122977435 Deficienta de Auz Eseu

8/16/2019 122977435 Deficienta de Auz Eseu

1/21

DEFICIEN A DE AUZȚ

I. ISTORICUL DEFICIENTEI DE AUZ:

Literatura de specialitate consemnează existenta unor preocupări foarte vechi fata dedeficienţii senzorial în general In lucrarea „Despre simţurile celor care simt„, Aristotel afirmaca cine s-a născut surd acela devine apoi mut !n "odicele lui #ustinian se găsesc reflectateatitudinile societatii fata de surzi si sunt stipulate drepturile pe are ace$tia le aveau %paniolul&edro &once de Leon este primul care a folosit lim'a(ul oral )vor'irea articulata* ca forma ademutizării #uan &a'lo +onet, pe la .., a folosit alfa'etul dactil pentru formareacomunicării ver'ale, dar si lim'a(ul scris, oral si mimico-gesticular /ste cunoscut faptul ca în surdopsihopedagogie aceste metode mai poarta denumirea sidupă locul unde s-au dezvoltat, astfel, se remarca metodele 0 italiana, franceza, germana,austriaca, 'elgiana, etc 1oarte cunoscuta si apreciata este si metoda rom2neasca pentrudemitizare preferata în multe scoli europene !n tara noastră, preocupările pentru handiacapatii

de auz exista de peste .. de ani Astfel, în 345 ia fiinţa o instituţie $colara pe l2ngă locuinţaDr "arol Davila, care devine apoi o secţie a azilului „/lena Doamna 6 si, ulterior , aInstitutului pentru surdomuţi de la 1oc$ani ) 3 7 * %unt informaţii si cu privire la existentaunui institut particular, mult mai devreme în Dum'răveni ) 383 * !n 489, în Legea Invatam2ntului se stipulează ca în unele scoli vor funcţiona clasespeciale pentru handicapati, în care vor preda a'solvenţi sau titulari anga(aţi prin concursdupă un stagiu preliminar de 8 ani în activitati cu diferite categorii de deficienţi

!n prezent, în tara noastră funcţionează grădiniţe, scoli generale, scoli profesionale sitehnice pentru hipoacuzici si surzi

II. EVOLU IA CUNO TIN ELOR DESPRE DEFICIENTA DE AUZ:Ț Ș Ț1. Terminologie: :emenii folosiţi at2t în $tiinţa, c2t si în lim'a(ul o'i$nuit, pentru a desemna persoanelecu tul'urări de auz, sunt 0 surdo-mut, surdo-vor'itor, deficient de auz, disfuncţional auditiv,

hipoacuzic, handicapat de auz, asurzit


2/21

La început, s-a folosit termenul de surdomut, făc2ndu-se referire la persoanele care si-au pierdut auzul înainte de însu$irea lim'a(ului ver'al )p2nă la 8-5 ani* Dar ulterior s-acon$tientizat faptul ca între surditate si muţenie nu exista o legătura indestructi'ila :ermenulsurdo-vor'itor se refera la deficientul de auz demutizat si la cel asurzit, care a reu$it sa-siînsu$ească vor'irea p2nă la pierderea auzului; hipoacuzicul este deficientul de auz cureziduuri auditive, iar surditatea totala poarta denumirea de cofoza

II. CARACTERIZAREA GENERALĂ A HANDICAPUL DE AUZ:


3/21

/fectele deficientei de auz sunt diferite deci în funcţie de v2rsta la care a apăruthandicapul auditiv, de particularităţile psihice ale individului, de mediul în care trăie$te acesta,de atitudinea celor din (ur etc < ureche cu acuitate normală poate să suplinească surditatea celeilalte Din punct devedere statistic, unul din zece oameni suferă, într-o măsură mai mare sau mai mică, detul'urări ale auzului /ste foarte dificil de a defini dezvoltarea normală atunci c2nd este vor'a despreoameni 1iecare individ se dezvoltă în felul sau în ritmul său &utem vor'i de repere generaleîn dezvoltarea auzului, de$i este mai important de notat care este progresul natural al copilului prin diferitele stadii de dezvoltare dec2t să ne concentrăm pe atingerea unui reper specific pentru o v2rstă specifică 1etusul uman posedă un auz rudimentar încă din a 8.-a săptăm2nă de sarcină Acestauz se va dezvolta si maturiza pe tot timpul sarcinii 1ătul este apt să audă sunete din exterior,de$i aude mult mai 'ine sunetele de frecventă (oasă dec2t sunetele de frecventă înaltă !ntre .-9 luni copilul tresare la sunete 'ru$te si puternice si îndreaptă privirea sau capul spre sursasonoră !ntre 5- luni devine interesat de diferite sunete /xperimentează auzul produc2ndsunete, aparent recunosc2nd vocile familiare La - 8 luni g2ngure$te si începe să înţeleagăcuvinte simple cum ar fi „mama? si „pa?, fiind în stare să execute comenzi simple !ntre 8- 3

luni g2nguritul începe să se transforme în cuvinte, copilul put2nd folosi în (ur de 8. de cuvintesi înţeleg2nd circa 7. La 8 ani poate vor'i în propoziţii simple folosind un voca'ular deaproximativ 8..-5.. de cuvinte !i place să i se citească si poate identifica si numi lucrurio'servate în imagini, pentru ca la 5-9 ani să folosească cuvinte si propoziţii pentru a-siexprima propriile nevoi, între'ări si sentimente @oca'ularul, pronunţia si înţelegereacuvintelor se îm'unătăţesc vizi'il în această perioadă Atunci c2nd există o leziune la oricare dintre partile componente ale analizatorului

