! Portofoliu Sociologie A

8/15/2019 ! Portofoliu Sociologie A

1/25

Universitatea Ecologica din Bucuresti

Facultatea de Psihologie

Portofoliu Sociologie


2/25

Cuprins

1. Glosar de termeni2. Fise de autori3. Analiza SWOT a angaarii imigrantilor!. Fenomenul glo"alizarii # Argumente Pro si Contra


3/25

1. Glosar Termeni

Actiune sociala $ componenta fundamentala a acti%itatii umane& consta intr'unansam"lu integrat de transformari aplicate unui o"iect& in %ederea o"tinerii unuirezultat concretizat in adaptare sau cu scopul determinarii functiei unei componentea sistemului social.

Aculturatie$ preluare de c(tre o comunitate a unor elemente de cultur(material( )i spiritual( sau a *ntregii culturi a unei comunit(+i a,ate pe o treapt(superioar( de dez%oltare. # -in fr. acculturation.

Asistenta sociala $ este un asam"lu de institutii& programe& masuri& acti%itatiprofesionalizate& ser%icii specializate de proteare a persoanelor& grupurilor&comunitatilor& cu pro"leme speciale& a,ate temporar in dicultate& care din cauzaunor moti%e de natura economica& socio'culturala& "iologica sau psi/ologica nu auposi"ilitatea de a realiza prin miloace si eforturi proprii& un mod normal& decent de%iata.

Birocratie $ putere e0cesi%( a administra+iei. 2. unc( rutinier(& formal(. # -infr. "ureaucratie.

Biserica $ 1. Cl(dire destinat( cele"r(rii unui cult cre)tin. 2. nstitu+iacre)tinismului *n ansam"lu. 3. Comunitate *ntemeiat( de sus ristos& alc(tuit( din

totalitatea celor care cred *n acesta4 semn al comuniunii oamenilor cu -umnezeu. ♦ Ansam"lul credincio)ilor reuni+i *ntr'o comuniune cre)tin( local(. 5iserica ortodo0( #6at."asilica.

Capitalism $ Sistem social'economic )i politic'ideologic "azat pe proprietateapri%at(& pia+a li"er( )i li"ertatea de ac+iune

Casatorie $ 7niune legal(& li"er consim+it( *ntre un "(r"at )i o femeie pentru *ntemeierea unei familii. ♦ Trai comun *ntre so+i& %ia+( conugal(4 c(snicie

Clasa $ 1. Grup 8mare9 de o"iecte& de elemente& de in+e& de fenomene cu *nsu)iri

comune care satisfac un criteriu. 2. 8-e o"icei cu determinarea :social(;9 Ansam"lude persoane grupate dup( criterii economice& istorice )i sociologice. < 6oc. ad. -eclas( = care se refer( la o clas( social( sau la raporturile reciproce dintre clase4propriu& caracteristic unei clase sociale. 3. Fiecare dintre di%iziunile fundamentaleale regnului animal sau %egetal& mai mic( dec>t *ncreng(tura )i mai mare dec>tordinul. !. Colecti% de ele%i& de o"icei de aceea)i %>rst( )i cu aceea)i preg(tire& care

*n%a+( *mpreun( *n cursul unui an )colar dup( aceea)i program( de *n%(+(m>nt. ♦ 7nitate organizatoric( *ntr'un institut de art( care cuprinde to+i ele%ii unui profesor&


4/25

indiferent *n ce an de studii se a,(. ♦ Sal( *n care se +in cursurile pentru asemeneagrupuri de ele%i. ♦ 8Fran+uzism9 Timpul *n care se +ine o lec+ie4 or( de curs. ?. Fiecaredintre grupele de c>te trei cifre ale unui num(r cu mai multe cifre. Clasa miilor. @.Categorie 8dup( confort )i tarif9 a %agoanelor& compartimentelor& ca"inelor etc.pentru c(l(toria cu trenul& cu tram%aiul& cu %aporul. . Categorie& grad& rang&

sta"ilite %aloric. B. 8n e0pr.9 -e 8mare9 clas( sau 8de9 clasa *nt>i = de calitatesuperioar(& de prima calitate& de 8mare9 %aloare

Colectivitati umane $ .

Comunism $ Sistem social& politic )i economic constituit pe principiul a"oliriipropriet(+ii pri%ate )i al instaur(rii propriet(+ii colecti%e asupra miloacelor deproduc+ie )i de sc/im". 2. i)care care dore)te s( implementeze acest sistem. 3.deologie care promo%eaz( acest sistem

Conducere $ 1. c>rmuire& diriguire& domnie& gu%ernare& st(p>nire& 8*n%. )i pop.9

o"l(duire& 8*n%.9 c/i%erniseal(& c/i%ernisire& oc>rmuire& purtare& purtat& st(p>nie&%l(dicie& 8g.9 c>rm(. 8D +(rii *n %remea lui i/ai Eiteazul9 2. %. gu%ernare. 3. %.putere. !. %. administra+ie. ?. %. comand(.@. %. prezidare. . %. diriare. B. direc+ie&)ee. 8-e+ine D unei institu+ii.9 . %. 8concr.9 sta. 8ntreaga D a fost sc/im"at(.9 1H.%. *ndrumare. 11. %.*nso+ire.

Consens $ n+elegere& acord& identitate de p(reri

Cultura $ Totalitatea %alorilor materiale )i spirituale create de omenire )i ainstitu+iilor necesare pentru comunicarea acestor %alori. ♦ Faptul de a posedacuno)tin+e %ariate *n di%erse domenii4 totalitatea acestor cuno)tin+e4 ni%el 8ridicat9de dez%oltare intelectual( la care aunge cine%a. < Om de cultur( = persoan( cu unni%el intelectual ridicat& care posed( cuno)tin+e uni%ersale temeinice. ♦ 8Ar/eol.9

Totalitatea %estigiilor %ie+ii materiale )i spirituale prin intermediul c(rora sereconstituie imaginea unei comunit(+i omene)ti din trecut. ♦ Ansam"lu de acti%it(+i)i modele de comportament proprii unui grup social dat& transmisi"ile prin educa+ie.

Democratie $ Form( de organizare )i de conducere politic( a societ(+ii& careproclam( su%eranitatea poporului. 29 Form( de gu%ernare a statului& "azat( pesepara+ia puterilor )i pe %otul uni%ersal. 39 Stat c(ruia *i este proprie o astfel deorganizare. !9 etod( de conducere a unui colecti%& care asigur( participarea

tuturor mem"rilor la luarea deciziilor importante. IArt. democra+ia4 G.'-.democra+iei4

Didactica $ . 1. Ad. -e sau pentru *n%(+(m>nt& relati% la *n%(+(m>nt. ♦ Care estemenit s( instruiasc(. 6iteratur( didactic(. ♦ 8Peior.9 Arid& sec. 2. S. f. Parte apedagogiei care se ocup( cu principiile )i metodele pred(rii materiilor de

*n%(+(m>nt )i cu organizarea *n%(+(m>ntului.


5/25

Didactica sociologiei $

Discriminare $ Ac+iunea de a discrimina )i rezultatul ei. 1. -eose"ire& distinc+ienet( f(cut( *ntre mai multe o"iecte& idei etc.2. Politic( prin care un stat sau ocategorie de cet(+eni ai unui stat sunt lipsi+i de anumite drepturi pe "aza unor

considerente nelegitime. nd nemi)cat. 8Cu %aloare de interec+ie9 -rep+iN formul( decomand( militar( pentru luarea pozi+iei de drep+i. 8Ad%er"ial9 A c(lca drept = a a%eao purtare "un(& cinstit(. A sta drept = a a%ea o atitudine de neclintit& a d>rz&curaos. ♦ 8-espre terenuri *nclinate& forme de relief sau p(r+i ale lor9 Aproape%ertical4 a"rupt& po%>rnit. ♦ 8-espre litere4 adesea su"stanti%at& f.9 Care are t(ietura%ertical(. 3. Care are o pozi+ie orizontal( 8fa+( de un punct de reper94 orizontal4 plan&

