1

STUDIU DE

EVALUARE ADECVATA

A EFECTELOR POTENTIALE ALE

EXPLOATARII IN CARIERA A

RIOLITELOR DIN PERIMETRUL

DEALUL MALCIU -VALEA TEILOR, JUD. TULCEA

BENEFICIAR : S.C. AMRO INC S.R.L.

ADMINISTRATOR,

ING. DANIEL IONESCU

EXECUTANT : S.C.TELARMED S.R.L

ING. GEOLOG DANIEL JUVERDEANU

DR. BIOLOG NELA ZAMBILA

DR. BIOLOG TEODOR GLAVAN-CARANGHEL

2

CUPRINS Date generale 4

I. Informaii privind planul supus aprobrii 4 1.1. Informaii privind planul 4 1.1.1. Descrierea planului propus, obiectivele acestuia, informaii privind producia care se va realiza

8

1.1.2. Informaii despre materiile prime, substanele sau preparatele chimice utilizate 9 1.2. Localizarea geografic i administrativ, cu precizarea coordonatelor Stereo 70 18 1.3. Modificrile fizice ce decurg din plan i care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului

19

1.4. Resursele naturale necesare implementrii planului 20 1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariilor naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

20

1.6. Emisii i deeuri generate de plan (n apa, n aer, pe suprafaa unde sunt depozitate deeurile) i modalitatea de eliminare a acestora

21

1.7. Cerinele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuia planului 39 1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului, modalitatea n care accesarea

acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariilor naturale de interes comunitar

40

1.9. Durata construciei, funcionrii, dezafectrii proiectului i ealonarea perioadei de implementare a planului

40

1.10. Activiti care vor fi generate ca rezultat al implementrii planului 41 1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului 41

1.12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ

cu planul care este n procedura de evaluare i care poate afecta ariile naturale protejate de interes comunitar

42

1.13. Alte informaii solicitate de ctre autoritatea competent pentru protecia mediului 42

II. Informaii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea planului

42

2.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar: suprafa, tipuri de ecosisteme,tipuri de habitate i speciile care pot fi afectate prin implementarea planului etc.

43

2.2. Date despre prezena, localizarea, populaia i ecologia speciilor i/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaa i n imediata vecintate a planului, menionate n formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

76

2.3. Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaa, locaia, speciile caracteristice) i a relaiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar nvecinate i distribuia acestora

100

2.4. Statutul de conservare a speciilor i habitatelor de interes comunitar 104 2.5. Date privind structura i dinamica populaiilor de specii afectate (evoluia numeric a populaiei n cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaiei unei specii afectate de implementarea planului, suprafaa habitatului este suficient de mare pentru a asigura meninerea speciei pe termen lung)

107

2.6. Relaiile structurale i funcionale care creeaz i menin integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar

109

2.7. Obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au

fost stabilite prin planuri de management

111

2.8. Descrierea strii actuale de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluii/schimbri care se pot produce n viitor

113

2.9. Alte informaii relevante privind conservarea ariilor naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbri n evoluia natural a ariei naturale protejate de interes comunitar

115

2.10. Alte aspecte relevante pentru ariile naturale protejate de interes comunitar 115

III. Identificarea i evaluarea impactului 116 3.1. Impactul implementarii planului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar 116

3.1.1. Impactul direct si indirect 118 3.1.2. Impactul pe termen scurt sau lung 119

3.1.3. Impactul in faza de constructie 120

3.1.4. Impactul in faza de operare 120

3

3.1.5. Impactul in faza de inchidere 121 3.1.6. Impactul rezidual 123

3.1.7. Impactul cumulativ 123

3.2. Evaluarea semnificatiei impactului 128

3.2.1. Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana,

odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar

128

3.2.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 129

3.2.3. Durata sau persistenta fragmentarii 129

3.2.4. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de ariile

naturale protejate de interes comunitar

129

3.2.5. Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata) 130

3.2.6. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP 130

3.2.7. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de

alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale

protejate de interes comunitar

130

IV. Msurile de reducere a impactului 132 4.1. Identificarea i descrierea msurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie i/sau tip de habitat afectat de plan i modul n care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar

132

4.1.1.Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari 136

4.1.2. Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de reptile 137

4.1.3. Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de mamifere 137

4.1.4.Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului 137

4.1.5. Responsabilul cu respectarea si monitorizarea conditiilor de mediu si pozitia sa in

societate

138

4.1.6. Monitorizarea biodiversitatii din perimetrul Dealul Malciu localitatea Valea Teilor, jud. Tulcea

141

4.2.Masuri pentru protectia calitatii apei 146

4.3. Masuri pentru protectia calitatii aerului 146

4.4. Masuri de limitare a zgomotului si vibratiilor 147

4.5. Masuri pentru reducerea efectului seismic 147

4.6. Masuri pentru mentinerea calitatii solului 147

4.7. Alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar 147

V. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de

interes comunitar posibil afectate

148

VI. Responsabilul cu respectarea si monitorizarea conditiilor de mediu si pozitia sa in

societate

149

VII. Colectivul de elaborare a Studiului de Evaluare Adecvat 149

BIBLIOGRAFIE 150

ANEXE

Anexe text :

-Bibliografie

-Certificate ale Evaluatorilor Studiilor pentru Protectia Mediului din echipa de elaborare a Studiului de

Evaluare Adecvata

-CV-urile specialitilor din colectivul de elaborare a Studiului de Evaluare Adecvat

Anexe grafice :

Planul de incadrare in zona-anexa 1

Planul de situatie perimetrului Dealul Malciu, Valea Teilor, jud.Tulcea, cu amplasarea perimetrului solicitat pentru PUZ si taluzurile finale ale exploatarii, sc. 1:5.000 - anexa 2

4

Date generale

Denumire plan: Lucrari de exploatare in cariera a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu, localitatea Valea Teilor, judetul Tulcea

Titular: S.C. AMRO INC S.R.L.

Amplasament: versantul vestic al dealului Malciu, comuna Valea Teilor, judetul Tulcea

Proiectantul general al planului: S.C. TELARMED S.R.L.

Elaboratorul Studiului de Evaluare Adecvat: S.C. TELARMED S.R.L.

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvat s-a realizat n conformitate cu Ghidul metodologic privind evaluarea adecvat a efectelor poteniale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului si Padurilor nr.

19 din 13/01/2010.

I. Informaii privind planul supus aprobrii

Perimetrul Dealul Malciu constituie obiectul unei investitii de interes public, n scopul exploatrii n carier a substantei minerale utile din acest deal si este situat n extravilanul localitatii Valea Teilor, jud. Tulcea. Incadrarea administratic teritoriala a perimetrului este redata in

anexa nr.1

Perimetrul pentru care se solicita avizul de mediu pentru PUZ are o suprafata de 21,85 ha si

este situat in totalitate (100%) in situl de protectie avifaunistica ROSPA 0073 Macin-Niculitel, iar cca 19 ha, din cele 21,85 ha ale obiectivului, (87%) se suprapun peste situl de importanta

comunitara ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean .

1.1. Informaii privind planul

In vederea valorificarii rationale a rocii utile din perimetrul Dealul Malciu,judetul Tulcea, S.C. AMRO INC S.R.L solicita Agentiei de Protectie a Mediului Tulcea avizul de mediu pentru PUZ pentru o suprafata de 21,85 ha , situata in extavilanul localitatii

Valea Teilor. Studiul de evaluare adecvata a biodiversitatii din zona amplasamentului a

acoperit aproximativ tot versantul vestic al mamelonului principal al dealului Malciu

(respectiv 60,22 ha) si implicit cele 21,85 ha pentru care se solicita avizul de mediu pentru

PUZ.

Perimetrul in care se intentioneaza sa se dezvolte activitatea de exploatare-prelucrare a rocii

utile este situat in zona centrala a perimetrului investigat. Amplasarea perimetrelor de 60 ha

in care s-a efectuat cercetarea, a celui pentru care se solicita avizul de mediu pentru PUZ

(21,85 ha) si a celui in care este proiectata inceperea exploatarii (2,5 ha) in raport cu ariile

protejate precum si coordonatele acestora sunt prezentate mai jos.

5

Fig. 1. SCHITA CU AMPLASAMENTUL PERIMETRELOR DE PE PLANUL DE

SITUATIE IN RAPORT CU ARIILE PROTEJATE

Perimetrul pentru care se solicita aviz de mediu pentru PUZ (21,85 ha)

Perimetrul in care s-a facut cercetarea biodiversitatii (60,22 ha)

Perimetrul pentru care se solicit permis de exploatare (2,5 ha)

Perimetrul pentru care s-a efectuat ridicarea topografic (95,62 ha)

Limite Arii naturale protejate SCI (rev. 2011)

Limite Arii naturale protejate SPA (rev. 2011)

6

COORDONATELE PERIMETRELOR CARE APAR PE PLANUL DE SITUATIE

DEALUL MALCIU-VALEA TEILOR, JUD. TULCEA

A. COORDONATELE PERIMETRULUI PE CARE S-A FACUT CERCETAREA PENTRU STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA

Nr.crt. X Y

1 405.836,25 773.777,70

2 405.846,98 773.714,25

3 405.913,51 773.320,99

4 405.296,30 773.314,30

5 405.239,04 773.314,84

6 405.090,34 773.314,54

7 405.049,92 773.320,26

8 405.050,42 773.323,22

9 405.052,69 773.334,56

10 405.051,18 773.373,51

11 405.046,64 773.390,90

12 405.038,32 773.404,14

13 405.023,20 773.410,19

14 404.951,35 773.415,86

15 404.941,52 773.421,91

16 404.933,58 773.432,12

17 404.932,07 773.442,33

18 404.944,93 773.462,75

19 404.979,71 773.503,58

20 405.009,96 773.529,30

21 405.025,01 773.538,37

22 405.049,29 773.548,20

23 405.065.17 773.561,43

24 405.078,40 773.577,43

25 405.080,67 773.584,88

26 405.075,00 773.593,57

27 405.048,41 773.610,91

28 405.015,15 773.632,62

29 404.984,59 773.657,12

30 404.997,30 773.663,17

31 405.003,95 773.671,64

32 405.009,10 773.678,29

33 405.018,47 773.681,01

34 405.040,25 773.685,25

35 405.056,59 773.689,48

36 405.065,06 773.695,23

37 405.072,01 773.709,75

38 405.081,09 773.728,81

39 405.092,58 773.736,67

40 405.111,04 773.740,91

41 405.137,96 773.741,21

42 405.150,66 773.760,87

43 405.125,25 773.781,44

44 405.101,05 773.782,95

45 405.447,01 774.234,99

46 405.687,75 774.084,46

47 405.885,62 774.012,06

48 405.834,63 773.938,58

49 405.814,05 773.908,91

SUPRAFATA TOTALA = 60,22 ha

7

Perimetrul de cca 60 ha, in care s-a facut cercetarea biodiversitatii, se afla integral in ROSPA

0073 Macin-Niculitel; din suprafata totala a perimetrului o suprafata de cca 46 ha (77%) se afla si in ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean.