auditiv, a'ilităţile auditive ale copilului pot fi compromise umai c2teva afecţiuni alesistemului auditiv pot fi tratate cu medicamente sau chirurgical, în timp ce ma(oritatea pot firemediate cu a(utorul unei proteze auditive Anumiţi factori pot influenta impactul pe care îl are pierderea de auz asupra dezvoltăriicopilului Bn copil care s-a născut cu o pierdere de auz prezintă o mai mare înt2rziere îndezvoltarea vor'irii si a lim'a(ului dec2t un copil al cărui auz a fost afectat după însu$irealim'a(ului De asemenea gradul pierderii de auz are o importantă foarte mare "u c2t

pierderea de auz este mai mare, cu at2t dezvoltarea vor'irii si a lim'a(ului va fi mai afectată

5


4/21

/ste foarte important faptul ca pierderea de auz să fie diagnosticată si tratată c2t maidevreme posi'il /xistă date clare care arată că un copil cu o pierdere de auz î$i poatedezvolta vor'irea si lim'a(ul similar unui copil cu auz normal, dacă este protezat înainte de aîmplini v2rsta de luni

III. CLASIFICAREA DEFICIENTELOR DE AUZ:

1. Cl !i"i# re $.I.A.F %$iro&l In'ern (ion l )e A&)iologie *i Fonologie+:

"riteriul acestei clasificări îl constituie pragul senzorial al auzului "lasificarea + I A 1 cuprinde 7 categorii0a* Audiţie normală - .-8. d+0 &oate auzi fără dificultăţi o conversaţie '* Deficit auditiv le(er =ipoacuzie u$oară - 8.-9. d+0 "uvintele nu sunt identificate înîntregime &oate auzi o conversaţie dacă nu este îndepărtată sau $tearsăc* Deficit auditiv mediu =ipoacuzie medie - 9.-C. d+0 &oate auzi conversaţia numai defoarte aproape $i cu dificultăţi "onfuzii ale vocalelor $i consoanelor &oate avea un retardsever al lim'a(ului ver'ald* Deficit auditiv sever =ipoacuzie severă - C.-4. d+0 umai vor'irea foarte puternică este percepută, de asemenea $i zgomotele puternice, mai ales cele gravee* Deficit auditiv profund =ipoacuzie profundă - 4. d+0 Aude sunete foarte puternice dar care provoacă $i senzaţii dureroase, vor'irea nu este percepută

IV. CARACTERISTICILE FUNCTIILOR SI PROCESELOR PSIHICE LA

HANDICAPATII DE AUZ :

Deficienta de auz afectează într-o măsură mai mare sau mai mică )în funcţie de gradul pierderii auzului* toate palierele vieţii psihice a individului, at2t din punct de vedere cantitativ,c2t si calitativ %e $tie că, prin ea însă$i, disfuncţia auditivă nu are efect determinant asupradezvoltării psihice; totu$i ea duce la instalarea mutităţii, care stopează dezvoltarea lim'a(uluisi restr2nge activitatea psihică de ansam'lu Bnele forme ale handicapului de auz pot

9


5/21

determina si o înt2rziere intelectuală, cauzată de modificarea raportului dintre g2ndire silim'a(

1. G,n)ire : E2ndirea deficientului de auz se evidenţiază prin concetism, rigiditate, $a'lonism,îngustime si inerţie, deose'indu-se astfel de g2ndirea persoanei auzitoare > care este predominant ver'ală " &ufan ) 438* arata ca surdul ne-demutizat poseda o g2ndire o'iectiva în imagini siun lim'a( mimico-gesticular, dar acestea se desfasoara în anumite limite, ca urmare a faptuluica ei operează cu imagini generalizate, iar analiza, sinteza, comparaţia, a'stractizarea sigeneralizarea, realizate preponderent prin vizualizare, duc la o serie de caracteristici legate deconcretism, rigiditate, $a'lonism, îngustime si inerţie în desfă$urarea activităţii de g2ndire "omparativ cu g2ndirea auzitorului, cea a surdomutului are un conţinut concretneevoluat, iar a'stractizarea este prea puţin accesi'ila acestor forme de g2ndireA'stractizarea va deveni, treptat, accesi'ila în procesul g2ndirii naţional-ver'ale, careevoluează odată cu demutizarea !n procesul demutizării, deficientul de auz trece treptat de la lim'a(ul gestual la celver'al si de la g2ndirea în imagini la cea noţional > ver'ala !n felul acesta, informaţiile

senzoriale se completează cu cele intelectuale, în care se vehiculează proprietati de cauzalitatesi esenţializare ale o'iectului &entru a a(unge într-un asemenea stadiu, g2ndireahandicapatului de auz trece prin faze diferite "a urmare a dezvoltării g2ndirii si lim'a(ului, se produc influente pozitive la nivelulîntregii activitati psihice, odată cu restructurarea personalităţii si comportamentuluisu'iectului pe direcţia organizării, ordonării însu$irilor de personalitate si de ierarhizare siadaptare a acţiunilor la situaţiile date

-. Re re/en' re : La surd, reprezentarea este un analog al noţiunii, dar nu si un echivalent total al ei&rin specificul ei, imaginea generalizata asigura conţinutul reflectării senzoriale si senzorial-motrice, în cazul de fata av2nd o încărcătura evident vizual - motrica :reapta senzoriala acunoa$terii )senzaţii si percepţii * poarta pecetea lim'a(ului mimico-gesticular si a imaginilor generalizate, adică a reprezentărilor pe plan operaţional