neted. C>mpie dreapt(. !. 8n sintagma9 Complement drept = complement direct& %.direct. . Fig. 1. 8-espre ac+iuni ale omului sau despre no+iuni a"stracte9 Care este&se face etc. potri%it drept(+ii )i ade%(rului4 *ntemeiat& ust& cinstit& "un. < Partedreapt( = parte care se cu%ine *n mod legal ec(ruia la o *mp(r+eal(. 6upt( dreapt(= lupt( corp la corp& f(r( arme& f(r( *n)el(torii )i f(r( autor str(in. ♦ 8Ad%er"ial9 nconformitate cu dreptatea& ust4 *n conformitate cu ade%(rul& ade%(rat4 corect. <M0pr. Ce'i drept = *ntr'ade%(r& cu ade%(rat. Ce'i drept e drept& se spune pentru arecunoa)te un ade%(r incontesta"il. -rept c(... = ade%(rat c(... A spune drept = aspune ade%(rul4 a %or"i desc/is& sincer. 8Su"stanti%at9 6a drept 8sau la dreptul9%or"ind = *n realitate& de fapt. 2. 8-espre oameni9 Care tr(ie)te )i lucreaz( conformdrept(+ii& ade%(rului& omeniei& "inelui4 cinstit& integru& cumsecade. ♦ 8n lim"aul"isericesc9 Cu%ios& cucernic. < M0pr. 8Su"stanti%at9 A se odi/ni cu drep+ii = a mort.< Compus$ 8adesea su"stanti%at9 drept'credincios = care face parte din 5isericacre)tin( ortodo0(4 "un cre)tin. 3. 8eg.4 despre "unuri materiale9 Care apar+ine sause cu%ine cui%a pe temeiul unei legi sau al unei recunoa)teri oarecare. !. 8Pop.4despre rude9 Care este legat de cine%a prin leg(turi directe& de s>nge4 ade%(rat&"un. 5. Ad. 8n opozi+ie cu st>ng9. 1. 8-espre organe ale corpului9. A)ezat *n parteaopus( p(r+ii corpului omenesc *n care se a,( inima. < M0pr. A m>na dreapt( a


6/25

cui%a sau "ra+ul drept al cui%a = a cel mai intim& cel mai apropiat cola"orator alcui%a4 a'i cui%a de mare autor. ♦ 8Su"stanti%at& f. sg. art.9 >na dreapt(. ♦ 8Su"stanti%at& m. sg. art.9 Piciorul drept. 2. Care se a,( de partea sau *n direc+iam>inii drepte 8c>nd cine%a st( cu fa+a *n direc+ia *n care este orientat un lucru9.Aripa dreapt( a cl(dirii. < 8Su"stanti%at4 *n locu+iuni9 -in dreapta. n dreapta. 6a 8sau

spre9 dreapta. < M0pr. 8Su"stanti%at9 n dreapta )i *n st>nga sau de'a dreapta )i de'ast>nga = *n am"ele p(r+i4 *n toate p(r+ile& pretutindeni. A +ine dreapta = a merge pepartea dreapt( a unui drum. 3. Fig. 8Su"stanti%at& f.art.9 Orientare politic( prin carese sus+ine li"ertatea indi%idual( *n materie de economie )i care proteeaz(proprietatea )i di%iziunile de clas(. < 6oc. ad. -e dreapta = conser%ator. C. Ad%. 1.87rmat de determin(ri locale& indic( direc+ia9 n linie dreapt(& f(r( ocol4 direct.erge drept la "irou. < -e'a dreptul = f(r( a se a"ate din drum& f(r( *nconur4 *nmod direct& nemilocit4 c/iar. < 6oc. prep. 8Su"stanti%at9 n dreptul... = *n fa+a...& fa+(

*n fa+( cu... Prin dreptul = prin fa+a...& pe dinaintea... -in dreptul... = din fa+a...& dedinaintea. 2. 87rmat de determin(ri locale& modale sau temporale9 Tocmai& e0act. Aauns drept la timp. -. S. n. 1. Totalitatea regulilor )i normelor uridice carereglementeaz( conduita oamenilor *n rela+iile sociale& *ntr'o colecti%itate politicdeterminat(& suscepti"ile de a impuse prin for+a coerciti%( a statului. -rept penal.2. tiin+( sau disciplin( care studiaz( dreptul 8- 19. 3. Putere& prerogati%( legalrecunoscut( unei persoane de a a%ea o anumit( conduit(& de a se "ucura deanumite pri%ilegii etc.4 drit. < 6oc. ad%. -e drept = conform legii& *n mod legitim&resc. !. (splat(& retri"u+ie care i se cu%ine cui%a pentru prestarea unei munci. M.Prep. 1. 8ntroduce un complement indirect9 n loc de...& *n calitate de...& ca. -reptcine m( ieiQ < -rept care... = prin urmare& *n concluzie& deci& a)adar. 2. 8eg.4introduce un complement circumstan+ial de loc9 Al(turi de...& l>ng(4 *n dreptul... <M0pr. A i se pune soarele drept *n inim( = a i se face foame. 3. 8ntroduce un

complement circumstan+ial de scop9 Pentru& ca. -rept *ncercare s'a folosit de uncle)te. IEar.$ 8*n%. )i reg.9 dirRpt& 'ept( ad. # 6at. directus 8cu unele sensuri dup( fr.droit9.

Drepturile Omului $ reprezinta principalele conditii care permit ecareipersoane sasi dez%olte si sasi foloseasca cat mai ecient calitatile $ zice&intelectuale &morale &socioafecti%e si spirituale. Mle decurg din inspiratia tot maimare a omenirii la o %iata in care demnitatea si %aloarea ecaruia este respectata siproteata.

Economie $ 1. Ansam"lul acti%it(+ilor umane desf()urate *n sfera produc+iei&distri"u+iei )i consumului "unurilor materiale )i ser%iciilor. ♦ Mconomie na+ional( =totalitatea acti%it(+ilor )i interdependen+elor economice la ni%el macro' )imicroeconomic& coordonat *n plan na+ional prin mecanisme proprii de func+ionare.Mconomie politic( = )tiin+a administr(rii unor resurse )i miloace limitate& pentrusatisfacerea unor necesit(+i numeroase )i nelimitate. Mconomie de sc/im" =


7/25

economie *n cadrul c(reia produsele muncii iau cu prec(dere forma de m(rfuri.Mconomie natural( = economie *n care produsul acti%it(+ii umane este destinatconsumului produc(torilor.Mconomie de pia+( = form( de organizare )i func+ionare aeconomiei *n care pre+ul )i %olumul produc+iei depind& *n principiu& de confruntareadintre cerere )i ofert(. Mconomie social( de pia+( = tip de economie care *m"in(

principiile economiei de pia+( cu cele ale ec/it(+ii )i armoniei sociale. Mconomiesu"teran( = tip de acti%it(+i economice nedeclarate )i ne*nregistrate *nconta"ilitatea celor care le practic(& pentru a se sustrage de la plata impozitelor )ita0elor legale. ♦ amur(& sector de acti%itate 8producti%(9. 2. Folosire c/i"zuit( amiloacelor materiale sau "(ne)ti& limitat( la strictul necesar *n c/eltuieli4cump(tare& m(sur(& 3. 8Concr.4 la pl.9 5ani agonisi+i )i p(stra+i pentru satisfacereaanumitor necesit(+i. !. od de *ntocmire a planului sau a p(r+ilor unei lucr(ri& aleunei scrieri& ale unei legi etc.4 alc(tuire& compozi+ie. IEar.$ 8*n%.9iconomUe s. f. # -infr. Rconomie.

Educatie$ 1. Fenomen social fundamental de transmitere a e0perien+ei de %ia+( agenera+iilor adulte )i a culturii c(tre genera+iile de copii )i tineri& a"ilit(rii pentruintegrarea lor *n societate. 2. Cunoa)terea "unelor maniere )i comportarea *nsocietate conform acestora. < 6oc. %".A face educa+ie cui%a = a educa pe cine%a. <Mduca+ie zic( = ansam"lu de e0erci+ii corporale& practicate *n )coli )i uni%ersit(+i&destinat *ntre+inerii calit(+ilor zice ale organismului. IEar.$ 8*n%.9 educa+iVne s. f. #-in fr. Rducation& lat. educatio& 'onis.

