Sucuri carbogazoase.ppt

Bazele unei tehnologii pentru producerea sucurilor este foarte recenta.Aceasta tehnologie dateaza din 1869 cand Welsh ,un farmacist din SUA a preparat un suc din struguri din soiul hibrid Concorde ,un soi cu o aroma specifica ,placuta.De atunci si pana in prezent se produce acest suc si s-a ajuns la o industrie si o productie de mari proportii.

Mai tarziu si mai ales dupa cel de al doilea razboi mondial s-a dezvoltat o mare industrie pentru sucuri in tari ca:Elvetia,Germania,Franta,Italia,Spania,Romania si multe altele.

Se stie ca omul nu poate trai fara apa.Organismul lui contine 60% apa,iar unele organe cum este creierul contin apa pana la 85%. Omul pierde in 24 ore in jur de 2.5L apa,dar pierderile de apa pot ajunge pana la 6-8L,cand depune eforturi fizice ,cand este foarte cald sau in cazul unor maladii.Pierderea a 10% din apa ce o contine corpul omenesc provoaca moartea.

Rolul apei in organism se manifesta in principal ,prin urmatoarele actiuni: ▪intervine in mentinerea constanta a temperaturii corpului eliminand caldura ce prisoseste ,prin transiratie,evaporare,etc; ▪dizolva substantele nutritive din hrana,le transporta la celule unde sunt metabolizate si apoi transporta rezidurile pentru a fi eliminate prin rinichi,piele,plamani; ▪dizolva substantele minerale si le transporta in organism facand posibila actiunea lor.

Apa potabila provine din surse naturale si este supusa unor operatii si tratamente cum sunt decantarea si sterilizarea cu clor. Pentru a satisface nevoile de apa potabila ale omului s-a trecut la imbutelierea apelor minerale care provin din apele subterane si care ies la suprafata solului sub forma de izvoare naturale

Fara hrana omul poate sa reziste cateva saptamani ,dar fara apa are zilele numarate. Cunoscand importanta apei ,totusi omul modern bea mai putin de 4 pahare de apa,nici macar jumatate din norma zilnica ,astfel apar problemele de sanatate. Apa atat de pretioasa pentru sanatate este adesea inlocuita cu cafea,sucuri carbogazoase,alcool(cofeina si alcolul deshidrateaza organismul).

Persoanele cu surplus de greutate trebuie sa consume mai multa apa decat cele slabe ,chiar si 3L pe zi.Cu cat este mai mare greutatea ,cu atat este mai mare efortul metabolic. Apa ajuta la mentinerea tonusului muscular oferindu-le muschilor proprietatea naturala de a se contracta,prevenind deshidratarea.

Bauturile racoritoare care se prepara in prezent sunt foarte numeroase.Dupa modul de preparare si de servire s-au introdus multe denumiri originale:

Este o bautura racoritoare care se prepara cu sifon sau cu apa minerala de masa care este foarte bine impregnata cu bioxid de carbon.

Este o bautura racoritoare rece,iar racirea se realizeaza introducand gheata sau inghetata in bautura si se servesc imediat.Se consuma de preferinta cu paiul.

Aceasta bautura are un gust amar deoarece se realizeaza cu macerate de plante ca cea de pelin sau de chinina.Aromele sunt de obicei de lamaie sau portocala.Dupa introducerea tuturor componentelor se agita foarte lent cand s-a folosit apa carbogazoasa pentru a nu se degaja foarte mult din bioxidul de carbon pe care il contine aceasta.

Paharul in care se serveste aceasta bautura are pe marginea lui o crusta de zahar.In pahar se introduce bautura ,iar atunci cand ajunge in contact cu buzele si limba confera o senzatie placuta ,dulce.

Pot avea o compozitie mai complexa atunci cand sunt preparate pe baza de fructe,sirop de fructe,apa impregnata cu bioxid de carbon sau apa potabila,arome naturale,extracte naturale colorate ,etc. Sau limonadele pot avea o compozitie simpla cand sunt preparate doar din apa ,zahar,acid citric,esente de fructe.

