View
407
Download
10
Category
Preview:
Citation preview
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTIFACULTATEA DE INGINERIE ELECRICADISCIPLINA : T.C.P.STUDENT : FISCA MARIUS
RAPORT TEHNIC
Anul universitar2010-2011
CUPRINS
TEMA DE PROIECT …………………………………………………………… 31. Memoriu tehnic ……………………………………………………………….. 4
1. Consideraţii generale privind proiectarea Maşinilor-Unelte …. …. ……. 42. Strunguri.Generalitati.Clasificare ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...... ... ... .. 43. Proiectarea lanţurilor cinematice ... … … … … … … … … … … 63.1.Ecuatia structurala ...... ... ... ... ... ... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .. 63.2. Constructia grupurilor de angrenaje .... .... .... ... .... .... .... .... .... .... .... .. 73.3. Determinarea salturilor..... ... ... ... .. ... .... ... ... ... ... ... ... .... ... ... . 7 3.4. Schema cinematică şi reţeaua structurală ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 83.5. Diagrama turaţiilor ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 83.6. Determinarea numerelor de dinţi ale angrenajelor ... ... ... ... ... ... ... ... 84. Norme de protecţia a muncii ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 8
2. Memoriu justificativ de calcul ………………………………………………. . 101. Schema transmisiei .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 102. Reţeaua structuralã .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 113. Diagrama de turaţii .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 114. Calculul puterii transmise ………………………………………... … … 115. Calculul numãrului de dinţi ai roţilor dinţate ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . 11
a). pentru prima serie de cuplaje ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . 11b). pentru a doua serie de cuplaje ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 12c). pentru a treia serie de cuplaje ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 13
6. Calculul abaterilor turaţiilor faţã de turaţiile normalizate... .... ... ... ... ... .. 137. Calculul puterii pe cei patru arbori ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . 158. Calculul momentelor de torsiune pe cei patru arbori ... ... ... ... ... ... ... ... 16 9. Calculul modulului roţilor dintate ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. 1610. Calculul diametrelor efective ale celor patru arbori … … … … … … 1611. Calculul diamtrelor medii, de picior şi de cap pentru cele zece roţi dinţate ... ... ... ... ... ... .... ..... ..... ..... .... ...... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . 17
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………… 20
2
PROIECT DE SEMESTRU
Sa se proiecteze lanţul cinematic principal de la un STRUNG NORMAL având :
- numărul de trepte de turaţie Z= 12 ;- turaţia minimă a arborelui principal = 1600 rot/min ;- raţia seriei geometrice de etajare a turaţiei = 1.25 ;- puterea transmisă prin lanţul cinematic principal P=7.5 kW .
Proiectul va cuprinde :
I Partea grafică constând în :1. Desenul de ansamblu în secţiune principală desfăşurată ( scara
1:1) a lanţului cinematic principal ;2. Desen de execuţie a arborelui principal.
II Partea scrisă :1. Memoriul tehnic de prezentare pentru masină şi lanţul cinematic respectiv ;2. Memoriul justificativ de calcul ( cinematic, dimensional sau verificare organologică ).
3
1. Memoriu tehnic
1.1 Consideraţii generale privind proiectarea Maşinilor-Unelte:
Masinile-unelte aschietoare , impreuna cu presele si ciocanele folosite la prelucrarea prin deformare plastica , stau la baza utilajelor de productie in industria constructoare de masini . Deoareca industrializarea implica dezvoltarea industriei constructoarede masini , este evident ca dezvoltarea constructiei masinilor-unelte a avut loc concomitent cu industrializarea , avand ritmul si caracterul acesteiaProiectarea unei maşini-unelte noi impune o bună cunoaştere a caracteristicilor şi performanţelor utilajelor similare în exploatare, a soluţilor cinematice şi constructive, a realizărilor celor mai bune şi a tendinţelor pe plan mondial.
Maşina-unealtă proiectată trebuie să răspundă intregal prescripţiilor cerute prin tema de proiectare. Prin construcţia maşinii se va asigura posibilitatea de alegere a unui regim de găurire cât mai apropiat de cel optim. Maşina-unealtă trebuie să fie astfel proiectată, încât să permită utilizarea unor regimuri de găurire intensive.