Egalitate $ 1. Faptul de a egal4 stare a dou( sau a mai multor lucruri egale *ntreele. ♦ 7niformitate& uniformizare. ♦ 8Sport9 Situa+ie *n care mai mul+i participan+irealizeaz( acela)i num(r de puncte *n cadrul aceluia)i concurs. 2. Principiu potri%it

c(ruia tuturor oamenilor )i tuturor statelor sau na+iunilor li se recunosc acelea)idrepturi )i li se impun acelea)i *ndatoriri& pre%(zute de regula de drept4 situa+ie *ncare oamenii se "ucur( de acelea)i drepturi )i au acelea)i *ndatoriri. 3. 8at.9ela+ie *ntre dou( sau mai multe cantit(+i& elemente& termeni etc. egali4 e0presie aacestei rela+ii& scris( cu autorul semnului egal. # -in fr. RgalitR. Mlite$

Familie $ . 1. Form( social( de "az(& realizat( prin c(s(torie& care une)te pe so+i8p(rin+i9 )i pe descenden+ii acestora 8copiii nec(s(tori+i9. < Aer de familie =zionomie caracteristic(& ansam"lu de tr(s(turi comune unui grup de persoane

*nrudite prin s>nge. Kume de familie %. nume. 2. Totalitatea persoanelor care se tragdintr'un str(mo) comun4 neam& descenden+(. ♦ Familie de al"ine = totalitatea

al"inelor dintr'un stup& alc(tuit( din matc(& al"ine lucr(toare )i tr>ntori. 3. Fig. Gruplarg de oameni& de popoare etc. cu interese )i idealuri comune. !.Categoriesistematic( *n "otanic( )i *n zoologie& inferioar( ordinului& care cuprinde mai multegenuri de organisme cu caractere comune. ?.Grup de cu%inte& deri%ate )i compuse&formate de la acela)i cu%>nt de "az(. ♦ Grup de lim"i care pro%in dintr'o lim"(comun( ini+ial(. # -in lat. familia& it. famiglia 8cu unele sensuri dup( fr. famille9.


8/25

Fenomene sociale $ sunt ansam"luri dinamice de fapte sociale. Se poatespune ca realitatea sociala consta dintr'o impletire si succesiune de fenomenesociale in timp si in spatiu. Fenomenele sociale e0prima realitatea sociala inde%enirea ei& iar cercetarea lor tre"uie facuta din perspecti%a unitatii sociale in careele se produc& se manifesta. Prin urmare& pentru a rele%anta sociologic& este

necesara o analiza a fenomenelor sociale nu izolat& nu rupt de totalitate& deansam"lu& ci in cadrul acestei totalitati& al ansam"lului social si al structurii speciceacestuia

Globalizare $ . Ac+iunea de a glo"aliza4 fenomen de transformare a lumii *ntr'ounitate& care se manifest( la scara *ntregului glo"& prin miloace specice. # E.glo"aliza.

Grupuri sociale $ un ansam"lu de mai multe persoane a,ate *n relatie deinteractiune si dependenta reciproca& milocita de o acti%itate comuna si caredez%olta norme si %alori comune pentru componentii grupului.

Identitate $ 1. Faptul de a identic cu sine *nsu)i. < Principiul identit(+ii =principiu fundamental al g>ndirii care impune ca formele logice s( p(streze unul )iacela)i sens *n decursul aceleia)i opera+ii. ♦ Asem(nare& similitudine perfect(. 2.Ansam"lu de date prin care se identic( o persoan(. 3. 8at.9 ela+ie de egalitate *ncare inter%in elemente %aria"ile& ade%(rat( pentru orice %alori ale acestor elemente.# -in fr. identitR& lat. identitas& 'atis.

Ideologia $ Totalitatea ideilor )i concep+iilor losoce& morale& religioase etc. carere,ect(& *ntr'o form( teoretic(& interesele )i aspira+iile unor categorii *ntr'o anumit(

epoc(.♦

P. restr. Totalitatea ideilor )i concep+iilor care constituie partea teoretic( aunui curent& a unui sistem etc. ♦ tiin+( care are ca o"iect de cercetare studiulideilor& al legilor )i al originii lor. IPr.$ 'de'o' # -in fr. idRologie.

Ierarhie $ Sistem de su"ordonare a elementelor& a gradelor& a func+iilor& aautorit(+ilor etc. inferioare fa+( de cele superioare. # -in fr. /iRrarc/ie.

Increderea $ 1. e,. A pune temei pe cinstea& pe sinceritatea cui%a4 a se "izui& aconta pe cine%a sau pe ce%a. ♦ 8Pop.9 A a%ea *ncredere prea mare *n sine4 a sefuduli. ♦ A crede spusele cui%a& a da crezare. 2. Tranz. 8n%. )i pop.9 A *ncredin+a ce%acui%a. # n crede.

Increderea in institutiile statului $

Inechitate $ . Kedreptate& inuste+e& neec/itate& inic%itate. # -in fr. iniXuitR 8dup(ec/itate9


9/25

Inegalitate $ 1. Faptul de a inegal& lips( de egalitate4 neegalitate4 dispropor+ie4imparitate. 2. ela+ie matematic( *ntre dou( m(rimi sau e0presii care arat( c( unaeste mai mare sau mai mic( dec>t cealalt(4 neegalitate. # -in fr. inRgalitR.

Inuenta $ 1. Ac+iune e0ercitat( asupra unui lucru sau asupra unei in+e& put>nd

duce la sc/im"area lor4 *nr>urire. ♦ Spec.Ac+iune pe care o persoan( o e0ercit(asupra alteia 8deli"erat& pentru a'i sc/im"a caracterul& e%olu+ia& sau in%oluntar& prinprestigiul& autoritatea& puterea de care se "ucur(9. 2. 8Fiz.4 *n sintagma9 Mlectrizareprin in,uen+( = separare a sarcinilor electrice )i redistri"uirea lor pe suprafa+a unuiconductor& datorat( ac+iunii unui c>mp electric4 induc+ie electrostatic(. IEar.$in,uRn+ie& in,uUn+( s. f. # -in fr. in,uence

In!ractionalitatea $ . Totalitatea infrac+iunilor s(%>r)ite pe un anumit teritoriu *ntr'o anumit( perioad( de timp4 criminalitate. IPr.$ '+i'o'

Institutii sociale $ n lim"aul o"i)nuit& institu+ia este o organiza+ie delimitat(

*ntotdeauna spa+ial )i temporal. Adeseori utiliz(m termenul ca sinonim pentruoricare dintre organiza+iile pu"lice 8prim(rii& ministere& ocii gu%ernamentale&organiza+ii interna+ionale9.

n sociologie& prin institu+ie se *n+elege ce%a mai mult. Familia este& spre e0emplu oinstitu+ie& ca )i "iserica sau statul. Orice tip de practic( instituit(& oriunde *nsocietate& *n anumite condi+ii& poate reprezenta o institu+ie social(.

Integrare $ 1. Ac+iunea de a 8se9 integra )i rezultatul ei4 integra+ie. 2. Fuzionare aunor *ntreprinderi economice. 3. 8at.9 Calculul unei integrale4 o"+inerea integraleiunei ecua+ii diferen+iale sau cu deri%ate par+iale. # E. integra

Intentii $ -orin+(& g>nd de a face& de a *ntreprinde ce%a4 proiect& plan. < 6oc. ad%.Cu inten+ie = inten+ionat& *nadins. F(r( inten+ie = in%oluntar. < 6oc. con. Cu inten+ias(... 8sau& loc. prep.& cu inten+ia de a...9 = cu g>ndul& *n dorin+a de a... < M0pr. A facecui%a proces de inten+ie = a *n%inui pe cine%a de g>nduri pe care nu le'a a%ut. Aa%ea inten+ii serioase 8cu9... = a9 a decis s( realizeze ceea ce )i'a propus4 "9 a decis s( contracteze o c(s(torie. ♦ 8Yur.9 Form( a %ino%(+iei unei persoane care *)i d(seama de caracterul ilicit al faptei sale& pre%(z>ndu'i )i dorindu'i sau accept>ndu'iefectele. IEar.$ inten+iVne s. f. # -in fr. intention& lat. intentio& 'onis.

Interactiunea sociala $ actiune reciproca sau rezultanta aculpari8interferentei9 actiunilor initiate de persoane &grupuri sau colecti%itati prin care sein,uenteaza conditiile de manifestare si performantele o"tinute

Interese $ 1. Preocupare de a o"+ine un succes& un a%anta4 r>%n( depus( *ntr'oac+iune pentru satisfacerea anumitor ne%oi. 2.A%anta& folos& c>)tig& prot. < 6oc.ad. -e interes general 8sau pu"lic9 = de importan+( social(& util colecti%it(+ii. <M0pr. A')i face interesele = a preocupat numai de satisfacerea c/estiunilor


10/25

personale. 3. -o">nd(. < 8Yur.9 -aune interese = desp(gu"ire "(neasc( pentrurepararea unui preudiciu. !. Orientare acti%( )i dura"il(& dorin+( arz(toare de acunoa)te )i de a *n+elege pe cine%a sau ce%a. ?. n+elegere )i simpatie fa+( decine%a sau de ce%a4 gri(& solicitudine. @. Calitatea de a de)tepta aten+ia& a st>rnicuriozitatea prin importan+a& frumuse+ea& %arietatea lucrului& a pro"lemei& a ac+iunii

etc.4 atrac+ie. IPl. )i4 8rar9 interesuri # -in it. interesse& rus. interes& germ. nteresse

"ustitie $ . 1. Totalitatea organelor de urisdic+ie dintr'un stat4 ansam"lul legilor )ial instan+elor udec(tore)ti4 sistemul de func+ionare a acestor instan+e. 2. Acti%itatefundamental( a statului& care const( *n solu+ionarea litigiilor. < M0pr. A c/ema 8sau ase prezenta9 *n fa+a usti+iei = a cita 8sau a se prezenta9 la udecat(. 2. -reptate&ec/itate. # -in fr. ustice& lat. usti+ia.

