Analiza mediului european

de afaceri SEMIPREPARATE

DIN CARNE -TRADIŢIONALE

Introducere

Prin analiza mediului de afaceri înţelegem studiul

marketing-ului unei pieţe.

Marketing-ul reprezintă o noua concepţie sau o nouă

filozofie cu privire la orientarea şi realizarea activităţilor

umane, indiferent de natura lor. Esenţa acestei noi concepţii o

reprezintă satisfacerea clientilor prin calitate, valoare şi

servicii.

În prezentul proiect doresc să analizez mediul european pe

piaţă pentru produsele din carne.

Semipreparatele din carne tradiţionale sunt produse obţinute

prin folosirea unor tehnologii specifice, folosind doar

ingrediente naturale, fără adausuri de aditivi alimentari.

Pentru semipreparatele din carne naturale, ecologice este

nevoie de o tehnologie destul de complexă, acestea sunt obţinute

prin prelucrarea cărnii crude. Modul de prezentare a acestora

este : salamuri, cârnaciori, şuncă presată, şi ruladă de pui.

Aceste produse sunt consumate atât de adulţi cât şi de

copii.

2

Semipreparatele din carne eco fac parte din domeniu

alimentar, iar pentru a lua fiinţă acestă afacere are nevoie de o

serie de aprobări, implicit trebuie să îndeplinească o serie de

condiţii în ceea ce priveşte consumatorul. Acesta nu trebuie

satisfăcut doar în raportul preţ-calitate,dar şi în ceea ce

priveşte igiena.

Factorii ce influenţează mediul de afaceri

Factorii politici pot influenţa mediul de afaceri prin impunerea

unor taxe, impozite pentru obţinerea unor aprobări în ceea ce

priveşte înfiinţarea, funcţionarea fabricii de mezeluri, sau a

unor taxe pentru export. De asemenea se impun taxe de mediu

pentru materialele în care sunt păstrate mezelurile, iar toate

acestea trebuie incluse în preţ, ceea ce duce la o creştere a

acestuia şi aceasta influenţează cererea.

Mediul de afaceri poate fi influenţat în al doilea rând de

factori economici care sunt alcătuiţi din totalitatea elementelor

care compun viaţa economică în arealul de activitate al firmei. O

funcţie actuală a mediului economic este aceea de furnizor de

servicii cu caracter recreativ a căror cerere este determinată de

nivelul de dezvoltare al societăţii, deci prin formarea acestei

3

intreprinderi se vor crea noi locuri de muncă în zona Bucovinei,

a României unde va fi reşedinţa fabricii.

Factorii economici sunt influenţaţi de libera circulaţie

prin:

1. Principiul nediscriminării – Interzice „orice discriminare pe

bază de naţionalitate”

Discriminarea înseamnă aplicarea unui tratament diferit, în

funcţie de naţionalitate, în circumstanţe similare, prin

pătrunderea pe piaţa U.E., să nu întâmpin discriminări din cauza

faptului că produsele vin din România. În acest context se

interzice tratarea bunurilor importate diferit de bunurile

produse intern.

2. Recunoşterea reciprocă - Legislaţia altui Stat Membru este

echivalentă ca efecte cu legislaţia proprie.

3. Legislaţia comunitară - Prevede „armonizarea legislaţiilor

Statelor Membre în măsura cerută de funcţionarea pieţei comune”.

România va trebui să se supună şi să transpună legile U.E. în

legislaţia naţională, pentru a putea pătrunde pe piaţa U.E. în

domeniul alimentar.

Principiul recunoaşterii reciproce nu este suficient pentru

garantarea protejării şi siguranţei sănătăţii sau comerţul loial,

motiv pentru care au fost adoptate directive care să armonizeze

4

reglementările naţionale care ar fi putut periclita încrederea

reciprocă între Statele Membre.

Prin adoptarea monedei unice se doreşte o stabilitate

monetară, să nu existe decalaje economice între diferite zone ale

pieţei, pe care produsul va activa.

Probleme regionale apar deoarece există mari inegalităţi

între diferite regiuni privind venitul şi nivelul ocupării forţei

de muncă, în zonele cu rata şomajului crescută, salariile sunt

mici ceea ce influenţează mult mediul de afaceri, implicit

afacerea de faţă.

Rata şomajului şi rata ocupării forţei de muncă, angajare cu programredus şi angajarea temporară

ŢăriRata şomajului(ajustată înfuncţie sesezon, ianuarie2007)