O atenţie desebită se va acorda automatizării, astfel încât să se reducă timpii auxiliari, să se elimine subiectivitatea muncitorului şi solicitarea fizică şi psihică a acestuia.
Proiectantul trebuie, de asemenea, să urmarească ca maşina-unealtă să se realizeze cu un preţ de cost cât mai redus. În cosecinţă, pisele componente şi întreaga maşină se vor proiecta cu o greutate cât mai redusă, economisindu-se în special materialele scumpe şi cele deficitare.
În proiectarea pieselor trebuie să se ţina seama şi de tehnologia prelucrărilor, evitându-se construcţiile netehnologice, dificil de realizat sau cele care necesită consum mare de material şi energie în procesul de prelucare. Montajul subansamblelor şi asamblarea întregii maşini trebuie, de energie.asemenea, să se realizeze uşor, cu cheltuieli minime de manoperă, timp şi
Utilajul trebuie să-şi păstreze timp îndelungat caracteristicile tehnice şi economice iniţiale. Proiectul va conţine elemente care să asigure o protecţie eficientă a maşinii la eventuale suprasolicitări, comenzi greşite etc.
Prin prevederea unei accesibilităţi uşoare în cazul unor intervenţii, se va urmări ca reparaţiile să se efectueze rapid şi cu cheltuieli minime.
O atenţie deosebită se va acorda esteticii maşinii-unelte, pentru realizarea unui climat de muncă plăcut şi asigurarea competivităţii şi din acest punct de vedere. Proiectantul trebuie să ţină seama şi de seria în care urmează să se producă maşina-unealtă proiectată. Astfel, dacă maşina reprezintă unicat sau urmează să se producă într-un numar mic de bucăţi, pisele componente vor fi astfel concepute încât să poată fi fabricate cu o dotare tehnică minimă. Masinile-unelte aschietoare , impreuna cu presele si ciocanele folosite la prelucrarea prin deformare plastica , stau la baza utilajelor de productie in industria constructoare de masini . Deoarece industrializarea implica dezvoltarea industriei constructoarede masini , este evident ca dezvoltarea constructiei masinilor-unelte a avut loc concomitent cu industrializarea , avand ritmul si caracterul acesteia
4
1.2. Strunguri.Generalitati.Clasificare
Strungul se numara printe cele mai vechi masini-unelte si totodata este una dintre cele mai raspandite in industria constructoare de masini . Imbunatatirea continua atat a a constructiei , cat si a posibilitatilor de de utilizare a strungurilor de la formele cele mai simple , care aveau o utilizare extrem de restransa , la constructiile moderne astazi, cu largi posibilitati de utilizare , au determinat desigur progresele realizate in toate ramurile industriei matelurgice prelucratoare Strungul serveste pentru prelucrarea prin aschiere a diferitelor tipuri de piese.Prelucrarea pe aceste masini se executa prin combinarea a doua miscari si anume:miscarea de rotatie ( miscarea principala de aschiere ) executata de piesa prinsa si antrenata de arborele principal; miscarea de avans , care poate fi longitudinala la prelucrarea suprafetelor cilindrice , transversala la prelucrarea suprafetelor plane si combinatii intre acestea doua la prelucrarea suprafetelor conice sau profilate ( de revolutie ). Cu o serie de perfectionari de ordin cinematic si contructiv aduse intr-o lunga perioada de evolutie a constructiei strungurilor , forma lor actuala permite executatrea unei game largi de lucrari. Operatia caracteristica este cea de strunjire dar se pot executa si alte tipuri de operatii ca de exemplu: gauriri, alezari cu alezorul sau cu cutitul , rectificari , chiar frezari daca freza este prinsa in arborele principal , iar semifabricatul pe sania transversala sau direct pe carucior . Clasificarea strungurilor. Strungurile se clasifica dupa diverse criterii. Dupa Calitatea suprafetei si precizia dimensionala ( strunguri de degrosare, de finisare ) , dupa precizia ( strunguri cu precizie normala , de precizie ), dupa gradul de universalitate ( strunguri universale , specializate si speciale), dupa gradul de automatizare ( strunguri cu comanda manuala , semiautomate si automate) , dupa pozitia arborelui principal ( strunguri orizontale si verticale sau carusel ) , dupa numarul arborilor principali ( strunguri monoax sau multiaxe).Strunguri normale
Caracteristic la aceste strunguri este pozitia orizontala a arborelui principal , avansul longitudinal continuu si universalitatea prelucrarilor pe care le poate executa . Strungul normal se utilizeaza de preferinta in scularii , ateliere de reparatii si in general in uzinele cu o productie individuala variata. Necesitatea prelucrarii unei game foarte variate de lungimi si dimensiuni , de calitati de materiale , la care se mai dauga calitatea suprafetelor ( rugozitatea ) si precizia de prelucrare , a condus la fabricarea diferitelor marimi longitudinale , capabile sa satisfaca aceste cerinte. In esenta insa constructia lor difera foarte putin.
