimoniul beneficiarului, la pretul contractat.

Se va storna factura de avans si se va emite o factura finala.

Inregistrarile contabile sunt:

371 Marfuri = 401 Furnizori

Livrarea catre clientul final.

4111 Clienti = 707 Venituri din marfuri, cu pretul de vanzare

607 Cheltuieli cu marfurile = 371 Marfuri, reprezentand scaderea din gestiune a graului vandut.

Obs. Se retine ca ambele situatii conduc la aceleasi rezultate, avand in vedere perioada fiscala trimestrul al III lea 2010.

Haos fiscal: Persoanele fizice autorizate si cele platite pe drepturi de autor nu stiu cum sa aplice noile norme la Codul Fiscal 11 August 2010 Anca Dumitrescu

Vezi cele 12 comentarii!

Desi 25 august este termenul limita pana la care persoanele fizice autorizate si cele platite in baza unor contracte de drepturi de autor ar trebui sa plateasca contributiile de asigurari sociale, Ministerul Muncii inatarzie cu publicarea formularelor ce ar trebui completate si depuse de catre contribuabili.

Potrivit  normelor metodologice, toti cei care realizeaza exclusiv venituri de natura profesionala cu caracter repetitiv - lunar, trimestrial sau semestrial - sau ocazional   datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale, de asigurari pentru somaj si de asigurari sociale pentru sanatate, prevazute la art. III alin. (2) din ordonanta de urgenta.

Mai mult, si persoanele care realizeaza venituri profesionale pe langa cele salariale vor fi

obligate sa plateasca contributiile de asigurari sociale si pentru acest tip de venituri, insa doar in cazul in care venitul are caracter repetitiv -lunar, trimestrial sau semestrial

Pe de alta parte, persoanele care, pe langa veniturile de natura salariala, realizeaza si venituri de natura profesionala in mod ocazional nu datoreaza contributiile individuale si pentru aceste venituri de natura profesionala.

Desi diferenta intre veniturile cu caracter repetitiv si cele ocazionale este foarte importanta, mai ales din punct de vedere al bazei de calcul pentru plata contributiilor, nimeni nu stie cu exactitate cum se va face delimitarea dintre repetitiv si ocazional.

In cazul in care realizati venituri cu caracter repetitiv, veti plati contributii daca veniturile, calculate lunar, sunt mai mici decat echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie(9180l lei).

Daca va incadrati in categoria veniturilor obtinute ocazional, veti plati contributiile raportate la venituri de maxim 5 salarii medii brute anual. Pentru ceea ce se va obtine net peste acesta suma, nu se vor plati contributii.

Drepturi de autor

Platitorii de drepturi de autor vor retine in continuare 10%, insa, cel care beneficiaza de un astfel de contract va trebui sa declare si sa plateasca lunar contributii sociale de 16,5% din care : 10,5% CAS, 0,5% somaj, 5,5% CASS, calculate la venitul net ( in prezent de 80% din venitul brut deoarece cota de cheltuieli forfetare s-a diminuat de la 40% la 20%).

Persoanele Fizice Autorizate

Prima intrebare care se pune in acest caz este daca activitatea PFA-ului se incadreaza la cele dependente sau independente.

Daca desfasurati o activitate cu caracter dependent, atunci veti datora toate contributiile, la fel ca in cazul unui salariu.

Daca sunteti PFA independent, atunci veti plati 16% impozit la norma de venit si 16,5% contributii sociale.

Referitor la disputata notiune de "norma de venit", normele metodologice de aplicare nu fac nicio referire la acest aspect. Avem o singura mentiune privind baza de calcul, la art.6, alin (2) din norme, potrivit caruia, baza de calcul este cuantumul net al veniturilor de natura profesionala realizate lunar, determinat ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile aferente realizarii venitului, care este limitat la echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie si nu poate fi mai mic decat un salariu de baza minim brut pe tara, daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia.

Avand in vedere acest aspect, multi dintre consultantii fiscali sunt de parere ca este vorba de 1/12 din norma de venit prevazuta de lege, insa pana in acest moment nu exista o pozitie oficiala in acest sens.

Obligatia de informare asupra clauzelor din CIMIntrebareArt 17 din codul muncii: Art. 17. - (1) Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice - isi mai gaseste utilitatea, tinand cont de faptul ca acum inregistrarea contractului individual de munca se face cel tarziu cu 1 zi anterioara inceperii activitatii (deci se presupune ca exista deja un contract individual de munca semnat de ambele parti)?

Raspuns (valabil la 09.08.2010):Potrivit art. 3 alin. (2) indice 1 din HG 161/2006 astfel cum a fost modificat de HG 37/2010, “La angajarea fiecarui salariat, elementele prevazute la alin. (2) lit. a)-d) se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza.”

Totodata, art. 4 alin. (1) din acelasi act normativ dispune ca “Angajatorii au obligatia de a transmite registrul in forma electronica la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi au sediul sau domiciliul, dupa caz, cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre primul salariat.”Astfel, prin HG 37/2010 pentru modificarea si completarea HG 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor s-a instituit obligatia pentru angajatori de a anunta inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul angajatorul despre existenta unui contract individual de munca prin transmiterea registrului electronic de evidenta al salariatilor cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariat.

In conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) din Codul muncii, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract anterior incheierii acestuia. Insa “obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii sau a salariatului se considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca sau a actului aditional, dupa caz.” (vezi art. 17 alin. 1 indice 1 din Codul muncii).

Datorita faptului ca informarea se poate realiza la momentul semnarii contractului individual de munca, iar semnarea contractului trebuie sa se produca anterior inceperii activitatii de catre salariat, pentru a se putea indeplini obligatia prevazuta in art. 3 alin. (2) indice 1 si art. 4 alin. (1) din HG 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, cu completarile si modificarile ulterioare, apreciem ca informarea isi pierde din utilitate.

Cum se inregistreaza un contract de prestari servicii – Declaratia 010Intrebare:Cum se inregistreaza un contract de prestari servicii incheiat in conditiile art. 942 din Codul Civil pe perioada 15.07.2010-31.08.2010 avand un brut de 5.000 lei maxim 50 ore. Se intocmeste Declaratia 010 la Administratia financiara?

Raspuns (valabil la 09.08.2010):Declararea veniturilor obtinute in baza unui contract civil este in sarcina beneficiarului de venit, acesta avand obligatia sa depuna, in termen de 15 zile de la data obtinerii primului venit, a formularului „Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoane fizice romane (020)” - cod 14.13.01.10/2, insotit de copii de pe buletinul sau cartea de identitate si de pe contractul in baza caruia isi desfasoara activitatea.

Intrarea in vigoarea a O.U.G nr. 58/2010 stabileste in sarcina platitorului de venit, incepand cu data de 01.07.2010, obligatia declararii, calculului, retinerii si platii impozitului pe venit (16%) si a contributiei individuale de asigurari sociale (10,5%), contributiei de asigurari sociale de sanatate (5,5%) si contributiei de asigurari de somaj (0,5 %) pentru orice venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Pana la intrarea in vigoare a acestui act normativ, declararea si plata contributiilor aferente acestor venituri era in sarcina beneficiarului venitului. De aceea, consideram ca pentru aplicarea prevederilor O.U.G nr. 58/2010 sunt necesare clarificari legislative  cu privire la modul de declarare a veniturilor de natura profesionala, altele decat cele salariale si a contributiilor aferente.  Pana in prezent nu au fost publicate Normele metodologice de aplicare a O.U.G nr. 58/2010 care, speram sa clarifice ce se intelege prin „venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale.” Asa fiind, nu putem afirma, cu certitudine, in ce conditii un contract civil de prestari servicii intra sub incidenta art. III al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2010.

Conform INSTRUCTIUNILOR de completare a formularului (010) "Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoane juridice, asocieri si alte entitati fara personalitate juridica", acest formular trebuie completat si de contribuabilii care au obligatia declararii contributiei de asigurari sociale, contributiei de asigurari sociale de sanatate si contributiei de asigurari de somaj.