Rataocupăriiforţei demuncă, 15 -64 ani,2006

Angajaţi cuprogramredus, caproporţiedintotal,2006

Angajaţitemporar. Caproporţie dintotal, 2006

Femei Bărbaţi Femei

Bărbaţi

Femei Bărbaţi

Femei Bărbaţi

EU 27 8,5 6,7 57,1 71,5 31,4 7,7 14,9 13,8

EU 25 5,6 6,6 57,3 71,9 32,9 7,7 15,5 14,4

Belgia 8,7 7,0 53,6 67,0 42,6 7,9 10,8 7,3

Bulgaria 8,8 8,2 55,0 63,3 2,7 1,6 6,1 6,7

Cehia 8,6 5,1 56,8 73,6 8,7 2,3 10,4 7,6

5

Danemarca 3,8 2,7 73,2 80,6 35,9 12,8 11,2 8,1

Germania 8,5 7,0 61,4 72,5 45,8 9,3 14,0 14,3

Estonia 4,6 3,9 66,4 71,2 11,6 4,6 2,2 4,2

Irlanda 4,0 4,6 58,8 77,3 4,9 3,5

Grecia 13,3 5,4 47,5 74,6 10,4 3,0 13,3 9,1

Spania 11,9 6,2 53,3 76,0 23,5 4,5 37,3 32,3

Franţa 9,4 7,6 57,7 68,5 30,7 5,8 14,4 13,0

Italia 8,7 5,3 46,7 71,1 26,7 4,7 15,3 11,3

Cipru 5,4 4,1 59,8 79,6 12,0 4,6 19,9 8,5

Letonia 5,3 6,8 62,9 68,2 8,7 4,6 4,9 9,6

Lituania 5,8 6,8 61,1 66,4 11,8 6,5 2,8 6,7

Luxemburg 6,8 3,6 53,7 73,3 38,2 2,5 5,8 4,9

Ungaria 8,5 7,5 51,1 63,9 5,7 2,8 6,0 7,5

Malta 8,4 6,0 34,6 73,8 22,1 4,5 6,9 2,5Olanda 4,3 3,0 67,5 80,8 74,7 23,3 17,6 15,0Austria 5,1 4,1 63,0 77,0 40,7 6,5 8,7 8,6Polonia 14,2 11,2 47,8 60,2 13,5 7,1 25,6 28,6Portugalia

8,4 6,2 62,4 74,0 15,9 7,5 21,5 19,0

România 6,4 8,4 54,1 65,2 10,2 9,3 1,8 2,1Slovenia 6,1 4,2 63,3 70,8 11,8 7,8 19,9 16,4Slovacia 12,3 9,9 51,6 66,9 4,8 1,2 5,2 5,2Finlanda 7,4 6,7 68,1 71,7 18,2 9,2 21,8 14,1Sursa: EUROSTAT,2005

Pentru U.E.27 rata şomajului ajustată în funcţie se sezon-

ianuarie 2007, este în medie de7,5%, rata ocupării forţei de

muncă, 15-64 ani-2006 media este de 64,3%, angajaţi cu program

6

redus, ca proporţie din total-2006 în medie de 19,5 %, iar

angajaţi temporar, ca proporţie din total-2006 este 14,35%.

Cea mai mare rată a şomajului o are Polonia de 12,7%, şi cea

mai mică 3,25% o are Danemarca, iar rata ocupării forţei de

muncă, 15-64 ani-2006 cea mai mare o are Danemarca cu 76,9% şi

cea mai mică rată de 54% Polonia, menţinându-se raportul de la

rata şomajului. Deci semipreparatele vor avea o rată de cumpărare

mai mare în Danemarca decât în Polonia.

Factorii socio-culturali pot influenţa mediul prezentei afaceri în

mod direct prin existenţa diferitelor clase sociale. Clasele

sociale de nivel înalt nu vor consuma în aceeaşi măsură mezeluri,

cum vor consuma clasa de mijloc, iar patura de jos nu va consuma

mezeluri din cauza sărăciei.

Forţa de muncă

7

În Bulgaria forţa de mucă necalificată are cea mai mare

proporţie, deci clasa de jos care nu va aprecia în aceeaşi

proporţie sau chiar deloc mezelurile eco, cum vor fi apreciate de

clasa aparţinând forţei de muncă non-manuală înalt calificată,

care vor pune mai mare accent pe produsele ecologice, deoarece se

gândesc la sănătatea lor.

De asemenea există clase sociale care adoptă „cultura fast-

food-ului” şi vor consuma în mai mare măsură mezeluri, dar nu vor

aprecia mezelurile ecologice, mai scumpe decât cei ce sunt

adepţii gătitului şi a alimentaţiei sănătoase, care pentru

sănătatea lor vor încerca să se protejeze de celelalte

semipreparate.

Ţara

Grupa de vârsta (ani împliniti)

0-14 15-24

25-49

50-64 65-79 80 şipeste

Belgia 17,4 12.1 37.6 17.3 13.0 4.0Danemarca 18.8 11.1 37.9 19.4 10.8 4.0Germania 15.0 11.5 36.9 18.8 13.4 4.1Franţa 18.7 13.0 34.3 17.0 12.1 4.2Irlanda 21.0 16.2 33.8 15.1 8.5 2.6Luxemburg 18.8 11.4 36.5 16.3 11.3 3.1Olanda 18.6 11.9 37.9 18.1 10.4 3.4Austria 16.6 12.0 36.9 17.3 11.6 3.9