0. emori :

7


6/21

Femoria are, aproximativ, acelea$i caracteristici cu ale normalului auzitor în sferaafectiva si motorie Femoria cognitiv > ver'ala se dezvolta mai lent în procesul demutizării întimp ce memoria vizual > motrica si afectiva este mai 'ine dezvoltata

2. Im gin (i : Imaginaţia la surd, consta în capacitatea de crea reprezentări noi, pe 'aza ideilor,senzaţiilor, percepţiilor acumulate anterior cu o evidenta specificitate vizual-motorie

3. Lim4 5&l !i "e#'i6i' 'e : La copiii surzi din na$tere, însu$irea comunicării ver'ale este 'locată, la fel si achiziţiade experienţe sociale, fapt ce limitează dezvoltarea capacităţilor intelectuale, a g2ndirii si a personalităţii copilului &e fondul surdităţii contractate )do'2ndite* după achiziţionarealim'a(ului, apare diminuarea capacităţilor intelectuale ale copilului, dacă nu se intervinecompensator în mod sistematic si organizat în direcţia stimulării proceselor psihice

"hiar si în hipoacuzie pot apărea fenomene de regres sau de stagnare, în lipsa unor factori stimulatori pentru comunicare Lim'a(ul handicapaţilor de auz este puternic influenţat de deficienta senzorială

existentă, fiind afectate în planul vor'irii modul de exprimare si calitatea discursului,neexist2nd feed'acG-ul sonor de corecţie sau fiind diminuat Lim'a(ul oral al deficientului deauz este, a$adar, deficitar pe linia exprimării )nearmonioase*, a intonaţiei )stridentă saumonotonă*, a ritmului, a calităţii articulării, fapt ce pertur'ă inteligi'ilitatea vor'irii Av2nd în vedere că hipoacuzicii au posi'ilitatea de a percepe unele sunete si cuvinte,voca'ularul lor se dezvoltă mai rapid dec2t cel al surzilor, astfel că ei a(ung să folosească totmai corect exprimarea prin cuvinte si propoziţii, să înţeleagă mesa(ele ver'ale recepţionate si

să se facă înţele$i de interlocutori Lim'a(ul handicapatului de auz total )surd* este 'azal non-ver'al > mimico-gestual,centrat pe utilizarea gesturilor ca mi(loace de comunicare, codific2nd în ele cuvinte, expresii,stări, propoziţii Acest tip de lim'a( presupune reprezentarea g2ndurilor, ideilor prin imaginiîn acţiune Eesturile folosite de copilul surd pot fi naturale )ce imită o acţiune sau ocaracteristică existentă în realitate*, artificiale )fiind sim'ol > sinteză a unei idei*, indicatoare)ex 0 gestul de a arăta spre ceva*, evocatoare )ex 0 deget la ureche* etc , între gesturi si mimică

exist2nd o concordantă puternică


7/21

Lim'a(ul surdului a(unge să capete un caracter 'ilingv, odată cu parcurgerea procesului de demutizare, c2nd se face trecerea la însu$irea lim'a(ului ver'al sonor )oral* /xista o relaţie str2nsa între lim'a(ul oral si lim'a(ul semnelor, de evoluţia căruiadepinde funcţionalitatea dezvoltării comunicării si integrării su'iectului în societateaauzitorilor Lim'a(ul semnelor îi lipsesc pe surzi de posi'ilitatea inserţiei sociale &rin învăţarealim'a(ului gestual de timpuriu, se tinde spre trecerea directa de la lim'a(ul semnelor la scriere,fara a se utiliza, ca 'aza de învăţare, vor'irea orala %pecialistul francez # Lillo ) 43 * este de părere ca 'ilingvismul pragmatic al lim'a(ului semnelor si al celui oral )cuv2ntul* tre'uie safie introdus paralel în educaţi precoce a deficienţilor de auz Astfel, tre'uie sa se asigure încădin educaţia timpurie o comunicare eficace a copilului cu antura(ul sau %e apreciază ca nivelul glo'al al lim'a(ului oral si al celui scris, ca si al lecturii, estefoarte scăzut în cadrul celor care folosesc, preponderent, metoda orala &rin urmare, folosireametodei orale, pure, chiar în educaţia timpurie, înseamnă a lipsi copilul de o comunicare reala,at2ta timp c2t lim'a(ul oral nu este 'ine instalat &entru stimularea lim'a(ului oral , este indicat sa se asigure plasarea copilui în mediulvor'itor, încă din cre$e si va continua paralel cu grădiniţa si $coala speciala ; introducerea înforme de educaţie auditiva ; educarea lecturii la'iale si stimularea perceperii vizuale ;

introducerea lim'a(ului semnelor în educaţia precoce , pentru facilitatea afirmării expresieiafective , sesizarea fara efort a informaţiei, inserţia sociala, dezvoltarea psihica generala, etc Dar tre'uie precizat ca exagerarea la folosirea lim'a(ului gesturilor poate deveni uno'stacol pentru învăţarea lim'a(ului oral

7. Per!on li' 'e deficienţilor de auz poartă amprenta handicapului existent, de$i si aicivor'im de diferenţe comportamentale Astfel, sunt copii deficienţi de auz )mai mulţi ca

număr*, timizi, neîncrezători, dependenţi de antura(, anxio$i, negativi$ti, cu teamă crescută dee$ec, lipsiţi de iniţiativă, fără interese, cu frică de respingere, a$a cum există si deficienţi deauz socia'ili, dega(aţi, optimi$ti