Declaratia de inregistrare se completeaza cu ocazia primei inregistrari fiscale, de regula cu ocazia infiintarii, iar declaratia de mentiuni se completeaza ori de cate ori se modifica datele declarate anterior.

In situatia expusa, numai dupa clarificarea aspectelor mentionate, se poate stabili obligatia depunerii declaratiei 010.

Contract de vanzare cu livrare marfa esalonat. Plata anticipata

Silviu Stoica, valabil la 02- aug- 2010

Intrebare: Doresc sa stiu si parerea dvs. in legatura cu urmatoarea situatie: Societatea incheie un contract cu un beneficiar prin care se obliga sa livreze o anumita cantitate de bunuri intr-o anumita perioada. In contract este prevazuta cantitatea ce trebuie livrata 500kg in 6 luni de la data semnarii contractului. Plata se face in 5 zile de la emiterea facturii. Factura este emisa pentru intreaga cantitate de marfa adica 500 kg in ziua semnarii contractului adica pe 01.03.2010 dar livrarea propriu zisa se face pe baza de aviz in decursul celor 6 luni de zile.

Din contract reiese ca beneficiarul devine proprietarul marfii din momentul in care i se FACTUREAZA marfa, iar descarcarea de gestiune se face be baza livrarilor cu aviz astfel: facturare marfa conform contract, dar nelivrata 01.03.2010 411=707 -livrare marfa in data 04.04.2010 cu aviz in care este mentionat livrare marfa 200 kg conform contract nr 01.03.2010 si factura 01.03.2010 607=371 Ma intereseaza opinia dvs. din punct de vedere contabil in tratarea acelei facturi pentru toata cantitatea ce urmeaza livrata. Consider ca nu e un avans deoarece riscurile si beneficiile se transfera beneficiarului la data platii integrale a facturii adica la 5 zile de la data facturii. Practic este inregistrat un venit la data facturii in luna martie, iar cheltuiala se inregistreaza pe masura livrarii pe baza de aviz.

Ra spuns: Pentru solutionarea spetei trebuie sa aveti in vedere prevederile pct. 156 alin. 2 lit. c si d si pct. 258 din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a-IV-a a CEE, aprobate prin OMFP 3.055/2009.

Aplicand aceste prevederi la speta vom avea: - la 01.03.2010, data emiterii facturii, cand se transfera proprietatea asupra marfii la beneficiar

4111 “Clienti” = 707 “Venituri din vanzarea marfurilor”, 4427 “TVA colectata”

607 “Cheltuieli privind marfurile” = 371 “Marfuri”

si, concomitent

Debit cont 8039 „Alte valori in afara bilantului”

- la 04.04.2010, data livrarii marfii pe baza de aviz (in care s-a mentionat factura anterioara) Credit cont 8039 „Alte valori in afara bilantului”.

In acest fel, bunurile vandute (pentru care s-a transferat dreptul de proprietate) si nelivrate se pot inregistra distinct din punct de vedere gestionar, iar in contabilitate ele nu mai raman evidentiate decat in conturi in afara bilantului, cu respectarea reglementarilor contabile mai sus precizate.

Referitor la modul de acoperire a dobanzilor si penalitatilor, exista art. 1111 din Codul civil actual care prevede ca „debitorul unei datorii, pentru care se plateste dobanda, sau o rendita, nu poate fara consimtamantul creditorului, sa impute plata ce face pe capital cu preferinta asupra renditei sau a dobanzii. Plata partiala, facuta pe capital si dobanda, se imputa mai intai asupra dobanzii”.

Cu alte cuvinte, ordinea de stingere a datoriilor (obligatia principala, dobanzile, penalitatile etc.) depinde de prevederile contractuale, astfel cum au fost ele negociate de parti. In lipsa unor asemenea prevederi, creditorul obligatiei poate face apel la prevederile art. 1111 din Codul civil.

Cum se calculeaza indemnizatia de concediu medicalIntrebare:Va rugam respectuos sa ne trimiteti un model de calcul pentru indemnizatie concediu medical cod 01, initial 8 zile calendaristice avand prima zi de incapacitate de munca ziua de miercuri.Cate zile plateste angajatorul ?

Raspuns (valabil la 10.08.2010):Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta de catre angajator din prima zi pana in a 5-a zi calendaristica de incapacitate, independent de tipul de afectiune pentru care se acorda concediul medical. Din cele 5 zile angajatorul va plati indemnizatia doar pentru zilele lucrataore conform Codului muncii si contractului colectiv de munca aplicabil.

In situatia expusa, angajatorul va suporta indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca aferenta zilelor de miercuri, joi si vineri. Indemnizatia se suporta in continuare din FNUASS pentru urmatoarele zile lucratoareluni, marti, miercuri.

Potrivit art. 10 alin. (1) din O.U.G nr. 158/2005, baza de calcul a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii.

Indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca se calculeaza astfel:

I. Se constituie baza de calcul din ultimele 6 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical. Stabiliti pe de o parte numarul de zile lucrate pentru care s-a calculat CCIASS, dar si numarul zilelor lucratoare de concediu medical. Totalizati numarul zilelor identificate in cele 6 luni luate in calcul.

II. In acelasi timp identificati pentru lunile respective nivelul veniturilor.Totalizati veniturile persoanei pentru cele 6 luni luate in calcul.

III. Calculati media zilnica a veniturilor impartind totalul veniturilor la numarul total de zile stabilit la punctul I.

IV. Calculati indemnizatia propriu-zisa inmultind media zilnica de la pct. III cu numarul de zile lucratoare din perioada de concediu medical, la care aplicati procentul stabilit pentru tipul

de concediu.

V. Suma obtinuta in urma calculelor prevazute la pct. I-IV reprezinta indemnizatia de incapacitate temporara de munca bruta.

TVA aferent facturilor de achizitie care se refera la spatiile unde am optat pentru scutire

Intrebare Obiectul nostru principal de activitate este: Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate (6820).

Pana la 01.06.2010 societatea avea inregistrata la finante o notificare prin care opta pentru taxare pentru toate spatiile din patrimoniu. La 01.06.2010 a depus o alta notificare prin care anuleaza optiunea de taxare doar pentru anumite spatii, trecand astfel la regim mixt.

Intrebarea mea este urmatoarea: Ce se intampla cu TVA aferent facturilor de achizitie care se refera la spatiile unde am optat pentru scutire? Mai poate fi dedus? De exemplu pot veni facturi de intretinere, consumabile, utilitati etc. care pot fi identificate pe fiecare imobil in parte. Se deduce TVA de pe aceste facturi sau se pune pe cheltuiala?

Conform contractului de inchiriere utilitatile (electricitate, gaz, apa, caldura, canalizare) trebuie refacturate la chiriati. Ce se intampla in cazul refacturarii de utilitati la spatiile unde nu am aplicat pentru taxare? Refacturez fara TVA? Urmeaza regimul de scutit dupa cel aplicat chiriei?

Raspuns Regimul de taxare aplicabil refacturarii costurilor cu utilitatile nu este conditionat de regimul de taxare aplicabil operatiunii de inchiriere a acelui bun imobil. Cele doua operatiuni prezentate de dvs. (inchirierea de spatii si facturarea utilitatilor) reprezinta operatiuni distincte care urmeaza regimuri diferite de impozitare.

In acest caz, chiar daca s-a depus notificare pentru renuntarea la aplicarea regimului de taxare pentru inchiriere, se exercita in continuare dreptul de deducere a TVA inscrisa in facturile primite de la furnizori si se colecteaza TVA aferenta, la momentul refacturarii catre chiriasi, conform clauzelor contractuale.

Cheltuielile cu utilitatile difera de la o luna la alta si tocmai de aceea contravaloarea acestora nu poate fi inclusa in tariful de inchiriere negociat prin contractul incheiat intre locator si locatar. In practica, prin contractele incheiate, locatorul si locatarul stabilesc printr-o clauza distincta ca sumele respective sa fie suportate de locatar la valoarea lor efectiva, direct proportional cu spatiul ocupat. Chiriasul suporta costurile cu utilitatile pe baza facturilor emise lunar de catre locator.