Parametrii caracteristici principali ai strungului universal sunt:distanta maxima intre varfuri , care indica lungimea maxima a semifabricatului ce se poate prelucra intre varfuri:- diametrul maxim ce se poate prelucra deasupra ghidajelor ( Db) , deci cand piesa este prinsa numai in platou ( mandrin);- diametrul maxim ce se poate prelucra deasupra saniei transversale ( Ds) , cand piesa este sprijinita si de varful papusii mobile . In prezent , inaltimea H a varfurilor deasupra planului orizontal determinat de ghidajele patului a pierdut importanta odata cu introducerea pe scara
5
larga a ghidajelor prismatice , intrucat aceasta distanta nu determina cu precizie diametrul maxim de strunjire a piesei . Raportul celor doua diametre satisface relatia : Ds=( 0.5 ….0.7)Db pentru strunguri mici si mijlocii, si
Ds=( 0.7….0.85)Db pentru strunguri grele si foarte grele . In afara parametrilor principali , strungurile universala sunt caracterizate si de : greutatea si dimensiunile de gabarit , numarul treptelor de turatii , limitele seriei de turatii , limitele seriei de avansuri , limitele seriei de avansuri de lucru si de filetare , diametrul alezajului arborelui principal , marimea conului Morse la arborele principal si la pinola papusii mobile , puterea motorului de antrenare , pasul surubului conducator.
Turatia minima a arborelui principal se determina cu ajutorul vitezei de aschiere minime vmin si diametrul maxim Dmax al piesei de prelucrat cu relatia :
nmin=1000*vmin/*Dmax [rot/min];
Turatia minima a arborelui principal se determina cu ajutorul vitezei de aschiere minimevmax si diametrul maxim Dmin al piesei de prelucrat cu relatia :
nmax=1000*vmax/*Dmin [rot/min].
Vitezele de aschiere sunt exprimate in m/min , iar diametrele in mm. Pentru strungurile universale viteza de aschiere minima se alege din conditia operatiilor de filetare si rezulta intre 5 si 8 m/min.
1.3. Proiectarea lanţurilor cinematice
Proiectarea cinematicii sistemelor de acţionare a mişcării principale se bazează pe elementele impuse prin tema de proiect.
În temă pot fi indicate următoarele elemente:- numărul z al treptelor de turaţii;- turaţiile limită ( minime şi maxime );- raţia seriei geometrice a turaţiilor ;- puterea P transmisă prin lanţul cinematic principal;Elementele strict necesare pentru proiectarea cinematicii unei maşini - unelte universale,
raţia seriei geometrice, şi numărul Z al turaţiilor cuprinse între cele două limite.
1.3.1. Ecuaţia structurală
Ecuaţia structurală a sistemului de acţionare a mişcării are forma :Z = a1*a2*a3*...*an;
unde Z este numărul treptelor turaţiilor, iar a1,a2,a3,...,an reprezintă numărul de rapoarte parţiale de transfer ale grupurilor de angrenaje 1,2,...,n.