V. RECUPERAREA SI INTEGRAREA DEFICIENTILOR DE AUZ:


8/21

facilitează do'2ndirea de experienţe, de cuno$tinţe, de cultură, imprim2nd caracter informativsi formativ activităţii cu handicapaţii de auz &entru realizarea acestor deziderate, scolii si cadrelor didactice le revine sarcina de afolosi o metodologie specifică pentru formarea comunicării ver'ale si crearea posi'ilităţilor de învăţare a lim'a(ului < asemenea metodologie vizează formarea comunicării ver'ale, caretre'uie să pornească de la ideea că procesul de învăţare se va 'aza pe mimico-gesticulaţie,la'iolectură si, într-o oarecare măsură, pe dactileme Dar la hipoacuzici si la surdomuţii încurs de demutizare, forma principală de învăţare tre'uie să alterneze, în funcţie de structuraclasei de elevi învăţarea intelectuală si învăţarea efectivă !n acela$i timp, învăţarea motrică si învăţarea morală vor însoţi întregul proceseducativ, dată fiind necesitatea formării unor deprinderi de a'ilitare psiho-motrică si aela'orării unor ha'itudini psihocomportamentale De asemenea, tre'uie să se ai'ă în vedere,la surdomutul în curs de demutizare, că metodologia învăţării comunicării, 'azată peutilizarea exclusivă a lim'a(ului mimico-gesticular, dactil etc , oric2t de perfecţionate ar fiacestea, nu pot asigura exprimarea nuanţată, complexă si precisă a întregului complex alg2ndirii, ceea ce presupune si dezvoltarea lim'a(ului ver'al prin intermediul căruia serealizează inter-relaţionarea de tip uman si stimularea cognitiei Dificultăţi si limitări rezultă si din faptul că lim'a(ul gestual presupune transmiterea

simultană a semnelor, în timp ce semnalele sonore se produc succesiv, ceea ce facilitează omai 'ună discriminare a fenomenelor si cuvintelor &rin demutizarea surdomutului sidezvoltarea vor'irii hipoacuzicului, voca'ularul se îm'ogăţe$te continuu si se perfecţionează pronunţia, astfel înc2t cuvintele învăţate înlocuiesc, tot mai frecvent, exprimarea prin gesturi"u toate acestea, handicapul de auz va influenta si în continuare modul de exprimare sicalitatea vor'irii su'iectului !n aceste condiţii, vor'irea handicapaţilor de auz se menţinedeficitară pe linia exprimării, a intonaţiei, a ritmului, a calităţii articulaţiei, ceea ce afectează

inteligi'ilitatea vor'irii Av2nd în vedere faptul că hipoacuzicii au posi'ilitatea de a percepe unele sunete sicuvinte, voca'ularul lor se dezvoltă mai rapid si se a(unge la folosirea tot mai corectă aînţelegerii prin cuvinte si propoziţii &rocesul de însu$ire a structurilor ver'ale, ca siautomatizarea lor sunt dependente de structura fonetică a cuvintelor, de utilizarea acestora c2tmai frecvent în diverse activităţi, de gradul de accesi'ilitate a cuvintelor, de felul în careeducatorul $tie să le lege de conţinutul corect pentru a facilita la elevi surprinderea

semnificaţiei lor Activitatea de învăţare a lim'a(ului at2t în grădiniţă, c2t si în $coala specialătre'uie să se 'azeze pe o metodologie specifică, care să permită realizarea legăturii dintre

3


9/21

cuvinte, imaginile la'io-vizuale si semnificaţia ver'ală, pentru a se putea a(unge la ela'orareade stereotipii dinamice, prin intermediul cărora, receptarea succesiunii de imagini la'io- 'ucale a sunetelor vizi'ile să determine declan$area articulaţiei si să facă posi'ilă înţelegereacomunicării "2nd se atinge stadiul de trecere de la lim'a(ului mimico-gestual la cel ver'al, lasurdomutul în curs de demutizare se creează condiţii pe plan mintal, pentru trecerea de lag2ndirea în imagini la g2ndirea noţional-conceptuală !n aceste condiţii, cuv2ntul stimuleazănu numai dezvoltarea g2ndirii, dar si a celorlalte procese psihice !n acest caz, noţiunea devineintegrator al treptei senzoriale si logice, deoarece cu a(utorul cuv2ntului ce o exprimă, seacumulează experienţă si se vehiculează informaţia necesară desfă$urării operaţiilor g2ndirii0a'stractizarea, generalizarea etc "a urmare, schemele operaţionale se perfecţionează în raportde parcurgerea etapelor caracteristice g2ndirii si lim'a(ului ce se modifică calitativ sicantitativ în procesul demutizării =andicapaţii de auz care nu 'eneficiază de demutizare au tendinţa de a se izola deauzitori, ceea ce duce la întreţinerea unor relaţii interumane restr2nse, cu efecte negative pelinia integrării sociale si profesionale &rin izolare se instalează o serie de caracteristici în carecopilul handicapat devine timid, dependent, neîncrezător în forţele proprii, anxios, negativist,lipsit de iniţiativă, nemotivat pentru activităţi !n raport însă de cantitatea si calitatea

procesului recuperativ, asemenea nea(unsuri pot fi depă$ite si se pot asigura condiţii normale pentru socializare si profesionalizare Activitatea organizată de învăţare imprimă relaţieidintre cognitiv si afectiv un astfel de curs înc2t copilul î$i formează comportamentele ce au la 'ază motivaţii asimilate prin înţelegere si con$tientizare De aici si trăirea mai puţin dramaticăa deficientei de care suferă !n acest context, activitatea recuperativ-compensatorie contri'uiela rea'ilitarea socială a handicapaţilor de auz