De fapt are loc o refacturare a costurilor de catre proprietarul spatiului in baza sumelor facturate acestuia de catre furnizorii de utilitati cu care a incheiat contract: telefon, energie electrica, apa, gaze naturale, internet. Astfel de facturi cu valoare variabila reprezentand recuperare de costuri sunt emise de locator separat de cele cu valoare fixa reprezentand chiria lunara.

Emiterea separata a facturilor se explica prin momentele diferite ale faptului generator fiecarui tip de serviciu prestat:

pentru operatiunea de inchiriere propriu-zisa: data specificata in contract pentru efectuarea platii chiriei; pentru operatiunea de recuperare de costuri: data primirii de la furnizori a facturilor de utilitati si inregistrarea acestora pe cheltuieli de exploatare.

Deoarece aveti calitatea de locator, va recomand sa refacturati costurile in luna in care sa primiti factura de utilitati de la furnizori, astfel incat sa existe concordanta intre cheltuielile si veniturile din activitatea de exploatare inregistrate in evidenta contabila si fiscala.

Recuperarea de catre locator a cheltuielilor cu utilitatile in cadrul contractelor de inchiriere se supune taxarii in regim normal, cu cota standard TVA de 24 %.

Colectarea TVA pentru astfel de operatiuni permite locatorului sa exercite dreptul de deducere a TVA din facturile emise de furnizorii de utilitati.

La randul sau, in situatia in care chiriasul inregistrat in scopuri de TVA desfasoara operatiuni taxabile, isi exercita integral dreptul de deducere a TVA din facturile emise de locator pentru recuperarea costurilor de utilitati.

In concluzie, societatea dvs. este obligata sa refactureze contravaloarea utilitatilor direct proportional cu spatiul inchiriat. Numai asa cheltuielile cu utilitatile pot fi inregistrate integral pe cheltuieli de exploatare, deductibile d.p.d.v. fiscal la determinarea profitului impozabil. Recuperarea cheltuielilor este o operatiune taxabila care nu urmeaza aceluiasi regim de scutire aferent inchirierii. Tocmai de aceea este obligatorie emiterea facturilor cu TVA colectata.

Aceste refacturari se inregistreaza pe venituri deoarece reprezinta recuperarea unor sume inregistrate anterior pe cheltuieli. Astfel de venituri, desi sunt stipulate in contractul de inchirere si sunt aferente spatiului inchiriat, nu sunt direct legate de operatiunile de inchiriere scutite fara drept de deducere, astfel incat sa urmeze acelasi regim de scutire la taxare.

Din acest motiv, firma dvs. isi exercita integral dreptul de deducere a TVA la momentul primirii facturilor emise de furnizorii de utilitati deoarece suma TVA dedusa este aferenta unor operatiuni taxabile: refacturarea cu TVA a costurilor cu utilitatile. Acest drept este conferit de prevederile articolului 145 alineatul 2 litera a.

Din punct de vedere contabil, inregistrarile contabile care se efectueaza in baza documentelor justificative existente sunt:

pentru locator:

primirea facturii de energie electrica de la F.D.E.E.B.:

                           %                                =                           401                         605                                                         “Furnizori” “Cheltuieli privind energia si apa”                        4426                “TVA deductibila”

emiterea facturii de chirie in regim de scutire fara drept de deducere a TVA:

                             411                            =                         706                          “Clienti”                                     “Venituri din redevente,                                                                        locatii de gestiune si chirii”

  emiterea facturii pentru recuperarea de la chirias a costurilor cu energia electrica:

                                  411                      =                          %                               “Clienti”                                              7588                                                                   “Alte venituri din exploatare”                                                                                        4427                                                                              “TVA colectata”

pentru locatar: primirea facturii de chirie: 

                                    612                     =                          401                 “Cheltuieli cu redeventele,                 locatiile de gestiune si chiriile”

primirea facturii privind costurile energiei electrice aferente spatiului inchiriat:

                                     %                       =                                401                              628              “Alte cheltuieli cu serviciile                 executate de terti”                              4426                     “TVA deductibila” 

Asa cum se poate constata, locatarul nu inregistreaza factura de energie electrica in contul 605, ci in contul 628 deoarece este o prestare de serviciu pe care o efectueaza locatorul, nu F.D.E.E. Chiriasul nu este titular al contractului de furnizare a energiei electrice, titular este firma dvs. pe numele careia F.D.E.E. emite facturile.

Din punct de vedere fiscal, in ordine cronologica, operatiunile economice realizate de catre ambii parteneri participanti la tranzactie sunt evidentiate in jurnalul de vanzari si in jurnalul pentru cumparari, fiind preluate in mod corespunzator in decontul de TVA depus de fiecare in parte la organul fiscal teritorial.

De asemenea, facturile emise si facturile primite in regim normal de taxare sunt raportate de catre fiecare partener la organul fiscal teritorial pe baza formularului “Declaratie informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national”, cod 394 reglementat prin O.M.E.F. nr. 702 din 14 mai 2007.

Inregistrari contabile privind discounturile primite Intrebare In relatia de colaborare cu un furnizor, se primesc urmatoarele tipuri de discounturi pe factura de la furnizor:

a. discount de cantitate 1% - apare pozitie distincta pe factura de marfa; b. discount pentru plata la livrare 3% - apare pozitie distincta pe factura de marfa; c. reduceri comerciale facturate la sfarsit de luna, reprezentand diverse bonusuri stipulate in contract pentru frecventa achizitiilor, volumul lor, etc;

Va rog sa-mi spuneti daca procedam corect la inregistrarea acestora astfel:

a. reducere comerciala care-mi diminueaza pretul de achizitie, 371=401 cu val diminuata cu procentul de 1%; b. reducere financiara prin contul 767 “discounturi financiare obtinute”;

c. reducere commerciala acordata ulterior facturarii, prin contul 609 “reduceri comerciale primate” - conform Ordinului 3055/2009.

Raspuns Da, procedati corect, avand in vedere prevederile pct. 51 alin. 3, 4, 5 si 6 din Reglementarile contabile conforme aprobate prin O.M.F.P. nr. 3.055/2009.

Astfel:

- reducerea comerciala acordata (remiza pentru cantitate) de furnizor direct in momentul facturarii ajusteaza costul de achizitie al marfurilor in sensul reducerii lui (pct. 51 alin. 3 din Reglementari) si nu se inregistreaza distinct in contabilitate, ci prin intermediul conturilor de stocuri, cu ajutorul formulei contabile 371 “Marfuri” = 401 “Furnizori”;

- reducerea financiara acordata pentru plata la momentul livrarii se inregistreaza distinct in contabilitate, cu ajutorul formulei contabile 401 “Furnizori” = 767 “Venituri din sconturi obtinute” (pct. 51 alin. 6 din Reglementari);

- reducerile comerciale primite ulterior facturarii se evidentiaza distinct in contabilitate, cu ajutorul formulei contabile 401 “Furnizori” = 609 “Reduceri comerciale primite” (pct. 51 alin. 4 din Reglementari).

Restituire pensie. Calitate administrator - pensionar Restituire pensie. Calitate administrator - pensionar

Intrebare: Am o fosta salariata care a iesit la pensie anticipat, dar mai este in calitate de administrator si membru in consiliu de administratie la alta societate. In anul 2009 a participat la 2 sedinte ale consiliului de administratie unde a primit cate 100 lei/sedinta cu care a fost declarata la Casa de Pensii.

Casa de pensii a facut verificari si acum o someaza sa restituie pensia pe cele 2 luni. Intrebarea este:

1. Exista vreo posibilitate prin care ar putea pastra pensia si sa restituie banii primiti datorita prezentei la sedinte? 2. Poate ramane in calitatea de administrator si de membru al Consiliului de Administratie fara retributie si fara sa-i fie afectata calitatea de pensionar anticipat?