#ege $ . egul( imperati%( sta"ilit( de autoritatea suprem(. ♦ odicare cucaracter regulat care inter%ine *ntr'un fenomen& *ntr'un proces etc.& e0prim>ndesen+a lui. < 6ege fonetic( = modicare regulat( a unui sunet de'a lungul e%olu+iei

unei lim"i. . 1. 8Yur.9 Act normati% care eman( de la organul legislati% al statului )iprin care simt reglementate anumite rela+ii sociale4 p. gener. orice act normati%. <6ege nescris(= tradi+ie& o"icei al p(m>ntului. 6ege fundamental( = constitu+ie.Omul legii = a9 reprezentant al autorit(+ii de stat4 "9 persoan( care respect( custricte+e pre%ederile legale. Om de lege = urist& a%ocat. < 6oc. ad. F(r( 8de9 lege =p(c(tos4 mi)el. < 6oc. ad%. -up( lege = ust& legal. n lege = de'a "inelea& cu totul4stra)nic. < M0pr. Eor"a 8sau cu%>ntul cui%a9 e lege = %or"a lui se respect( custricte+e. Cum e legea = cum se cu%ine& cum se cade. 8Ku9 e lege = 8nu9 esteneap(rat a)a. n numele legii& formul( folosit( atunci c>nd se in%oc( autoritatealegal(. n "aza legii = *n conformitate cu pre%ederile legale. 2. 8Pop.9 Proces&

udecat(. 3. 6egalitate4 constitu+ionalitate. . eligie& credin+(. < M0pr. Pe legeameaN = z(uN pe con)tiin+a meaN ♦ -atin(& o"icei. < M0pr. *n legea cui%a = *n felulcui%a& cum se pricepe cine%a. # 6at. le0& legis

#imba $ A desc(rca o na%( pentru a'i permite trecerea prin locurile mai pu+inad>nci )i a o re*nc(rca dup( ce ea aunge la o ad>ncime mai mare

#imba$ $ . 1. Sistem de comunicare alc(tuit din sunete articulate& specicoamenilor& prin care ace)tia *)i e0prim( g>ndurile& sentimentele )i dorin+ele4 lim"(&grai. 2. 6im"a unei comunit(+i umane istorice)te constituita. 3. od specic dee0primare a sentimentelor )i a g>ndurilor *n cadrul lim"ii comune sau na+ionale. <

6im"a comun = a9 fel de a se e0prima simplu& nepreten+ios4 lim"( o"i)nuit(4 "9miloc& "az( de *n+elegere. ♦ Sistem de semne& socialmente codicate& care nu facapel la cu%inte sau la scriere. 6im"aul surdo'mu+ilor. ♦ Fig. iloc de e0primare aideilor sau a sentimentelor prin culoare& sunete muzicale etc. !. od de folosire aunei lim"i& *n special a le0icului& specic anumitor profesii& grupuri sociale etc. ?.8nform.9 Sistem de caractere )i sim"oluri folosit *n programare. IPl. )i$ lim"auri #6im"( suf. 'a8dup( fr. langage9.


11/25

%igratia $ 1. -eplasare *n mas( a unor tri"uri sau a unor popula+ii de pe unteritoriu pe altul& determinat( de factori economici& sociali& politici sau naturali4migrare. 2. -eplasare *n mas( a unor animale dintr'o regiune *ntr'alta& *n %edereareproducerii& a c(ut(rii de /ran( etc.4 migrare. 3. 8n sintagmele9 igra+ia petrolului8sau +i+eiului9 = proces de deplasare a petrolului )i a gazelor asociate din

z(c(m>ntul *n care au luat na)tere *n zone su"terane str(ine. IEar.$ migra+iVne s. f.# -in fr. migration& lat. migratio& 'onis

%obilitate $ 1. Capacitatea de a mo"il 819& de a se mi)ca& de a')i sc/im"alocul sau pozi+ia4 proprietatea de a mi)cat& deplasat. ♦ 7)urin+( *n mi)c(ri4%ioiciune& degaare& naturale+e 8a mi)c(rilor9. ♦ Capacitate a fe+ei de a')i sc/im"au)or e0presia& de a e0terioriza st(rile su,ete)ti. ♦ nsta"ilitate& nestatornicie. 2.Capacitate de a se sc/im"a& de a se transforma4 %aria"ilitate. # -in fr. mo"ilitR&lat.mo"ilitas& 'atis.

%onogra&e $ Studiu )tiin+ic amplu asupra unui su"iect anumit& tratat detaliat )ic%asie0/austi%. # -in fr. monograp/ie.

'ationalism $ . deologie )i politic( deri%ate din conceptul de na+iune& care acontri"uit *n sec. ZE'ZZ la cristalizarea con)tiin+ei na+ionale )i la formareana+iunilor )i statelor na+ionale. IPr.$ '+i'o' # -in fr. nationalisme.

'atura umana $

'egociere $ este o discu+ie *ntre doi sau mai mul+i parteneri care *ncearc( prinacest proces de comunicare s( rezol%e con,icte de interese e0istente *ntre ei. Mste ocomunicare interpersonal( sau intergrup care are loc pentru c( o decizie afecteaz()i alte p(r+i sau pentru c( este ne%oie de rezol%area unei dispute. Mste un procesdicil care necesit( insu)irea unor tactici "ine denite )i a"ilit(+i de comunicare

Obiectivitate $ 1. nsu)irea a ceea ce este o"iecti% 8 19. 2. Kep(rtinire&impar+ialitate. # -in fr. o"ecti%itR 8dup( o"iecti%9.

Opinie publica $ P(rere& udecat(& idee. < Opinia pu"lic( = p(rerea pu"licului *ntr'o anumit( c/estiune. < M0pr. A face opinie separat( = a sus+ine *n mod ferm op(rere deose"it( de cea a maorit(+ii4 a nu se al(tura p(rerii maorit(+ii. IEar.$ 8*n%.9opiniVne s. f. # -in lat. opinio& 'onis& fr. opinion.

Organizatie $ . 1. Grup de persoane zice& uridice sau de stat a%>nd oorganizare de sine st(t(toare& un patrimoniu propriu 8*n %ederea realiz(rii unui scop9)i personalitate uridic( 8institu+ie& *ntreprindere9. 2. od de organizare& or>nduire&aranare4 r>nduial(& alc(tuire. # -in germ. Organisation& fr. organisation& rus.organiza+i[a.


12/25

Partide $ . Grup de indi%izi asocia+i *n %ederea ap(r(rii unor opinii sau interesecomune. < Partid politic = organiza+ie al c(rei scop este c>)tigarea controluluiasupra aparatului de conducere. Partide istorice = nume dat partidelor politice8li"eral )i +(r(nesc9 care s'au succedat la conducerea om>niei p>n( la instaurarearegimului comunist. # -up( fr. parti.