În stabilirea corectă a ecuaţiei structurale se va ţine seama de următoarele:a) Numărul de rapoarte de transfer din cadrul fiecărui grup de angrenaje se alege 2 sau 3.
6
Utilizarea unui număr mai mare de angrenaje în cadrul unui grup duce la dimensiuni axiale exagerate, precum şi alte inconveniente. Astfel, manevrarea grupurilor baladoare devine greoaie, dacă acestea sunt constituite dintr-un număr mai mare de roţi dinţate. În unele cazuri apare necesitatea descompunerii grupurilor baladoare cu mai multe roţi. Astfel, la grupurile baladoare cu patru roţi se practică descompunerea acestuia în două grupuri baladoare cu două roţi. Se obţin astfel, dimensiuni axiale mai mici şi o manevrare mai uşoară a două angrenaje.
b) Utilizarea motoarelor electrice cu număr comutabil de poli duce la construcţii mai economice şi de gabarit mai redus, facând posibilă eliminarea unui arbore şi a unui grup de angrenaje.
c) Se recomandă să se analizeze diferite variante ale ecuaţiei structurale, întocmind pentru fiecare variantă schema cinematică a sistemului de acţionare. Schema cinematică permite să se întrevadă modul de compartimentare a carcasei, de amplasare a arborilor şi a lagărelor lor de susţinere, precum şi a grupurilor de angrenaje.d) Pentru reducerea timpilor necesari accelerării şi frânării cutiei de viteze şi pentru a nu se atinge valori exagerate ale energiei necesare accelerării sau a aceleia transformate în caldură la frânare, se recomandă ca grupurile de angrenaje cu număr mai mare de angrenaje (3 sau 4) să nu fie amplasate la capătul de ieşire al lanţului cinematic. Modulul mai mare al roţilor dinţate face ca dimensiunile şi greutăţile lor să fie mai mari, iar inerţia sistemului este ridicată.
1.3.2. Construcţia grupurilor de angrenaje
Modul în care sunt construite şi amplasate grupurile de angrenaje în ansamblul variatorului în trepte are o deosebită importanţă. de corecta alegere a soluţiilor de construire şi plasament depinde în mare masură gabaritul axial al cutiei de viteze, compartimentarea acesteia, modul de manevrabilitate a grupurilor baladoare, soluţiile de lagăruire a arborilor.
Se recomandă ca schema cinematică iniţial adoptată să se realizeze după determinarea numărului de dinţi a roţilor dinţate, a modulelor şi a lăţimii danturilor, elaborându-se diferite variante şi alegând varianta care dă gabarite reduse, soluţii convenabile de execuţie şi montaj.
În afara construcţiilor obişnuite, de variatoare în trepte cu blocuri baladoare, se pot adopta şi unele soluţii ce utilizează mecanisme specifice, cum sunt cele cu angrenaje în spiră sau cele cu arbore intermediar.
1.3.3. Determinarea salturilor
Saltul unui grup de angrenaje reprezintă raportul dintre două rapoarte de transmitere succesive sau, altfel spus, raţia seriei geometrice a rapoartelor parţiale de transfer din cadrul unui grup de angrenaje.
Dacă saltul coincide cu raţia seriei geometrice a turaţiilor maşinii unelte (S=), grupul de angrenaje respectiv devine grupul de angrenaje de bază al variatorului in trepte.
Celelalte grupuri pentru care S>, se numesc grupuri de angrenaje de multiplicare.La o structura normală a cutiei de viteze sau a cutiei de avansuri, există un singur grup de
angrenaje de bază, toate celelalte fiind grupuri de angrenaje de multiplicare.Teoretic, oricare din grupurile de angrenaje poate fi ales ca grup de angrenaje de bază.Soluţii constructive avantajoase se obţin, însa, în cazul în care grupul de angrenaje de
bază este unul din grupurile de la intrare, iar ultimul grup de angrenaje are saltul minim.Se obişnuieşte să se indice în ecuaţia structurală valoarea salturilor sub formă de indici pe
lîngă factorii ce indică numărul de angrenaje din fiecare grup.Observaţii:
7
- pentru unele tipuri de maşini-unelte, la care turaţiile finale au valori reduse, raportul de transmitere în încet poate fi coborât sub limita de 1:4 în cadrul unui angrenaj final unic.