Raspuns: Art. 92 lit. b) din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza cauzele de suspendare a pensiei anticipate sau a pensiei anticipate partiale. In temeiul acestor dispozitii, pensia anticipata sau pensia anticipata partial va fi suspendata incepand cu luna urmatoare celei in care beneficiarul (cu exceptia persoanelor care exercita functia de consilier local sau consilier judetean) se regaseste in una dintre situatiile prevazute la art. 5 alin. (1) pct. I si II din Legea nr. 19/2000.

Asadar, doar daca beneficiarul pensiei anticipate sau al pensiei anticipate partiale (cu exceptia cazului in care exercita functia de consilier local sau consilier judetean) desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, devine functionar public, desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti (cumuland in

consecinta pensia anticipata sau anticipata partial cu venituri generate din desfasurarea unor asemenea activitati profesionale), pensia sa anticipata sau anticipata partial va fi suspendata.

In acelasi spirit, art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, reglementeaza in mod expres cazurile posibile admise de lege in ceea ce priveste cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala.

In temeiul lit. e) a alin. (1) a art. 94 din Legea nr. 19/2000 beneficiarii unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate partiale pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective, doar daca exercita functia de consilier local sau consilier judetean.

De asemenea, in temeiul art. 41 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, asiguratii care indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru obtinerea unei pensii pentru limita de varsta, cu exceptia pensiei anticipate si a pensiei anticipate partiale, isi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului. Astfel, spre deosebire de beneficiarii unei pensii pentru limita de varsta, beneficiarii pensiei anticipate, respectiv anticipate partial nu isi pot continua activitatea profesionala si nu se pot angaja fara suspendarea platii pensiei.

In contextul prezentat si din coroborarea art. 92 lit. b) si art. 94 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, rezulta ca un beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate partial va putea cumula pensia anticipata cu orice alte venituri, cu exceptia situatiilor mentionate mai sus.

In contextul actual, mai ales dupa intrarea in vigoare a Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010, notiunea de venituri de natura profesionala suscita tot mai multe intrebari cu privire la sfera de cuprindere.

Astfel cum se cunoaste Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 a introdus, prin art. III, teza impozitarii oricaror venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, nu numai cu cota de impozit pe venit de 16%, dar si cu cotele de contributii individuale de CAS, CASS si CBAS prin retinere la sursa, obligatia retinerii, platii si declararii revenindu-i platitorului de venit , fara a fi oferita nici macar si o definire sau o sfera de cuprindere a acestor venituri de natura profesionala, intervenind astfel si in domeniul de aplicare a Legii nr. 19/2000.

Veniturile reprezentand remuneratii primite de persoanele care au calitatea de administrator al unei persoane juridice romane sunt calificate, in ceea ce priveste impozitarea, drept venituri asimilate salariilor carora li se aplica regulile de impunere proprii veniturilor din salarii.

Asadar, veniturile obtinute in aceasta calitate sunt impozabile in mod similar veniturilor de natura salariala, iar persoana juridica romana care efectueaza plata are obligatia retinerii si platii impozitului pe salarii in cota de 16% aplicabila asupra bazei de calcul determinata in conformitate cu prevederile art. 57 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.

In ceea ce priveste CAS, obligatiile consituite sunt diferite in comparatie cu persoanele care au calitatea de salariat. Persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 19/2000, respectiv administratorii, care au implinit varsta de 18 ani, sunt obligate sa depuna declaratia de asigurare la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla domiciliul asiguratului, in termen de 30 de zile de la incadrarea in situatiile mentionate.

Administratorul este asadar obligat sa se asigure individual, pe baza de declaratie de asigurare, conform art. 4 alin. (2), art. 5 alin. (1) pct. IV lit. b) si art. 61 din Legea nr. 19/2000, societatea neavand obligatia de retinere, virare si declarare a CAS.

Se excepteaza insa de la obligativitatea depunerii declaratiei de asigurare persoanele care beneficiaza de una dintre categoriile de pensii prevazute de Legea nr. 19/2000 sau daca care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, cu respectarea restrictiilor impuse de Legea nr. 31/1990 (art. 61 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

Asadar, asupra venitului primit de catre administratorul care are si calitatea de pensionar, nu este datorata contributia la asigurarile sociale, persoana nemaifiind considerata asigurata obligatoriu in sistemul asigurarilor sociale, beneficiind deja de contraprestatie prin stabilirea pensiei anticipate.

Avand in vedere cele prezentate, consideram, prin coroborarea art. 5 alin. (1) pct. IV lit. b) si art. 61 din Legea nr. 19/2000, ca persoana respectiva iese din sfera de acoperire a cauzelor de suspendare prevazute de art. 92 lit. b) din Legea nr. 19/2000, masura luata de Casa de pensii find nelegala. In acest context, in situatia in care ati tratat venitul respectiv din punct de vedere al CAS drept un venit urmare unui contract individual de munca calculand si platind contributiile aferente, va sfatuim sa rectificati aceasta situatie pentru a conferi remuneratiei administratorului tratatmentul fiscal corect si din punct de vedere al CAS.

In legatura cu masura Casei de pensii privind suspendarea pensiei anticipate pe perioada mentionata, suntem de parere ca masura trebuie contestata in temeiul Legii contenciosului administrati nr. 554/2004.

In ceea ce priveste calitatea de administrator, aceasta nu este conditionata de existenta unei remuneratii, astfel incat calitatea de administrator poate fi exercitata fie in baza numirii prin actul constitutiv, fie de catre adunarea generala a actionarilor in baza unui contract de administrare.

Firmele in faliment nu mai pot fi declarate inactiveAgentia Nationala de Administrare Fiscala a modificat procedura de constatare a inactivitatii contribuabililor deoarece nu-si indeplinesc obligatiile declarative prevazute de lege.

Potrivit ordinului publicat in Monitorul Oficial, agentii economici devin inactivi atunci cand nu mai depun nicio declaratie la organele fiscale pe parcursul unui semestru, si nu la doua termene consecutive de declarare, asa cum se intampla pana acum.

Noile norme reglementeaza si situatia firmelor aflate in insolventa.

Acestea, alaturi de firmele in cazul carora s-a pronuntat o hotarare de dizolvare, nu mai sunt declarate in stare de inactivitate.

Sursa Saptamana Financiara

Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal ar putea fi modificate din nou  

La o saptamana dupa publicarea in Monitorul Oficial a a HG nr. 791/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, precum si pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Ministerul Muncii (MMFPS) a publicat spre dezbatere publica un proiect de hotarare pentru modificarea HG nr. 791/2010.

In nota de fundamentare a proiectului de HG, se precizeaza ca sunt necesare clarificari cu privire la categoria veniturilor de natura profesionala a celor realizate din transferul proprietatilor imobiliare. In acest sens, actul normativ elaborat specifica faptul ca ca nu constituie venituri de natura profesionala „veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal”, art 1, alin (2), litera f) fiind completat cu sintagma „patrimoniul personal”.

De asemenea, o alta modificare se refera la reglementarea modului de determinare a punctajului anual si a stagiului de cotizare aferente persoanelor fizice care, potrivit HG nr. 791/2010, realizeaza venituri de natura profesionala, pentru care se datoreaza contribuțiile individuale prevazute la art. III alin. (2) din OUG nr. 58/2010. Acestea sunt considerate asigurate obligatoriu, prin efectul legii, in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, in sistemul asigurarilor pentru somaj, precum si in sistemul de asigurari sociale de sanatate si beneficiaza de prestatiile prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, de indemnizație de somaj in conditiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii forței de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de asigurare sociala de sanatate in conditiile Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel, proiectul propune ca stagiul de cotizare realizat de aceste categorii de persoane, in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale sa fi constituit “din perioada pentru care s-a datorat si platit contributia individuala de asigurari sociale ”.

In acest sens, la determinarea punctajului lunar se va utiliza suma obtinuta in urma aplicarii asupra venitului net care a constituit baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, a raportului dintre cota de contributie individuala de asigurari sociale si cota de contributie de asigurari sociale aprobata pentru locuri de munca in conditii normale.

