Cronica sărbătoririi centenarului

liceului )) Gheorghe Coşbuc}}

din Nă.să.ud (1863-1963) GRIGORE GAZDAC

1863-1963

Şcoala medie "George Coşbuc" împlineşte o sută de ani de existenţă. Expoziţia aceasta s-a realizat cu scopul să prezinte vizitatorilor pagini din trecutul progresist al şcolii şi realizările ei în anii puterii populare. Expoz;ţia se încadraeză pe linia valorificării tradiţii­lor progresiste, parte integrantă a revoluţiei culturale desfăşurată în patria noastră sub conducerea Parti­dului Muncitoresc Român.

(Textul introductiv in expoziţia centenarului liceului , .George Coşbuc" organizată la Muzeul nă­săudean in 1933).

------- - ---- ------------ -------- --------------

La 4 odombrie 1 963 s-au împlinit o sută de ani de la înfiin­ţarea Liceului "George Coşbuc" din Năsăud. Evenimentul a fost cinstit printr-un şir de activităţi şi festivităţi ce s-au desfăşurat în zilele de sîmbătă şi duminică, 5-6 octombrie 1 963. A fost um din primele aniversări de acest fel, aniversări intrate apoi amplu in viaţa şcolilor. Ea a fost solicitată şi pregătită din timp de co-

265

www.cimec.ro

lectivul de cadre didactice al şcolii şi de foşti elevi, care s-au bu­curat de un sprijin deosebit din partea forurilor conducătoare.

Incă în 6 mai 1 962 cu adresa nr. 5858, trimisă comitetului executiv al Sfatului popular regional Cluj, Ministerul învăţă­mîntului îşi dădea acordul pentru pregătirea şi desfăşurarea ser-oărilor.

"Conducerea Ministerului apreciază iniţiativa D-voastră şi aprobă organizarea sărbătoririi centenarului Şcolii medii Geor­ge Coşbuc din Năsăud, la începutul lunii octombrie 1 963.

Vă rugăm să însărcinaţi secţia de învăţămînt şi cultură să se ocupe cu multă grijă şi atenţie de pregătirea sărbătoririi a­cestui eveniment din viaţa şcolii şi a învăţămîntului din patria noastră.

Pregătirea acestei sărbătoriri să constituie un prilej de mo­bilizare a colectivului de cadre didactice şi elevi ai şcolii, pen­tru îmbunătăţirea muncii instructiv educative".

In baza acestei aprobări şi a indicaţ.iilor primite s-au orga­nizat colective ce aveau atribuţii bine precizate in vederea pre­gătiri i şcolii şi a serbărilor. Din aceste colective au făcut parte reprezentanţi ai organelor locale şi regionale, foşti elevi şi lo­calnici - profesori şi alţi intelectuali din Năsăud.

Din timp s-au trimis invitaţii foştilor elevi sau profesori ai l iceului, s-au anunţat serbările, data şi programul lor, - in pre­�ă etc. Unor foşti elevi sau profesori, care s-au remarcat prin activitate deosebită, li s-au solicitat scurte notiţe autobiografi­ce şi publicaţii, pentru a se da expoziţiei centenare un conţinut cît mai cuprinzător.

A fost organizată la Muzeul năsăudean (director prof. Sep­timiu Pop) expoziţia ' "100 de ani de la înfiinţarea Şcolii medii George Coşbuc", expoziţie ce a cuprins peste 300 fotografii şi documente legate de istoricul şcolii, fotografi i, grafice, lucrări ştiinţifice şi literare ale foştilor elevi şi profesori etc. etc.

Cu acelaşi prilej prof. Ioan Cutova a alcătuit "Odă la cen­tenarul Liceului George Coşbuc", odă scrisă in acelaşi metru ca şi oda tradiţională, pentru a putea fi CÎQ-tată pe aceeaşi melodie şi împreună cu aceasta. Melodia a fost armonizată pentru patru voci de profesorul şi compozitorul Tudor Jarda de la Cluj . Dăm in continuare texLele odei tradiţionale şi ale odei centena;rului ţ

Oda tradiţională compusă la 1 863 şi marcînd înţelesul pro-gresist al luptei pentru ştiinţă :

266

Astăzi virtuţii, belice străbune, Fiii lui Marte de pe Valea Rodnei Ştiu să-nsoţească a doua

Rediviva Virtus Romana.