8

Portugalia 15.8 13.4 34.3 20.1 13.1 3.6Finlanda 17.8 12.5 33.8 19.3 11.7 3.6Suedia 18.0 11.7 36.5 19.9 11.9 5.3Republica Cehia 15.6 14.1 34.7 16.6 11.2 2.7Estonia 16.6 15.1 35.7 20.9 15.1 2.8Cipru 20.9 15.6 35.7 16.0 15.6 2.6Letonia 16.0 15.1 35.2 18.3 15.1 2.8Lituania 18.3 15.0 35.8 16.1 15.0 2.7Ungaria 16.1 13.7 36.1 17.8 13.7 3.1Polonia 17.8 16.8 36.1 17.8 16.8 2.2Slovenia 15.0 14.0 38.3 18.0 12.1 2.7Slovacia 18.0 16.6 37.5 16.3 9.4 2.1

Sursa: Adaptare după EUROSTAT, 2004

Cei interesaţi de o alimentaţie sănătoasă sunt persoanele cu

vârsta cuprinsă între 50 şi 80, deci semipreparatele ecologice

vor avea mai mare căutare în Estonia, Cipru şi Franţa, iar în

ţările precum Polonia şi Slovenia populaţia va fi mai puţin

interesată de aceste produse.

De asemenea în această perioadă, când circulaţia între state

este liberă, mixul de religii trebuie avut în vedere în momentul

organizării planului distribuţiei, deoarece mezelurile obţinute

din carne de porc nu vor avea succes în zonele preponderent

populate de musulmani.

Deplasări ale populaţiei se înregistrează în diferitecondiţii. Populaţia migrează din zonele rurale către cele urbane,din est către vest. Creşterea populaţiei, rezultat al mişcăriinaturale este nesemnificativă. Ţările UE- 15 au înregistrat unspor natural pozitiv, dar care nu a depăsit în decursul ultimilor10 ani valoarea de 1‰, dar, şi în aceste conditii, se situează pe

9

o poziţie favorabilă comparativ cu o mare parte dintre celelalteţări europene, care au înregistrat valori negative ale sporuluinatural. Deci mutaţiile intervenite în dinamica populaţieiinfluenţează mediul de afaceri.

Evoluţia migraţiei externe a populaţiei din ţările UE şicandidate (rate la 1000 locuitori)

Anul

Ţara 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Austria 0.2 1.5 1.0 1.1 1.6 1.3 3.5 3.9 3.4Belgia 0.3 0.5 0.2 1.1 2.5 2.2 2.2 5.1 4.0Danemarca 5.5 3.3 2.3 2.1 1.8 1.9 2.2 1.8 1.3Finlanda 0.8 0.8 0.9 0.9 0.7 0.5 1.2 1.0 1.1Franţa -0.3 -0.3 -0.2 -0.1 0.8 0.8 1.0 1.1 0.9Germania 4.9 3.4 1.1 0.6 2.5 2.0 3.3 2.7 1.8Grecia 7.3 6.6 5.7 5.1 4.1 2.7 3.1 1.7 3.2Irlanda 1.6 3.6 5.6 5.0 5.4 6.9 11.8 8.3 7.1Italia 1.7 2.7 2.2 1.9 1.7 3.1 2.2 6.1 8.9Luxemburg 10.5 8.5 8.6 8.9 10.4 7.9 7.5 5.8 4.7MareaBritanie

2.0 1.8 1.5 3.6 2.8 2.8 3.1 2.1 1.7

Olanda 1.0 1.4 1.9 2.8 2.8 3.6 3.5 1.7 0.2Portugalia

2.5 2.5 3.0 3.5 3.9 4.9 5.7 6.8 6.1

Spania 1.5 1.9 2.1 3.8 5.7 9.4 10.6 15.8 14.2Suedia 1.3 0.7 0.7 1.2 1.5 2.7 3.2 3.5 3.2UE-15 2.2 2.1 1.5 1.9 2.5 3.1 3.6 3.4 4.3RepublicaCehia

1.0 1.0 1.2 0.9 0.9 0.6 -0.8 1.2 2.5

Cipru 10.3 9.1 8.2 6.2 6.1 5.7 6.6 9.7 17.8Estonia -

10.9-9.5 -4.9 -4.8 -0.8 0.2 0.1 0.1 -0.3

10

Letonia -5.5 -4.1 -3.9 -2.4 -1.7 -2.3 -2.2 -0.8 -0.3Lituania -6.5 -6.5 -6.3 -6.2 -5.9 -5.8 -0.7 -0.6 -1.8Malta -0.5 1.6 1.6 1.1 23.7 3.4 5.9 4.8 4.3Polonia -0.5 -0.3 -0.3 -0.3 -0.4 -0.5 -0.4 -0.3 -0.4Slovacia 0.5 0.4 0.3 0.2 0.3 0.3 0.2 0.2 0.3Slovenia 0.4 -1.7 -0.7 -2.7 5.4 1.4 2.5 1.1 1.7Ungaria 1.7 1.7 1.7 1.7 1.6 1.6 1.0 0.3 1.5UE- 25 1.8 1.7 1.2 1.5 2.1 2.6 3.0 1.9 3.7Bulgaria 0.0 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.9 0.0 0.0România 0.9 -0.9 -0.6 -0.2 -0.1 -0.2 0.0 -0.1 -0.3

Sursa: EUROSTAT, 2004

Nota: Migraţia netă s-a calculat ca diferenţa între numărulimigranţilor şi al emigranţilor înregistraţi în decursul unui an.