Cotele contributiilor individuale sunt cele prevazute de lege pentru contributia individuala de asigurari sociale, pentru contributia individuala de asigurari pentru somaj, precum si pentru contributia de asigurari sociale de sanatate.

Legislatia actuala prevede ca, in situatia persoanelor care realizeaza lunar venituri de natura profesionala, baza de calcul a contributiilor individuale, pentru asigurarile sociale si pentru asigurarile pentru somaj o constituie:a) cuantumul total net al veniturilor de natura profesionala realizate lunar, din toate sursele de venit, in situatia in care acest cuantum nu depaseste echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie;b) echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, in situatia in care cuantumul total net al veniturilor de natura profesionala realizate lunar, din toate sursele de venit, este mai mare decât echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie.

In acelasi timp, in situatia persoanelor care nu realizeaza lunar venituri de natura profesionala, baza de calcul a contributiilor individuale o constituie:a) cuantumul total net al veniturilor de natura profesionala realizate anual, din toate sursele de venit, in situatia in care acest cuantum nu depaseste echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie;b) echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, in situatia in care cuantumul total brut al

veniturilor de natura profesionala realizate anual, din toate sursele de venit, este mai mare decât echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie.

Impozitatrea tichetelor de masaIntrebare:Cum se impoziteaza tichetele de masa? Care este metoda dintre cele de mai jos:

A)Venituri brute 600 leiContr.sociale 99 leiRezulta venit net 501 leiDeducere personala 650 leiTichete masa 180 leiRezulta venit impozanil=venitnet-deduceri+tichete=31 lei Impozit=16%*31= 5 lei

B)Venituri brute 600 leiContr.sociale 99 leiRezulta venit net 501 leiDeducere personala 650 leiTichete masa 180 leiRezulta venit impozabil=venitnet-deduceri = -149 = 0impozit salarii 0impozit tichete = 180*16%=29 leiimpozit total 0+29=29 lei

Va rog sa raspundeti clar daca este varianta A, B, sau alta?

Altfel spus tichetele de masa sunt venituri salariale si beneficiaza de deducere, sau sunt alte venituri si se calculeaza impozit separat. In al doilea caz cum se considera venitul impozabil in fisa fiscala, un singur venit sau doua venituri impozabile si cum se contabilizeaza si se declara la finante?"

Raspuns (valabil la 12.08.2010):Incepand cu data de 01.07.2010, tichetele de masa reprezinta venituri salariale in baza art. 55 alin.(1) din Codul fiscal potrivit caruia, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Punctul 68 din Titlul III al Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refera, si care sunt realizate din:    „a) sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire: (......) - valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii; (.....)”

Astfel cum este prevazut la punctul  1091 valoarea tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor cadou, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii, luata in calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominala. Veniturile respective se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite.

Impozitul pe veniturile din salarii se determina in conformitate cu prevederile art. 57  din Codul fiscal, astfel:

a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:     - deducerea personala acordata pentru luna respectiva;    - cotizatia sindicala platita in luna respectiva;    - contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 400 euro;

   b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;

Potrivit art. 56 alin. (1) din Codul fiscal persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.

In conformitate cu dispozitiile punctului 88 din Titlul III al normelor mentionate, deducerea personala este stabilita in functie de venitul brut lunar din salarii realizat la functia de baza de catre contribuabil si numarul de persoane aflate in intretinerea acestuia.

Venitul brut lunar din salarii este definit la punctul 106 ca fiind totalitatea veniturilor realizate intr-o luna conform art. 55 alin. (1) - (3) din Codul fiscal de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.

Asadar, tichetele de masa acordate potrivit legii sunt considerate venituri din salarii. Contravaloarea acestora se include in venitul brut lunar din salarii in functie de care se stabileste deducerea personala ce se va acorda.

In cazul prezentat situatia este urmatoarea:

Venit brut din salarii 600 lei + 180 lei (tichete de masa):  780 leiContributii obligatorii (baza de calcul 600 lei)                    99 leiVenit net:                                                                       681 leiDeducere personala:                                                      650 leiVenit baza de calcul = venit net-deduceri:                         31 lei Impozit 31 x 16% :                                                            5 lei

Noile contributii de plata pentru un PFA Articol preluat din Portalul Specialistilor in Contabilitate,

Incepand cu veniturile obtinute in luna iulie, PFA au obligatia de a plati contributiile sociale in conformitate cu dispozitiile OUG 58/2010. Potrivit art. III alin. (2) din OUG 58/2010, veti plati contributii individuale de asigurari sociale, asigurari sociale de sanatate si asigurari de somaj. Cotele contributiilor individuale sunt cele prevazute de lege pentru contributia individuala de asigurari sociale, pentru contributia individuala de asigurari pentru somaj, precum si pentru contributia de asigurari sociale de sanatate potrivit art. 5 alin. (2) din Anexa 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. III din OUG 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale, aprobate prin HG 791/2010. Veti plati astfel cota de 10,5% pentru asigurari sociale (CAS), 5,5% contributia individuala pentru asigurari sociale de sanatate (CASS) si 0,5% contributia la somaj. Baza de calcul a contributiilor sociale individuale este prevazuta in art. 6 din Anexa 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. III din OUG 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale, aprobate prin HG 791/2010, astfel:

”(1) Baza de calcul al contributiilor individuale, prevazuta la art. III alin. (3) din ordonanta de urgenta, pentru asigurarile sociale si pentru asigurarile pentru somaj o constituie: a) venitul net lunar realizat, dar nu mai mult de echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, pentru veniturile de natura profesionala cu caracter repetitiv — lunar, trimestrial sau semestrial — realizate in conditiile prevazute la art. 3 alin. (1) sau (2); b) venitul net anual realizat, dar nu mai mult de echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, pentru veniturile de natura profesionala realizate in mod ocazional, in conditiile prevazute la art. 3 alin. (1). (2) Baza lunara de calcul al contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate prevazuta la art. III alin. (3) din ordonanta de urgenta o constituie cuantumul net al veniturilor de natura

profesionala realizate lunar, determinat ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile aferente realizarii venitului, care este limitat la echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie si nu poate fi mai mic decat un salariu de baza minim brut pe tara, daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia. (3) Pentru veniturile de natura profesionala, contributia de asigurari sociale de sanatate se plateste de persoana care le realizeaza la termenele stabilite in Legea 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. (4) Modalitatea de declarare si plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile de natura profesionala este reglementata prin Legea 95/2006 si prin Normele metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobandirea calitatii de asigurat, respectiv asigurat fara plata contributiei, precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor datorate la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. (5) Salariul mediu brut pe economie prevazut la alin. (1) si (2) este salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. “ Veti depune cate o declaratie privind asigurarea in sistemul public de pensii, in sistemul asigurarilor pentru somaj, si veti incheia contracte de asigurare in sistemul de asigurari sociale de sanatate, in conformitate cu art. 7 din din Anexa 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. III din OUG 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale, aprobate prin HG 791/2010. Declaratiile de asigurare le veti depune, o singura data, pana la data de 25 a lunii pentru luna anterioara in care ati realizat venituri de natura profesionala, la casa teritoriala de pensii si, dupa caz, la agentia pentru ocuparea fortei de munca judeteana sau a municipiului Bucuresti din raza de domiciliu sau de resedinta a persoanelor asigurate. (vezi art. 8 alin. 1 din Anexa 2 la norme). In situatia in care, din conventiile de prestari servicii incheiate de PFA rezulta ca este indeplinit cel putin unul dintre criteriile prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 2 din Codul fiscal, astfel cum a fost completat prin OUG 58/2010, activitatea desfasurata ca PFA poate fi reconsiderata de catre organele fiscale ca activitate dependenta, consecinta fiind aceea ca, impozitul pe venit si contributiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate si virate, fiind datorate solidar de catre platitorul si beneficiarul de venit. In acest caz se aplica regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate in afara functiei de baza. Criteriile pe baza carora o activitate poate fi reconsiderata ca dependenta potrivit art. art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal sunt:

a)beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele de conducere ale platitorului de venit, si respecta conditiile de munca impuse de acesta, cum ar fi: atributiile ce ii revin si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru;b)in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca si altele asemenea;c)beneficiarul de venit contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu;

d)platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura;e)platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit;f)orice alte elemente care reflecta natura dependenta a activitatii. Potrivit normelor metologice adoptate pentru aplicarea acestor dispozitii care au modificat Codul fiscal, “O activitate poate fi reconsiderata, potrivit criteriilor prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal, ca activitate dependenta, in cazul in care raportul juridic in baza caruia se desfasoara activitatea nu reflecta continutul economic al acestuia.”