www.cimec.ro

.. " • · ••• ' ' X

267

www.cimec.ro

Dacă romanii, domnitorii lumii In mama noastră, acea veche Ramă Zidiră-altare şi temple măreţe

Sacrei Minerve Azi strănepoţii, ţie o Minervă Ţie-ţi consacră, brava lor junime Ea-ţi va fi ţie auriul templu

In Dacia Veche -

Oda centenarului :

Crescu în juru-ii timpul larg, ca marea, Dar chipul tău mereu mai tînăr este ; Prin ani o sută-ai împlinit chemarea, Tu şcoală-a vieţii, foc aprins pe creste

Refren : Priveşti în urmă : Poem şi vis In cartea patriei ai scris. Priveşti-nainte : Cutezător Creşti fapte mari de viitor

Azi ca o pară inima ta arde, Tot tînără tu înfloreşti, ca mărul, Căci peste timp înalţi mereu stindarde Şi-nveţi pe fii i ţării adevărul Senină fruntea tu ridici spre soare, Trecute-acum sînt vremurile triste Şi rîzi cînd cresc victorii proletare, Sub steagul roşu al lumii socialiste.

Festivităţile din zilele de 5-6 octombrie au desfăşurat un frumos şi de neuitat program, faţă de care cuvintele cronicaru­lui, oricît de îngrijite ar fi, rămîn reflectări palide şi incomple­te. Emoţii şi sentimente, glasuri ce_ tremură în lacrimă, satis­facţii şi hotărîri, toate se adunau şi. se exprimau în fiecare parti­cipant şi-n toţi împreună. Dar să dăm curs programului, în or­dinea desfăşurării lui :

268

1 . Simbătă 5 octombrie 1963

a) Ora 6 - 1 1 : Primirea invitaţilor, cazarea. b) Ora 1 1 - 13 : Vizitarea şcolii, a expoziţiei centenaru­

lui, a camerelor memoriale Coşbuc şi Rebreanu de la Arhivele Statului Năsăud, vizitarea oraşu­lui.

www.cimec.ro

c) Ora 1 3 - 1 4 : l\1asa de prînz. d) Ora 14 - 19 : Vizitarea caselor memoriale George Coş­

buc şi Liviu Rebreanu ; au fost puse la dispozi­ţie autobuze numai pentru participanţi, pe rute­le Năsăud-Coşbuc şi Nă!"ăud-Liviu Rebreanu.

e) Ora 1 9 - 20 : Cina. f) Ora 20 - 22 : Program cultural-artistic prezentat de e­

levii şcolilor din Năsăud : recitări, coruri, forma­ţie orchestrală, suită de dansuri populare şi pie­sa de teatru "Formula secretă sau ... secretul for­mulei" de Al. Andy şi Ed. Jurist : tema piesei este desprinsă din viaţa elevilor şi vorbeşte edu­cativ despre rolul muncii şi învăţăturii , al prie­teniei şi colegialităţh - acestea constituind se­cretul formulei secrete.

La pregătirea programului au lucrat profesorii Mănarcă Vir­ginia, Ciurea Dorina, Ludmila Găzdac, Tatay Otilia, Catarig E­mil -;;i Cosma Quintus, sprijiniţi fiind de unele cadre de specia­litate venite de la Cluj : Regizoarea Radu Rodica de la Teatrul Naţional, compozitorul Tudoc Jarda, prof. Octavian Stroia di­rectorul Liceului coregrafie Cluj .

2. Duminică 6 octombrie 1963

�-IuHime de oameni sînt adunaţi, tescuiţi aproape, in aula liceului , pe coridoare şi în sălile de clasă - radiodifuzate. Afară plouă �i programul trebuie să se desfăşoare în interior.

a) Ora 10 - 1 1 ,30 : Adunarea festivă închinată centena­rului liceului.

-- Adunarea festiv ă a fost deschisă de tov. Mihai Duca, preşedi ntele com itetulu i executiv al Sfatului popular al raio­n•J lui Nilsud ; el a felicitat profesori i şi elevii, cu prilej u l a�·estei z i l e însemnate d i n v iaţa şcolii şi a urat oaspeţilor bun-v enit.

- In cuvîntul său, directorul l iceului, prof. Grigore Găz­dl. C, a ev ocat istori a acestei şcoli , lupta pentru ştiinţă şi cultură a celor mult i şi necăjiţi locuitori români ai acestor meleaguri strămoşeşti, implinirea şi ostoirea deplină a setei de carte şi şti­inţă în anii democraţiei poporului, democraţia socialistă.