10/21

principala consecinţă a lipsei auzului este ne-achiziţia spontană a lim'a(ului $i deci mutitatea&rezenţa mutităţii determină toate celelalte consecinţe „de gradul IIH ale pierderii auzului01. In !"er rel (ion l8 *i !o#i l8:

Incapacitatea de relaţionare a părinţilor cu copilul prin mi(loace accesi'ile acestuia )mimică, pantomimică* determină o retragere în sine, o izolare uneori $i la un deficit de relaţionare

Incapacitatea de a se (uca cu ceilalţi copii, lipsa (ocurilor cu importanta lor funcţie sim'olică$i a sentimentului de apartenenţă la grup; se a(unge la lipsa spiritului de cooperare $i chiar decompetiţie

&oate dezvolta o inhi'iţie faţă de auzitori $i o autoizolare, o respingere a societăţiiauzitorilor

%e limitează la participarea la viaţa socială a comunităţii surzilor $i se realizează multecăsătorii între surzi

estăp2nirea lim'a(ului oral duce la lipsa independenţei sociale depinz2nd de o altă persoană pentru situaţiile care necesită comunicare0 doctor, taxe, primărie

Ereutate în găsirea unui loc de muncă, limitarea sferei de opţiuni profesionale Limitarea accesului la cultură, nu citesc, nu înţeleg televiziunea, nu pot asculta muzică

@iziunea asupra lumii este destui de restr2nsă, trăind mai mult în realitatea concretă,neînţeleg2nd frumuseţea idealizărilor A$a cum afirmă I %tanică surzii sunt „persoane

su'culturale?-. In 6i ( " mili l8:

Decepţia părinţilor de a avea un copil surd care nu poate să se ridice la nivelul expectanţelor lor, duce la răceală afectivă din partea acestora sau chiar la respingere

%uperprotecţia din partea părinţilor care nu-l lasă să-$i dezvolte independenţa $i personalitatea proprie

Incapacitatea de a se înţelege, de a comunica cu propriul copil duce în timp la sta'ilirea unei

indiferenţe a acestora Atitudine normală privind propriul copil, de dragoste, înţelegere $i spri(in

VII. SCOALA SI ROLUL EI IN RECUPERAREA DEFICIENTEI DE AUZ:

&rofesorii copilului deficient au un rol critic în găsirea drumului acestuia în viată"opiii cu hipoacuzii severe de o'icei urmează scoli speciale Atunci c2nd este posi'il, părinţii

preferă o scoală normală mai degra'ă dec2t o scoală specială pentru copii hipoacuzici !n

.


11/21

cazul în care copilul învaţă la o scoală normală este necesar ca profesorul să fie specializat pentru nevoile unui copil hipoacuzic &regătirea unui copil cu hipoacuzie este o adevărată provocare /ste un procescomplex care implică încercări grele si posi'ile erori la început p2nă ce cea mai 'ună strategieeste sta'ilită %trategia finală > o com'inaţie a tipurilor de amplificare, a metodelor decomunicare si a metodelor de învăţat si de antrenament > va fi cea care îi va oferi copilului cudeficientă cel mai 'un sunet si cele mai 'une oportunităţi de comunicare si învăţare &e scurt,scopul este îm'unătăţirea calităţii vieţii, iar cu resursele si tehnologia disponi'ile în zilelenoastre ne putem a$tepta la rezultate foarte 'une A fi profesor la o clasă de deficienţi de auz înseamnă a fi mediator între ei $i lumeaîncon(urătoare, iar a fi mediator în astfel de situaţii înseamnă a fi creativ "omunicarea cu copilul deficient de auz presupune folosirea comunicării totale,utilizarea tuturor mi(loacelor comunicative pentru a trimite un mesa(, pentru ca acesta să fieînţeles0 lim'a(ul ver'al, lim'a(ul mimico-gestual, lim'a(ul dactil, mimica, gesticulaţia, pantomimica, expresivitatea facială In comunicarea cu copilul deficient de auz profesorul ideal tre'uie să $tie că mimico-gesticulaţia are un rol foarte important, $i anume0

ea poate înlocui cuv2ntul )prin gesturi cvasi-lingvistice, de exemplu da, la revedere*;

îl poate completa )gesturi de indicare a unor o'iecte, de ilustrare a unor situaţii, expresiilefaciale*;

îl poate acompania )gesturi paraver'ale care dau ritm discursului* &entru copilul deficient de auz mimico-gesticulaţia (oacă un rol fundamental încomunicare, fără aportul ei nu poate percepe din ceea ce vrea să-i comunice interlocutoruldec2t imaginea la'ială a cuv2ntului $i expresiile feţei De asemenea este important ca profesorul sa tina cont de urmatoarele0

- :re'uie să i se vadă faţa- :re'uie să i se vadă ochii- :re'uie să se poată să i se citească de pe 'uze- :re'uie ca vor'irea să fie naturală- @ocea - tre'uie să fie normală Av2nd în vedere specificul învăţăm2ntului pentru deficienţi de auz se pot sta'ilio'iective ce pot fi exprimate specific după cum urmează0

"unoa$terea vor'irii orale $i scrise, $i aplicarea ei în situaţii concrete, astfel înc2t toţi eleviisă poată sta'ili reiaţi ver'ale în vederea satisfacerii principalelor tre'uinţe $i nevoi personale