Intreprindere familiala: ce contributii plateste conform OUG 58 din 2010? de Gabriela Chirazof, valabil la 12-Aug-2010

Intreprinderea familiala este o forma de asociere de persoane fizice, membrii ai unei familii, care nu da nastere unei persoane juridice, care se constituie in baza OUG 44/2008 privind desfasurarea activitaţilor economice de catre PFA, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale. Fiecare asociat al intreprinderii individuale datoreaza impozitul pe venit in functie de participarea fiecarui membru la intreprindere. Potrivit art. III alin. (1) din OUG 58/2010 “Orice venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, se impoziteaza cu cota de impozit pe venit.” Asupra acestor venituri se datoreaza si contributiile individuale de asigurari sociale, asigurari sociale de sanatate si asigurari de somaj, in conformiate cu art. III alin. (2) din aceeasi ordonanta de urgenta. Veniturile de natura profesionala, altele decat cele salariale sunt definite in Anexa 2 – Norme metodologice de aplicare a prevederilor art. III din OUG 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale, aprobate prin HG 791/2010. Astfel, prin venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, se intelege veniturile realizate de o persoana fizica din orice alte activitati decat activitatile definite ca dependente potrivit art. 7 alin. (1) pct. 2 din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, activitati desfasurate de aceasta persoana in afara unei relatii de angajare.  (2) Nu constituie venituri de natura profesionala in interesul alin. (1) urmatoarele: a) veniturile din cedarea folosintei bunurilor; b) veniturile din investitii; c) veniturile din pensii; d) veniturile din activitati agricole; e) veniturile din premii si din jocuri de noroc; f) veniturile din transferul proprietatilor imobiliare;

g) veniturile din alte surse, definite conform art. 78 alin. (1) lit. a)—d) si alin. (2) din Legea 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si veniturile realizate primite de persoanele fizice din vanzarea bunurilor in regim de consignatie.” Veniturile din activitatea desfasurata de catre intreprinderea familiala sunt incluse in categoriaveniturilor din activitati independente, care in conformitate cu dispozitiile art. 46 alin. (1) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.

Astfel, prin prisma acestor reglementari, veniturile dobandite dintr-o activitate independenta desfasurata intr-o forma de asociere, constituita intre persoane fizice, care nu da nastere unei persoane juridice, precum intreprinderea individuala, intra in categoria veniturilor de natura profesionala pentru care persoanele fizice datoreaza contributii individuale obligatorii in conformitate art. III din OUG 58/2010.

Persoanele fizice nerezidente vor plati impozit si pentru o zi de muncaUltimele modificari ale Codului Fiscal, in vigoare de la data de 1 iulie 2010, au eliminat conditiile in care o persoana fizica nerezidenta care desfasoara activitate dependenta in Romania poate fi impozabila in tara.

Astfel, urmare a modificarilor aduse Codului Fiscal, orice persoana fizica nerezidenta poate fi impusa asupra veniturilor din salarii pe care le realizeaza pentru activitatea din Romania, chiar si in situatia in care aceasta este desfasurata intr-o singura zi!!! In mod evident, acestor persoane le vor fi in continuare aplicate prevederile tratatelor privind evitarea dublei impuneri pe care Romania le-a incheiat cu alte state, insa aceste noi reglementari impun formalitati suplimentare declarative pentru persoanele fizice nerezidente.

Pana la 1 iulie 2010, persoanele fizice nerezidente erau supuse impunerii asupra veniturilor din activitati dependente doar daca indeplineau anumite conditii, cum ar fi prezenta in tara a mai mult de 183 de zile din orice perioada de 12 luni consecutive sau veniturile sale salariale erau platite de catre sau in numele unui angajator rezident in Romania, fie veniturile sale salariale reprezentau cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania.

In cazul in care companiile nu reusesc sa isi faca temele privind impozitarea personalului expatriat, acestea se vor confrunta cu riscul aparitiei unor surprize neplacute, care pot fi costisitoare nu numai din punct de vedere financiar, dar pot afecta, de asemenea, si reputatia firmei.

Declaratia 300 si 390 pentru marfa sosita in iulie, cu factura realizata in iunie de Georgeta Serban Matei, valabil la 11-Aug-2010

Intrebare: In luna iulie am primit de la un furnizor din UE, invoice-ul pentru achizitia unui utilaj. Furnizorul a emis factura cu luna iunie si nu a dorit refacerea acesteia. Am inregistrat achizitia intracomunitara in luna iulie. Cum declar in decontul de TVA si in declaratia recapitulativa 390?

Raspuns: In situatia prezentata, in conditiile in care utilajul respectiv s-a receptionat in luna iunie 2010, firma dvs. ar fi trebuit sa emita autofactura pana pe data de 15 a lunii iulie 2010, astfel incat sa raporteze achizitia intracomunitara efectuata prin declaratia recapitulativa cod 390 aferenta lunii iunie 2010 cu termen de depunere data de 15 iulie 2010.  In baza autofacturii emise, operatiunea trebuia declarata si in decontul de TVA aferent lunii iunie 2010 la cursul valutar din data emiterii autofacturii.  In conditiile in care furnizorul refuza sa emita factura cu data din luna iunie 2010, nu aveti masuri de constrangere, dar trebuie sa cunoasteti faptul ca sunteti avantajat. Astfel, furnizorul declara operatiunea in luna iulie 2010, data care corespunde cu declaratia recapitulativa pe care  o veti depune si dvs. pana pe data de 15 august 2010. Astfel, prin raportul VIES nu vor aparea neconcordante intre livrarea intracomunitara declarata de furnizor si achizitia intracomunitara declarata de dvs.   Nu ati precizat daca in luna iunie 2010, la momentul inregistrarii receptiei bunurilor in evidenta contabila prin formula 371 = 401, ati aplicat si regimul de taxare inversa prin formula 4426 = 4427 cu evidentierea operatiunii si prin jurnalul pentru cumparari.  Avand in vedere faptul ca factura este emisa de furnizor in luna iulie 2010, din prudenta, va recomand sa nu inscrieti operatiunea la randul 6 si 18 din decontul de TVA cod 300 denumit  "Regularizari privind achizitiile intracomunitare de   bunuri pentru care cumparatorul este obligat la plata TVA (taxare inversa)". Astfel, daca in luna iunie 2010 ati efectuat inregistrarea 4426 = 4426 la cursul valutar din data receptiei bunurilor, aceasta operatiune trebuie stornata in luna iulie 2010 si reinregistrata la cursul valutar din data emiterii facturii de catre furnizor reprezentand data exigibilitatii TVA.  Este recomandabil ca in luna iulie 2010 operatiunea sa fie inregistrata prin decontul de TVA cod 300, formular reglementat prin OMFP 2245/2010 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (300) "Decont de TVA" publicat in M.Of. nr.  539 din 3 august 2010 la urmatoarele randuri: • randul 5 denumit "Achizitii intracomunitare de bunuri pentru care cumparatorul este obligat la plata TVA (taxare inversa)" si, daca este cazul, cu reportarea sumei la randul 5.1 denumit " "Achizitii intracomunitare de bunuri pentru care cumparatorul este obligat la plata TVA (taxare inversa)" iar furnizorul este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru din care a avut loc livrarea intracomunitara. Suma TVA inscrisa la acest rand se preia din rulajul creditor al contului 4427;• randul 17 si, daca este cazul, randul 17.1. Suma TVA se preia din rulajul debitor al contului 4426. 