In aceasta bautura pe langa laptele rece se mai adauga si sucuri si siropuri de fructe,inghetata,miere ,frisca,fructe,etc.

Flosind cafeaua si ceaiul ne putem prepara propriile noastre retete de bauturi in functie de preferintele fiecaruia.

Poate fi o bautura care se serveste pentru combaterea setei ,dat mai poate fi bautura tip aperitiv(se serveste alaturi de sandvisuri),bautura dulce tip desert(se serveste cu prajituri)sau bautura de tip digestivo care se consuma dupa ce se ia masa.

Aceste bauturi se prepara din sucuri de fructe proaspete sau conservate,siropuri de fructe,fructe ,arome,lichior de fructe,sampanie(cand se doreste obtinerea unei bauturi usor alcoolice).

Este o bautura hranitoare care contine galbenus de ou crud,bine batut,zeama si coaja de lamaie,sucuri si siropuri de fructe,inghetata ,frisca ,fructe,apa.

Cobbler este o bautura cu multa gheata,fructe ,zahar,putin vin.Este foarte potrivita pentru sezonul cald.

Bauturile carbogazoase nu sunt deloc o modalitate de a ne hidrata organismul.Ele raman cele mai periculoase bauturi racoritoare ,cu un continut nutritional nul si multe toxine. Indiferent ca e vorba de copii,batrani sau adulti ,recomandarea este ZERO BAUTURI CARBOGAZOASE!

Acid citri

cIndulcito

riZaha

r

Apa demineraliza

ta

Emulsii.concentrate,ar

omeConservant

i

Adaugarea ingredientelor din

reteta de preparare

Omogenizarea

produsului

Verificarea parametrilor

organoleptici si fizico-chimici

Filtrarea produsulu

i

Racirea produsului inainte

de impregnare

Impregnarea cu dioxid de

carbon

Capsarea ambalajelor pline

cu produs

Etichetarea

Baxarea

Depozitarea produsului

finit

4.1.1.APAIn natura, se gaseste ca apa atmosferica,apa de suprafata si apa subterana acumulata in bazine subterane.In toate aceste ape se afla in stare dizolvata sau nedizolvata , substante cu care ele au ajuns in contact. Printre sursele de apa mentionate se intalnesc si ape potabile dar in nici un caz ape pure.

Prezenta unor substante in apa poate imprima acestora anumite insusiri organoleptice si anume: ▪clorura de sodiu-gust sarat; ▪sarurile de aluminiu-gust dulceag; ▪sarurile de magneziu-gust amar; ▪silicatul de sodiu si fierul-gust neplacut; ▪substantele humice dau o nuanta galbuie ; ▪resturi de origine animala si vegetala; ▪alge albe si albastre; ▪mucegaiuri si spori; ▪bacterii.

La apa folosita pentru prepararea sucurilor carbogazoase o importanta deosebita o are duritatea acesteia.Aceasta proprietate este conditionata de continutul ei in saruri de calciu si magneziu. Gustul si mirosul dezagreabile precum si alte insusiri fizico-chimice pe care le poate avea apa vor influenta negativ insusirile organoleptice ale sucurilor si bauturilor racoritoare.

Prin zahar se intelege substanta denumita si zaharoza.Se gaseste in concentratii mari in sfecla si trestia de zahar. Zaharul confera gustul dulce produselor in care se introduce si poate asigura si conservarea lui fata de actiunea microorganismelor cand concentratia lui depaseste 65%. In afara de zahar se mai folosesc pentru indulcirea produselor si alte substante :glucoza,fructoza,sorbitolul,zaharina.

Acidul citric produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena. Se gaseste in cele mai multe sucuri aflate in comert ,dar se gaseste si in mustar,ciuperci conservate.

Aspartam(E 951)este unul dintre cei mai periculosi aditivi din industria alimentara,folosit ca indulcitor pentru a inlocui zaharul. Este utilizat in diverse produse destinate in special persoanelor care vor sa slabeasca Aspatamul are o putere de indulcire enorma,de 180 de ori mai mare ca a zaharului,fara insa sa contina calori. Foarte multe persoane care au consumat produse cu aspartam au semnalat tulburari de sanatate precum:oboseala accentuata,dureri de cap ,insomnie,depresie si chiar tendinta de suicid.