12/21

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesa(elor orale prin la'iolectură 1ormarea deprinderilor de comunicare ver'ală în mediul imediat încon(urător )familie,

$coală, societate* "unoa$terea componentelor principale ale lim'ii )fonetică, lexicală, gramaticală* "unoa$terea structurilor ver'ale pe 'ază de imitaţie, după model, în situaţii concret-situative

pentru asigurarea conţinutului semantic al comunicării

VIII. I PORTANTA LI $A9ULUI I ICO GESTUAL PENTRU CO UNICAREADINTRE SURZI:

Lim'a(ul mimico-gestual tre'uie tratat în legătură cu funcţia semiotică, cu genezasim'olului la copil, cu evoluţia lim'a(ului intern sau cu pro'lema psihologică a semnificaţieiîn general 1uncţia semiotică e ea însă$i o structură si are o geneză proprie %e consideră căfuncţia semiotică e alcătuită din cinci conduite semiotice ce apar oarecum spontan, la copilulnormal în al doilea an de viată0 imitaţia am2nată, (ocul sim'olic, imaginea grafică, imagineamintală si evocarea ver'ală La copilul handicapat de auz se constituie o a $asea conduităsemiotică > lim'a(ul mimico-gestual > care tinde să compenseze conduita de evocare ver'ală %-a o'servat o insuficientă a lim'a(ului gestual în comparaţie cu cel ver'al Lim'a(ulver'al are un grad înalt de convenţionalitate fată de conţinutul realităţii pe care o denume$te;gestul însă este str2ns legat de concret "omunicarea prin gesturi este fată în fată, percep2ndu-se vizual gestul si toatemi$cările mimice si expresive Eesticulaţia are o mai mare li'ertate de expresie, este mai puţin limitată de organizarea gramaticală puternic structurată Acela$i volum de informaţie poate fi transportat în aproximativ acela$i volum de timp convenţional, cu am'ele forme de

lim'a( :otu$i, execuţia gesturilor necesită mai mult timp în medie dec2t în cazul emiteriiver'ale a cuvintelor !n precizarea naturii raportului dintre gesturi si cuvinte un rol mare îl (oacă contextul în care se petrec evenimentele

!n ansam'lu, lim'a(ul gestual dă impresia unei lim'i a'reviate mai extinsă su' uneleaspecte )'ogăţie de idei comunicate printr-un gest de ex * si mai redusă în altele, în raport culim'a sonoră, el constituind 'aza de pornire pentru recuperarea deficientului de auz

8


13/21

Exemplificare de adaptare curricular ă î n educa ţia special ă adeficien ţilor de auz

Repere generale privind adaptarea curricular ă și de mediu î n educa ţia deficien ţilor de auz

Copiii deficien ţi de auz prezint ă anumite caracteristici ale vie ţii psihice și de rela ţie ce

î i diferen ţiază de orice alt ă categorie de persoane deficiente, dar și de copiii f ără deficien ţe.

Amplitudinea și modul de combinare la individ a acestor caracteristici depind de o serie de

factori, precum: debutul pierderii auditive, contextul familial (dac ă p ărin ţii sau apar ţinătorii

sunt surzi sau auzitori), gradul pierderii de auz, protezarea timpurie, utilizarea limbajului

semnelor. A șadar, caracteristicile prezentate pe scurt î n cele ce urmeaz ă se pot reg ăsi la orice

copil surd sau hipoacuzic, dar pentru o individualizare deplin ă este necesar ă o activitate mai

amănun ţită de psihodiagnostic:

- Dificult ăţi de comunicare verbal ă oral ă și scris ă; copilul deficient de auz se exprim ă cu

dificultate pe aceste dou ă căi de comunicare cel mai des utilizate de fiin ţa uman ă, ca

urmare a faptului c ă vorbirea nu se mai poate deprinde automat î n ontogeneza timpurie

(precum la copilul auzitor); deprinderea vorbirii se face prin exerci ţii sus ţinute de

î nsu șire (demutizare);

- Gândire concret ă, î n imagini – imaginea st ă la baza g ândirii deficientului de auz

nesupus unui proces de demutizare, iar no ţiunile abstracte î i sunt accesibile doar

ulterior, dup ă un proces de interiorizare a cuv ântului ca nou ă baz ă a g ândirii sale.

- Via ţă afectiv ă mai restr ânsă, determinat ă de dificult ăţile de rela ţionare cu mai multe

persoane;

- Interesele, creativitatea și imagina ţia sunt str âns legate de domeniile vizual-motrice

(pictur ă, sculptur ă, pantomim ă, sport, design vestimentar, chiar și dans);

Cât prive ște integrarea școlar ă a acestor copii, consider ând principalele caracteristici

amintite anterior, pentru succesul școlariz ării sunt necesare mai multe modific ări, adapt ări

specifice at ât la nivelul mediului fizic și al manierei de comunicare, c ât și î n sfera

con ţinuturilor efective de predat - î nvăţat - evaluat. Principalele asemenea adapt ări sunt

urm ătoarele:

5


14/21

- A ezarea 'ăncilor în formă de „B? sau de semicerc, astfel înc2t elevii să ai'ă cel maiș 'un c2mp vizual asupra profesorului, care se pozi ionează strategic în fa a lor;ț ț

- inută i vestimenta ie adecvată care să ofere elemente de distragere a aten iei copiilor Ț ș ț ț

de la informa iile transmise; aici intră părul str2ns la spate, îm'răcăminte de culoare înțgeneral închisă i uniformă, a'sen a unor 'ră ări, cercei sau lăn i oare care ies rapid înș ț ț ț șeviden ă;ț

