13. ENTORSE+LUXATII

8/12/2019 13. ENTORSE+LUXATII

http://slidepdf.com/reader/full/13-entorseluxatii 1/105

ENTORSELE

S.U.U.M.C. “”Carol Davila” Bucuresti Clinica de Ortopedie – Traumatologie



• Leziuni traumatice capsulo-ligamentare

• Fara modificarea raporturilor dintre suprafeteleosteocartlaginoase

Entorsele:



ENTORSA DE GLEZNĂ



ANATOMIEScheletul



ANATOMIEStructuri ligamentare



MECANISM DE PRODUCERELigamentul lateral

- Solicitare în varus

- În extensie sau 90 de grade congruenţa e

maximă : - fracturi de maleolă - traumatisme subastragaliene

- Varus în flexie : - lig. talofibular anterior întins ca pe un căluş



CLASIFICARELigamentul lateral

Anatomopatologică - Gr.I : leziuni microscopice de rupere

sau întindere în subst. Ligamentară

- Gr.II : leziunea parţială (macroscopică)a ligamentului

- Gr.III : leziunea completăa lig.



EXAMENUL CLINICLigamentul lateral

1. ANAMNEZA : Mecanismul

2. DUREREA : 3 faze:

- acută -“durere sedată”- 3 ore

-durere cronică 3. IMPOTENŢĂ FUNCŢIONALĂ



EXAMENUL CLINICLigamentul lateral

4. Hematom la nivelul lig. TFA în “ou de porumbel” 5. Inversiune forţată – şanţ/semnul Clayton

6. Echimoza precoce7. Edemul difuz

8. Sertarul anterior



EXAMENUL RADIOLOGICLigamentul lateral

Rx.de faţă şi profil :- absenţa leziunilor maleolare

- mici leziuni osoase

- rx.bilateral - laxităţile constit.

(femei tinere 30%)




Rx. de faţă în varus-equin forţat - pentru lig. talofibular anterior

- normal 5-10 grade

- instabilitate: 10-15 grade TFA

20-25 grade TFA + CF

25-45 grade TOATE

- Anestezie locală/generală + 5 grade




Rx. de profil în “sertar anterior” - manual sau cu dispozitivul

- măsurare între marg.post pilon tibial şi centrul tohleei

- 5 mm – normal (laxităţi constituţionale) - >8 mm : leziune TFA

- nu e specifică şi pentru CF şi TFP



COMPLICATIILigamentul lateral

1. NEUROLOGICE- n. peronier superficial (ramuri)

- n. tibial, n. sural

2. LEZIUNI OSTEOCONDRALE- astragal : fracturi osteocartilaginoase

excizie sau repunere

3. INSTABILITATEA CRONICĂ

4. ALGODISTROFIA

5. COMPLICAŢII CHIRURGICALE



DIAGNOSTIC DIFERENTIALLigamentul lateral

1. LUXATIA TRAUMATICĂ A TENDOANELORPERONIERE

2. ENTORSA SUBASTRAGALIANĂ

3. FRACTURI DE MALEOLĂ PERONIERĂ FĂRĂDEPLASARE



TRATAMENTLigamentul lateral

1. GHETA, ANTIALGICE, REPAOS

2. SPRIJIN PODAL CU TOLERANTA

3. “TAPING” 4. IMOBILIZAREA GIPSATĂ

5. FASA ZINCATA

6. TRATAMENT CHIRURGICAL



TRATAMENT CHIRURGICALLigamentul lateral





INSTABILITĂŢI CRONICE

STABILITATEA:

- Maleola peronieră

- Lig. lateral

- Mecanismul proprioceptiv

mm.peronieri



INSTABILITĂŢI CRONICE Anatomie patologică

LEZIUNI:1. Bresă capsuloligamentară la marginea ant. a maleolei 2. TFA cicatrizat elongat3. Punga premaleolară laterală 4. Fracturi osteocondrale

După leziuni la joncţiunea maleolă-ligament



INSTABILITĂŢI CRONICE Diagnostic

1. ANAMNEZA

2. EXAMENUL CLINIC

3. EXAMENUL RADIOLOGIC

Artrografia nu are valoare

4. EXAMEN ELECTROMIOGRAFIC



INSTABILITĂŢI CRONICE TRATAMENT

1. REEDUCARE PROPRIOCEPTIVĂ

1. TRATAMENT CHIRURGICAL

Fragment- pseudartroză



INSTABILITĂŢI CRONICE Tratament chirurgical

Watson-Jones

modificat

(Castaing)



ENTORSA DE GENUNCHI





ANATOMIEScheletul





ANATOMIE





Meniscurile:

- Meniscul medial si cel lateral sunt doua structurifibrocartilaginoase in forma literei C, dispuse intre platoultibial si condilii femurali.

- Fiecare menisc este atasat de suprafata tibiala printr-un cornanterior si un corn posterior si sunt conectati intre ei prinligamentul transvers.

- Rolul lor este de a creste stabilitatea la nivelul genunchiului,de a controla miscarile de rulaj si de alunecare, precum sirolul de a redistribui sarcina in timpul miscarii.