Acesulfam k(E950) are o putere foarte mare de indulcire si este utilizat la sucurile dulci,inghetate,deserturi,diverse sortimente de bomboane,guma de mestecat. Si acest aditiv a fost trecut pe lista vinovatiilor in ceea ce priveste riscul de a dezvolta celulele canceroase.

Benzoatul de Na este un aditiv alimentar precizat pe etichetele unor bauturi carbogazoase extrem de *gustate*, sub numele de E211 ,ataca o parte importanta a AND-ului din mitocondrie, cunoscuta ca uzina energetica a celulei,deoarece transforma substantele nutritive in energie. Din benzoatul de sodiu combinat cu vitamina C din bauturile carbogazoase rezulta benzenul,substanta despre care se stie deja ca este cancerigena.

Cofeina produce stari de agitatie,insomnii,determina marirea presiunii sangelui,ridica nivelul colesterolului in sange,influenteaza absorbtia vitaminelor si a mineralelor,etc.

Pentru aromatizarea bauturilor racoritoare se pot folosi esente din comert ,ca cele de ananas .banane ,capsuni ,pere,portocale,dar se pot folosi si aromele obtinute din plate aromatizante.

Vasul de preparare recomandat este cel confectionat din inox,prevazut cu sticla de nivel si sistem mecanic de agitaré. Se introduc succesiv cantitatile de apa demineralizata,zahar,emulsii,arome sau concentrate din fructe,indulcitori alimentari, acid citric si conservantii alimentari,in conformitate cu reteta de fabricatie aprobata pentru fiecare sortiment.

Probele de bautura racoritoare recoltate din vasul de preparare se analizeaza in laborator,urmarindu-se in principal: ▪substanta uscata in grade refractometrice; ▪aciditatea; ▪proprietatile organoleptice.

Se face cu scopul de a se retine impuritatile din produs,ajunse accidental in masa acestuia. Se realizeaza cu ajutorul unui filtru conic din tesatura.

Este cunoscut faptul ca un lichid cu cat este mai rece,inglobeaza mai mult dioxid de carbon in masa sa. Pe acest principiu se bazeaza aceasta faza tehnologica si se realizeaza prin trecerea produsului printr-un schimbator de caldura cu placi. Agentul de racire este asigurat de o statie de frig,instalata intr-o incapere alaturata. Temperatura optima de racire a produselor este cuprinsa intre 4:6 ‘C. Dupa racire ,produsul este stocat intr-un rezervor –tampon,izolat termic. Precizam faptul ca operatia de racire a bauturilor racoritoare,inainte de impregnare,se face obligatoriu ,doar in cazul celor carbogazoase.

Din vasul de stocare ,produsul este pompat intr-o instalatie de mixare ,ce permite inglobarea fortata a dioxidului de carbon in masa acestuia. Aceasta faza tehnologica nu se aplica decat bauturilor carbogazoase.

Masina de imbuteliat ,prin constructie,permite umplerea ambalajelor cu produs la aceeasi presiune cu cea rezultata la faza de Impregnare. Acest lucru se realizeaza prin aplicarea unei contra presiuni de dioxid de carbon,prin care se elimina fenomenul de spumare la gura ambalajelor utilizate.

Instalatia de imbuteliere utilizata este de tip *monobloc*,ce permite concomitent faza de umplere si capsarea imediata a ambalajelor pline.

Ambalajele pline cu produs sunt dirijate cu ajutorul unei benzi transportatoare spre masina de etichetat.

Ambalajele pline cu produs sunt transportate mai departe spre masina de baxat. Prin constructie masina detine un tunel in care ambalajele aranjate grupat,trc prin zona cu aer cald,ce permite mularea foliei termorectractabile pe aceasta . Dupa operatia de baxare produsul este mai usor de manipulat.

Baxurile sunt stivuite ulterior pe paleti standardizati din lemn si transportati spre depozitul de produse finite. In depozit temperatura de pastrare recomandata este cuprinsa intre +5-+15*C si umditatea relativa a aerului de max.70%.