Factorii tehnologici sunt alcătuiţi din elemente care explică

modul de obţinere al produselor, semipreparatele din carne. Firma

este în raport cu mediul tehnologic atât beneficiară, cât şi

furnizoare prin intermediul pieţei. În perioada actuală acest

mediu reprezintă una dintre cele mai dinamice componente ale

macromediului întreprinderii.

Printre indicatorii semnificativi avuţi în vedere reţinem:

cheltuielile industriale totale pentru dezvoltare, ciclul de

viaţa al produselor şi intervalul de timp de apariţie a noilor

produse, noile dezvoltări în transferul tehnologiei din laborator

pe piaţă, îmbunătaţirea productivităţii muncii prin automatizări

ale ciclului tehnologic.

11

Ţinând cont că investiţia este mare, este necesară o

documentare pentru a achiziţiona cele mai performante utilaje,

pentru a nu fi nevoiţi să facem o reinvestire totală, ci doar în

cazul în care este nevoie să aducem mici modificări.

Factorii legali desprinşi din diagnosticul juridic, factorii din

această categorie privesc mediul în care întreprinderea este

asigurată pe viitor prin îndeplinirea tuturor condiţiilor

juridice de funcţionare.

Acestea se referă la: existenţa actului legal de înfiinţare

a firmei – inexistenţa unui act legal de înfiinţare atrage

aprecieri negative privind valoarea firmei respective, chiar şi

atunci când există intenţii de legalizare a activităţii ori de

demarare a afacerii.

De asemenea factorii legali au influenţă asupra mediului de

afaceri mai ales prin impactul asupra mixului de marketing şi a

legilor care reglementează concurenţa. Şi anume prin articolul 82

se interzice practicarea de preţuri scăzute cu scopul de a

elimina concurenţa, reţinerea clienţilor prin garantarea

reducerilor pentru fidelitate sau limitarea producţiei, se

interzice discriminarea după originea produselor. În aceeaşi

măsură Comisia Europeană are în vedere folosirea doar a unor

aditivi alimentari care sunt permişi din punct de vedere legali

12

şi pedepsirea prin lege a folosirii celor cu un grad mare de

toxicitate sau chiar letali.

Este de asemenea importantă deţinerea licenţelor de

fabricaţie, producţie – factor care actionează în acelaşi mod ca

şi precedentul.

Inteprinderea trebuie să funcţioneze în conformitate cu

legile U.E. atât în ceea ce priveşte fluxul de producţie cât şi

igiena, pentru protecţia consumatorilor, acesta se reflecto prin

ordonanţa nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor (publicată

în Monitorul Oficial nr. 212 din 28 luna 1992)

   Art.1.Prezenta lege reglementează aspecte privind vânzarea

produselor, inclusiv a celor executate la comandă, şi garanţiile

asociate acestora, în vederea asigurării protecţiei

consumatorului.

   Art. 2. - În sensul prezentei legi, următorii termeni se

definesc astfel:

   a) consumator - orice persoană fizică sau grup de persoane

fizice constituite în asociaţii, care, în cadrul contractelor

care intră sub incidenţa prezentei legi, acţionează în scopuri

din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de

producţie, artizanale ori liberale;

   b) produs - bun material mobil a cărui destinaţie finală este

consumul sau utilizarea individuală ori colectivă. Nu intră sub

incidenţa prevederilor prezentei legi bunurile vândute în urma

confiscărilor, în cadrul procedurii de executare silită sau pe

13

baza unui alt act emis de autorităţile judecătoreşti, apa şi

gazele care nu sunt ambalate într-un volum limitat sau într-o

cantitate fixă şi energia electrică;

   c) vânzător - persoana fizică sau juridică autorizată, care,

în cadrul activităţii sale, comercializează produse în condiţiile

unui contract încheiat cu consumatorul;

   d) producător:

   1. operatorul economic care fabrică un produs finit sau o

componentă a unui produs;

   2. operatorul economic care fabrică materia primă;

   3. operatorul economic care îşi aplică denumirea, marca sau un

alt semn distinctiv pe produs;

   4. operatorul economic care recondiţionează produsul;

   5. operatorul economic sau distribuitorul care modifică, prin

activitatea sa, caracteristicile produsului;

   6. reprezentantul înregistrat în România al unui operator

economic care nu îşi are sediul în România sau, în cazul

inexistenţei acestuia, importatorul produsului;

   7. operatorul economic care importă produse în vederea

realizării ulterioare a unei operaţiuni de vânzare, închiriere,

leasing sau orice altă formă de distribuţie specifică derulării

afacerilor;

