Unirea Ţării Româneşti cu Moldova, înfăptuită la 24 ianuarie 1859, reprezintă actul politic care stă la baza României moderne şi a formării naţiunii române. Împrejurările istorice nu au permis unirea simultană a celor trei ţări române - Moldova, Transilvania, Ţara Românească. Statul naţional român s-a format treptat, începând cu Unirea din 1859 şi încheindu-se în 1918, când lupta de eliberare naţională a poporului român va fi încununată de victorie.

UNIREA PRINCIPATELOR

ARTIZANII UNIRII

Generaţia care a înfăptuit marele ideal al Unirii din 1859 şi care înfăptuise revoluţia de la 1848 avea în frunte înflăcăraţi patrioţi, ca: Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru Ioan-Cuza ales ca domn al ţărilor unite.

Domnul UniriiALEXANDRU IOAN-CUZA

Alexandru Cuza se trăgea dintr-o veche familie moldoveană din părţile Fălciului, ţinut de dealuri acoperite de păduri, vii şi fâneţe, care se întindea, în secolele XVI – XVIII de o parte şi de alta a Prutului, spre sud-est de ţinutul Iaşilor.

Domnia lui Cuza a reprezentat, în esenţă, un şir de reforme introduse în ritm accelerat, într-un răstimp scurt al istoriei (1859-1866), în scopul de a racorda ţara şi oamenii ei la normele şi cerinţele Europei de atunci. La moartea lui Cuza (1873) Mihail Kogălniceanu şi-a încheiat discursul cu aceste cuvinte:

“Şi cât va avea ţara aceasta o istorie, cea mai frumoasă pagină va fi cea a lui Cuza ...”

ROLUL ISTORIC AL LUI ALEXANDRU IOAN CUZA

În 24 ianuarie (5 februarie pe stil vechi) poporul român sărbătoreşte în fiecare an Unirea Principatelor. La 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan-Cuza este votat, unanim, Domn al Moldovei şi Domn al Ţării Româneşti, de cele două camere de deputaţi, mai întâi de cea de la Iaşi, apoi şi de cea de la Bucureşti. * Care este provincia românească cu capitala la Iasi?

“Spunea Alecsandri în versul luiDespre-o Unire a românului;”

* Cu cine s-au unit românii din Moldova?

De–a lungul istoriei ţara noastră a trecut prin sute de războaie şi din această cauză românii au ajuns să fie împarţiţi în trei provincii: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. Chiar dacă traiau în trei state diferite, vorbeau aceeaşi limbă – LIMBA ROMÂNĂ - aveau aceleaşi obiceiuri şi aceeaşi credinţă ortodoxă. Şi tocmai de aceea visul lor a fost să se unească şi să fie conduşi de un singur domnitor. În anul 1914 a început un război mare, numit Primul Război Mondial, la care au participat mai multe ţări, printre care Franţa, Anglia şi Rusia. Românii din Ţara Românească şi Moldova intră în război tocmai din dorinţa de a-şi urma visul şi de a se unii cu cei din Transilvania.

Mii de ostaşi au luptat pentru fiecare palmă de pământ românesc. După război mai multe ţări devin libere, printre care şi Transilvania, care acum se putea unii cu Ţara Românească şi Moldova. Astfel, românii şi-au câştigat pe câmpul de luptă, cu vitejie şi sacrificiu dreptul de a se unii într-un singur stat. În decursul anului 1918 Moldovei şi Ţării Româneşti i se adaugă Transilvania şi alte teritorii mai mici, desprinse din trupul ţării în decursul istoriei: Basarabia şi Bucovina. La 1 Decembrie 1918, sute de mii de români care cereau unirea, s-au adunat la Alba-Iulia pe Câmpul lui Horea. Mulţimea striga într-un glas: “VREM UNIREA!” şi cânta cele mai înflăcărate cântece patriotice: “Pe-al nostru steag“ şi “Deşteaptă-te, române! “.

T R A N S I L V A N I AT R A N S I L V A N I A

HARTA ROMÂNIEI MARI

Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Mareţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan tâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit. La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, este adoptată Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a tuturor românilor din Transilvania prin care se hotărăşte unirea “teritoriilor locuite de dânşii cu România” .

Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a tuturor românilor din Transilvania prin care se

hotărăşte unirea "teritoriilor locuite de dânşii cu România". (ACTUL ORIGINAL)

D

ele

gatii p

artic

ipan

teD

ele

gatii p

artic

ipan

te

1 DECEMBRIE 1918MAREA ADUNARE

POPULARĂ

ARAD

BRAŞOV

ALBA-IULIA

POIANA SIBIULUI BISTRIŢA

SIBIU

BUCUREŞTI

“Bat clopote sunând reîntregirea

Şi sufletul ia foc în clopotar1 Decembrie ne e Unirea

Şi întregirea României Mari”

Vestea a străbătut ca fulgerul satele şi oraşele. Se anunţase Adunarea Naţională de la Alba Iulia, unde s-a hotărât unirea ………………………………… cu Romania.

(1) Drapelul României este tricolor iar culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.    (2) Ziua naţionala a României este 1 Decembrie.    (3) Imnul naţional al României este "Deşteaptă-te române".  (4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.  

1 DECEMBRIE – SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI CONSTITUŢIA ROMÂNIEI

ARTICOLUL 12     Simboluri naţionale

1 decembrie a fost adoptată ca zi naţională a României în 1990, reprezentând sărbătorirea marii adunări de la Alba Iulia din anul 1918, unde s-a votat unirea Transilvaniei cu România şi care simbolizează unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional.

“Iubeste-ţi ţara, române, şi fii mândru de locul cinstit ce-l ai între popoare!... Ne-am ridicat la un loc de multă vază între neamuri prin truda şi prin vrerea de a ne lumina şi de a ţine pas cu neamurile mai înaintate…

“Fii mandru de asta, române, dar nu uita nicio clipă că această sfântă ţară, de care te mândreşti, îţi cere să fi vrednic de ea! Să cauţi să te luminezi prin învăţătura şcolii, să te străduieşti şi tu, după măsura puterilor tale, să munceşti pentru păstrarea celor ce le are şi pentru propăşirea lor…”

George Cosbuc “ Patria şi neamul”

Material întocmit de elevii claselor a II –a şi a IV-a de la Şcoala Băltiţa-Măneşti, jud. Prahova, în cadrul proiectului

“1 DECEMBRIE - ZIUA TUTUROR ROMÂNILOR”

Coordonator, inst. DUMITRU CRENGUTA

Informaţiile şi ilustraţiile sunt extrase din “ATLAS ISTORIA ROMÂNIEI”, ed.”Steaua Nordului” şi de pe Internet.