Partidele politice $ reprezint( o grupare de oameni constituit( pe "azali"erului consim+(m>nt& ce ac+ioneaz( programatic& con)tient )i organizat pentru aser%i intereselor unor clase& grupuri sociale& comunit(+i umane& pentru do">ndirea )imen+inerea puterii politice& *n %ederea organiz(rii )i conducerii societ(+ii& conformcu idealurile proclamate *n platforma program

Politica $ este )tiin+a )i practica de gu%ernare a unui stat )i reprezint( sfera deacti%itate social'istoric( ce *nsumeaz( rela+iile& orient(rile )i manifest(rile care apar

*ntre di%ersele categorii )i grupuri sociale& *ntre partidele politice& *ntre na+iuni).a.m.d. *n %ederea emancip(rii conceptelor proprii& *n lupta pentru putere sausuprema+ie ideologic(& etc

Productie $ . 1. Procesul cre(rii "unurilor necesare e0isten+ei )i dez%olt(riisociet(+ii& *n cursul c(ruia oamenii e0ploateaz( )i modic( elementele din natur(potri%it tre"uin+elor lor. < Produc+ie de m(rfuri = form( de organizare a economieisociale *n care produsele muncii sunt create de produc(tori independen+i& autonomi&ecare dintre ei specializ>ndu'se *n confec+ionarea unui anumit produs. Produc+iemarf( = produc+ie 829 *n e0presie "(neasc( a *ntreprinderilor sau a ramuriloreconomiei na+ionale *ntr'o anumit( perioad( de timp& li%rat( sau destinat(desfacerii. Produc+ie net( = %aloarea produc+iei marfa minus c/eltuielile de

produc+ie. 2. Totalitatea produselor 819 o"+inute *n procesul muncii& *ntr'o perioad(de timp determinat(& *ntr'un anumit sector al acti%it(+ii sociale etc. 3. 6ucrare& oper(literar(& )tiin+ic( sau artistic(. !. anifestare artistic( organizat( la sf>r)itul unuian )colar *n institutele de art( teatral( )i cinematograc(& *n )colile de muzic(& decoregrae etc. IEar.$ 8*n%.9 produc+iVne s. f. # -in fr. production.

(asa $ . Grup de indi%izi apar+in>nd aceleia)i specii de microorganisme& plante&animale& cu caractere comune& constante& conser%ate ereditar& care se deose"escde alte %ariet(+i din aceea)i specie prin anumite caractere specice. < -e ras( = desoi& "un$ select. 2.Fiecare dintre grupurile "iologice de popula+ii& caracterizate princuloarea p(rului& a pielii )i prin alte particularit(+i e0terioare. # -in fr. race& germ.

asse.

(ationalitate $ este o proprietate informa+ional(. Mste capa"ilitatea unui sistemdotat cu percep+ie& interacti%itate dinamic( )i ling%istic( de a construi un modelstructural& procesual )i cauzal al spa+iului *n care se a,(& de a se situa con)tient *nmodel )i a')i identica& rezol%a )i %aloriza dependen+ele de modelul am"iental& prinac+iuni transformante )i e%aluante ale acestuia. Se consider( c( ra+ionalitatea este


13/25

proprie numai omului& *ns( )i unele animale e%oluate comportamental dau do%ad(de ac+iuni ra+ionale& adic( de gesturi corelate cu mediul )i corelate *ntre ele& caresatisfac ne%oile indi%idului sau ale colecti%it(+ii.

(e!orma $ 1. Tranz. A sc/im"a 8*n "ine94 a *ndrepta& a *m"un(t(+i 8o situa+ie& o

concep+ie etc.9. 2. Tranz. A scoate din folosin+( unele "unuri uzate 8inutiliza"ile9. 3. Tranz. A declara o persoan( inapt( pentru ser%iciul militar )i a o scoate dine%iden+ele armatei. !. e,.8*n%.9 A se forma din nou& a se reface. # -in fr. rRformer&lat. reformare.

(eguli $ . 1. A pune *n ordine& a arana& a r>ndui4 a sistematiza. ♦ Spec. A pune lapunct un mecanism& a face s( func+ioneze regulat4 a repara. ♦ Spec. A regla& apotri%i. 2. Fig. 8Fam.9 A pune pe cine%a la punct& a'l *n%(+a minte& a'i da o lec+ie& a'lreduce la t(cere. # -in lat.& it. regulare.

(eprezentari $ este primul ni%el de organizare a acti%it(+ii mintale autonome&

independent de prezen+a )i ac+iunea direct( a o"iectelor e0terne Ac+iunea de areprezenta )i rezultatul ei. 1. nf(+i)are& redare& reproducere a unui lucru 8prinmiloace plastice9. ♦ eprezentare topograc( = *nscriere pe un plan& pe o /art( etc.a detaliilor de pe teren cu autorul semnelor topograce. 2.magine senzorial( ao"iectelor )i fenomenelor realit(+ii& e%ocat( mintal& *n a"sen+a acestora& pe "azapercep+iilor anterioare. 3. nterpretare pe scen( a unei lucr(ri dramatice4reprezenta+ie 819. !. 8*n sintagma9 C/eltuieli de reprezentare = sume pre%(zute *ntr'un "uget cu scopul de a acoperi c/eltuielile rezultate din *ndeplinirea func+iilorociale pe care le de+ine o persoan(. # E. reprezenta.

(evolutie $ este o sc/im"are politic( semnicati%( care are loc de regul( *ntr'operioad( relati% scurt( de timp. Prin e0tensie& o re%olu+ie poate a%ea loc pedomeniile socioeconomic& cultural& industrial& intelectual& lozoc& religios&informa+ional& )tiin+ic ).a.

ol $ 1. Partitur( scenic( ce re%ine unui actor *ntr'o pies( de teatru& unui c>nt(re+ *ntr'o oper( etc. pentru interpretarea unui persona. ♦ Persona interpretat de unactor *ntr'o pies(& *ntr'o oper( etc. 2.Atri"u+ie& sarcin( care *i re%ine cui%a *n cadrulunei ac+iuni4 misiune. . 1. 6ist( care cuprinde toate procesele ce urmeaz( s( se

udece *ntr'o anumit( zi de c(tre un organ de urisdic+ie. ♢ epunere pe rol = 0are aunui termen de udecat( pri%itor la un proces al c(rui curs a fost suspendat.

Scoatere de pe rol = m(sur( prin care un organ de urisdic+ie dispune *ntreruperea *ndeplinirii actelor de procedur( referitoare la un proces. 2. egistru *n care organelenanciare +in e%iden+a impozitelor pentru ecare contri"ua"il *n parte. ol scal. 3.8ar.9 6ist( nominal( a ec/ipaului unei na%e& constituind unul dintre documenteleprincipale f(r( de care nu se poate na%iga legal. # -in fr. r\le.

)atul $ 1. A)ezare rural( a c(rei popula+ie se ocup( *n cea mai mare parte cuagricultura. < M0pr. Satul lui Cremene sau sat f(r( c>ini = loc far( st(p>n& far(


14/25

control& *n care oricine poate face orice dore)te. 2. 6ocuitorii dintr'un sat 8194 s(tenii&+(ranii. < M0pr. A se sup(ra ca %(carul pe sat& se spune celui care se sup(r( 8far(moti%9 pe altul& dar sup(rarea este spre propria lui pagu"(. ♦ ](r(nimea& cuspecicul ei de %ia+( economic( )i cultural(. # 6at. fossatum.

)erendipitate $ Fenomenul sesiz(rii anumitor aspecte ale descoperirilor)tiin+ice *nt>mpl(toare. 8cf. engl. serendipit^9

)inele $ 8Forma accentuat( de acuz. pers. 3 pentru toate genurile )i numerele4uneori *nt(rit prin :*nsu)i;9 1. 8Precedat de prep. :pe; sau& *n%.& :pre;& a%>nd func+iede complement direct al unui %er" re,e0i%9 Kumai pe sine nu se %ede. 2. 8Precedatde prepozi+ii& are func+ie de atri"ut& de complement indirect sau de complementcircumstan+ial9 P(streaz( totul pentru sine *ns()i. < M0pr. -e la sine = f(r( autorulsau inter%en+ia cui%a& prin propriile for+e4 din proprie ini+iati%(. 8Su"stanti%at9 nsinea mea 8sau a ta etc.9 = *n propria con)tiin+(& *n g>nd. # 6at. se8dup( mine& tine9.

)inuciderea $ 8*n latin( suicidium& de la sui caedere& :a se omor*;9 reprezint(ac+iunea unei persoane de a')i cauza propria moarte.

)ocializare $ este un proces comple0 _i contradictoriu& care *ncepe foarte detimpuriu _i dureaz( *ntreaga %iaJ(& ea put>nd pri%it( din perspecti%a celor dou(p(rJi implicate$ societatea 8generic %or"ind sau societ(Ji concret'istorice9 *n calitatede socializator _i indi%idul # *n calitate de socializat.