   8. distribuitorul produsului importat, în cazul în care nu se

cunoaşte importatorul, chiar dacă producătorul este menţionat;

   9. distribuitorul produsului, în cazul în care importatorul nu

poate fi identificat, dacă nu informează persoana prejudiciată,

14

în termen de 30 de zile de la cererea acesteia, asupra

identităţii importatorului;

   e) garanţie - orice angajament asumat de vânzător sau

producător faţă de consumator, fără solicitarea unor costuri

suplimentare, de restituire a preţului plătit de consumator, de

reparare sau de înlocuire a produsului cumpărat, dacă acesta nu

corespunde condiţiilor enunţate în declaraţiile referitoare la

garanţie sau în publicitatea aferentă;

   f) reparare - în caz de lipsă de conformitate, aducerea unui

produs la conformitate cu contractul de vânzare-cumpărare;

   g) viciu ascuns - deficienţa calitativă a unui produs livrat

sau a unui serviciu prestat care nu a fost cunoscută şi nici nu

putea fi cunoscută de către consumator prin mijloacele obişnuite

de verificare;

   h) durata medie de utilizare - intervalul de timp, stabilit în

documente tehnice normative sau declarat de către producător ori

convenit între părţi, în cadrul căruia produsele de folosinţă

îndelungată trebuie să îşi menţină caracteristicile funcţionale,

dacă au fost respectate condiţiile de transport, manipulare,

depozitare şi exploatare.(Litera f) a fost modificată prin art. I

pct. 1 din O.U.G. nr. 174/2008. Literele g) şi h) au fost

introduse prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 174/2008.)

   Art. 3. - Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi produsele

folosite care sunt vândute prin procedura licitaţiei publice, la

care consumatorul are posibilitatea să participe personal.

15

   Art. 4. - Intră sub incidenţa prevederilor prezentei legi şi

produsele care vor fi achiziţionate pe baza unui contract de

vânzare de produse ce urmează a fi fabricate sau prelucrate.

Factorii de mediu infulenţează direct sau indirect o afacere.

Din punct de vedere al semipreparatelor din carne, mediul pune o

amprentă aparte deoarece, ca un exemplu în zonele calde consumul

de produse din carne este mult mai scazut decât în zonele mai

reci, deoarece se stie că aportul de calorii, implicit de

proteine. Persoanele care trăiesc în zonele calde îşi procură

aportul de proteine din legume, de cele mai multe ori, în timp ce

pentru zonele reci, persoanele simt nevoia sa-şi procure aportul

de proteine din produse animale.

În acelaşi timp prezenta afacere este influenţată şi de

anotimp în aceeaşi măsură, în sezonul cald scade consumul.

Orice industrie aduce un prejudiciu mediului, prin noxele

degajate în mediu, de asemenea şi industria semipreparatelor din

carne degajă în mediu poluanţi cum ar fi fumul folosit la

afumare, sau diverşi aditivi alimetari care au o toxicitate mare,

iar pericolul generat de procesul de încălzire, folosirea pentru

ambalarea mezelurilor a materialelor biodegradabile, duce la

modificarea comportamentului clienţilor şi includerea în preţ a

costurilor de poluare.

16

Populaţia U.E.

Afacerea pe care o propun şi o promovez în industria

alimentară, produsele semipreparate din carne, se va situa pe

piaţa U.E.

Uniunea Europeana s-a numit la început Comunitatea Economică

Europeană, o data cu semnarea Tratatului de la Roma, a intrat in

vigoare.

Suprafaţa Uniunii este de 4.453.865 km2, populaţia este de

496 000 000, iar densitatea este de 115 locuitori/km². Iar

România are 22.303.522 de locuitori.

Structura populaţiei UE pe ţări

17

Austria 1,8% Belgia 2,3% Danemarca 1,2% Finlanda 1,1% Franţa 13,1% Germania 18,1% Grecia 2,4% Irlanda 0,9%Italia 12,7% Luxemburg 0,1% Marea Britanie 13% Olanda 3,6%Portugalia 2,3% Spania 9,2%Suedia 2% Cipru 0,5%Estonia 0,3% Letonia 0,5%Lituania 0,8% Malta 0,1%Polonia 8,4% Slovacia 0,4%Slovenia 0,4% Ungaria 2,2%

Sursa. Adaptare după EUROSTAT, 2004

Densitatea populaţiei în ţările UE – 15 este de aproximativ118 locuitori/km2, iar în urma aderarii noilor state membre,aceasta s-a diminuat la aproximativ 114 locuitori/km2. În ţărileanalizate densitatea populatiei cunoaste variaţii relativ mari.Fiind strict dependentă de condiţiile naturale ale fiecarei ţări,densitatea populaţiei înregistrează valori mici, îndeosebi înţările situate în partea de Nord a continentului european(Finlanda, Suedia, şi chiar Estonia, Letonia şi Irlanda). Cea maimare densitate a populaţiei se înregistrează în Malta, ţara încare există peste 1200 locuitori/km2, de peste 10 ori mai multdecât media celor 27 ţări analizate (112 locuitori/km2).