B. COORDONATELE PERIMETRULUI PENTRU CARE SE SOLICITA AVIZUL DE

MEDIU PENTRU PUZ (21,85 ha) )

SUPRAFATA TOTALA = 21,85 ha

Perimetrul de 21,85 ha, pentru care se solicita avizul de mediu pentru PUZ, se afla integral in

ROSPA 0073 Macin-Niculitel; din suprafata totala a perimetrului o suprafata de cca 19 ha (87%) se afla si in ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean

C. COORDONATELE PERIMETRULUI PENTRU CARE SE VA SOLICITA

PERMIS TEMPORAR DE EXPLOATARE

Nr.crt. X Y

1 405.774,65 773.632,10

2 405.803,73 773.639,49

3 405.776,46 773.807,06

4 405.636,16 773.790,63

5 405.635,09 773.629,92

6 405.685,34 773.644,48

SUPRAFATA TOTALA = 2,5 ha

Nr.crt. X Y

1 405.816,29 773.562,27

2 405.764,73 773.879,15

3 405.665,47 773.933,51

4 405.491,11 773.991,34

5 405.409,39 773.997,41

6 405.231,78 773.824,16

7 405.260,10 773.710,67

8 405.301,19 773.701,31

9 405.348,81 773.669,07

10 405.391,47 773.607,15

11 405.416,69 773.542,50

12 405.416,63 773.325,25

13 405.437,77 773.320,50

14 405.468,24 773.319,41

15 405.488,89 773.321,99

16 405.518,11 773.325,62

17 405.547,67 773.327,89

18 405.547,67 773.548,33

19 405.670,09 773.554,49

20 405.724,98 773.561,06

8

Ocuparea suprafetei necesare desfasurarii procesului de exploatare se va face gradual,

in primul an de activitate urmand a fi implicata doar suprafata de 2,5 ha.

D. COORDONATELE PERIMETRULUI PENTRU CARE S-A FACUT

RIDICAREA TOPOGRAFICA

Nr.crt. X Y

1 406.304,81 773.464,09

2 406.210,11 773.917,08

3 405.790,34 774.055,91

4 405.448,19 774.243,85

5 405.126,12 773.969,53

6 405.032,02 773.869,25

7 404.779,74 773.358,45

8 405.090,34 773. 314,54

9 405.463,03 773.3314,37

10 405.970,56 773.321,83

SUPRAFATA TOTALA = 95,62 ha

1.1.1. Descrierea planului propus, obiectivele acestuia, informaii privind producia care se va realiza

1.1.1.1. Justificarea necesitatii proiectului

In prezent deficitul de materii prime (agregate de rau si agregate de cariera), la nivelul

intregii tari, pentru costructiile civile, industriale si de drumuri este semnificativ.

In Dobrogea produsele de balastiera sunt practic inexistente si ca atare acestea sunt suplinite

de catre produsele de cariera. Utilizarea acestor produse, atat pe plan local cat si extrazonal (in

Muntenia si in sudul Moldovei) pentru constructia si reabilitarea drumurilor este o necesitate.

1.1.1.2. Informatii privind productia care se va realiza

Valorificarea substantei minerale utile existenta in dealul Malciu sub forma de agregate de

cariera se va realiza, in prima etapa, pe baza unor permise temporare de exploatare, urmand ca

dupa explorarea zacamantului si omologarea rezervelor, sa se treaca la extragerea rocii utile pe

baza unei licente de exploatare.

Perioada de valabilitate iniial a licenei va fi de 20 ani. n aceast perioad, n conformitate cu strategia de dezvoltare a S.C. AMRO INC S.R.L., va fi exploatat o cantitate de cca 8.700 mii tone de rezerve de riolite, la un extras geologic de maxim 500 mii tone/an. Capacitatea proiectat a exploatrii (pierderi la exploatare=5%) i prelucrrii (pierderi la prelucrare=5%) este urmtoarea:

Anul Rezerva

extras (tone) Rezerva

industiala (tone)

Produse finite

(tone)

PERMISE DE EXPLOATARE + LUCRARI DE EXPLORARE

1 50.000 47.500 45.125

2 150.000 142.500 135.375

9

Anul Rezerva

extras (tone) Rezerva

industiala (tone)

Produse finite

(tone)

LICENTA DE EXPLOATARE

1 300.000 285.000 270.750

2 300.000 285.000 270.750

3 300.000 285.000 270.750

4 300.000 285.000 270.750

5 300.000 285.000 270.750

6 400.000 380.000 361.000

7 400.000 380.000 361.000

8 400.000 380.000 361.000

9 400.000 380.000 361.000

10 400.000 380.000 361.000

11 500.000 475.000 451.250

12 500.000 475.000 451.250

13 500.000 475.000 451.250

14 500.000 475.000 451.250

15 500.000 475.000 451.250

16 500.000 475.000 451.250

17 500.000 475.000 451.250

18 500.000 475.000 451.250

19 500.000 475.000 451.250

20 500.000 475.000 451.250

Total 8.700.000 8.265.000 7.851.750

1.1.2. Informaii despre materiile prime, substanele sau preparatele chimice utilizate

In procesul de exploatare si prelucrare a rocii utile, vor fi folosite urmatoarele materii

auxiliare:

- combustibili pentru alimentarea utilajelor din dotarea carierei ;

- lubrifianti ;

- piese de schimb si materiale pentru mentinerea la parametri optimi de functionare a

utilajelor si instalatiilor utilizate in cariera.

Explozibilul necesar pentru activitatea de impuscare (pe baza de azotat de amoniu sau gel

exploziv) va fi utilizat numai la lucrarile de abatere a rocii utile, de catre operatorii atestati pentru

astfel de activitati. Explozibilul va fi adus in cariera chiar in ziua in care se va face puscarea, deci

nu va fi depozitat, nici macar temporar, in cariera sau in vecinatatea acesteia.

Derularea fluxului tehnologic in cadrul perimetrului minier Dealul Malciu nu necesita utilizarea de substante sau preparate chimice.

Lucrari de exploatare/ Metoda de deschidere, pregtire si exploatare

Pe durata activitatii, S.C. AMRO INC S.R.L. va realiza un program de lucrri specifice pentru exploatarea in cariera a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu, jud. Tulcea.

Lucrrile ce urmeaz a fi efectuate constau din urmtoarele categorii:

-Lucrri de deschidere -Lucrri miniere de pregtire: -Lucrri de exploatare; -Lucrri de protecie a zcmntului i a lucrrilor de suprafa.

10

Lucrrile de deschidere

Lucrarile de deschidere au drept scop asigurarea conditiilor necesare inceperii

exploatarii zacamantului si prelucrarii rocii utile. Acestea constau din:

a) lucrri de amenajare a drumului de acces b) lucrri de descopertare, transportul i haldarea solului vegetal si sterilului

minier (copertei) de pe suprafaa ce urmeaz a fi exploatat; c) lucrri de organizare de antier d) lucrri de construcii montaj la staia de concasare sortare e) lucrri auxiliare

a) Amenajarea drumului de acces

Accesul n perimetru se va face pe drumul de exploatare existent in versantul stang al vaii,

la cca 200 m de vale, pe limita dintre terenurile agricole si pasunea care se afla in dealul Malciu;

pe acest drum se va parcurge o distanta de cca 500 m pana in zona organizarii de santier. Drumul

va fi prevazut, unde acest lucru se impune, cu sant de garda cu profil trapezoidal, cu adancimea de

50 cm si va fi amenajat prin balastare.

Deasemenea se vor amenaja prin balastare si drumurile tehnologice ce urmeaza a fie

construite pentru a se realiza legatura dintre diversele compartimente din cadrul perimetrului

minier precum si bretelele de acces la fronturile de lucru. Acestea vor avea panta mai mica

de 15%o si latimea de cca 6 m.

La ncrcarea i transportul solului descopertat i pentru pietruirea drumului se vor folosi urmtoarele utilaje:

-dumpere de 24, respectiv 30 tone;

- autoincrctoare de 16, respectiv 30 t;

b) Lucrri de decopertare, transportul i haldarea solului vegetal

Suprafaa totala de teren, ce va fi decopertat in prima etapa, in cadrul perimetrului solicitat, este de cca 3,5 ha; aceasta este compusa din suprafetele aferente permisului

temporar de exploatare ( din cele 2,5 ha ale perimetrului temporar se vor descoperta doar cca

1,9 ha, pe diferenta de 0,6 ha roca aparand la zi ) si platformei de concasare-sortare (cca 1,6

ha). Suprafetele destinate platformelor de haldare nu vor fi descopertate ci doar scarificate.

In cadrul perimetrului de exploatare solul vegetal este distribuit neuniform si are o

grosime foarte mica fiind cuprinsa intre 0 cm si 10 cm.

O distibutie neuniforma prezinta si depozitele loessoide aflate sub patura de sol,

grosimea acestora putand varia de la zero contimetri, in zona aflorimentelor, pana la mai mult

de 6 m, catre baza versantilor.

Volumul total de sol vegetal estimat pentru suprafata de 3,5 ha, in conditiile unui

randament la recuperare de 40% este de cca 20 m3. Luand in consideratie un coeficient de

afanare de cca 1,3 rezulta ca volumul acestuia va fi de cca 25 m3 si va putea fi depozitat in

halda de sol vegetal care va fi amenajata la cca 25 m vest de limita perimetrului temporar de

exploatare. Suprafata haldei de sol vegetal va fi de cca 1 ha .

Pe masura dezvoltarii exploatarii si avansarii fronturilor de exploatare, o buna parte din

solul vegetal rezultat va putea fi utilizat la lucrarile de resolificarea taluzurilor definitive.

11

Lucrarile de decopertare se vor face etapizat, astfel incat sa fie implicate doar

suprafetele pe care se va lucra efectiv. Lucrrile de decopert ale panoului de exploatare vor fi n aa fel ealonate nct gradul de asigurare cu rezerve deschise s fie de cel puin 3 luni.

Lucrrile de ndeprtare a pturii de sol vegetal vor consta n nlturarea, pe cale manual (cu lopei i hrlee), n zonele cu relief accidentat i pe cale mecanizat (prin rzuire cu lama buldozerului/autoncrctorului) a solului vegetal de pe suprafaa ce urmeaz a fi pregtit pentru exploatare i a suprafeelor destinate amenajarii celorlalte unitati functionale din cadrul exploatrii.