- Iluminarea corespuzătoare, suficient de puternică dar nu excesivă > profesorul nu sea ază la ferestre;ș

- Btilizarea mi(loacelor de comunicare cele mai adecvate, cu precădere a lim'a(ului

mimico-gestual, care este o formă de comunicare primară pentru copiii născu i surzițsau cu pierdere de auz timpurie; adaptarea codului comunicării la particularită ile dețrecepetare a informa iei pe care copilul le are )cel mai adesea lim'a(ul semnelor, dar ț poate fi vor'a i de utilizarea la'iolecturii sau a comunicării exclusiv scrise*;ș

- Adaptarea curriculară a con inuturilor discplinelor de învă ăm2nt astfel înc2t să seț țcreeze un curriculum accesi'il elevilor deficien i de auz, prin simplificarea acelor țcon inuturi care se 'azează în mod deose'it pe elemente sonore, precum i prinț ș

introducerea unor discipline specifice pentru recuperarea deficien ilor de auz, precum0țeduca ie perceptiv-auditivă, la'iolectură, audiologie educa ională etc ;ț ț

Ilustrarea adaptării curriculare în cadrul unei lec ii ț

Context general 0 "lasa a @-a, lec ie de lim'a i literatura rom2nă > „:extul Literar?;ț șexemplificare pe poezia „%f2r it de toamnă? de @asile Alecsandri %ursa0 „Lim'a Jom2nă > șFanual pentru "lasa a @-a?, /ditura =umanitas, +ucure ti, 8. 5ș

Obiectiv-cadru (clasă obi nuită)ș 0 cultivarea receptivităţii literar-artistice a elevilor, cu privire în special asupra universului liric;

Obiectiv-cadru (deficien ă de auz):ț cultivarea interesului general al elevilor fa ă dețcrea ia literar-artistică în versuri;ț

Obiective de referin ăț 0 La sf2r itul lec iei,elevii vor fi capa'ili0ș țClasă obi nuităș Deficien ă de auz ț

•

%ă citească adecvat, corect $i fluent untext poetic;•

%ă diferen ieze între un text literar iț șun text nonliterar;

9


15/21

• %ă înţeleagă semnificaţia cuvintelor întext;

• %ă recunoască formele de lim'ăaparţin2nd unui alt moment istoric;

• %ă sesizeze în poezie expresivitateaunor îm'inări de cuvinte;

• %ă prezinte trăsăturile acestui tip deoperă literară

• %ă trăiască, emoţional, sentimenteledatorate sosirii toamnei

• %ă citească adecvat un text poetic;

• %ă în eleagă mesa(ul textului liric;ț

• %ă prezinte caracteristicile principale

ale acestui tip de operă literară;• să trăiască, emoţional, sentimentele

datorate sosirii toamnei

Metode i procedeeș 0 %e vor folosi, alternativ sau com'inat, metode i procedee precum0șClasă obi nuităș Deficien ă de auz ț

• Lectura expresivă

• Lucrul cu a(utorul cărţii )volumului*

• "onversaţia euristică

• Lectura selectivă

• "ompararea

• &ro'lematizarea

• Lectura cu suport mimico-gestual;

• Lucrul cu a(utorul căr ii )volumului*;ț

• "onversa ia euristică;ț

• "ompararea;

• Lectura selectivă;

Timpul de lucru )comun pentru am'ele situa ii*0 7. minute;ț Mi loace de !nvă areț )comune pentru am'ele situa ii*0 textul literar, fi e de lucru;ț ș

"cenariul didacticClasă obi nuităș Deficien ă de auz ț

Fomentul organizatoric0 &rofesorulnotează a'senţele; cere elevilor să pregătească materiale pentru lecţie > minut8 Actualizarea unor cuno$tinţe0 &rofesorulverifică tema )elevii au avut de realizat undesen, o pictură în care să redea sentimenteletrăite de ei în timpul lecturii unei strofe dintextul dat > strofa tre'uia scrisă dupăautodictare* De asemenea, se va verificaînsu$irea sensurilor cuvintelor necunoscute

Fomentul organizatoric0 &rofesorulnotează a'senţele; cere elevilor să pregătească materiale pentru lecţie > minut8 Actualizarea unor cuno$tinţe0 &rofesorulverifică tema )elevii au avut de realizat undesen, o pictură în care să redea anumiteelemente ale peisa(ului de toamnă ilustrate deautor în text* De asemenea, se verificăînsu irea sensurilor cuvintelor nescunoscute,ș prin exemplificări în lim'a( mimico-gestual

7


16/21

)elevii î$i adresează, pe r2nd, între'ări înlegătură cu voca'ularul textului, numindfiecare un alt elev spre a da răspunsul* -

. minute5 "aptarea aten iei elevilor pentru momentulțurmător0 &rofesorul le propune elevilor sălucreze în grupuri mici )de 9* la realizareaunor fi e de lucru, să poarte o discu ie peș țseama desenelor pe care ace tia le-au realizatși a modului în care ele sunt rela ionate cuș ț

textul dat recitit > 9 minute9 Diri(area învă ăriiț 0 &ornind de la textulascultat $i de la desenele prezentate, se vor antrena elevii în discuţii legate de textul propus analizei, discuţii ce vor porni în urmarezolvării unor fi$e de lucru > pe grupe > 55 minute7 1eed'acG final0 profesorul încheie lec ia,țface aprecierile cuvenite celor mai actividintre elevi > 8 minute