Populaţia poate fi împărţită în şase grupe de vârstă :

18

preşcolarii ;

copii de vârstă şcolară;

adolescenţii;

adulţii tineri între 25-40 de ani;

adulţii cu vârstă medie între 40-65 de ani;

adulţi vârstnici peste 65 de ani.

Structura populaţiei din ţările UE şi candidate pe grupe devârstă (%)

Ţara

Grupa de vârsta (ani impliniti)

0-14 15-24

25-49

50-64 65-79 80 şipeste

Belgia 17,4 12.1 37.6

17.3 13.0 4.0

Danemarca 18.8 11.1 37.9

19.4 10.8 4.0

Germania 15.0 11.5 36.9

18.8 13.4 4.1

Franţa 18.7 13.0 34.3

17.0 12.1 4.2

Irlanda 21.0 16.2 33.8

15.1 8.5 2.6

Luxemburg 18.8 11.4 36.5

16.3 11.3 3.1

Olanda 18.6 11.9 37.9

18.1 10.4 3.4

Austria 16.6 12.0 36.9

17.3 11.6 3.9

Portugalia 15.8 13.4 34.3

20.1 13.1 3.6

19

Finlanda 17.8 12.5 33.8

19.3 11.7 3.6

Suedia 18.0 11.7 36.5

19.9 11.9 5.3

Republica Cehia 15.6 14.1 34.7

16.6 11.2 2.7

Estonia 16.6 15.1 35.7

20.9 15.1 2.8

Cipru 20.9 15.6 35.7

16.0 15.6 2.6

Letonia 16.0 15.1 35.2

18.3 15.1 2.8

Lituania 18.3 15.0 35.8

16.1 15.0 2.7

Ungaria 16.1 13.7 36.1

17.8 13.7 3.1

Polonia 17.8 16.8 36.1

17.8 16.8 2.2

Slovenia 15.0 14.0 38.3

18.0 12.1 2.7

Slovacia 18.0 16.6 37.5

16.3 9.4 2.1

Sursa: Adaptare după EUROSTAT, 2004

Ponderi ridicate ale populaţiei vârstnice (80 ani si peste)sunt înregistrate, îndeosebi, în ţările UE-15, dovadă a niveluluide trai superior al acestor state, comparativ cu noile statemembre şi cu cele două candidate.

Concurenţa cea mai evidentă are loc, de regulă, între firmecare apar pe piaţă cu produse identice sau diferenţiate

nesemnificativ, destinate satisfacerii aceloraşi nevoi de consum.

20

Firmele care produc acelaşi tip de semipreparate, adică

salamuri, cremvuşti şi ruladă de pui, fac parte din concurenţii

direcţi ai firmei prezentate anterior, iar cei ce produc alte

tipuri de semipreparate, cum ar fi salamuri uscate, cârnaciori,

alte tipuri de şuncă, sau alte tipuri de mezeluri şi

semipreparate din carne, dar care satisfac aceleaşi nevoi, a

consumului de carne constituie concurenţii indirecţi.

În economia de piaţă liberă, concurenţa, indiferent de

formă, este o necesitate obiectivă, făcând parte din „regulile de

joc ale pieţei”. Concurenţa lipseşte total în situaţia de

monopol, această situaţie nu este de dorit, deoareceoferta sau

distribuţia se concentrează pe o singură firmă, iar firma care ar

rămâne pe piaţă ar fi cea mai veche şi cea mai puternică în

domeniu, iar firmele noi, ca această firmă nu şi-ar mai avea

rostul, iar această situaţie ar fi şi în detrimentul

consumatorilor.

Există situaţii când concurenţa este perfectă sau pură,

atunci când firma mea sau oarecare firmă reuşeşte să vândă toate

produsele la preţul pieţei fără a-l influenţa într-un fel, iar

toţi consumatorii de mezeluri să poată cumpăra la preţul pieţei,

atât cât doresc, fără a-i afecta, iar concurenţa imperfectă este

atunci când firmele de produse din carne, pot influenţa preţul

prin diverse mijloace, cum ar fi înţelegerea între firme a

stabilirii aceluiaşi preţ.

21

Pentru a putea funcţiona în perfectă înţelegere firmele din

acest domeniu trebuie să adopte concurenţa loială, să nu decurgă

la ce neloială, recurgând la tehnici anticoncurenţiale.

Politici de produs

Produsul este elementul esenţial al mixului de marketing. El

trebuie să satisfacă nevoile clienţilor în ceea ce priveşte

calitatea, gustul şi modul de prezentare.

Unul dintre avantajele clare ale produselor noastre este

acela că semipreparatele sunt obţinute din carne provenită de la

animale sănătoase, care nu sunt modificate genetic, nu sunt

hibridizate. De asemenea produsele sunt obţinute prin tehnologii

sănătoase, fără aditivi alimentari cancerigeni, iar unele produse

cum ar fi rudala de pui, preparată doar cu sare, condimente

naturale şi fum natural, toate acestea nefiind nocive şi pot fi

consumate în deosebi de copii. Dar nici celelalte produse nu pot

fi încadrate în categoria produselor aditivate, fiind ecologice.