ANAF: Ordin privind obligatiile fiscale restante

Agentia Nationala de Administrare Fiscala a publicat prezentul Ordin in Monitorul Oficial nr. 573

O R D I N

pentru aprobarea Procedurii privind emiterea si comunicarea unor acte administrative pentru debitorii care inregistreaza obligatii fiscale restante sub o anumita limita

Avand in vedere prevederile art. 119 alin. (4), art. 141, 145 si art. 178 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea si functionarea AgentieiNationale de Administrare Fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala emite urmatorul ordin:

Art. 1. — Se aproba Procedura privind emiterea si comunicarea unor acte administrative pentru debitorii care inregistreaza obligatii fiscale restante sub o anumita limita, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. — (1) Creantele fiscale restante aflate in sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 10 lei, se scad din evidentele fiscale in primele 7 zile ale anului urmator.(2) Creantele fiscale restante ale unui debitor reprezinta suma totala a obligatiilor fiscale datorate si neachitate de catre acesta.(3) Deciziile referitoare la obligatiile de plata accesorii, somatiile si titlurile executorii se vor emite, potrivit prezentului ordin, dupa aplicarea prevederilor alin. (1).

Art. 3. — La data intrarii in vigoare a prezentului ordin isi inceteaza aplicabilitatea prevederile ordinului presedintelui Agentiei Nasionale de Administrare Fiscala, nepublicat, pentru aprobarea Procedurii privind emiterea semestriala prin aplicatia informatica a Sistemului de administrare a creantelor fiscale a somatiei si a titlului executoriu in cazul in care valoarea obligatiilor fiscale scadente ale debitorului, persoana fizica/persoana juridica/alta entitate fara personalitate juridica, nu depaseste 100 lei, respectiv 500 lei, precum si comunicarea acestora.

Art. 4. — Directia generala de reglementare a colectarii creantelor bugetare, Directia generala de tehnologia informatiei, Directia generala de administrare a marilor contribuabili, Directia generala a finantelor publice a municipiului Bucuresti, administratiile finantelor publice pentru contribuabilii mijlocii, administratiile finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti si directiile generale ale finantelor publice judetene vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. — Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala,

Sorin Blejnar

Bucuresti, 5 august 2010.Nr. 2.289.

ANEXA

P R O C E D U R A privind emiterea si comunicarea unor acte administrative pentru debitorii care inregistreaza obligatii fiscale restante sub o anumita limita

CAPITOLUL I

Procedura privind emiterea si comunicarea deciziei referitoare la obligatiile de plata accesorii pentru debitorii care inregistreaza obligatii fiscale accesorii sub o anumitalimita

1. Deciziile referitoare la obligatiile de plata accesorii se emit, trimestrial, pentru toti debitorii, cu exceptia celor care inregistreaza obligatii fiscale care fac obiectul inlesnirilor laplata.2. Deciziile referitoare la obligatiile de plata accesorii reprezentand penalitati de intarziere se emit o singura data, trimestrial, pentru obligatiile fiscale principale care au implinit 90 de zile de la scadenta, cu exceptia situatiei in care acestea au fost stinse partial sau total, dupa caz.

3. Prin exceptie de la pct. 1 si 2, in vederea emiterii deciziei referitoare la obligatiile de plata accesorii, organul fiscal competent va evalua, trimestrial, obligatiile fiscale accesorii ale unui contribuabil persoana juridica, iar in cazul in care cuantumul obligatiilor fiscale accesorii (majorari de intarziere/dobanzi si penalitati de intarziere) nu depaseste o anumita limita, emiterea deciziilor referitoare la obligatiile de plata accesorii se realizeaza astfel:3.1. in cazul in care cuantumul obligatiilor fiscale accesorii (majorari de intarziere/dobanzi si penalitati de intarziere) nu depaseste 1.500 lei, decizia referitoare la obligatiile de plata accesorii pentru debitorul care are calitatea de mare contribuabil se emite prin aplicatiile informatice, dupa 180 de zile de la ultima emitere sau de la data la care au fost inregistrate obligatii fiscale principale restante;3.2. in cazul in care cuantumul obligatiilor fiscale accesorii (majorari de intarziere/dobanzi si penalitati de intarziere) nu depaseste 1.000 lei, decizia referitoare la obligatiile de plata accesorii pentru debitorul care are calitatea de contribuabil mijlociu se emite potrivit dispozitiilor pct. 3.1;3.3. in cazul in care cuantumul obligatiilor fiscale accesorii (majorari de intarziere/dobanzi si penalitati de intarziere) nu depaseste 500 lei, decizia referitoare la obligatiile de plata accesorii pentru celelalte categorii de debitori se emite potrivit dispozitiilor pct. 3.1;3.4. in cazul in care cuantumul obligatiilor fiscale accesorii (majorari de intarziere/dobanzi si penalitati de intarziere) nu depaseste 100 lei, decizia referitoare la obligatiile de plata accesorii pentru contribuabilul persoana fizica se emite potrivit dispozitiilor pct. 3.1;3.5. in situatia in care la implinirea termenului de 180 de zile prevazut la pct. 3.1 se constata ca exista obligatii fiscale principale restante in aceasta perioada, care nu au depasit 90 de zile de la scadenta, pentru acestea nu se vor emite decizii referitoare la obligatiile de plata accesorii reprezentand penalitati de intarziere, cu exceptia situatiei in care acestea au fost stinse partial sau total, dupa caz.4. Decizia referitoare la obligatiile de plata accesorii se poate emite si comunica debitorului ori de cate ori acesta solicita achitarea obligatiilor fiscale accesorii, cu conditia ca decizia sa fie confirmata de primire, iar datele din confirmarea de primire sa fie introduse in sistemul informatic, precum si atunci cand se constata pericolul prescrierii dreptului de a stabili obligatii fiscale.5. Sumele reprezentand obligatii fiscale accesorii se rotunjesc la un leu pentru fracsiunile de peste 50 de bani inclusiv si se neglijeaza fracsiunile de pana la 49 de bani inclusiv.

6. Dupa emitere, deciziile referitoare la obligatiile de plata accesorii se comunica potrivit art. 44 din Ordonan.a Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

CAPITOLUL II

Procedura privind emiterea si comunicarea somatiei si a titlului executoriu pentru debitorii care inregistreaza obligatii fiscale restante sub o anumita limita In vederea emiterii somatiei si titlului executoriu, organul fiscal competent va evalua, lunar, obligatiile fiscale neachitate de catre debitori.

1. In cazul in care cuantumul obligatiilor fiscale neachitate nu depaseste 1.500 lei, somatia si titlul executoriu pentru debitorul care are calitatea de mare contribuabil se emit prin aplicatiile informatice, dupa 180 de zile de la ultima emitere sau de la data la care au fost inregistrate obligatii fiscale restante.2. In cazul in care cuantumul obligatiilor fiscale neachitate nu depaseste 1.000 lei, somatia si titlul executoriu pentru debitorul care are calitatea de contribuabil mijlociu se emit potrivit dispozitiilor pct. 1.3. In cazul in care cuantumul obligatiilor fiscale neachitate nu depaseste 500 lei, somatia si titlul executoriu pentru celelalte categorii de debitori se emit potrivit dispozitiilor pct. 1. 4. In cazul in care cuantumul obligatiilor fiscale neachitate nu depaseste 100 lei, somatia si titlul executoriu pentru debitorul persoana fizica se emit potrivit dispozitiilor pct. 1.5. Prin exceptie de la prevederile pct. 1—4, somatia si titlul executoriu se emit si se comunica debitorului ori de cate ori se constata pericolul prescrierii dreptului de a cere executarea silita.6. Dupa emitere, actele de executare mensionate la pct. 1—4 se comunica potrivit art. 44 din Ordonan.a Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Proceduri legale disponibile impotriva clientilor restantieri 16 August 2010 Voicu & Filipescu - Attorneys at Law

Vezi cele 7 comentarii!