Volumul de sol vegetal dislocat (cca 11.000 m3) va fi adunat n grmezi, va fi ncrcat

cu ncrctorul frontal n autobasculante i va fi haldat separat, pe platforma amenajat n acest scop. Solul vegetal recuperat va fi folosit la lucrrile de refacere ecologic a carierei, la ncheierea lucrrilor de exploatare.

Perimetrul pe care urmeaza a se desfasura activitatea de exploatare-prelucrare are

suprafata de 21,85 ha (din aceasta suprafata pe cca 4 ha roca utila apare la zi, deci nu este

necesara descopertarea). Din cele 21,85 ha circa 3,9 ha vor fi ocupate de modulele aferente

Organizarii de santier, Platformelor de haldare si Platformei de concasare-sortare. La

aceastea se adauga o suprafata de cca 1,41 ha aferenta drumurilor tehnologice si spatiilor de

legatura si cca 1,5 ha corespunzatoare bermelor finale ale exploatarii In total, cca 6,81 ha nu

vor fi afectate de lucrarile de exploatare care vor ocupa, la finalul activitatii, cca 15 ha.

Se estimeaza ca prin descopertarea acestei suprafete (15 ha), la finalul exploatarii

volumele de steril vor insuma cca 65.000 m3 , reprezentate prin depozite de loess i

fragmente de riolite alterate din partea superficial a zcmntului . Evacuarea materilului steril se va face cu utilaje adecvate (ncrctor frontal), iar

transportul sterilului se va face cu basculantele din dotare. Pe masura dezvoltarii exploatarii,

sterilul care nu va fi valorificat ca material de umplutura va fi haldat, in masura in care acest

lucru este posibil, in interiorul carierei.

Incepand din anul 2022, in sectorul vestic al perimetrului Dealul Malciu vor putea demara lucrarile de refacere a mediului.

Esalonarea suprafetelor din cadrul perimetrului solicitat pentru avizul de mediu care

vor fi implicate in lucrarile de descoperta si de exploatare este prezentata in tabelul de mai

jos.

Nr.

crt Perioada

(ani)

Suprafata

totala (ha)

1. 2013 3,5

2. 2014 0

3. 2015 1

4. 2016 0

5 2017 1,5

6. 2018 0

7 2019 1

8 2020 0

9 2021 1

10 2022 0

11 2023 1

12 2024 0

13 2025 1

14 2026 1

15 2027 0

12

Halda de sol vegetal si depozite loessoide

Halda de sol vegetal si depozite loessoide (9.500 m2) are o form dreptunghiulara cu

lungimea de cca 200 m i latimea de cca 50 m. Capacitatea de stocare a haldei, in aceasta etapa, va fi de cca 50.000 m

3. Volumul de sol vegetal care va fi descopertat de pe suprafata

totala de 11 ha (pe 4 din cele 15 ha aferente secorului de exploatare roca utila apare la

suprafata sub forma de stanci), pentru o grosime de 10 cm nu va depasi 11.000 m3; ca atare

solul vegetal va fi haldat in patrimea nordica a haldei. Dupa atingerea capacitatii maxime a

haldei solul vegetal va fi asezat peste depozitele loessoide haldate aici, iar halda se va

inierba.

Pe msura dezvoltrii carierei prin atacarea i a altor sectoare cu rezerve, in situatia in care grosimea medie a copertei va fi mai mare de 0,5 m, volumul de steril va creste, iar

dimensiunile haldei de depozite loessoide vor fi adaptate la volumul decopertat.

O parte din sterilul rezultat, care nu i va gsi utilizarea, va fi depozitat in interiorul carierei. Anticipam ca aceste lucrari vor putea fi realizate, in functie de modul de dezvoltare

al carierei, dupa cca 10 ani de de exploatare. Pana atunci, daca va fi cazul, se vor amenaja in

apropierea limitei vestice a perimetrului halde temporare pentru steril; de indata ce acest

lucru va fi posibil sterilul de aici va fi rambleat in interiorul exploatarii. Lucrarile de refacere

a mediului, de la finalul activitatii, prevad rambleerea, nivelarea sterilului si resolificarea

umpluturii in excavatia rezultata ca urmare a exploatarii substantei minerale utile.

In cazul extinderii haldei existente, pentru asigurarea unei stabiliti mai bune a haldei de sol vegetal se prevd:

- asigurarea unei mai bune nfriri a haldei cu terenul de baz prin brzdarea cu buldozerul a pturii superficiale de sol vegetal;

- materialul haldat va fi nivelat cu buldozerul, iar unghiul de taluz al haldei va fi

de 250

maxim 300;

- nlimea haldei de sol vegetal, n perioda 2013- 2014 va fi hmax =0,40 m; - executarea de drenuri la piciorul haldei pentru preluarea apelor de iroire; - nierbarea temporar a haldei

Halda de steril

Aceasta are forma dreptunghiulara, este amplasata in vecinatatea Platformei de

concasare-sortare si ocupa o suprafata de cca 1,12 ha. Sterilul rezultat din procesul de

exploatare si prelucrare a rocii utile este reprezentat prin materialul obtinut din decoperta

zacamantului (fragmente de roci alterate) si prin sterilul rezultat din prelucrarea riolitelor.

Cea mai mare parte din acest seril va fi utilizata la amenajarea si intretinerea drumurilor de

acces si platformelor din cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare. In general acest tip

de steril nu formeaza halde de dimensiuni mari intrucat materialul haldat se utlizeaza atat la

lucrarile de intretinere, dar poate fi utilizat si ca material de umplutura si ca atare nu se

haldeaza pe termen lung.

Ca msuri suplimentare, pentru stabilitatea taluzului haldei de steril, se vor intreprinde urmtoarele lucrri:

- se va asigura o panta naturala la piciorul haldei, pentru evitarea acumulrii apei pe taluzul exterior al digului de iniiere;

13

- haldarea materialului se va realiza astfel nct s se asigure compactarea lui prin circulaia utilajelor de nivelare i a mijloacelor de transport; - unghiul de taluz al haldei va fi de maxim 30

0;

- nlimea haldei de steril va fi hmax = 10,0 m (dou trepte de 5,0 m nlime cu berma dintre trepte avnd limea de minim 10 m;

Amenajarea haldei de steril se va face conform prescripiilor tehnice C 39 din NSPM pentru exploatarea substanelor minerale din carier, prin derocare cu exploziv 93 - 1999 IV, prevederi incluse la cap. 16, art. 16.5.

c) Lucrri de organizare de antier

Organizarea de antier va fi amplasat pe o platform amenajat, ntr-o zon protejat, la baza versantului vestic al dealului, in vecinatatea drumului de acces in perimetru.

Platforma organizrii de antier va fi amenajat prin rzuire cu buldozerul, nivelare i compactare a terenului, pietruire, iar daca va fi necesar se va betona (ex: zona birourilor,

depozitului de carburant, platforma de alimentare a utilajelor, platforma conteinerelor de

deeuri, etc). Suprafaa de cca. 170 m2 aferent organizrii de antier cuprinde urmtoarele: - vagon-camp standardizat cu destinaia birou i magazie de materiale cu suprafaa de 25 m2; -vagon - camp standardizat avnd destinaia laborator cu suprafaa de 25 m2; -cantar bascula pentru agregatele de cariera (acesta va putea fi amplasat in zona organizarii

de santier sau in vecinatatea drumului de exploatare din extremitatea vestica a platformei de

concasare sortare

-un rezervor de motorin (capacitate 5000 litri), suprateran, amplasat pe un suport metalic pe o platforma betonata prevzuta cu cuv de retenie (platform de 25m2); aprovizionarea cu motorin se va face cu o cisterna standardizata de la distribuitori din municipiul Tulcea; alturi de acesta se va amenaja un loc de depozitare special pe care vor fi amplasate butoaie pentru ulei i ulei ars; -un pichet PSI dotat cu stingtoare cu spum i pulbere; -un rezervor de ap industrial de 5000 litri (apa este asigurat de la surse din comuna ValeaTeilor) amplasat pe o platform de 15 m2; -3 containere pentru deeuri reciclabile (unul pentru metal, altul pentru hartie si inca unul pentru plastic) i un altul pentru deeuri nereciclabile (platform de 15 m2) + o pubela pentru deseuri menajere;

-grup sanitar doua WC-uri ecologice

-platformele betonate pentru rezervorul de motorin i de ap industrial, precum i containerele pentru deeuri vor fi prevzute cu arcuri acoperite.

Nu se prevd amenajri pentru depozitarea de explozivi n cadrul carierei Dealul Malciu. Transportul, manipularea i ncrcarea explozivilor se vor face de ctre personalul tehnic de specialitate (angajat pe baz de contract), de la intreprinderile autorizate.

d) lucrri de construcii montaj la staia de concasare sortare

Fluxul tehnologic- Piatra derocat prin explozie din treapta de exploatare este ncrcat cu ajutorul ncrctoarelor frontale sau a excavatoarelor, n dumpere, care o transport la platforma de basculare alimentare a buncrului concasorului primar, dotat cu separator de steril. Sterilul se va folosi la ntreinerea drumurilor de acces, a platformelor din

14

incinta carierei, pentru amenajarea unor drumuri de tara din localitatile invecinate sau se va

depozita pe platforma haldei de steril n vederea utilizrii ulterioare. Pierderile la prelucrare se ridic la circa 5%.

Cariera Dealul Malciu va fi dotat cu o staie de concasare sortare fixa care va produce urmatoarele sorturi: 0-25 mm; 40-63 mm; 63-90 mm. Granulatul mai mare de 90

mm va fi supus din nou concasarii. Platforma staiei de concasare, cu o suprafaa de cca 16.000 m

2 (inclusiv suprafaa pe care vor fi depozitate sorturile de agregate), va fi construita odata cu amenajarea drumului de acces, in vecinatatea organizarii de antier; platforma va fi amplasata in versantul stang al vii si la baza versantului vestic al dealului, aproximativ intre cotele de + 160 m si + 130 m.

Staia de sortare este organizat ntr-un flux alctuit din urmtoarele echipamente: -Buncr de alimentare. -Un concasor cu flci, capacitate 140 t/h -Benzi transportoare din cauciuc armat, pentru transportul i depozitarea

final a agregatelor. -Ciur presortare de 8 mp

-Ciur vibrator cu patru site pentru sortarea agregatelor, de 12 mp

In scopul diminuarii emisiilor generate de carburanti instalaiile staiei de concasare-sortare vor fi dotate cu motoare electrice, statia urmand sa fie racordata la reteaua electrica

situata la o distanta de cca 400 m fata de platforma de prelucrare, prin intermediul unui post

de transformare. Concasorul i benzile transportoare pot fi prevzute cu ecrane protectoare i cu pulverizatoare de ap pentru umezirea rocii concasate la toate treptele de prelucrare (la concasor, granulatoare, ciururi, benzi transportoare).