, .Octombrit: l !Hi3 - octombrie 1 963.

An trecut o sută de ani de cînd în băncile acestei şcoli au intnt primii elevi, la catedră au deschis cataloagele cei dintîi profesori şi în caiete s-au rezolvat cele dintîi probleme.

Momentul pe care-1 trăim azi ne umple inimile cu îndrep­tăţită mîndrie : Se împlinesc o sută de ani de la înfiinţarea Şco-

269 www.cimec.ro

l i i medii George Coşbuc din Năsăud. Din suta aceasta, 8 1 de ani au fost ţesuţi în vrernuri grele, de orînduire asupritoare, 19 ani au înmugur i t şi in florit în anii luminaţi ai democraţiei poporu­lui. Optzeci�: i un•J de ani de luptă cu greutăţile, nouăsprezece ani de îm plinire şi, în viitor, drum larg deschis mîinilor şi minţii pentru noi fapte ::;; inoi împliniri, drum deschis mîinilor ce vor să lucrc;;:e şi minţilor ce vor să gîndea"că . . . " . -

- Tov. Clement Rusu, membru al C.C. al P.C.R. , preşe­dinte al comitetului executiv al Sfatului popular regional Cluj, fost elev al liceului, s-a referit pe larg la semnificaţia acestei sărbători, la înflorirea P"' care o cunosc astăzi - în regiune! şi-n ţară, - învă\ăr.Jintul, cultura şi ştiinţa. "In ţara noastră munca ştiin1.ifi că , de cercetare şi instructiv-educativă s-a ridicat la un nivel înalt, înC'ă Dl'maiîntîlnit pînă acum. Anual multe mi­lioane se clwltuiesc pC'ntru ca tineretul să poată învăţa în con­diţii cxcelc·nte''. ln încheiere "In numele Comitetului regional al P.IVLR. şi-n num<>lo com itetuluj executiv al Sfatului popular al regiunii Cluj. fel icit cu căldură pe elevi i şi profesorii şcolii şi le urez, ca urmînd exernplul înaintaşilor progresişti, să des­făşoare peste ani o mnDcă temeinică, care !'"ă întărească presti­giul cîştigat în cei o sutii de ani de existenţă" . -

- Tov. Ioan Barca director general în Ministerul Invăţă­mîntului, fl'lieită prc,fesorii şi elevii "pentru munca frumoasă, en tuziastil şi devotată" . . . "Organizarea sărbătoririi a 1 0 0 de ani de la înfiinţarea Şcnlii medi i din Năsăud are o deosebită semni­ficaţi� nu numai pentru elevii şi profesorii care s-au străduit să organize7.e această frumoasă zi, menită �ă poarte de la o gene­ra',ie la alta experien\a pozitivă dobîndită, să tran<=mită gene­ra riilor prezente şi viitoare gîndurile şi năzuintele înaintate ale generaţiilor din trecut, să realizeze o strînsă legătură între a­ceste gcnera\ii, o astfel de sărbătoare constitui�;> un eveniment important pentru întreaga noastră şcoală a poporului". -

- lJrof . . S tef(fn Pascu, membru al Academ iei R.S.R., profe­sor la Universitatea din Cluj, felicită profesorii şi elevii "pentru rolul pe care şcoala l-a avut în trecut, pentru rolul pe care şcoa­l a îl are az1" şi "drept semn al preţuirii de care se bucură a­ceastă şcoală" - îi oferă din partea universităţii clujene pu­blica ţia Studia et acta, o sută de volume. -

- Praf. Gavril Istra te aduce "salutul Universităţii Al . 1 . Cuza din Iaşi., cea mai veche universitate din ţara noastră" şi oferă liceului o medalie comemorativă a centenarului acestei u­niversităţi.

- Cuv intul foştilor elevi este rostit de prof. Alexandru

Buio, rcctorul I n sti tutului agronomic de la Craiova : "La a­

ceastă întîlnire cu cei din trecut, noi aducem sentimentele noas­tre cele mai nobile şi cugetele cele mai alese din care facem un

: 270

www.cimec.ro

lmchet de flori pe care îl oferim drept omagiu de adîncă recu­noştinţă acelora care acum o sută de ani, in împrejurări grele, au fondat la Năsăud o şcoală . . . Noi ne vom întoarce la locurile noastre de muncă cu puteri sporite şi vom căuta să luptăm cu şi mai mult elan la indeplinirea sarcinilor noastre, purtind cu multă demnitate culorile Şcolii George Coşbuc din Năsăud".