)tudii $ . 1. Ac+iunea de a studia 8194 munc( intelectual( sus+inut( depus( *n%ederea *nsu)irii de cuno)tin+e temeinice *ntr'un anumit domeniu4 cercetare a uneipro"leme& a unui fenomen etc. ♦ Spec. *nsu)ire de cuno)tin+e )tiin+ice4 *n%(+(tur(. <M0p. A')i face studiile = a parcurge succesi% di%erse grade de *n%(+(m>nt. ♦ 8Teatru4

*n e0p.9 A pune o pies( *n studiu = a *ncepe repeti+iile la o pies(. 2. aterie de *n%(+(m>nt. 3. 6ucrare& oper( )tiin+ic(. !. 8*n artele plastice9 Sc/i+( par+ial( saupreliminar( cu autorul c(reia pictorul& sculptorul etc. compune )i e0ecut( o oper(deniti%(. ♦ Compozi+ie muzical( cu caracter de %irtuozitate& destinat( mai ales

*m"un(t(+irii te/nicii instrumentale. # -in lat. studium& it. studio.

)ubcultura $ f. 1. Tendin+( de manifestare su"iacent(& a unei culturi elementare.2. Cultur( a grupurilor )i su"grupurilor sociale dintr'o comunitate etnic(. # -in engl.su"culture. Cf. fr. s o u s # c u l t u r e.

)coala $ 1. nstitu+ie de *n%(+(m>nt pu"lic unde se predau elementele de "az( aleprincipalelor discipline4 < p. e0t. acti%itate legat( de acest( institu+ie4 *n%(+(tur(&

*n%(+(m>nt. ♦ 6ocalul& cl(direa *n care este instalat( )i func+ioneaz( institu+ia de maisus. ♦ Totalitatea ele%ilor )i a cadrelor didactice dintr'o asemenea institu+ie de

*n%(+(m>nt. 2. Fig. z%or& surs( de cuno)tin+e& de *n%(+(turi4 miloc& sistem deinstruire *ntr'un anumit domeniu4 p. e0t. *n%(+(tur(& e0perien+( do">ndit( peaceast( cale. 3. Fig. Curent& mi)care )tiin+ic(& literar(& artistic( etc. care grupeaz(


15/25

*n urul ei numero)i adep+i4 "aza teoretic( a acestei mi)c(ri. < M0pr. A face )coal( =a a%ea un num(r de adep+i. # -in "g.& s".& rus.`ola& pol. sola.

)tiinta $ . 1. Faptul de a a%ea cuno)tin+( 8de ce%a9& de a informat4 cunoa)tere. <6oc. ad%. Cu 8sau f(r(9 )tiin+( = 8ne9)tiind4 8in9con)tient4 cu 8sau f(r(9 %oie. Cu "un(

)tiin+( = con)tient& a%>nd cuno)tin+a deplin( a faptelor. Cu 8sau f(r(9 )tiin+a cui%a =cu 8sau f(r(9 consim+(m>ntul ori apro"area cui%a. Spre )tiin+( = ca s( se )tie. ♦ Eeste& )tire. 2. Con)tiin+(. . 1. Tip de cunoa)tere sigur( )i ra+ional( *n leg(tur( cunatura lucrurilor )i a condi+iilor lor de e0isten+( *n forma unui corp de ade%(ruridespre un o"iect propriu. 2. Ansam"lu de cuno)tin+e despre un o"iect dat saudistinct 8natur(& societate& g>ndire etc.9 do">ndite prin descoperirea legiloro"iecti%e ale fenomenelor )i e0plicarea lor. 3. Preg(tire intelectual(& instruc+ie4

*n%(+(tur(& erudi+ie. < tiin+( de carte = cuno)tin+e de scriere )i de citire. < Om de)tiin+( = sa%ant& *n%(+at. IPr.$ )ti'in' # ti suf. 'in+( 8cu unele sensuri dup( fr.science9

*ehnici $ . 19 Totalitate a uneltelor )i a miloacelor de munc(& perfec+ionate *ncursul dez%olt(rii istorice a omenirii& care permit o"+inerea de "unuri materiale. 29Ansam"lu de procedee )i deprinderi folosite *ntr'un anumit domeniu de acti%itate. Dde interpretare muzical(. 39 Totalitate a ma)inilor& mecanismelor )i aparatelor a,ate

*n *ntre"uin+are. < D de lupt( totalitate a miloacelor de lupt( cu care sunt dotatefor+ele armate ale unei +(ri. IG.'-. te/nicii bfr. tec/niXue& lat. te/nicus

*ehnologie $ 1. tiin+( a metodelor )i a miloacelor de prelucrare a materialelor.2. Ansam"lul proceselor& metodelor& opera+iilor etc. utilizate *n scopul o"+inerii unuianumit produs. # -in fr. tec/nologie.

*eorie $ 1. (spuns sau solu+ie la o c/estiune losoc( sau )tiin+ic(& "azat( pedo%ezi )i coordonat( sistematic cu alte r(spunsuri *ntr'un *ntreg doctrinar4interpretare "ine *ntemeiat( a do%ezilor. 2. Oricare dintre *ncerc(rile de a e0plicaacela)i set de fapte sau aceea)i pro"lem(. < 6oc. ad%. n teorie = *n mod a"stract&speculati%. 3. 8n sintagme9 Teoria informa+iei = teorie matematic( a propriet(+ilorgenerale ale surselor de informa+ie& ale posi"ilit(+ilor de p(strare )i de transmitere ainforma+iilor etc. Teoria literaturii = ramur( a )tiin+ei literaturii care studiaz(tr(s(turile gene

*ara $ 1. Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de %edere administrati% )i

politic *ntr'un stat4 p. e0t. stat. < M0pr. ]ara lui Cremene 8sau a lui Papur('Eod(9 =loc f(r( st(p>n& unde ecare face ce'i place& f(r( s( dea seam( cui%a. 8Fam.9 Te ocicu +ara *n "um"iQformul( prin care se atrage aten+ia cui%a c( gre)e)te atunci c>ndsu"estimeaz( o persoan( sau o pro"lem(. A pl(ti 8c>t9 un col+ de +ar( = a %alorafoarte mult. A pune +ara la cale = a9 a conduce& a administra o +ar(4 "9 8ir.9 a discutao c/estiune important( 8de ordin politic9 f(r( a a%ea competen+a necesar(4 p. e0t. adiscuta multe )i de toate. 8Pop.9 A se duce la +ar( 8sau *n +(ri9 = a se duce *n lume.

]ara e larg( = e)ti li"er s( faci ce %rei& s( pleci unde %rei. 6a col+ de +ar( )i la miloc


16/25

de mas( sau la miloc de mas( )i la col+ de +ar( = *ntr'un loc ferit de primedii. Pestenou(8sau )apte9 m(ri 8)i9 peste nou( 8sau )apte9 +(ri = foarte departe. A aunge8sau a se face& a r(m>ne9 de po%este *n +ar( = a i se duce cui%a %estea& a aunge depomin(. 8Fam.9 A sta prost 8sau r(u9 cu +ara = a nu a%ea "ani. ]ara nim(nui = a9 8*n"asme9 +ar( f(r( st(p>n4 "9 spa+iu neocupat de armate *ntre dou( fronturi de lupt(4

zon( neutr(. 2. 8*n sintagma9 ]ara om>neasc( = stat feudal rom>nesc& creat la *nceputul sec. ZE& cuprinz>nd untenia )i Oltenia& p>n( la unirea Principatelor. ](rile de Yos = denumire dat( *n M%ul ediu )i *n epoca modern( teritoriulcuprinz>nd 5elgia& Olannda& 6u0em"urgul )i nord'estul Fran+ei. ♦ 8*n %ec/eaorganizare politic( )i administrati%( a om>niei9 Pro%incie. 3.egiune& +inut&teritoriu. ♦ es. !. 6ocul *n care s'a n(scut sau tr(ie)te cine%a4 patrie. ?. 8*n opozi+iecu ora)9 ediu rural& sat. < 6oc. ad. -e 8saude la9 +ar( = de la sat4 rural. . 1.6ocuitorii unei +(ri 8 194 popor4 na+iune4 p. e0t. oameni& lume. < M0pr. A a,a t>rgul )i+ara = a a,a toat( lumea.A se pune cu +ara = a intra *n con,ict cu toat( lumea. 2.8*n%.9 Popula+ie de la sate4 +(r(nime. IEar.$ 8*n%.9 +er( s.f # 6at. terra.

2. Fise de autori


17/25


18/25

+il!redo Federico Damaso ParetoItalia, 1848 –1923

7n inginer& sociolog& economist& om de stiinta politica si losof italian. A adus contri"utii importante sociologiei din punct de%edere al distri"utiei %eniturilor& analiza alegerilor indi%izilor. Aintrodus termenul de elite; in analiza sociala.

n cartea sa Trattato di Sociologia Generale 811@9& Pareto adez%oltat notiunea de circulatie a elitelor& prima teorie aciclurilor sociale din sociologie. Mste renumit pentru frazaistoria este un cimitir al aristocratiilor;.