Sorturile sus menionate vor fi depozitate n depozite deschise, transportul lor fiind fcut cu ajutorul benzilor transportoare. De aici vor fi ncrcate pentru livrare n autobasculante, cu ajutorul unui ncrctor frontal.

Schema fluxului tehnologic este prezentata in figura de mai jos.

Fig. 2. Schema fluxului tehnologic

15

La inceput, avnd n vedere cantitile relativ mici de rezerve exploatate, roca extras va fi prelucrat intr-o instalatie cu capacitatea de 200 t/h. Odat cu mrirea cantitilor de roc extras, capacitatea de prelucrarea va fi adaptata noilor cerinte.

e) lucrri auxiliare

Alimentarea cu energie electric Alimentarea cu cu enegie electric a utilitilor de pe platforma organizrii de antier se

va realiza prin racordarea la reteaua electrica din vecinatate; este posibil ca in perioada de

demarare a investitiei sa se utilizeze grupuri generatoare.

Alimentarea cu ap Alimentarea cu ap se realizeza distinct pentru zona administrativ i pentru fronturile

de lucru. Pentru personalul din exploatare, necesarul de ap potabil este asigurat prin ap mineral mbuteliat.

Necesarul de ap tehnologic va fi asigurat de la rezervorul metalic de 5000 l care va fi alimentat periodic, cu cisterna, de la sursa de apa a localitatii Valea Teilor.

Odat cu dezvoltarea carierei i creterea necesitilor, se va spa un pu n apropierea organizrii de antier. Apa captat va fi folosit, att ca ap industrial, la perforarea gurilor de min, la stropirea periodic a fronturilor de carier i a cilor de acces i transport, pentru mpiedicarea ridicrii prafului n atmosfer, ct i pentru grupul social.

Evacuarea apei menajere reziduale

Canalizarea apelor menajere se va face prin evi P.V.C. spre o fos vidanjabila ce urmeaza a fi realizata la cca 50 m N de cladirea administrativa.

Evacuarea apei industriale uzate

Pentru a mpiedica infiltrarea apelor uzate acestea vor fi dirijate catre santul de garda

din lungul drumului de acces; acesta va debua ntr-un bazin decantor, n care se vor depune particulele fine aflate n suspensie.

n procesul de exploatare i prelucrarea a rocii utile nu rezult ape uzate care prin deversare n emisar s afecteze apele de suprafa sau subterane.

Lucrri miniere de pregtire In cadrul acestor lucrari se va realiza deschiderea zacamantului direct prin trepte de

exploatare sau prin transee care permit extragerea rocii utile. In cazul de fata, in prima etapa,

va fi adoptat metoda de exploatare cu trepte drepte ascendente i front lung, urmand ca in masura in care va fi asigurat accesul in zona de creasta, sa se treaca la o exploatare

descendenta. Avand in vedere energia de relief si configuraia dealului, zcmntul va fi exploatat in trepte cu nlimea de maxim 20 m.

In vecinatatea retelei electrice treapta va fi mprit n 3 subtrepte de cte 6 m nlime. Prin impartirea treptei de 20 m in trei subtrepte de cate 6 m cantitatea de eploziv utilizat la o puscare se va diminua si o data cu ea se va reduce si impactul asupra mediului.

Atacarea subtreptelor, pentru crearea unor platforme de lucru orizontale pentru utilaje,

se va realiza prin sparea unor semitranee n zonele de efilare a grosimii subtreptelor, pn la atingerea nlimii de excavare de 6 m.

16

Lucrri de exploatare

Metoda de exploatare preconizata a fi utilizata in cadrul carierei Dealul Malciu, in prima etapa, este aceea cu front lung si trepte drepte ascendente, urmand ca in masura in care

va fi asigurat accesul in zona de creasta, sa se treaca la o exploatare descendenta, explzibilul

fiind amplasat in gauri de sonda, iar haldarea sterilului se va face, la inceput, in halde

exterioare si apoi in halde interioare. Lucrarile de exploatare vor consta, n principal, din:

a) lucrri din faza de exploatare propriu-zis a zcmntului

b) ncrcarea roci extrase cu excavatorul n mijloacele de transport auto i transportul acesteia la beneficiari;

c) lucrrile de protectie a zcmntului si a lucrrilor de suprafat

Prin adoptarea metodei de exploatare cu front lung, n cariera Dealul Malciu, sunt asigurate urmtoarele cerine principale:

- securitatea deplin a muncii; - nalt eficien economic; - pierderi de rezerve minime; - nivel tehnic ridicat; - protecia zcmntului i a obiectivelor de la suprafa; - protecia mediului nconjurtor.

a) Lucrri din faza de exploatare propriu-zis a zcmntului

Extragerea cu ajutorul explozivilor comport urmtoarele operaii:

- calibrarea treptelor de exploatare la o inaltime de maxim 20 m avand unghiul de taluz

de lucru de 75o

- forarea gurilor de sond, n care se vor amplasa ncrcturile de explozivi;

- ncrcarea gurilor de sond cu materialul exploziv necesar, burarea lor i explodarea acestor ncrcturi;

- spargerea la dimensiunile necesare a blocurilor mari rezultate din explozie, pentru a

putea fi ncrcate i transportate fr dificulti;

- ncrcarea materialului derocat i transportul acestuia la staia de concasare sortare sau direct la beneficiari, n cazul blocurilor i pietrei brute, n vederea degajrii frontului de lucru;

- lichidarea prin mpucare a eventualilor pinteni i praguri de dimensiuni majore aprute pe bermele de lucru, n vederea meninerii orizontalitii acestora ;

- copturirea taluzului de blocurile rmase suspendate n urma mpucrii i ndeprtarea de pe berm a rmielor de material mpucat, rmase n urma mpucrilor secundare i copturirii, n scopul nceperii unui nou ciclu de operaii.

b) Incrcarea roci extrase cu excavatorul n mijloacele de transport auto i transportul acesteia la beneficiari;

n frontul carierei, nainte de ncrcare, se va face o presortare a materialului mpucat dup dimensiune blocurilor i calitate. ncrcarea pietrei derocate se va face cu excavatorul

17

tip NH 385 2,8 mc i/sau cu autoncrctorul tip CATTERPILAR 928H, n autobasculante de 28 t care o vor transporta, la beneficiari (n cazul blocurilor naturale, pietrei brute i pietrei sparte) sau la staia de concasare-sortare, pentru prelucrare sub form de agregate de carier. Blocurile de piatr brut, care nu i vor gsi desfacerea imediat, vor fi depozitate pe vatra carierei, n afara razei de aciune a utilajelor.

Cantitile de roc extras vor fi transportate de ctre beneficiari, cu mijloacele auto proprii, direct de la carier, conform specificatiilor ce au la baza comanda sau contractul.

c) Lucrrile de protectie a zcmntului si a lucrrilor de suprafat

Msuri pentru protectia zcmntului Se va urmrii exploatarea raional a resursei minerale, n sensul pregtirii i extraciei

rocii utile, astfel nct s fie asigurat continuitatea activitii miniere n timp i spaiu, fr a mai lsa n urma frontului, poriuni abandonate de resurs i fr a fi afectate zonele nvecinate (localitatea Valea Teilor) i terenurile agricole cu destinaia pune sau arabile, aflate n vecintile carierei.

Pentru protejarea masivului de roci din zona adiacent perimetrului de exploatare se vor lua msuri de evitare a activrii si dezvoltrii fisurilor naturale preexistente, precum si eliminarea posibilittii de aparitie de noi fisuri artificiale. n acest sens se vor intreprinde urmtoarele:

- se va evita suprancrcarea artificial a bermei superioare; - se vor elimina socurile seismice date de explozivi, controlnd derocrile prin

adaptarea mpuscrilor cu microntrzieri si prin ecranarea masivului adiacent cu un mediu cu ingredienta acustic mai mic dect cea a mediului n care se propag undele seismice. n acest scop se va putea utiliza mpuscarea de prefisurare;

- se vor limita vibratiile produse de functionarea utilajelor din carier, la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor;

- se va mentine n permanent panta taluzurilor n limite normale de sigurant; - se vor evita total infiltratiile de ap, se va sigura un unghi de scurgere natural a apei

pe vatra carierei cu scopul eliminarii apelor n cazul unor precipitatii abundente;

Protectia taluzurilor si a bermelor de carier La taluzurile treptei n miscare (n exploatare) se vor lua urmtoarele msuri: - se vor respecta elementele geometrice ale treptei, determinate prin proiect, si anume:

unghiul si nltimea taluzului, ltimile minime ale bermelor de lucru, transport si sigurant; - se va verifica vizual si prin msurtori topografice stabilitatea taluzurilor (acest lucru

se va face periodic si ori de cte ori este necesar);

- se vor preciza contururile taluzelor definitive la marginea n exploatare a carierei n

functie de propriettile fizico-mecanice ale rocilor din masiv si durata de serviciu programat pentru taluzurile respective;

- n cazul constatrii unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua msuri de stabilizare cu ancore sau cabluri pretensionate.

Protectia stabilittii haldei constituit din sol vegetal si depozite loessode Pentru prevenirea pierderii stabilittii si alunecrii haldei de sol, se impune adoptarea

unor msuri de ordin constructiv si de ntretinere a acestui depozit, pe toat durata activittilor de exploatare:

18

- materialul haldat va fi ct mai uniform repartizat pe suprafata de depozitare;

- se vor evita infiltratiile apelor pluviale prin asigurarea unei pante naturale de scurgere

a apelor de siroire sau, daca va fi cazul, prin santuri spate n terenul de baz, cu scurgere asigurat; prin racordarea, daca va fi cazul, a drenurilor de la baza haldelor cu santul de garda din lungul drumului de exploatare ; santul de garda se va putea utiliza, ca dren colector al

apelor pluviale;

- se vor respecta cu strictete: nltimea haldei, unghiul de taluz si celelalte elemente constructive, stabilite prin proiect, dup metodele de calcul ale mecanicii rocilor si n baza parametrilor fizico-mecanici determinati (n situ) sau n laborator;

- halda se va compacta si nivela cu utilaje de haldare adecvate;

- realizarea unui unghi de taluz al haldei de maxim 25;

- nltimea maxim a haldei nu va depsi 6 m; - pentru o mai mare stabilitate halda de sol va fi nierbat . - prin lucrri specifice se vor intercepta, dirija si ndeprta apele superficiale din

depresiuni, gropi sau alte acumulri de ape ce pot aprea, dup precipitatii abundente, n cadrul haldei ;

Toate lucrrile din carier vor fi conduse strict dup prevederile programului de exploatare care se va ntocmi anual si va fi avizat de organele n drept.

Deoarece se prevede ca lucrrile de exploatare s continue prin rennoirea Permisului de exploatare, nu va fi necesar amenajarea unui taluz definitiv, n frontul carierei, la sfrsitul perioadei de exploatare aferent Permisului solicitat (2013 2014) si nici a bermelor de sigurant, nltimea maxima de 20 m a treptei n stationare nejustificnd acest lucru, n aceast etap de dezvoltare a carierei.