&rofesorul solicită fiecare elev în parte să precizeze sensul unui cuv2nt din text, alesaleatoriu; %e realizează o lectură cu suportmimico-gestual a textului, profesorulcorectează eventualele erori, aduce clarificăriacolo unde nu există semne specifice pentruanumite cuvinte din text > 5 minute;5 "aptarea aten iei elevilor pentru momentulțurmător0 profesorul le propune elevilor să seorganizeze o discu ie li'eră despre deseneleț pe care ei le-au realizat, i despre modul înșcare elementele respective ilustrate seîncadrează în textul dat; li se precizează că eise vor împăr i în două echipe pentru a realizațanumite fi e de lucru >ș 9 minute;9 Diri(area învă ăriiț 0 se împarte clasa în douăgrupe, se oferă fi ele de lucru, elevii suntșantrena i în discu ii legate de deseneleț ț prezentate i de textul dat spre analiză; seșinsistă asupra sentimentelor pe care le inspirăcrea ia, asupra mesa(ului acesteia, asuprațaspectelor care distan ează textul literar dat dețun text nonliterar > 5. minute7 1eed'acG final0 profesorul apreciază eleviicare au urmărit i s-au implicat în discu ii >ș ț 8minute

A. Fi e )e lr& &'ili/ 'e en'r& #'i6i' 'e #& ele6ii "8r8 )e"i#ien 8ș ț #i ă de lucru nr$ %ș

Jecitiţi poezia „%f2r$it de toamnă? de @asile Alecsandri $i identificaţi )într-o coloană*elementele specifice anotimpului surprins în primele două strofe8 /xtrageţi, pe o coloană,ver'ele din text, preciz2nd la ce timp se află acestea, iar pe o altăcoloană, pronumele, indic2nd persoana la care sunt folosite/xplicaţi folosirea predominantă a unui timp ver'al5 Identificaţi $i transcrieţi pe fi$e imaginile vizuale $i auditive din poezie, folosind următorulmodel0

Imagini vizuale Imagini auditive„cocost2rci $i r2ndunele) *K&ărasit-au a lor cui'uri? „1runzele-i cad?9 Demonstraţi prin două-trei argumente că textul lui Alecsandri, %f2r$it de toamnă este o

literară lirică


17/21

#i a de lucru nr$ &ș

"e semnifica ie are titlul acestei poeziiț8 Identificaţi $i transcrieţi imaginile vizuale $i auditive din poezie, folosind următorul model 0 imagini vizuale0 imagini auditive0 „cocost2rci $i r2ndunele) *K&ărasit-au a lor cui'uri? „v2ntul $uieră?

5 Eăsiţi cinci ver'e din text $i precizaţi timpul $i persoana acestora9 &oezia „%f2r$it de toamnă? de @asile Alecsandri surprinde > după cum sugerează $i titlul-transformările pe care le suferă natura în acest anotimp %crieţi elementele cadrului naturalaparţin2nd at2t spaţiului terestru c2t $i celui cosmic

'lemente ale spa iului terestru 'lemente ale spa iului cosmic"2mpia %oarele

#i a de lucru nr$ șJealiza i =arta &oezieiMț

C


18/21

$. Fi e )e lr& &'ili/ 'e en'r& #'i6i' 'e #& ele6ii )e"i#ien i )e &/ș ț #i a de lucru nr$ %ș

&rivi i următoarele imagini "olora i doar acele imagini care au legătură cu anotimpulț ț:


19/21

NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN

NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN

NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN

NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN1i a de lucru nr 8șJealiza i =arta &oezieiMț

4


20/21

$I$LIOGRAFIE:

• eveanu & & > „Dictionar de psihologie? /d Al'atros, 4C3, +ucuresti• Avramescu F D > „Defectologie si logopedie? editia a III-a, /d 1undatiei Jomaniei de

Faine, 8..C, +ucuresti• @erza / > „&sihopedagogie speciala? /d Didactica si &edagogica, 444, +ucuresti• @erza / > „Defectologie si logopedie? /d "redis, 8..C, +ucuresti• Dragan L , @acarescu A > „/lemente de surdodidactica? /d „&sihologia deficientilor de auz? &resa Bniversitara "lu(eana, 8.. , "lu(-

apoca•

Anca F D > „/xaminarea si evaluarea functiei auditive? &resa Bniversitara "lu(eana,8..., "lu(- apoca• Dragutoiu I > „Lim'a(ul mimico-gestual? /d &ro=umanitate, 448, %i'iu• &aunescu " > „"omunicarea prin lim'a( la copiii cu audiomutitate? 4C5, +ucuresti• %tanica " & > „/lemente de psihopedagogie a deficientilor de auz? 449• %tanica I , Bngur / , +enescu " > „&ro'leme metodice de tehnica vor'irii si la'iolectura?

/d Didactica si &edagogica, 435, +ucuresti• &ufan > „&ro'leme de surdopsihologie? /d Didactica si &edagogica, 438, +ucuresti

8.


21/21

• "araiman F > „Fetodologia procesului demutizarii? /d Didactica si &edagogica, 438,

+ucuresti• Fanolache " > „%urdomutitatea? /d Fedicala, 43., +ucuresti

%I:/-BJI0• OOO OiGipedia org• OOO dexonline ro
http://www.wikipedia.org/http://www.dexonline.ro/http://www.wikipedia.org/http://www.dexonline.ro/

Documents

122977435 Deficienta de Auz Eseu