- În numele elevilor a vorb i t Mesaros Cecilia, reprezen­tantă a promoţiei centenarului.

- In incheiere prof. Dulubei Vas;Ie dă citire telegramei a­dresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român : "Cadrele didactice şi elevii Şcolii medii George Coşbuc din Năsăud. toţ i aceia care au trecut prin băncile acestei bătrîne şcoli de frumoasă· tradiţie progresistă, oamenii muncii din aceas­tii parte a ţării, adunaţi pentru a sărbători o sută de ani de la înfiinţarea ei, ne îndreptăm gindurile către Partidul nostru drag . . . şi ne exprimăm sentimentele de adîncă recunoştinţă pentru. minunatele condiţii de viaţă ş i de muncă create în anii lummoşi ai regimului de democraţie populară".

După adunarea festivă se desfăşoară un frumos şi plin de con1jnut montaj literar, coral şi coregrafie cu tema : "In satul lui Coşbuc" : Dimineaţa. Munca. Strigătul pentru dreptate. Re­volta. Alte aspecte : Hora, Inserarea.

Lu pregătirea acestui frumos montaj , au contribuit, sprij i­niţi de specialişti de la Cluj , prof. Octavian Huleanu, Emil Ca­tarig şi Q !JL; tus Cosma.

La ora 14 a avut loc maooa comună. După amiaza, pînă tîrziu, pe o estradă ridicată în curtea

şcol ii, au continuat programele cultural-artistice. Au venit ves­tiţii tri�caşi din Leşu, echipele căminelor culturale din I lva Ma­re, Singeorz-Băi, Nimigea, Chiuza şi Salva.

ln ;�ilele sărbătoririi centenarului, pe adresa liceului au so­sit seriSC'f l şi telegrame de felicitare din partea unor instituţii centrale şi de cultură, din partea altor licee ; cuvinte ce înscriu emol, iile şi gîndurile participanţilor au fost însemnate în cartea de aur ..1 liceului.

Presa a acordat de asemenea locul cuvenit acestei sărbăto-riri, care se înscrie între cele dintîi de acest fel :

P. Diaconescu şi Al. Mureşanu : "Sărbătoare la Năsăud" în Scînteia nr. 6038 din 7.X. 1 963. O. Buzescu : "Centenar la Năsăud" Gazeta învăţămîn­tului nr. 724 din 1 1 .X . 1963. Ion Rus : "Licc>ul din Năsăud la 100 de ani". Scînteia ti­neretului nr. 4476 din 8.X. 1 963. Revista Tribuna închină un întreg număr sărbătoririi

271 www.cimec.ro

272

centenarului : Tribuna nr. 40 (348) din 3.X.1963. Sem­nează Dumitru Mircea, Vasile Rebreanu, Grigore Găz­dac, Emil Ştefănuţiu, Ion Rahoveanu ; de asemenea D. Mircea : "Sărbătorire" în Tribuna din 1 0 octombrie 1 963.

- Tiberiu Moraru şi Grigore Găzdac : "File din trecut şi de azi" şi "Amintiri" în Făclia nr. 5266 din 4.X. 1 963.

- V. Sîngereanu : "Sărbătoare la Năsăud". Făclia nr. 5269 din 8 .X. 1 963.

"A 100 eves nasz6di kăzepiskola unneplese ("Sărbăto­rirea anului 1 00 a Şcoli i medii din Năsăud) in Igazsag nr. 256 din 8.X. 1 963.

Grigore Găzdac : "Centenarul Şcolii George Coşbuc din Năsăud". România liberă nr. 5900 din 5.X.l963.

Const. Sîrbu : "Centenar la Năsăud" în revista Maga­zin nr. 3 1 4 din 1 2 .X. 1 936.

V. Raus : "Centenarul Şcolii medii George Coşbuc Nă­săud" în Avîntul nr. 666 din 1 2.X.1 963.

Grigore Găzdac : "Aici a învăţ.at George Coşbuc" in re­vista Flacăra nr. 1 2 din 23.11 1 . 1 963

www.cimec.ro