1.2. Localizarea geografic i administrativ, cu precizarea coordonatelor Stereo 70

Localizare. Perimetrul Dealul Malciu, solicitat pentru aviz de mediu pentru PUZ, avnd o suprafa de 21,85 ha, se afla in dealul cu acelasi nume si este situat in versantul stang al vaii Lodzovei la cca 750 m sud fata de primele case din localitatea Valea Teilor.

Localitatea Valea Teilor este amplasat n partea central - vestic a judeului Tulcea, la o distan de 30 km Isaccea, la 35 km de Babadag si la 45 km de municipiul Tulcea.

Coordonatele topografice ale perimetrului solicitat pentru avizul de mediu pentru PUZ

sunt urmatoarele:

Nr.crt. X Y

1 405.816,29 773.562,27

2 405.764,73 773.879,15

3 405.665,47 773.933,51

4 405.491,11 773.991,34

5 405.409,39 773.997,41

6 405.231,78 773.824,16

7 405.260,10 773.710,67

8 405.301,19 773.701,31

9 405.348,81 773.669,07

10 405.391,47 773.607,15

11 405.416,69 773.542,50

19

Accesul n perimetru se poate face pe DN 22 A Tulcea Mcin pana la intersectia cu DJ229, pe care se parcurg spre N cca 9 km, dupa care se paraseste drumul judetean si se mai strabat, spre

vest, pe un drum amenajat, construit la cca 1 km sud de intrarea in localitate, cca 2 km pana la

obiectiv. O alta posibilitate, de la intersectia drumului national 22 A cu firul vaii Lodzova se

parcurge spre N, pe un drum de exploatare amenajat in versantul drept al vaii, o distanta de cca 9

km pana la amplasament.

1.3. Modificrile fizice ce decurg din plan i care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului

Din cele 60,22 ha in care s-a facut cercetarea perimetrul pentru care se solicita avizul de

mediu pentru PUZ va ocupa 21,8 ha. Investitorul preconizeaza dezvoltarea etapizata a activitatilor

de exploatare si prelucrare a resursei minerale, in scopul cresterii graduale a suprafetelor destinate

acestor activitati, astfel incat impactul asupra factorilor de mediu sa ramana in limitele admisibile.

Din aceste 21,85 ha, exploatarea propriu-zisa va ocupa cca 15 ha, iar sectoarele aferente organizarii

de santier si spatiilor de legatura intre compartimente + bermele taluzurilor finale ale carierei care

vor ramane neexcavate vor ocupa cca 6,85 ha.

Repartitia suprafetelor in perimetru este redata in tabelul urmator:

Specificatie Detaliu Suprafaa ocupata (ha)

Total suprafata perimetru de dezvoltare-ex

ploatare

21,85

din care :

Total perimetru de exploatare 15,00

Bermele taluzurilor finale 1,50

Organizare de santier 3,90

din care : Staia de concasare + depozite de produse

finite

1,6

Constructii administrative 0,15

Halda de sol vegetal + depozite loessoide 0,95

Halda steril tehnologic 1,2

Drumuri de acces, bretele si spatii de

legatura

1,45

TOTAL TEREN NECESAR INVESTITIEI 21,85

12 405.416,63 773.325,25

13 405.437,77 773.320,50

14 405.468,24 773.319,41

15 405.488,89 773.321,99

16 405.518,11 773.325,62

17 405.547,67 773.327,89

18 405.547,67 773.548,33

19 405.670,09 773.554,49

20 405.724,98 773.561,06

20

Fig. 3. Imaginea carierei la finalul exploatarii

La terminarea licentei de exploatare, in 2035, suprafata de 21,85 ha a perimetrului exploatat

va arata ca un amfitetru cu 5 trepte de cate 20 m ( fiecare treapta, mai putin cea superioara),

repartizate in functie de configuratia terenului; cota cea mai mare va fi + 255 m, iar cea mai mica +

175 m. Suprafata insumata a bermelor superioare va fi de cca 1,5 ha, vatra (platoul de la cota de +

175 m) va fi de cca 9 ha (vezi planul de situatie al perimetrului-anexa 2).

1.4. Resursele naturale necesare implementrii planului

Valorificarea rocii utile din perimetrul Dealul Malciu se face fara implicarea altor resurse naturale.

1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate in cadrul ariei naturale

protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

Investitia privind exploatarea si prelucrarea substantei minerale utile din perimetrul Dealul Malciu va fi facuta in scopul valorificarii rationale a resursei de roci utile (riolite) din acest perimetru. Aceasta resursa este neregenerabila, dar in ansamblu, rezerva geologica care va fi

extrasa, pe durata Licentei de exploatare (20 de ani), reprezinta mai putin de 25 % din rezerva de

substante minerale utile existenta in versantul vestic al dealului.

21

1.6. Emisii i deeuri generate de plan (n apa, n aer, pe suprafaa unde sunt depozitate deeurile) i modalitatea de eliminare a acestora

1.6.1. Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu

1.6.1.1. Protectia apelor

Surse de poluanti pentru ape, concentratii si debite masice de poluanti rezultati pe faze

tehnologice si de activitate.

Surse de poluare a apelor Reeaua hidrografic a zonei se caracterizeaz prin vi scurte, colmatate, nierbate, cu regim

de curgere torenial, care curg ctre vest, spre valea Lodzovei, afluent al vaii Taita. Prezenta apei pe aceste vai se nregistreaz pentru scurta durata numai n urma precipitaiilor

abundente.

Pentru apele de suprafa, sursele poteniale de poluare sunt reprezentate de: - eventuala antrenare de ctre apele meteorice, care spal cmpul tehnologic al carierei i

platforma staiei de concasare-sortare, spre vale (emisar), a unor particule de sol poluate cu carburani i/sau lubrifiani, scurse accidental de la utilajele n funciune;

- poluarea datorat organizrii de antier se refer la evacuarea apelor menajere i a deeurilor, la scurgerile-scprile accidentale de combustibili i uleiuri, n timpul alimentrii utilajelor.

In scopuri tehnologice apa va fi folosit, n mici cantiti, la perforarea gurilor de min (n cadrul lucrrilor de deschidere i pregtire ale zcmtului i la spargerea supragabariilor) i n scopul reducerii emisiilor de praf, la umectarea rocii ce urmeaz a fi ncrcat n mijloacele de transport i la stropirea drumurilor de acces, neasfaltate.

La instalaiile staiei de concasare - sortare va fi utilizat cea mai mare cantitate de ap industrial (cca 5 m3/zi); concasorul, granulatoarele i benzile transportoare vor fi prevzute cu pulverizatoare de ap pentru umezirea rocii concasate.

n urma lucrrilor de exploatare i prelucrare nu rezult componeni chimici duntori mediului care, prin levigare, s ajung n apele subterane sau n cele de suprafa.

Apele menajere, n cantiti mici, nu conin substane toxice (pesticide, azotii, azotai, etc.), avnd un caracter nepoluant. Necesarul de ap menajer pentru cele 20 persoane care vor fi angajate pentru desfurarea activitii (la un consum specific de cca 25 l/om.zi x 250 zile/an functionare) este de 125 m

3/an.

Pentru apele subterane, sursele poteniale de poluare sunt reprezentate de : - scurgerile accidentale de uleiuri sau combustibili provenite de la platforma instalaiei de

foraj;

- scurgerile accidentale de uleiuri sau combustibili de pe platforma depozitului de combustibil i de la utilajele i autovehicolele n funciune, de la componentele staiei de concasare n funciune i din incinta organizrii de antier, situate la o cot cu cel puin 20 m deasupra cotei talvegului vii (+110 m);

- nerespectarea normelor privind evacuarea apelor menajere i deeurilor din cadrul organizrii de antier.

Conform datelor din literatura de specialitate, concentratia de azotati prezent n apele freatice se situeaz sub limita CMA prevzut n STAS-ul 1342/91.

22

Protectia calittii apelor Pentru protectia calittii apelor se vor lua urmtoarele msuri: - pentru a se evita scurgerea apelor din precipitatii care spal cmpul tehnologic al carierei si

care pot antrena, n suspensie, particule de sol poluate cu lubrefianti si combustibili scursi

accidental, acestea vor fi colectate in santul de garda din lungul drumului de acces la exploatare,

construit la baza versantului dealului; santul de garda va fi prevazut cu un decantor cu filtru de

nisip amplasat inainte de interceptarea emisarului.

- resturile menajere sau reziduurile de orice natur se vor transporta, pe msura acumulrii lor, n conteinere (ce vor fi amplasate pe o platform betonat), la rampa de gunoi a localitatii Valea Teilor, evitndu-se contactul cu nivelul freatic.

- depozitul de carburanti va fi amplasat suprateran, pe suport metalic, pe o platforma betonata

prevazuta cu cuv de retentie si separator de ulei, pentru prevenirea eventualelor scurgeri de combustibil care pot polua accidental solul sau freaticul.

Apele menajere, n cantitti mici, nu contin substante toxice (pesticide, azotiti, azotati etc.), avnd un caracter nepoluant.

Impactul produs de aceste posibile surse ar afecta ntr-un grad extrem de redus calitatea

apelor din zon sau a folosintelor de ap.

Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate proiectate, elementele

de dimensionare, randamentele de retinere a poluantilor.

Nu se justific realizarea statiilor si instalatiilor de epurare sau preepurare a apelor uzate. Concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati n mediu, locul de evacuare sau

emisarul.

n urma prelucrri rocii utile nu rezult volume de ape uzate care prin deversare n emisar (valea Lodzovei) s conduc la poluarea apelor de suprafat sau subterane.

1.6.1.2. Protectia aerului

Sursele de poluanti pentru aer, debitele, concentratiile si debitele masice de poluanti

rezultati si caracteristicile acestora pe faze tehnologice saude activitate.

Principalele surse de emisie a poluanilor sunt utilajele i mijloacele de transport, necesare exploatrii, prelucrrii i transportului porfirelor cuartifere din cariera Dealul Malciui.

Emisiile de gaze vor fi produse de motoarele cu ardere intern pe baz de motorin ale urmtoarelor utilaje, folosite la lucrrile de deschidere pregtire i exploatare a zcmntului:

Consum carburant Nr. Utilaje Consum l/h

buldozer 1 25

excavator 2 12

incarcator 2 10

motorina in procesul de puscare 1

basculante 2 20

Total 100

Compoziia gazelor de eapament este cea care rezult n urma arderii motorinei n motoare Diesel: COx, NOx, SO2, hidrocarburi i pulberi.