Ambalarea este făcută conform standardelor U.E. cu toate

informaţiile necesare înscrise ligibil şi în limba de circulaţie

internaţională, iar materialele folosite nu aduc prejudicii

mediului, fiind biodegradabile.

22

Se va ţine cont de aşteptările consumatorilor din fiecare

ţară, adică ne vom axa pe produse obţinute din carne de pui şi

vită în ţările cu populaţie preponderent musulmană, mai puţin

condimentată în zonele calde, sau care nu preferă gustul

pronunţat.

Pentru politica de produs în domeniul dezvoltării produsului

vom ţine cont de sugestiile şi propunerile făcute de clienţii

noştri din diferite ţări, informaţii oţinute prin metoda

chestionarului, iar firma noastră va încerca să se adapteze

noilor cerinţe. În acest sens vom încerca să ameliorăm sau să

înlăturăm problemele care apar în ambalare, standardizare, etc.

Politica de preţ

Stabilirea preţului corect este una dintre cele mai grele

decizii. Strategia de preţ urmăreşte realizarea obiectivelor:

sporirea profitului firmei, asigurarea rentabilităţii

investiţiilor şi recuperare acestora într-un timp cât mai scurt,

pătrunderea pe o piaţă a unui produs, rezistenţa faţă de

concurenţă sau descurajarea acesteia.

Pentru început vom practica strategia preţului de penetrare

prin preţuri mici care să acopere doar preţul de producţie,

23

pentru a crea o piaţă largă şi de a atrage ateţia clienţilor,

pentru că înainte de a accesa produsul, apoi putem decurge la

strategia preţului înalt pentru a amortiza costurile de

investiţie şi a celor de producţie, dar nu un preţ supra-estimat.

După amortizarea tuturor costurilor, ne putem permite să

decurgem la preţul de extincţie, atunci când firma va deveni

destul de puternică şi va avea costuri de producţie scăzute.

Promovarea presupune utilizarea unui ansamblu de acţiuni şimijloace de informare a consumatorilor, atât în vederea

satisfacerii cât mai complete a nevoilor de consum, prin

cumpărarea produselor, cât şi prin creşterea vânzărilor şi

profitului firmelor.

Activitatea promotională cunoaşte o mare varietate de forme de

realizare:

- publicitatea;

- promovarea vânzărilor;

- relaţii publice;

- vânzarea personală;

- publicitate directă.

Pentru o campanie de promovare care să aibă efectul scontat

trebuie să investim în campaniile de promovare.

24

Publicitatea se va realizeaza prin mai multe mijloace

precum: reclame, ambalaje, broşuri, pliante, postere, afişe în

punctele de vânzare.

Prin intermediul televiziunii se vor face reclame, pentru

produse, şi se vor face o reclamă ilustrând o familie, iar copiii

vor consuma rulada de pui şi pentru adulti celelalte produse,

pentru a le capta atenţia consumatorilor.

Simpla publicitate nu este suficientă pentru a determina un

potenţial client să se transforme în cumpărător de produse. Drept

urmare publicitatea trebuie de alte forme promotionale, una

dintre ele fiind promovarea vânzărilor.

Promovarea vânzărilor se va realiza pe mai multe căi:

jocuri, concursuri, loterii, cadouri, mostre gratuite.

Cumpărătorii vor primi puncte la fiecare achiziţionare de

produse, iar la acumularea a 100 de puncte vor primi un produs la

alegere gratis.

Vânzarea personală presupune intrarea în legătură

nemijlocită cu unul sau mai mulţi clienţi potenţiali în scopul de

a le vinde ceva. Ea se realizeaza prin: prezentări comerciale,

târguri, etc.

Pentru a reuşi aceasta vom face prezentări în marile

magazine, unde clienţii vor fi invitaţi să deguste din produsele

prezentate pentru a-i convinge de calitatea produselor.

25

Publicitatea directă se va realiza prin informarea prin

pliante, sau trimiterea pe internet a mailurilor de publicitate

sau prin telefon

Acest tip de promovare presupune programe diverse, menite să

promoveze sau să protejeze pe piaţă imaginea firmei sau a

produselor ei, în acest sens se vor organiza activităţi

caritabile şi sponsorizări.

Canale de distribuţie

Politica de distribuţie (plasare) reprezintă un ansamblu de

activităţi ce au în vedere atât circuitul fizic şi economic al

produselor, cât şi relaţiile care i-au nastere între firmă,

clienţi, comercianţi şi alţi intermediari.

Această politică structurează procesele de decizie la

stabilirea circuitelor produselor privind :

26

Fundamentarea căilor de alegere a canalelor de

distribuţie de către producători şi stabilirea logisticii

corespunzătoare acesteia;

Specificarea sistemelor de integrare a en-gros-iştilor

şi detail-iştilor din domeniul alimentar, în vederea asigurării

reţelei de unităţi şi a circuitelor corespunzatoare de

distribuţie a produsului din cadrul fiecărei zone de acţiune.