- la grupurile cu trei sau mai multe angrenaje este necesar să se verifice dacă saltul total, calculat ca raport între cel mai mare şi cel mai mic dintre rapoartele parţiale de transfer, nu depăşeşte saltul maxim admis.
- se recomandă ca salturile mai mari să se atribuie grupelor de angrenaje cu două angrenaje, la care saltul total coincide cu cel parţial.
1.3.4. Schema cinematică şi reţeaua structurală
Schema cinematică prezintă într-o forma simplificată structura sistemului de acţionare a mişcării.
Reţeaua structurală constituie o reprezentare grafică a structurii variatorului în trepte.Ea dă informaţii privind:- numărul arborilor variatorului în trepte;- numărul angrenajelor din cadrul fiecărui grup ( numărul rapoartelor de transfer);
- numărul treptelor turaţiilor pentru fiecare arbore, inclusiv cele finale.- valorile salturilor parţiale şi totale.Reţeaua structurală nu da informaţii privind valorile efective ale turaţiilor şi ale
rapoartelor parţiale de transfer.
1.3.5. Diagrama turaţiilor
Diagrama turaţiilor conţine informaţiile date prin ecuatia şi reţeaua structurală, evidenţiind în plus valorile efective ale turaţiilor finale şi ale celor de pe arborii intermediari.
Pentru aceeiaşi ecuaţie şi reţea structurală se pot construi mai multe variante de diagrame ale turaţiilor. Se pune deci problema alegerii unei variante optime, deoarece de corecta alegere a diagramei turaţiilor depinde în mare masură dimensiunea organelor de transmitere a mişcării, buna funcţionare a variatorului în trepte, forma şi gabaritul întregii construcţii.
Elementele iniţiale de la care se porneşte construcţia diagramei turaţiilor , sunt cele date prin reţeaua structurală şi schema cinematică, adică numărul arborilor, numărul grupurilor de angrenaje şi cel al angrenajelor din fiecare grup, precum şi valorile salturilor.
Se mai cunosc, de asemenea, valorile turaţiilor finale şi evident, valoarea raţiei.Trasarea diagramei începe cu firul ei superior, ale cărui capete sunt determinate de turaţia
motorului electric de acţionare şi de turaţia maximă a arborelui principal. În continuare diagrama se trasează pe baza reţelei structurale.
1.3.6. Determinarea numerelor de dinţi ale angrenajelor
Dimensiunile unei cutii de viteze depinde în mare masură de dimensiunile angrenajelor pe care le conţine. Din acest motiv se va prefera utilizarea unor angrenaje cu suma numerelor de dinţi ale roţilor dinţate cât mai mică.
Experimental, s-a stabilit limita: åz£120 dinţiPe de altă parte , realizarea exactă a rapoartelor de transmitere teoretice este rareori
posibilă, ceea ce impune determinarea unei sume a numerelor de dinţi care, pe lângă gabarite reduse, să permită obţinerea unor turaţii finale cu abateri minime faţă de cele normalizate.
1.5. Norme de protecţia a muncii.
8
1. Înainte de începerea lucrului se controlează amănunţit starea tehnică a maşini.2. Se fixează bine piesa pe masa maşini de frezat.3. Hainele să fie bine încheiate şi strânse pe corp iar părul să fie acoperit.4. Se foloseşte în timpul lucrului ochelari de protecţie sau ecranul de protecţie.5. Se verifică legătura la pământ a utilajului.6. Se opreşte maşina când se fixează sau se scoate piesa din dispozitiv.7. Nu se curăţă şpanul cu mâna.8. Se opreşte maşina când se măsoară piesa9. Nu se întreţin convorbiri în timpul lucrului.10. Nu se schimbă cureaua în timpul mersului.Protecţia operatorului uman are în vedere atît, reducerea efortului fizic depus cît şi protecţia contra accidentelor, fiind reglementată prin legi si normative. Aşchiile, particulele abrazive, desprinderea unei piese în mişcare de rotaţie, electrocutarea, sunt principalele surse de accidentare a operatoriilor pe strunguri normale .