La acestea, se mai adug:

23

- pulberile de SiO2 rezultate n procesul de forare a gurilor de foraj (n mici cantiti datorit sistemului de captare a prafului);

- pulberile de SiO2 rezultate n procesul de perforare a rocii utile cu perforatoarele grele i uoare (de asemenea, n mici cantiti datorit sistemului de umectare permanent a prafului);

- praful i pulberile de SiO2 rezultate la prelucrarea rocii n staia de concasare (n mici cantiti datorit ecranelor protectoare i sistemului de umectare permanent a rocii cu ap prin pulverizatoare montate la toate treptele de prelucrare);

- praful i pulberile de SiO2 rezultate la ncrcarea rocii n mijloacele de transport auto; - praful i pulberile de SiO2 i gazele toxice rezultate n urma detonrii ncrcturilor

explozive din carier.

Gaze de ardere

Analiza gazelor de ardere, rezultatele n urma unei exploatri normale a autovehiculelor i utilajelor, relev prezenta urmtoarelor noxe i concentraii, raportate la cantitatea de combustibili utilizat (cf. CORINAIR):

- COx = 2,10 %;

- NOx (NO2) = 2,70 %;

- SOx (SO2) = 0,78 %;

- Hidrocarburi nearse = 1,30 %;

- Aldehide = 0,08 %;

Pentru extracia, ncrcarea i transportul produselor miniere extrase i a celor finite de ctre titular este estimat o cantitate de motorin de 300 t/an sau 30 t/luna (programul de lucru este de 250 zile pe an).

Cantitile de substane poluante emise n atmosfer au fost calculate, n baza valorii menionate mai sus i a ghidului Comisiei europene ATMOSPHERIC EMISSION INVENTORY GUIDE BOOK, rezultnd urmtoarele valori:

-COx630 Kg/lun -NOx810 Kg/lun -SOx 234 Kg/lun -Hidrocarburi arse390 Kg/lun -Aldehide 24 Kg/lun Pentru o densitate medie a carburantului Diesel de 0,860 kg/l, rezulta urmatoarele cantitati de

poluati:

poluant % t Kg/zi Kg/h

CO 2,10 630 25,2 3,15

NOx 2,70 810 32,4 4,05

SOx 0,78 234 9,36 1,17

Hidrocarburi nearse 1,30 390 15,6 1,95

Aldehide 0,08 24 0,96 0,12

24

Concentraii i debite masice de poluani rezultai din procesele tehnologice i de combustie.

Sursele de poluani pentru aer pot fi clasificate n surse mobile, cvasimobile i staionare.

Surse cvasimobile si mobile

Sursele cvasimobile de poluare ale aerului sunt reprezentate, n cazul de fa, de autobasculante (partial), incarcator, buldozer, excavator, foreza. Se poate considera ca sunt

cvasimobile deoarece deplasarea lor se face in cadrul unei suprafate restranse, de cca 1-2 ha, in

cadrul perimetrului de exploatare. Toate utilajele sunt echipate cu motoare Diesel.

Surse propriu-zis mobile pot fi considerate numai autobasculantele (dumperele) care parcurg

distanta dintre frontul activ al carierei si statia de prelucrare, precum si cele care transporta marfa

spre beneficiari .

Debitul mediu de noxe emis de sursele existente n cadrul carierei va fi de 83,52 kg/zi sau

10,44 kg/or. Aceste valori au semnificatia unor valori medii, realitatea osciland in jurul acestor valori, functie de numarul si tipul utilajelor in functiune, la un moment dat. Noxele sunt emise intr-

un spatiu deschis in care sursele sunt raspandite pe o suprafata de 7-15 ha.

Comparnd acest debit cu debitul admis de ordinul MAPPM nr. 462/93, se constat c nivelul de noxe emis n atmosfer de sursele mobile este inferior nivelului admisibil.

Metodologia simpla EEA/EMEP/CORINAIR

Este folosit n momentul actual n Comunitatea European pentru calcularea cantitilor de poluani evacuate n atmosfer de mijloacele de transport auto, din urmtoarele motive:

factorii de emisie sunt specifici vehiculelor i condiiilor de circulaie din Europa; legislaia naional n domeniu este deja, n parte, conform cu legislaia UE, fiind

totodat n curs de armonizare; O metod mai evoluat care ine seama de o serie de factori precum gradul de tehnologie, de

uzura al motoarelor, de condiiile de temperatur i presiune ambiental, de dificultatea cilor de transport, de modul n care este condus autovehicolul etc este metoda COPERT.

Parial se pot utiliza informaii furnizate de Modelul COPERT, ca de exemplu, procentele de reducere a emisiilor corespunztoare motoarelor DIESEL care respect standardele impuse de Directiva 91/542/EEC (Propunerea I si Propunerea II) i cu care sunt echipate unele vehicule de marfa grele si autobuze urbane.

Pentru aplicarea metodologiei simple este necesar s se cunoasc, pentru fiecare categorie de vehicule, fie consumul total de carburant, fie numrul de vehicule pe categorii i lungimea traseului.

Problemele specifice calitii aerului se grupeaz n 4 categorii de elemente, referitoare la: - sursele si emisiile de poluani atmosferici; - transferul poluanilor n atmosfera; - nivelul concentraiilor de poluani n atmosfera si distribuia spatio-temporala a acestora; - efectele poluanilor atmosferici asupra omului i a mediului sau, biotic si abiotic. In metodologia simpla CORINAIR, pentru grupa a7a Trafic rutier, emisia se calculeaza cu

relatia:

Ei = FEi x Ni x CCi, unde:

25

FEi - factorul de emisie corespunzator poluantului si categoriei de autovehicul ;

Ni - numarul de autovehicule din categoria i ;

CCi - consumul specific de combustibil pentru autovehiculele din categoria i.

Tab.7-12-Factori de emisie pentru autovehicule Diesel grele (> 3,5 t) motorina

Conform tab 7-12 si relatiei de mai sus, emisiile in g/h sunt:

Utilaj Cons. l/h NOx CH4 VOC CO N2O CO2 Particule

g/kg 42,7 0,25 8,16 34,2 0,12 3138 2,1

buldozer 25 1067,5 6,25 204 855 3 78450 52,5

excavator 2 buc 12x2 1024,8 6 195,84 820,8 24,12 75312 50,4

dumper 2 buc 20x2 1708 10 326,4 1368 4,8 125520 80,4

Incarcator 2 buc 10x2 854 5 163,2 684 2,4 62760 40,2

foreza 1 buc 40x1 1708 10 326,4 1368 4,8 125520 80,4

Calculul emisiei de SO2:

E SO2 = 2 * KS * C (in kg)

Unde: KS - continut de S din carburant, exprimat in masa relativa (kg/kg);

Exemplu:

pentru 0,1 % sulf in carburant, KS este 0,1/100 = 0,001

C - consum de carburant (kg)

Pentru cantitatea total de carburant Diesel folosit pe an, de 300 t, rezulta cca 234 kg dioxid de sulf, adica 9,36 kg/zi sau 1,17 kg/h

Calculul emisiei de metale:

Factorii de emisie pentru metale pentru toate categoriile de vehicule, in mg/kg carburant

Categoria de vehicul Cadmiu Cupru Crom Nichel Seleniu Zinc

Vehicule grele, Diesel(070302) 0,01 1,7 0,05 0,07 0,01 1

Total (kg) 9,73 1654 48,6 6,81 9,73 973

Conform normativelor, aceste cantitati pot fi amendate, in sensul aplicarii unui coeficient de

reducere (Directiva 91/542/EEC), corespunztor mbuntirilor convenionale aplicate vehiculelor grele de marf .

Noi nu vom aplica aceasta corectie pentru ca aproximarea finala a poluarii aerului sa exprime

limita de sus care se poate atinge.

Meninerea cilor de rulare n stare bun duce la creterea vitezei de rulare, ceea ce duce la un consum mai mic de carburant i implicit degajarea n atmosfer a unor cantiti de noxe mai mici.

In cazul autobasculantelor, acestea pot fi considerate surse mobile. Ca urmare, asimilndu-le

cu o singur surs de poluare care emite n atmosfer o cantitate de gaze de eapament echivalent cu suma cantitilor de gaze de eapament emis de fiecare utilaj n parte, putem considera c se

26

aproximeaz, cu un grad de eroare acceptabil, situaia real. De asemenea se recomand folosirea unui carburant cu un coninut n sulf ct mai redus, respectiv 0,035 % sulf (Euro Diesel, singurul care se distribuie pe pia).

Emisii de gaze datorate lucrrilor de mpucare n carier se vor utiliza numai acele materiale explozive care dezvolt la detonaie gaze

toxice (CO, NO2, N2O4) n volum maxim de 60 l/Kg exploziv exprimat n CO convenional. Pentru lucrrile de mpucare n cariera Dealul Malciu va fi utilizat, n principal, gelul exploziv tip Rovex Extra.

Explozivul tip dinamit va fi utilizat, de regul, numai la mpucarea gurilor de min perforate, la lucrrile de pregtire, la mpucarea supragabariilor, respectiv la eliminarea pintenilor i pragurilor.

Ca explozivi de iniiere, vor fi utilizate ncrcturile unitare tip boostere FAREX, TH 400 sau TP 400, dinamita .a.

Ca mijloace de iniiere vor fi utilizate, fie capse pirotehnice i fitil Bickford (cnd transmiterea detonaiei de la caps la ncrctura exploziv se va realiza printr-o reea exterioar de fitil detonant P 12 sau P 20), fie capse electrice cu microntrziere de mare intensitate (cnd

iniierea se va face individual, pentru fiecare gaur de sond sau grup de guri).

Se are n vedere, de asemenea, utilizarea pe scar larg a sistemului NONEL de iniiere a ncrcturilor explozive, ca fiind cel mai sigur mijloc de iniiere n privina prevenirii exploziilor intempestive. Vor fi utilizate capse NONEL - U 500 ms, iar elementul de ntrziere - SL 25 ms.

Emisiile rezultate n urma derocrilor cu explozibil plasati n guri de forez, vor prezenta creteri numai n momentele cnd se vor executa detonrile, adic de 3-4 ori pe trimestru, conform datelor prezentate de beneficiar.

Factorii de emisie pentru detonarea ncrcturilor explozive (amestec de astralita i nitramoniu echivalent Rovex Extra) sunt furnizate de AP - 42 i sunt urmtorii:

-astralita

*oxid de carbon (CO) =102 g/Kg;

*oxizi de azot (NOx) = 54 g/Kg;

*COV = 0,4 g/Kg;

*H2S = 2,5 g/Kg.

-nitramoniu

*oxid de carbon (CO)= 32 g/Kg;

*oxizi de azot (NOx)= 24 g/Kg;

*COV= 0,7g/Kg;

*H2S= 16 g/Kg.