Strategia de distribuţie ţine cont de elemente precum:

categorii de intermediari, numărul acestora şi drepturile şi

obligaţiile părţii.

Fabrica de mezeluri va utiliza canale de distribuţie scurte,

având propriul lanţ de distribuţie, dar şi canale de distribuţie

medii, clienţii putând să-şi procure produsele direct de la

supermarket, hipermarket.

Strategia aplicată în cadrul distribuţiei este cea intensivă

deoarece fabrica de mezeluri este prezentă pe piata în toate

punctele de desfacere a produselor alimentare, reuşind astfel să

acopere bine piaţa.

Costurile de distribuţie sunt incluse în preţ, magazinele de

desfacere beneficiind de transport gratuit, toate costurile de

distribuţie fiind suportate de firmă, dar micii ineprinzători se

pot aproviziona şi direct de la fabrică, aceasta lăsându-se la

latitudinea clienţilor.

27

Fixarea coordonatelor strategiei este un moment decizional

de mare importanţă, dar el rămâne un prim pas în conducera

strategică de marketing a actvităţii de distribuţie. Partea cea

mai dificilă urmează după adoptarea deciziei şi constă în

concretizarea şi punerea în aplicare. Strategia aplicată trebiue

sa fie elastică şi să permită introducerea unor modificări sau

adoptări.

Concluzii şi propuneri

Se doreşte ca firma înfiinţată să devină lider de piaţă, şi

să fie cele mai apreciate prin valorificarea calităţii, produsele

prezentate fiind naturale, în sprijinul acestei informaţii se pot

verifica contractele cu ţăranii care furnizează animalele

necesare.

Se va reuşi o intrare pe piaţa U.E. acest lucru fiind

încurajat de integrarea României în Uniune.

În sprijinul evaluării obiective a calităţii, fabrica de

mezeluri va avea în dotare un laborator modern, care va efectua

analiza zilnică a carnii şi va inspecta animalele de la fermieri.

Datele furnizate de acest laborator permit fermierilor să

evalueze rezultatul activităţii lor şi al investiţiilor în

modernizare, făcând mult mai eficient managementul firmei.

28

Având siguranţa că produsele sale îndeplinesc cele mai bune

standarde de calitate şi siguranţă personale din compartimentul

de markeing au valorificat aceste calităţi la maximum pentru a

face cunoscute, şi mai apoi apreciate, produsele în Romania şi

U.E.

Ar fi de dorit să mai adaug pe piaţă şi alte produse, să

valorific şi alte nişe, pentru că în opinia mea compania

comercializeaza 3 marci de produse, asemanatoare.

În ceea ce priveşte distribuţia consider că este una

eficientă având în vedere faptul că produsele sunt prezente în

toate magazinele care comercializează produse alimentare, astfel

acestea fiind la îndemână şi în apropierea consumatorului.

Fabrica de mezeluri va reuşi să înregistreze un real sucees

şi pe piaţa României dar şi pe cea a U.E. tocmai datorită

calităţii superioare şi promovării intense a produselor.

Analiza SWOAT:

Puncte tari

-preţuri mici pt mezelurile

Puncte slabe

-reticenta faţă de ceea ce este

29

naturale, ecologice;

-disponibilibilitatea

produselor, deoarece

produsele ecologice iau

amploare şi se găsesc în

supermarket.

nou;

-dezinteresul publicului;

-falsa impresie a multor

cetăţeni referitoare la

preţurile scumpe a produselor

ecologice.

Oportunităţi:

-dezvoltarea economiei

naţionale;

-posibila dezvoltare a unor

noi brand-uri;

-avantajul produselor oferite

la preţ relativ mic;

-stabilirea unor standarde în

conformitate cu cele actuale

din U.E. în ceea ce priveşte

alimentaţia.

Ameninţări:

-criza economică actuală;

- produsele străine care sunt

mai promovate, decât cele din

România;

-publicul nu este informat în

ceea ce priveşte

semipreparatele din carne eco.

30

Bilbliografie:

Suport de curs „Strategii de afaceri pe piaţa europeană” , lect. L.G.

Maha.

Aurel Chiran, Floricel-Maricel Dima, Elena Gîndu, „Marketing

în agricultură”, Ed. Alma Print Galaţi, 2007

Eurostat

31

Cuprins:

Introducere……………………………………………………………….……………2

Factorii ce influenţează mediul de afaceri…………………………………………….2

Populaţia U.E…………………………………………………………………………12

Concurenţa……………………………………………….…………………..………..14

32

Politici de produs……………………………………………………....…………….15

Politica de preţ……………………………………………………………………….16

Promovarea…………………………………………………………………….……..16

Canale de distribuţie…………………………………………………………….……18

Concluzii şi propuneri………………………………………………………...………19

Analiza

SWOAT............................................................

...........................................................20

Bibliografie.....................................................

.................................................................

.........21

33