Efectele crizei economice mondiale nu au ocolit Romania, mediul de afaceri confruntandu-se tot mai mult cu dificultati de recuperare a creanţelor asupra partenerilor comerciali. Restantele la plata ale agenţilor economici au crescut vadit in aceasta perioada, fapt care a atras implicit falimentul multor societati comerciale, atat in randul debitorilor, care nu isi mai pot achita datoriile comerciale, cat si al creditorilor, care nu isi mai incaseaza creanţele de la datornici.

Articol scris de Av. Raluca Mustaciosu, Associate Voicu & Filipescu

Potrivit unui studiu, daca in anul 2009 au intrat in insolventa aproximativ 18.400 de societati comerciale, in primul trimestru al lui 2010, numarul societatilor insolvente s-a dublat.

Intr-un context in care recuperarea de creante are o pondere crescanda in activitatea

avocatilor, articolul de fata isi propune sa prezinte o descriere succinta a alternativelor pe care compania dumneavoastra le are la dispozitie in acest sens si recomanda, totodata, o atitudine de prudenta in alegerea partenerilor contractuali, acompaniata de securizarea unor garantii menite sa minimizeze sau chiar sa evite incidente de plata ulterioare.

Diminuarea riscurilor in alegerea partenerilor contractuali

Verificarea prealabila a partenerilor contractuali reprezinta o prima etapa in eliminarea riscurilor ce pot aparea pe parcursul executarii unui contract. De pilda, site-uri accesibile intregului public pot oferi informatii despre o anumita societate comerciala: (a) verificarea situatiei economico-financiare a debitorului prin accesarea site-lui Ministerului de Finante (http://www.mfinante.ro/) sau prin adresarea unor cereri catre Oficiul Registrului Comertului (http://www.onrc.ro/);(b) consultarea Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare (http://www.co.romarhiva.ro/webarchive/index.htm) cu privire la eventuale garantii ale debitorului;(c) consultarea Buletinului Procedurilor de Insolventa (http://www.buletinulinsolventei.ro/) cu privire la o eventuala procedura introdusa impotriva unui debitor;(d) verificare pe portalul instantelor judecatoresti (http://portal.just.ro/) cu privire la eventuale litigii in care societatea ar putea fi implicata.

In plus, verificarea Centralei Incidentelor de Plati (centru care gestioneaza informatia specifica incidentelor de plati atat din punct de vedere bancar – tragerea in descoperit de cont, cat si din punct de vedere social – pierdere/furt/distrugere) sau a Centralei Riscurilor Bancare, reprezinta de asemenea un mijloc sigur de verificare prealabila a unui partener contractual. in urma consultarii acestora se pot descoperi informatii importante precum instrumente de plata trase in descoperit de cont, cecuri emise fara autorizarea trasului, cecuri emise cu data falsa sau carora le lipseste o mentiune obligatorie, cecuri circulare sau de calatorie emise "la purtator", cecuri emise de catre un tragator aflat in interdictie bancara, cambii scontate fara a exista creanta cedata in momentul cesiunii acesteia, precum si agentii economici care pot avea instituit regimul interdictiei bancare .

Actualmente, in practica, chiar cu o atenta verificare prealabila a partenerilor contractuali, procesul de recuperare a creantelor este tot mai frecvent. in acest sens, cadrul legal actual ofera creditorilor instrumente juridice eficiente pentru scopul recuperarii creantelor, fie prin proceduri accelerate cum ar fi somatia de plata sau ordonanta de plata, fie prin procedura obisnuita a actiunilor in pretentii contractuale (calea dreptului comun), sau chiar prin declansarea insolventei debitorului.

Proceduri legale si sumare - somatia de plata si ordonanta de plata

Cel mai des uzitate in practica sunt procedura somatiei de plata si procedura ordonatei de plata, care sunt considerate mijloacele cele mai simple si rapide de recuperare a crentelor.

Procedura somatiei de plata este reglementata de Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 („OG 5/2001”), fiind calificata drept o procedura speciala si urgenta care se desfasoara, la cererea creditorului, in scopul realizarii de bunavoie sau prin executare silita a creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un inscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris, insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege, atestand drepturi si obligatii

privind executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii.

Procedura ordonantei de plata, reglementata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 119/2007 privind masurile pentru combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte comerciale (“OUG 119/2007”) se aplica de asemenea creantelor certe, lichide si exigibile , insa are o arie mai restransa de aplicabilitate, intrucat se aplica numai acelor creante rezultand din contracte comerciale, ori contracte incheiate intre comercianti si autoritati contractante. Solutionarea unei cereri de emitere a unei ordonantei de plata de catre instanta este limitata in timp, de catre lege, la maximum 90 zile.

Daca celeritatea reprezinta un avantaj vadit al acestor proceduri, mai amintim in plus lipsa obligativitatii parcurgerii etapei de conciliere prealabila, precum si cuantumul nesemnficativ al taxei de timbru judiciar (suma fixa de 39 RON), independent de valoarea creantelor ce urmeaza a fi recuperate.

Daca nu aveti insa o creanta care sa indeplineasca cerintele prevazute de OG 5/2001 sau OUG 119/2007 si, mai mult, debitorul dumneavoastra o contesta, trebuie sa recurgeti la actiunea in pretentii izvorand din contractul cu partenerul dumneavoastra, pe calea dreptului comun.

Procedura legala obisnuita - actiunea in pretentii contractuale pe calea dreptului comun Aceasta procedura de recuperare a creantelor se desfasoara potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila, care instituie obligativitatea concilierii prealabile – incercarea de solutionare amiabila. in acest scop, creditorul va notifica in scris debitorului intentia sa de solutionare amiabila, impreuna cu documentele ce atesta creanta sa, invitatia la conciliere fiind transmisa debitorului cu cel putin 15 zile inainte de data propusa pentru conciliere.

Principalele dezavantaje ale procedurii comune sunt reprezentate pe de-o parte, de durata indelungata a unui astfel de proces (partile avand la indemana calea de atac a apelului si recursului), iar de de alta parte, cuantumul ridicat al taxei de timbru. Daca in cazul procedurilor speciale taxa de timbru este fixa, in cazul procedurii generale taxa de timbru se calculeaza proportional cu valoarea creantei. Avantajul il reprezinta insa probatoriul complex ce poate fi administrat intr-o astfel de actiune, incluzand inscrisuri, interogatoriu, martori si expertiza, probatoriu ce va poate asigura, in cadrul unei proceduri in contradictoriu cu debitorul, dovedirea unei creante pe care, intr-o procedura sumara de judecata (cum ar fi somatia de plata sau ordonanta de plata), ar fi dificil sa o probati.

Procedura Insolventei

Procedura insolventei, reglementata de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, prevede conditii permisive pentru creditorii ce intentioneaza sa introduca cereri de insolventa impotriva debitorilor lor, respectiv existenta unor creante certe, lichide si exigibile mai vechi de 30 de zile si avand o valoare ce depaseste pragul de 45.000 lei.

Ceea ce este de notat in legatura cu aceasta procedura este faptul ca, odata initiata, toate actiunile judiciare ori extrajudiciare privind satisfacerea creantelor impotriva debitorului sau impotriva activelor sale se suspenda de drept. Dupa data deschiderii procedurii, administratorul judiciar va notifica creditorii in legatura cu termenele limita de inscriere la masa credala.

Un dezavantaj al acestei proceduri il reprezinta posibilitatea ca debitorul sa nu dispuna de

mijloace suficiente pentru a acoperi creantele tuturor creditorilor. in plus,  procedura stabileste ordinea satisfacerii creantelor creditorilor, de exemplu taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii insolventei, creantele izvorate din raportul de munca, creantele bancare sau creantele bugetare avand rang prioritar.

Volumul crescand de restante la plata ale agentilor economici necesita interventia autoritatilor la nivel legislativ in scopul intaririi cadrului legal in acest domeniu, in ultima perioada fiind luate o serie de masuri, inclusiv recentele modificari aduse legii falimentului (prin Legea 169/2010), precum si proiectul legislativ avand ca obiect reglementarea procedurii de colectare a debitelor.