9
2. Memoriu justificativ de calcul
2.1. Schema transmisiei
2.2. Reţeaua structuralã
10
2.3. Diagrama de turaţii
2.4. Calculul puterii transmise
;
2.5. Calculul numãrului de dinţi ai roţilor dinţate
a). pentru prima serie de cuplaje;
; ;
; ;
k = 18 ;
;
;
11
;
;
q = 4 ; ; ; ;
b). pentru a doua serie de cuplaje ;
; ;
; ;
; ;
k = 182;
;
;
;
;
;
;
q = 0.5 ; ;
12
; ; ; ;
c). pentru a treia serie de cuplaje;
; ;
; ;
k = 36 ;
;
;
;
;
q = 2 ; ; ; ;
2.6 Calculul abaterilor turaţiilor faţã de turaţiile normalizate
i31
z11
z12
i11
z1
z2
i21
z5
z6
i32
z13
z14
i12
z3
z4
i22
z7
z8
i23
z9
z10
13
nM 1660n
5315 n
9800
n1
125
n6
400 n10
1000n
2160
n7
500 n11
1250n
3200
n8
630 n12
1600n
4250
n1ef nM ic i12
i23
i32
n1ef 126.12
n1
n1ef n1
n1
100 n1 0.896
n2ef nM ic i11
i23
i32
n2ef 160.89
n2
n2ef n2
n2
100 n2 0.556
14
n3ef nM ic i12
i22
i32
n3ef 200.14
n3
n3ef n3
n3
100 n3 0.07
n4ef nM ic i11
i22
i32
n4ef 249.87
n4
n4ef n4
n4
100 n4 0.052
n5ef nM ic i12
i21
i32
n5ef 316.65
n5
n5ef n5
n5
100 n5 0.524
n6ef nM ic i11
i21
i32
n6ef 400.45
n6
n6ef n6
n6
100 n6 0.112
n7ef nM ic i12
i23
i31
n7ef 500
n7
n7ef n7
n7
100 n7 0
15
n8ef nM ic i11
i23
i31
n8ef 628.76
n8
n8ef n8
n8
100 n8 0.197
n9ef nM ic i12
i22
i31
n9ef 801.23
n9
n9ef n9
n9
100 n9 0.154
n10ef nM ic i11
i22
i31
n10ef 1000.2
n10
n10ef n10
n10
100 n10 0.02
n11ef nM ic i12
i21
i31
n11ef 1250
n11
n11ef n11
n11
100 n11 0
n12ef nM ic i11
i21
i31
n12ef 1599
n12
n12ef n12
n12
100 n12 0.063
16
2.7. Calculul puterii pe cei patru arbori
PM 7.5
c 0.96
l 0.99
P1
PM c l2
P1
7.057
P2
P1
c l2
P2
6.64
P3
P2
c l2
P3
6.247
P4
P3
c l2
P4
5.878
17
2.8. Calculul momentelor de torsiune pe cei patru arbori
2.9. Calculul modulului roţilor dintate
n1min 1250 n3min 400
n2min 1000 n4min 125
Mt130 P
1 1000
n1min Mt1 53.909
Mt230 P
2 1000
n2min Mt2 63.404
Mt330 P
3 1000
n3min Mt3 149.141
Mt430 P
4 1000
n4min Mt4 449.044
18
2.10. Calculul diametrelor efective ale celor patru arbori
m 8
kc 1.77
kv 1.15
km 87
kHB 1.15
kS 1.45
CF kS kc kv
CF 2.951
HA 630
m
3Mt1 CF kc
2 km2
z1 2 m HA
2
i12
1
i12
m 0.127
mSTAS 2
19
2.11. Calculul diametrelor medii, de picior şi de cap pentru cele paisprezece roţi dinţate
d16 Mt
at
Mt
at 175
d1
16 Mt1 10
at d
13.961
d2
16 Mt2 10
at d
24.296
d3
16 Mt3 10
at d
36.588
d4
16 Mt4 10
at d
411.432
20
b m mSTAS b 16
Dd1
mSTAS z1
Dd3
mSTAS z3
Dd3
64
De3
mSTAS z3