Pentru ca sucurile carbogazoase sunt considerate de catre specialisti adevarate bombe cu ceas ,s-a alcatuit o lista a celor mai nocive efecte secundare pe care le au acestea asupra sanatatii:

Un studiu realizat in 2005 de cercetatori texani a dus la concluzia ca un singur pahar sau doua de bautura carbogazoasa pe zi mareste predispozitia la obezitate cu 32.8%.

O cercetare publicata in 2007 a aratat ca persoanele care consuma zilnic racoritoare ,indiferent de tipul acestora(cu sau fara zahar),sunt cu 44% mai predispuse sa se aleaga cu sindromul metabolic,o afectiune care mareste considerabil vulnerabilitatea la boli de inima si diabet.

O sticla de jumatate de litru de COLA contine 250 de calorii,insa o privire la eticheta te va asigura ca practic nu contine nici o vitamina si nici un mineral. De fapt tot ce contine aceasta bautura sau alte asemenea este zaharul si cofeina ,ambele fiind nocive in exces.

Asa dupa cum ai observat ,cand vine vorba de a potoli setea ,tot apa e aur curat. In lipsa ei poti apela la ceai de plante sau suc din fructe natural preparat in casa. Bauturile acidulate nu vor face decat sa accentueze setea,deoarece cofeina este un diuretic ,iar zaharul interfereaza cu abilitatea organismului de a absorbe lichide.

Efectele bauturilor carbogazoase asupra digestiei sunt o sursa continua de dezbateri,insa multi experti sunt de parere ca acidul fosforic pe care il contin multe dintre ele distruge echilibrul acid –alcalin din stomac. Rezultatul: marii bautori de sucuri carbogazoase ajung sa aiba probleme cu digestia,se aleg cu arsuri la stomac si cu eroziune la nivelul intestinelor.

Un studiu realizat in 2000 a scos la iveala faptul ca producatorii de sucuri carbogazoase adauga cofeina in produsele lor dintr-un simplu motiv:pentru a se asigura ca clientii lor raman fideli ,cunoscuta fiind abilitatea cofeinei de a da dependenta .

Pentru moment ,din pacate , sunt mai multi cei care nu recicleaza ,decat cei care o fac. Se estimeaza ,cel putin in SUA ,ca 50 de miliarde de cutii de aluminiu si pet-uri de racoritoare se arunca in gropile de gunoi anual.

Conform unui studiu recent femeile care consuma fie si numai 330 mL de COLA pe zi au o duritate a oaselor cu 5 % mai mica decat cele care beau mai putin sau o ocolesc.Explicatia specialistilor este aceea ca acidul fosforic nu lasa calciul sa fie absorbit de catre organism. In mod deloc surprinzator ,tot despre COLA si nu numai s-a aratat ca face rau dintilor.

Desi teoria este controversata,unii oameni de stiinta cred ca sucurile maresc riscul de cancer.O cercetare realizata in 2006 vine in sprijinul acestei ipoteze:voluntarii care au consumat ,in cadrul studiului ,bauturi carbogazoase cel putin de doua ori pe zi si-au crescut riscul de a se alege cu cancer pancreatic cu 90%,comparativ cu cei care nu puneau gura pe asa ceva.

Comparativ cu sucurile naturale sau cu laptele,bauturile carbogazoase pot parea mai ieftine,dar daca iei in considerare lipsa lor totala de nutrienti ,nu sunt decat bani aruncati pe fereastra.In plus cu cat mai multe ,cu atat mai mare gaura in buget. Socoteste doar cat bei in fiecare zi si inmulteste cu zilele anului.Gandeste-te ce ai fi putut fi facut cu aceasta suma si poate vei avea o alta viziune asupra sucurilor carbogazoase.

Cate bauturi carbogazoase bei pe saptamana?

Cate pahare sau cati litri?

Daca te numeri printre norocosii care nu se dau in vant dupa sucurile acidulate e foarte bine, insa, daca esti un consumator inrait, ai o problema ce trebuie solutionata.