Pareto s'a indreptat catre sociologie pentru a intelege de ce teoriile sale a"stract'

matematice nu functionau in practica& presupunand inter%entia unor factori socialinepre%azuti si necontrola"ili. -octrina sa arma ca o mare cantitate a actiunilorsociale este nelogica& si ca marea parte a actiunior personale au scopul de a da ofalsa logica actiunilor nonrationale. Spunea ca suntem condusi de anumitereziduuri; si deri%atii ale acestor reziduuri& cele mai insemnate indconser%atorismul si asumarea riscurilor. Paretor sustine ca istoria umana este opo%este a dominantei alternante a acestor doua sentimente in elite4 unconser%atorism puternic se sc/im"a gradual catre lozoa speculatorilor. Ea rezultao catastrofa& cu o reintoarcere la conser%atorism4 si asa mai departe. Acest ciclupoate intrerupt prin folosirea fortei& insa puterea elitelor se diminueaza cu timpul.

Charles ,orton Coole- America, 1864 –1929

Coole^ este cunoscut cel mai pro"a"il pentru introducereaconceptului de oglindire& armand ca sinele unei persoane sedez%olta din interactiunile interpersonale din societate& si dinperceptia celorlalti.

Conceptul oglindirii este recunoscut si acceptat de maoritateapsi/ologilor si sociologilor de astazi si a fost descris in lucrarea

sa Human Nature and the Social rder 81H29. Felul cum altepersoane ne %ad& construieste& modica si mentin imagineanoastra de sine4 astfel& e0ista o interactiune intre cum ne

%edem pe noi insine si cum ne %ad ceilalti. Prin aceste interactiuni& intele umane isidez%olta %iziunea asupra sinelui& cine sunt. Coole^ arma ca atunci cand simtimrusine sau mandrie& este datorita a cum credem ca ne %ad ceilalti. -easemenea&mentioneaaza ca nu mereu percepem impresiile cui%a in mod corect.


19/25

Acest concept se e0tinde mai larg la ni%elul societatii& care tre"uie %azuta impreunacu indi%idul& intrucat nu sunt fenomene separate& ci aspecte diferite ale unei entitatiomogene& un comple0 ental'Social;. ndi%idul separat este o a"stractie& precum sisocietatea pri%ita ca ce%a separat de indi%izii ce o alcatuiesc.

.arl ,einrich %ar/Germania, 1818 – 1883

A fost un lozof& istoric& economist& sociolog )i urnalist& *ntemeietor *mpreun( cu Friedric/ Mngels al teoriei socialismului)tiin+ic& teoretician )i lider al mi)c(rii muncitore)ti. A a%ut oin,uen+( important( asupra istoriei politice a secolului al ZZ'lea.arl ar0 *mpreun( cu Friedric/ Mngels a scris )i a pu"licat *n1B!B$ anifestul Partidului Comunist. A"ordarea sa este %izi"il( din prima linie aprimului capitol al anifestul Partidului Comunist$ storia tuturor societ(+ilor

cunoscute este istoria luptei de clas(. ar0 a argumentat c( sistemul capitalist& lafel ca )i sistemele socioeconomice precedente& produce tensiuni interne care *lconduc la distrugere. A)a cum capitalismul a *nlocuit feudalismul& capitalismul %a

*nlocuit de comunism& o societate f(r( clase care urmeaz( unei perioade de tranzi+ie *n care statul %a un instrument al dictaturii proletariatului. Pe de alt( parte& ar0 aargumentat c( sc/im"(rile socio'economice se produc prin intermediul acti%it(+iire%olu+ionare organizate. n acest model capitalismul %a lua sf>r)it prin acti%itateaorganizat( a clasei muncitoare interna+ionale.

%a/ 0eberGermania, 1864 – 192!

a0 We"er atri"uie o importanta e0ceptionala fortelor spirituale *ndeterminismul istoric si social. Fenomenul social contine unpotential de emotionalitate care se manifesta *n derulareafenomenului ca determinare irational afecti%a4 asadar& *n oriceactiune sociala putem distinge o tensiune *ntre semnicatii siafecte pe l>ng( aceea dintre scopuri si miloace. a0 We"er

descrie doua stari'limita& polarizate& ale fenomenelor sociale$ una *n care fenomenul se dizol%a *n pura emotionalitate a actorilor sicealalta *n care fenomenul este a"sor"it de rationalitatea pura a

adec%arii miloacelor la scop. ata de ce criteriul e%identei rationale nu estesucient pentru o e0plicatie sociologica.

We"er a pri%it si in,uenta emotionalitatii in congurarea puterii si autoritatii. C>ndautoritatea se *ntemeiaza pe de%otamentul fata de o persoana recunoscuta ca ind


20/25

purtatoare ale unor calitati neo"isnuite& iesite din comun& e0emplare si c/iar sacre&%or"im despre o autoritate carismatica. M0presiile sale ideal'tipice sunt de e0emplu&profetul& marele conducator de popoare sau osti etc.

%ircea +ulc1nescu3 "artie 19!4 – 28 octom#rie 19$2

A fost un economist& lolog& losof& pu"licist& sociolog& teolog )iprofesor de etic( rom>n. Cunoscut pentru aportul in monograasatului romanesc& cu %astul s(u orizont losoc& sociologul )ieconomistul ircea Eulc(nescu pleda pentru *n+elegerea

esen+ial predicati%( a faptelor sociale& opus( e0plica+iei cauzalefolosit( *n )tiin+ele naturii. Fenomenologia prin reducereafenomenelor cercetate la esen+e& *l ducea c(tre descriereafelului de a al manifest(rilor& prin punerea lor *n func+iune de totalitateacondi+iilor de %ia+( *n care au ap(rut. Tr(ind nemilocit *n mediul pe care *l cercetau&monogra)tii puteau p(trunde *n+elesul unor manifest(ri greu de *ncadrat.

C>te%a pu"lica+ii$

Teoria %i &ociologia 'ie(ii economice) *rolegomene la &tudiul mor+ologiei economicea unui &at 81329ele dou- .om/nii 813290n+-(i%area &ocial- a dou- ude(e 813B9imen&iunea rom/nea&c- a ei&ten(ei 81!39

Constantin )tere186$1936


21/25

SusJin>nd teza utilit(Jii _i %ia"ilit(Jii propriet(Jii mici _i milocii&C. Stere& *ntemeietorul sociologiei poporaniste& a formulatmodelul structural al clasei de miloc adec%at unei societ(JiJ(r(ne_ti$ O J(r(nime li"er( _i st(p>n( pe p(m>nturile ei4dez%oltarea meseriilor _i a industriilor mici cu autorul unei

intense mi_c(ri cooperatiste la sate _i ora_e4 monopolizarea dec(tre stat& *n principiu& a industriei mari 8afar( de cazurie0cepJionale& unde ea s'ar putea dez%olta de la sine f(r(preudicii pentru %iaJa economic(9& aceasta este formulaprogresului nostru economic _i social ce ne'o impun condiJiile

*nse_i ale %ieJii noastre naJionale. Pentru %remurile pe cari lepoate str("ate g>ndul nostru& *n *mpreur(rile concrete ale dez%olt(rii noastreistorice nu a%em *naintea noastr( alt( cale; 8C. Stere& 1@& p.22?9.

i/ai alea *l aprecia pe C.Stere drept sim"olul etic al democraJiei rom>ne_ti. Timpde treizeci de ani& ar(ta alea& toate partidele au tr(it din programul s(u.

Cooperatism& J(r(nism& constituJionalism& contencios administrati%& agrarianism&li"ert(Ji pu"lice& e0propriere& %ot uni%ersal ' *n toate aceste reforme de idei a fost unprecursor;.

,enri ,2 )tahl19!1 – 1991

A fost un antropolog cultural& etnograf& istoric social&memorialist& sociolog rural rom>n& reprezentant de frunte alcolii monograce& autor prestigios *n domeniile sociologieirurale& antropologiei culturale& istoriei sociale& teorieietnograce )i memorialisticii. Adept al cercet(rilor empirice&fundamentate teoretic )i metodologic& al *n+elegerii procesuale)i ra+ionale& a culturii )i societ(+ii.

enri . Sta/l este primul cercet(tor care a e0aminat *n profunzime c/estiunea+(r(nimii li"ere& do%edind& *n urma in%estiga+iilor sale& c( e0isten+a satelor

de%(lma)e li"ere 8alc(tuite doar din r(ze)i # cum erau numi+i +(ranii li"eri9 aconstituit un fenomen important )i dominant *n trecut. Ml r(stoarn( astfel :teza"oiereasc(; pri%ind geneza satelor rom>ne)ti& tez( care nu e0plic( e0isten+a satelorli"ere& care ocupau& *n trecut& o parte *nsemnat( din teritoriul rom>nesc. Sta/l ofer(argumente statistice prin care arat( c( :tr(s(tura original( at>t a unteniei& c>t _i aoldo%ei era munca direct( a p(m>ntului de c(tre J(ranii li"eri 8mo_neni _i r(ze_i9.