Cantitatea de exploziv utilizat la o detonare este de cca 2.000 Kg echivalent TNT, din care: 220 Kg astralit i 1830 Kg exploziv NITRAMON - echivalent cu 1070 kg exploziv tip Rovex Extra. n acest caz, avnd n vedere cantitaile de explozibil folosite (amestec de astralita i gel exploziv), emisiile de noxe, cf. AP - 42, sunt:

27

POLUANT CANTITATE

(Kg/ detonare)

FRECVENA DETONRILOR

CO

NOx

COV

H2S

Particule n suspensie

204

108

0,8

5,0

533,52

3-4/trimestru

Emisia de particule n suspensie apare ca efect al detonrii, pe cnd celelalte noxe sunt produse de ardere ale componentelor explozivilor.

Aria de rspndire a pulberilor n suspensie, generate pe parcursul derulrii procesului tehnologic de extracie, este n carier i se diminueaz n zonele adiacente acesteia.

Concentraia gazelor de explozie rezultat n urma mpucrilor din carier va fi monitorizat periodic prin msurtori efectuate n afara perimetrului de exploatare, n punctele ce vor fi considerate cele mai nefavorabile pentru CMA.

Prin msurile ce vor fi aplicate n cadrul procesului tehnologic, se va urmri, n permanen, ncadrarea indicatorilor sub nivelul concentraiilor maxime admise prin valorile prevazute n Ordinul Nr. 462/1993 al M.A.P.P.M. i STAS Nr. 12574-87.

Emisii de pulberi n suspensie datorate transportului auto.

Transportul rocii extrase la staia de prelucrare i apoi a produselor miniere la beneficiari, va conduce la emisii de particule, prin antrenarea lor de pe drumurile neasfaltate, reprezentate prin:

- drumul balastat de acces, de la platforma organizarii de santier, pn la intersecia cu oseaua asfaltat DN 22A Tulcea - Macin;

- drumul de acces la vatra carierei, intre platforma de alimentare a buncarului concasorului si fronturile de lucru - cca 0,5 km lungime, in medie);

Cantitatea de praf va crete, dar nu va depi, cu siguran, CMA, de 0,6 mg/m3, pentru c sursele poteniale, cele 2 autobasculante, care nu se vor gsi concomitent n acelai sector de drum neasfaltat, nu pot aduce cantitatea de poluant la valoarea CMA.

Trebuie avut n vedere c si traficul de pe oseaua Tulcea - Macin influeneaz, n sens negativ, calitatea aerului din zon.

Emisii de COV datorate depozitului de carburani In incinta perimetrului exista o cisterna de 20.000 l pentru alimentarea cu carburanti a

utilajelor, amplasata pe o platforma betonata, situata in incinta organizrii de antier. Aceasta se inlocuieste periodic, la epuizarea carburantului.

Specifice depozitelor de carburani (motorina), sursele de poluare ale atmosferei sunt reprezentate prin:

- rezervorul de depozitare a motorinei;

- alimentarea autovehiculelor la pompa de distribuie. Poluanii caracteristici acestor surse sunt compusii organici volatili (COV), i anume

hidrocarburile.

Pentru activitatea desfurat este estimat o cantitate de motorina de 30 t/lun.

Debitele masice Di de COV (hidrocarburi) evacuati n atmosfera sunt:

- debit masic max. de la depozitarea motorinei

D1 = 0,12 Kg/ m3/zi x 20 m

3/24 h = 0,1Kg/h

28

- debitul masic mediu de la alimentarea autovehiculelor:

D2 = 1,4 Kg/ m3 x 20 m

3/24 h = 2,32 Kg/h

Debitul masic orar de hidrocarburi poate atinge, daca rezervorul este umplut la capacitatea

maxima (situatie exceptionala, care poate dura doar 2 - 3 ore), 0,095 Kg/h.

Protecia calitii aerului Calitatea aerului n zona perimetrului Dealul Malciu, se estimeaza prin masuratori

periodice efectuate prin programul de monitorizare al carierei, de institutii abilitate.

n carier se vor adopta msuri tehnico - organizatorice pentru reducerea la maxim a polurii atmosferei, constnd in:

- utilizarea de autobasculante i utilaje dotate cu motoare ct mai nepoluante, ce se ncadreaz n normele EC privind emanaiile de noxe n atmosfer, n timpul funcionrii;

- ntreinerea adecvat a utilajelor, verificarea lor periodic i inlocuirea celor cu deficiene majore;

- meninerea nivelului gazelor de eapament produse sub limitele admise, asigurarea funcionrii motoarelor la parametrii normali, evitarea exceselor de vitez i ncrctur i respectarea metodologiei de exploatare;

- utilizarea la operaiunile de forare a unor foreze hidropneumatice cu sap, prevzute cu captator de praf ; de exemplu, la utilizarea unor foreze hidraulice de tip TAMROCK, concentraia de praf silicogen, la o distan de 10 m de la punctul de emisie, va avea o valoare sub valoarea CMA (6 mg/m

3), stabilit prin norme; - n cazul gurilor de min se va folosi perforatorul umed axat cu butelii sub presiune, n

scopul mbuntirii condiiilor tehnologice de lucru. Personalul va folosi mstile antipraf; - se recomand udarea zilnic a drumurilor care constituie poteniale surse de praf (mai

ales in perioadele secetoase). Vatra carierei, bermele de circulaie precum i materialul extras, care urmeaz a fi ncrcat, vor fi umezite periodic cu ajutorul unui autostropitor si a unor pulverizatoare, pentru reducerea concentraiei de praf sub CMA (6 mg/m3);

- se vor lua msuri de diminuare a concentraiei de gaze toxice, emise n momentul exploziei i dispersate n afara perimetrului de exploatare, sub limita maxim admis de normele n vigoare, prin diminuarea cantitilor de exploziv i prin redistribuirea incrcturii explozive n mod corespunztor; vor fi efectuate msuratori pentru pulberi n suspensie, dioxid de sulf (SO2 ) i dioxid de azot (NO2 ).

Valorile msurate vor trebui s fie inferioare celor din CMA STAS 12.574 87 (0,15 mg/m

3 pentru pulberi, 0,25 mg/m

3 pentru SO2 si 0,10 mg/m

3 pentru NO2 medii zilnice);

.

1.6.1.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Sursele de poluare de zgomot si vibratii

innd seama de specificul activitilor miniere n carier, zgomotul i vibraiile vor reprezenta sursele principale de poluare, fiind generate, n special, n procesul de pucare.

Studiul are n vedere evaluarea nivelului zgomotelor i vibraiilor la o anumit distan fa de sursele generatoare i nu a celui de la locul unde se desfoar lucrrile de exploatare, de care se ocup normele de protecia muncii.

Sursele de zgomot i vibraii sunt reprezentate de instalaia de foraj perforare, utilajele de ncrcare, mijloacele de transport si statia de prelucrare:

- ncrctor frontal, ntr-un ciclu de ncrcare, emisie sonor la 30 m = 61 dB (A);

29

- excavator, ntr-un ciclu de ncrcare a unei autobasculante, emisie sonor la 30 m = 75 dB (A);

- dumper ncrcat, emisie sonor la viteza de 12 km/h, la 30 m = 65 dB (A); - buldozer n lucru, emisie sonor la 30 m = 74,5 dB (A); - compresor, putere acustic = 100 dB (A); - instalaie de foraj n funciune, 110 dB(A), la 6 m distan. - n cazul exploziilor (de 3-4 ori/trimestru) se estimeaz puteri acustice echivalente de 165170 dB (A).

Zgomotul i vibraiile datorate lucrrilor de mpucare. Vibratiile produse ca rezultat al puscarii in fronturile unei cariere constituie unde elastice

care se propaga in subsol; traseul lor de propagare este determinat de proprietatile fizice ale

mediului, strans legate de structura geologica a zonei.

Proprietatile elastice ale mediului sunt sunt caracterizate cu ajutorul unor parametri

(constante) precum: modulul lui Young (coeficientul de proportionalitate intre tensiunea aplicata si

deformatia longitudinala rezultata Legea lui Hooke), coeficientul lui Poisson (coeficientul de proportionalitate intre deformarea laterala si cea longitudinala) etc. Uneori, pentru caracterizarea

elasticitatii se folosesc constantele lui Lame, care sunt functie de cei doi parametri amintiti mai sus.

Undele elastice sunt de doua feluri: de volum (propagarea are loc in intreg mediul) sau de

suprafata unde Rayleigh (propagarea are loc in vecinatatea suprafetei libere a terenului).

Evaluarea efectelor vibraiilor Marimea fizica avuta in vedere la evaluare este:

la cladiri, viteza oscilatiei si frecventa, la oameni, intensitatea oscilatiei KBF; aceasta este calculata din viteza oscilatiei, ca functie

de frecventa si timp

Rezultatul evaluarii este dependent de:

efectul maxim al oscilatiei, ca rezultat al amplitudinii acesteia; durata oscilatiei, raportata la perioadele de timp, zi si noapte. Din punct de vedere al amplasarii lor, sursele de zgomot pot fi clasificate in surse fixe

(concasorul, statia de sortare ) si mobile (utilajele de incarcare, dumperele).

Intensitatea sonor, sau sunetul, se msoar n decibeli (dB). Frecvena acustic se msoar n Hertz (Hz; respectiv cicluri pe secund); nivelul normal de auz variaz de la 20 Hz pn la 20.000 Hz. Deoarece auzul uman nu are acelai nivel de sensibilitate la sunet pe toate frecvenele, se utilizeaz un sistem cu filtru de ponderare A pentru a regla nivelul acustic msurat i a aproxima astfel acest rspuns care depinde de frecvena recepionat. Unitile de msur pentru nivelul acustic de ponderare A sunt dBA sau dB(A).

Pentru determinarea nivelului de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor protejat

(primele casele din localitatea Valea Teilor, sau limita padurii) s-a calculat nivelul de zgomot

pentru fiecare sursa in parte, s-au insumat valorile si s-a calculat nivelul echivalent ; limita padurii

se afla la cca 1500 m sud de exploatare, iar primele case din localitatea Valea Teilor se afla la cca

750 m SE de exploatare); legea de atenuare a zgomotelor, pentru distanta x este de forma:

Zx=Zt -10 log 4px2

30

SURSA DE ZGOMOT DB

Instalaie de foraj 110 Autobasculant 65 Stati de prelucrare 90

Buldozer 75

Compresor 80

Autoutilitare 80

Grup generator 70

Incarcator 80

Fond natural 45

Zgomot total 110,1

la distanta de = 1500 m Zgomotul L echivalent = 33,5

fond = 45 dB zgomot total = 45,3

la distanta de = 750 m Zgomotul L echivalent = 43,0

fond = 45 dB zgomot total = 47,3

Zgomotul i vibraiile datorate lucrrilor de mpucare. Zgomotele percepute de localnicii din localitatea Valea Teilor, situat la cca 750 m E de

frontul activ al carierei, vor fi foarte mult diminuate din cauza distanei i a reliefului, fiind ecranate, n mare parte, de dealul Malciu. Puterea acustic a zgomotelor produse scade la

31

Temporizarile, de ordinul a 3 milisecunde pe metru, actioneaza eficient asupra deplasarilor

produse asupra masivului de roci avut in vedere la puscare. Ca exemplu, daca doua randuri de

gauri de puscare sunt perforate la un interval de 8 metri, al doilea rand de gauri va exploda la

aproximativ 4 milisecunde dupa detonarea primului rand. Astfel, momentul detonarii celui de-al

doilea rand de gauri poate fi stabilit astfel incit sa maximizeze eficienta de rupere a rocii.