2 De3
68
Df3
mSTAS z3
2.25 Df3
59.5
Dd4
mSTAS z4
Dd4
80
De4
mSTAS z4
2 De4
84
Df4
mSTAS z4
2.25 Df4
75.5
21
Dd5
mSTAS z5
Dd5
90
De5
mSTAS z5
2 De5
94
Df5
mSTAS z5
2.25 Df5
85.5
Dd6
mSTAS z6
Dd6
92
De6
mSTAS z6
2 De6
96
Df6
mSTAS z6
2.25 Df6
87.5
Dd7
mSTAS z7
Dd7
70
De7
mSTAS z7
2 De7
74
Df7
mSTAS z7
2.25 Df7
65.5
Dd8
mSTAS z8
Dd8
912
De8
mSTAS z8
2 De8
916
Df8
mSTAS z8
2.25 Df8
907.5
Dd9
mSTAS z9
Dd9
52
De9
mSTAS z9
2 De9
56
Df9
mSTAS z9
2.25 Df9
47.5
Dd10
mSTAS z10
Dd10
130
De10
mSTAS z10
2 De10
134
Df10
mSTAS z10
2.25 Df10
125.5
22
Dd11
mSTAS z11
Dd11
80
De11
mSTAS z11
2 De11
84
Df11
mSTAS z11
2.25 Df11
75.5
23
Dd12
mSTAS z12
Dd12
64
De12
mSTAS z12
2 De12
68
Df12
mSTAS z12
2.25 Df12
59.5
Dd13
mSTAS z13
Dd13
36
De13
mSTAS z13
2 De13
40
Df13
mSTAS z13
2.25 Df13
31.5
Dd14
mSTAS z14
Dd14
108
De14
mSTAS z14
2 De14
112
Df14
mSTAS z14
2.25 Df14
103.5
24
BIBILIOGRAFIE
1. Adalbert, A., ş.a.- Elemente Privind Proiectarea Angrenajelor, Cluj-Napoca, Editura ICPIAFSA, 1998 ;2. Adalbert, A., ş.a. - Reductoare, Cluj-Napoca, Atelierul de multiplicare al Universităţii Tehnice din Cluj-N., 1994 ;3. Albu, A., Morar, L., ş.a. - Exploatarea Maşinilor-Unelte, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 ;4. Albu, A., ş.a. - Proiectare Maşinilor-Unelte, Cluj-Napoca, Lito I.P., 1986 ;5. Andrei, A., Mircea, C., ş.a. - Proiectare Maşinilor-Unelte, Cluj-Napoca, Litografia I.P., 1986 ;6. Boangiu, Gh., ş.a. - Maşini-Unelte şi Angregate, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1978 ;7. Botez, E., ş.a. - Maşini-Unelte, vol.I., Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.8. Botez, E., ş.a. - Maşini-Unelte, vol.II., Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.9. Chisiu, A., ş.a. - Organe de maşini, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogica, 1976.10. Furnica, M., ş.a. - Îndrumator pentru Construcţia Lagărelor cu Rulmenţi, Bucureşti, M.I.C.M., 1980.11. Vaida, A., ş.a. - Proiectarea Maşinilor-Unelte, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1980.
25
12. Sandu, I., ş.a. - Ghidajele Maşinilor-Unelte, Bucureşti, Editura Tehnică, 1967.13. Creţu, A. – Rezistenţa Materialelor, Cluj-Napoca, Editura Mediamira, 2005 ; 14. * * * - Catalog de Rulmenţi, Bucureşti, M.I.C.M., 1976.15. * * * - Organe de Maşini, Colecţia STAS, Editura Tehnică, 1983.
26
Recommended