Cate%a scrieri$


22/25

Tehnica monogra5ei &ociologice 813!9Nere, un 'illage dune region archai7ue, 3 'olume 8139Sociologia &atului de'-lma% rom/ne&c 81!@9ontri#u(ii la &tudiul &atelor de'-lma%e rom/ne%ti& 3 %olume 81?H # 1@?9

%ihail Cernea1931 –

Mste un sociolog si antropolog rom>n& mem"ru titular alAcademiei om>ne. Sustine ca includerea sociologilor siantropologilor in institutiile te/nice nu poate rezol%a toatepro"lemele sociale& dar in a"senta lor multe programe arinregistra o rata inalta a esecului economic& te/nic si socio'politic. enasterea rolului in dez%oltare al stiintelor sociale nupoate a%ea loc daca cunoasterea sociologica nu este difuzata

printre specialistii din te/nica din uni%ersitatile lumii. Astfel desc/im"ari si noile orientari spre cresterea rele%antei in actiune a

stiintelor sociale ne %or auta sa raspundem mai "ine %ocatiei fundamentale asociologiei$ nu numai de a analiza si e0plica& dar de asemenea de a auta latransformarea tesutului societatii;.

A pu"licat$

*utting *eole ir&t: Sociological ;aria#le& in e'eloment 81B?& 119

3. Analiza SWOT a angaariiimigrantilor

Conte/tn unele tari dez%oltate economic 8cum ar area 5ritanie& Germania& Canada9& seconstata un dezec/ili"ru intre numarul persoanelor de %arsta ??'@? ani care ies dincampul muncii& care este mai mare decat tinerii de 1?'2? de ani care intra. M0istade asemenea un numar semnicati% de persoane& inclusi% tineri& care "eneciazade autoare sociale si refuza sa lucreze. 7na dintre solutiile ce pot ameliora aceastapro"lema este angaarea de imigranti. Companiile manifesta o desc/idere moderatain fata acestei idei.

)trenghts 3Avanta$e4• migrantii au tendinta de a munci mai asiduu& datorita nesigurantei pe care o

au in construirea unei %ieti in noua tara


23/25

• Sunt mai puternic moti%ati si mai optimisti atunci cand lucrurile nu merg "ine.Au dorinta de a atinge tinte mai inalte 8asta ii si aduce intr'o tara straina9

• M0perienta internationala pe care au castigat'o in tara lor natala. Cunoastereaunei lim"i straine

• Toleranta catre alte culturi& datorita e0perientei de a in am"ele roluri # si ca

cetatean& si ca imigrant

0ea5nesses 3Dezavanta$e4• O intelegere decitara a etic/etei profesionale in primele @ luni& la primul o"• Cunoastere nesatisfacatoare a noii lim"i in primele @'12 luni• ntalnesc dicultati in a construi relatii cu unii colegi& datorita diferentelor de

fond cultural& in primii 1'2 ani• n anumite industrii& poate indoielnica rele%anta e0perientei internationale

8in cazul in care in tara originara industria respecti%a este su"dez%oltata fatade noua tara9

Opportunities 3Oportunitati4• M0perienta di%ersa ii poate auta sa %ada pro"leme din ung/iuri noi& care pot

duce la decizii mai "une• -omeniul de acti%itate a companiei se poate e0tinde in piete emergente& sau

se pot consolida relatiile cu parteneri internationali. Mste mai simplu derealizat cu un angaat care cunoaste lim" respecti%a& si este familiar cudinamica muncii din acea tara

• Mconomii salariale$o ai putine oportunitati pentru imigranti pe piata inseamna asteptari

salariale mai mici& spre deose"ire de indigeni& care se simt mai siguri siau tendinta de a cere o remuneratie mai mare pentru aceleasiresponsa"ilitati

o migrantii cauta o %iata ec/ili"rata& si pun in %aloare si alti factori decat"anii& cum ar sta"ilitate sau relatii calde cu colegii& ceea le da unsimt al acceptarii de catre societate

• O rata mai mica a plecarii angaatilor. Cei care au un permis de muncarestrictionat la un angaator& au o li"ertate mai mica de a sc/im"aangaatorul. Studentii internationali %or sta mai degra"a cu acelasi angaatori&deoarece tre"uie sa satisfaca cerinta unei e0periente minime& pentru a aplicapentru rezidenta permanenta 8un proces care poate dura cati%a ani9.

*hreats 3Amenintari4• O posi"ila respingere din partea cetatenilor locali. aoritatea oamenilor au

retineri in fata conte0telor nefamiliare4 din acest moti%& unii oameni pot mai


24/25

putini toleranti fata de "ariera lim"ii sau culturii in conditiile unor proiectecritice sau cu constrangeri de timp.

• O alta sursa de nemultumire a lucratorilor locali poate sa pro%ina din muncaieftina; pe care imigrantii o presteaza. n timp duce la marginalizareacomunitatilor imigrante sau c/iar atitudini rasiste asupra lor.

!. Glo"alizarea # Argumente Prosi Contra

Glo"alizarea este un fenomen de transformare a lumii *ntr'o unitate& care se

manifest( la scara *ntregului glo"& prin omogenizarea economiilor& policitilor&transferurilor culturale etc. Are impact atat poziti% cat si negati% asupra di%erselorsocietati& grupuri sociale$

Argumente Pro

• M0ista o piata li"era mondiala astfel incat cetatenii pot accesa o gama foartemare de "unuri

• M0ista un sc/im" mare de informatii intre tari• Concurenta si li"ertatea de miscare& de idei permite manifestarea initiati%ei si

competentelor antreprenoriale si creati%e.• -ez%oltarea si asimilarea culturii glo"ale• Glo"alizarea ofera un grad de li"ertate mai mare indi%idului pe care nici un

stat nu'l poate asigura• Oamenii c(l(toresc din ce *n ce mai mult si mult departe& *n locuri inaccesi"ile

in trecut• Telefonul& internetul si miloacele de comunicare glo"ale fac posi"il(

cunoasterea realit(tii din toate t(rile& indi%izii sunt pusi la curent cudiferentele aici # acolo;

• Ast(zi e0ist( OKG'uri care acti%eaz( *n scopul reducerii s(r(ciei acolo undeeste la ni%eluri intolera"ile.

• Flu0urile de migratiune *n crestere din t(rile *n curs de dez%oltare spre cele

dez%oltate permit imigrantilor s('si m(reasc( capitalul uman si %eniturile& side asemenea s( trimit( sume de "ani familiilor lor& f(c>nd s( creasc( putereade cump(rare si consumul acestora *n t(rile lor de origine.

Argumente Contra

• -atorita li"ertatii de deplasare& anumite "oli gra%e cu transmitere rapida seimprastie in lume


25/25

• Glo"alizarea a dus la e0ploatarea fortei de munca. n multe tari protocoalelede Securitate sunt complet ignorate pentru a putea produce "unuri ieftine

• Specializarea unor state *n acti%it(Ji de producJie generatoare de poluare _icare necesit( un consum mare de munc(& materii prime _i energie

• iscul pri%ind dispariJia unor ramuri economice traditionale

• -esta"ilizarea %ieJii economice& inclusi% a unor state• -eposedarea economiilor nationale de forta de munca calicata *n anumite

domenii ca urmare a migratiei spre alte tari• Glo"alizarea implic( *n,orirea corporaJiilor multinaJionale& pe seama

corporaJiilor mai mici _i a consumatorilor• Glo"alizarea ad*nce_te pr(pastia dintre "ogaJi _i s(raci 8conform ic/ard -.

cCormic& :1H ^t/s A"out Glo"alization;9.• M0ista o presiune foarte mare asupra locuitorilor din tarile dez%oltate& care se

simt amenintati ca o"ul lor poate sa e transferat catre tari in curs dedez%oltare unde salariile sunt mult mai mici

Documents

! Portofoliu Sociologie A