Utilizarea pentru initierea exploziilor a capselor electrice cu intarziere, precum si calcularea

exacta a materialului exploziv necesar puscarii frontului, determina ca vibratiile generate de

exploziile de derocare sa fie de intensitate mica.

Prin folosirea unor scheme de puscare cu prefisurare se poate orienta directia de impact

maxim, in ceea ce priveste zgomotul si vibratia, intrucat in acest fel se creeaza portiuni cu

proprietati elastice mai proaste decat cele ale rocii din masiv. Unda elastica se transmite mai repede

prin roca compacta decat prin cea fisurata, prin care si energia se disipa mai mult.

Conform Normelor specifice de protectie a muncii pentru depozitarea/transportul si folosirea

materiilor explozive se admite o viteza de oscilatie a particulelor solului de 0,5cm/s (in situatii

limita de pana la 1 cm/s) astfel incat sa nu apara deteriorarea constructiilor de tip rural. Din studii

geomecanice, pentru determinarea efectelor lucrarilor de derocare asupra constructiilor in zone

adiacente, se poate observa ca viteza de oscilatie (cel mai important parametru al undei seismice

rezultate din puscare) scade foarte mult cu cat ne indepartam de centrul de explozie, in functie de

metoda de puscare. Viteza de oscilatie este functie si de cantitatea de incarcatura detonata pe

repriza de puscare.

Felul puscarii Distanta fata de focarul exploziei

100 m 200 m 300 m 400 m 500 m

Viteza de oscilatie mm/s

Instantanee 24.8 5.1 4.7 3.0 2.2

Cu microintarziere ndt=0,140 s 17.6 6.5 3.3 2.2 1.6

Cu microintarziere ndt=0,600 s 14.6 5.4 2.8 1.7 1.3

Din tabel reiese ca in cazul utilizarii unei cantitati maxime de 100 kg exploziv, la o distanta

de 100 m de centrul exploziei vitezele de oscilatie ale particulelor nu depsesc 0,3 cm/s, ceea ce este

sub valoarea admisa in Normele specifice de protectia muncii pentru depozitarea, transportul si

folosirea materialelor explozive (0,5 cm/s).

La noi in tara nu exista normative specifice care sa reglementeze protectia diferitelor tipuri de

constructii la efectul seismic al exploziilor de derocare. Din acest motiv s-au consultat normative

de specialitate din tari cu traditie in acest domeniu din Uniunea Europeana.

Conform normativului DIN 4150/83 din Germania, cel mai exigent normativ european,

intensitatea acceptabila a oscilatiei pentru diferite tipuri de constructii este prezentata in tabelul

urmator:

Tipul zonei Ziua Noaptea

KBFmax KBFbmax KBFtr KBFmax KBFmax KBFtr

Zone n care se afl doar instalaii cu activiti lucrative i locuine pentru supraveghere sau intervenie

0. 6 0.2 0.3 0.6 0.15

Zone n care se afl n principal instalaii cu activiti lucrative

0. 6 0.1 0.2 0.4 0.1

Zone n care nu se afl nici instalaii cu activiti lucrative i nici locuine

0.2 5 0.1 0.15 0.3 0.07

Zone n care se afl n principal sau exclusiv locuine 0.15 0.3 0.07 0.1 0.3 0.07

Zone cu necesar deosebit de protecie-eg. spitale i clinici 0.1 0.3 0.05 0.1 0.15 0.05

32

Distanele minime de siguran ale locului de mpucare fa de obiectivele exterioare nconjurtoare se vor stabili dup valoarea suprapresiunii din frontul undei de oc, calculat dup relaia:

pf = 0,84 + 2,7 2 + 7 3 [kg/cm2]

n care = R

Q3

Q - cantitatea de material exploziv (kg), exprimat n echivalent trotill, ce va detonat simultan (prin asimilare, este vorba despre ncrctura de exploziv din gurile de sond) si al crei efect distrugtor se extinde pe cea mai mare distan;

R - distana de la locul de mpucare pn la obiectivul considerat (m). Introducnd datele n formul rezult, pentru Q = 2000 kg (echivalent TNT) si R=750 m,

rezulta: = 750

20003

= 0,0224 kg1/3

/m; pf = 0,0224 kg/cm2

Gradul de distrugeri provocat de suprapresiunea din frontul undei de oc asupra diferitelor obiective exterioare (Extras din anexa 3b)

Nr.Crt. Felul obiectivelor

exterioare

Valoarea suprapresiunii n frontul undei de oc pf (kg/cm2)

Distrugeri

totale

Distrugeri

totale

Distrugeri

totale

Distrugeri

totale

Avarii

nensemnate

1 2 2 3 4 5 6

1 Cldiri din beton armat 0,80-1,00 0,50-0,80 0,30-0,80 0,10-0,30 0,03 - 0,05

2 Cldiri din crmid cu mai multe etaje

0,20-0,40 0,20-0,30 0,10-0,20 0,05-0,10 0,03 - 0,05

3 Cldiri din crmid cu mai puine etaje

0,35-0,45 0,25-0,35 0,15-0,25 0,07-0,15 0,03 0,05

4 Case din lemn 0,20-0,30 0,12-0,20 0,09-0,12 0,06-0,08 0,03 0,05

5 Construcii industriale cu schelet metalic

0,50-0,80 0,30-0,50 0,20-0,30 0,05-0,20 0,03 0,05

In consecinta, efectul calculat al presiunii din frontul undei de soc fata de constructiile din

localitatea Valea Teilor este nesemnificativ.

In plus, odata cu crearea fronturilor carierei, prin formarea primelor semitrepte de exploatare,

puscarea se va face in interiorul masivului, pe partea vestica a dealului, paralela cu localitatea ; in

acest mod unda sonora si frontul de suprapresiune al undei se vor transmite mai mult spre vest,

protejand localitatea.

n cazul utilizrii unei cantiti de 2000 kg exploziv (echivalent TNT), valorile calculate ale suprapresiunii din frontul undei de oc ( pf) conform anexelor 3b i 3c la Normele tehnice privind deinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mnuirea i folosirea materiilor explozive (HG Nr. 536 din 30 mai 2002), au indicat, la distana 750 m, valori ale acesteia pf = 0,0224 (kg/cm2), inferioare limitei pf = 0,05 (kg/ cm2) admis, peste care se pot constata avarii nemsemnate pentru construcii industriale cu schelet metalic.

Generarea vibraiilor aerului, datorit micrii terenului produs de explozie Calculele efectuate pentru estimarea efectului de percepie a vibraiilor produse de exploziile

din carier n mediul nconjurtor au indicat faptul c receptorul, localitatea Valea Teilor (aflata la

33

cca. 750 m E de carier) i locuitorii acesteia nu vor fi afectai de zgomotul i vibraiile produse de lucrrile de mpucare.

La distana de 750 m de la locul de declanare a exploziei, unde se afl cele mai apropiate gospodrii din intravilanul localitii Valea Teilor, nivelul de vibraie a aerului, cauzat de micarea terenului indus de explozie (prin detonarea unei ncrcturi de maxim 2.000 kg exploziv, echivalent TNT), este situat la nivelul perceptibil.

Detonrile au un caracter intermitent (maximum 4 detonri pe trimestru); Calculele efectuate conform anexelor 3a i 3b din Normele tehnice din Legea nr.126/1995,

privind regimul materialelor explozive, au indicat c nivelul estimat este situat la nivelul perceptibil, iar numrul de vibrri (S) se situeaz n intervalul 20 - 30, la aceast valoare neexistnd niciun pericol asupra construciilor din localitatea Valea Teilor (valoarea critic fiind Smax crit = 30 vibratii).

Scara pericolelor (vibrari)

Intensitatea vibraiilor S (vibrari)

Clasificarea

vibraiilor Efectul asupra construciilor

10 20 20 30 30 40 40 50 50 60

Uoare Medii

Puternice

Severe

Foarte severe

Nu exist pericol Nu exist pericol Deteriorri uoare (fisurarea pereilor) Fisurarea zidurilor de susinere Distrugerea cldirilor

Valori de referin pentru efectele asupra cldirilor Tip de cldire Trepidatii pe termen scurt

Trepidaii de durat

Fundaia

Suprafaa superioara

a plafonului,

orizontal

Trepidaii verticale

ale

plafonului

Frecvena***

1-10 Hz 10-50Hz 50-100*

Hz

Suprafaa superioar a plafonului,

orizontal +

Trepidaii verticale ale

plafonului ++

Sedii i cldiri industriale

20 20-40 40-50 40 20 10 10

Cldiri rezideniale 5 5-15 15-20 15 20 5 10

Monumente istorice 3 3-8 8-10 8 ** 2.5 **

Valori msurate conform DIN 4150-3

Valori maxime ale vitezei de vibraie ale celei mai mari componente mm/s

Nivelul estimat al vibraiei aerului, cauzat de micarea terenului indus de explozie, este situat la nivelul perceptibil, iar numrul de vibrri (S) se situeaz n intervalul 20 - 30, la aceasta valoare, neexistnd pericol asupra construciilor .

De asemenea, nivelul de zgomot i vibraii datorat utilajelor de ncrcare i transport nu va

depi valorile maxime prevzute de STAS-ul 10.009 88 pentru zonele locuite 50 dB (A), la 2 m

de faada cldirilor .

34

n concluzie, nivelul de zgomot i de vibraii se va ncadra n limitele prevzute n actele normative n vigoare.

Calculele efectuate, conform anexelor 3a i 3b din Normele tehnice din Legea nr. 126/1997, revizuit, privind regimul materialelor explozive, au indicat faptul c receptorul, comuna Valea Teilor nu va fi afectat de zgomotul i vibraiile produse de activitatea de exploatare a zcmntului de porfire cuartifere din perimetrul Dealul Malciu.

Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Cel mai eficient mijloc de masurare a caracteristicilor zgomotului este sonometrul. Pentru

analiza corecta a zgomotului este necesara observarea a trei parametri, fiecare cu caracteristici

proprii (zgomotul la sursa, zgomotul in cmp apropiat si zgomotul in cmp indepartat).

Masurile de protectie contra zgomotului sunt de natura tehnica. Astfel, se v