Zonele de vascularizatiemeniscala:

1. Zona I (vascularizata, incontact cu baza meniscului)

2. Zona II (intermediara)

3. Zona III (marginea libera,hranita direct din lichidulsinoial)



ANATOMIE





CLASIFICARE





EXAMENUL CLINIC

Valgus stress test



EXAMENUL CLINIC

Varus stress test



EXAMENUL CLINIC

Manevra Lachman



EXAMENUL CLINIC

Testul “sertarului ”(anterior)



EXAMENUL CLINIC

Testul “sertarului ”(posterior)



EXAMENUL RADIOLOGIC



RMN



TRATAMENT

• Imobilizare – in entorsele usoare → medii

• Chirurgical – in entorsele grave in care lig. colateral erupt total

* “Triada nefasta” O’Donoghue = ruptura LCE, LIA, meniscextern



TRATAMENT



- Sunt des intalnite in randul adultilor tineri, mai ales a celorcare practica sporturile (fotbal).

- Dupa varsta de 50 de ani, leziunile de menisc sunt maifrecvent cauzate de catre artrita decat de catre trauma.

- Meniscul medial este mai predispus lezarii.

Leziunile de menisc:









Clinic:

• Pacientul acuza durere la interliniu, fenomene de blocaj,click-uri, stabilizate, precum si edematiere la activitatesustinuta.

•Examen fizic:

•Durere la interliniu (cel mai fracvent in medial).•Genunchiul in usoara flexie.

•Poate fi prezent lichid la nivel articular.•Semne clinice pozitive.




Tratament: Conservator: RICE (Rest, Ice, Compression, Elevation).

Artroscopia este metoda preferata de tratament.

Portiuna meniscala lezata trebuie excizata, sau dupa caz,suturata (leziunea in timp progreseaza, ducand la leziuni decartilar articular).

Important: fiziokinetoterapie postoperatorie.






LUXATA ACROMIO-CLAVICULARA





LEZIUNI



MECANISM



CLINIC

Umar in “treapta de scara ” Semnul “clapei de pian ”

Abductie dureroasa



Rx.



CLASIFICARE



TRATAMENT ORTOPEDIC

Bandaj cu leucoplast Watson Jones - 7-14 zile

Imobilizare in ap.Dessault7-14 zile



TRATAMENT CHIRURGICAL











LUXATIA SCAPULO - HUMERALA



ANATOMIE





Factori de stabilizare statica si dinamica

• Statici-Tesuturi moi: - lig.coracohumeral

- lig.glenohumerale- labrumul- capsula articulara

-Suprafata articulara: - contactul articular- inclinatia scapulei- presiunea intraarticulara

• Dinamici- muschii coafei rotatorii- tendonul bicepsului- deltoidul



Luxatia scapulo humerala

• = Pierderea contactului permanent al capului humeral cucavitatea glenoida a scapulei

• tipuri: - anterointerna

- posterioara- inferioara- superioara




Luxatia scapulo humeralaanterointerna

• Cea mai frecventa• Mecanism: abductie, extensie si rotatie externa• Clinic:

- umar in “epolet” - brat in abductie sirotatie externa- capul humeral se palpeaza

anterior





• Rx:








Luxatia scapulo humeralaposterioara

• Mecanism:- incarcarea axiala a bratului in adductie si rotatie interna- contractii musculare puternice determinate de socurielectrice sau convulsii- traumatism direct anterior

• Clinic:- adductie si rotatie interna ireductibila

- proeminenta procesului coracoid- limitarea elevatiei bratului ( < 90 °)- proeminenta posterioara a capului humeral



Luxatia scapulo humerala posterioara

• Rx:




Luxatia scapulo humeralainferioara

• Mecanism:- hiperabductie

• Clinic:- bratul in abductie maxima / deasupra capului




Luxatia scapulo humeralainferioara

• Rx:




Luxatia scapulo humeralasuperioara

• Extrem de rara• Mecanism:

- cadere de la mare inaltime pe brat cu greutatea corpuluiimpingand capul humeral superior

• Clinic:- asociata cu fracturi de acromion, clavicula, coracoida,luxatie acromio-claviculara- capul humeral se gaseste deasupra niveluluiacromionului- brat scurtat




Luxatia scapulo humeralasuperioara

• Rx:



Tratament

- procedeul Hipocrate- procedeul Von Arlt

- procedeul Kocher – forma subcoracoidiana- procedeul Mothes

T



Tratament

→ imobilizare in bandaj Dessault

→ imobilizare in rotatie neutrasau usoara rotatie externa – luxatia posterioara

C li ii



Complicatii

• Fractura prin compresie a capului humeral Hill-Sachs

• Fracturile marii tuberozitati

• Fracturi de acromion si proces coracoid

• Fractura colului chirurgical al humerusului in timpul reducerii

C li ii



Complicatii

• Leziuni ale coafei rotatorilor

• Leziuni vasculare ale arterei/venei axilare

• Leziuni nervoase – cel mai frecvent de n. axilar

• Luxatia recidivanta – cea mai fecventa complicatie a

unei luxatii anterioare traumatice la pacientii tineri

C li ii



Complicatii

Lez. Hill-Sachs

T t t hi i l



Tratament chirurgical

• Interpunere de tesuturi moi- coafa rotatorie- tendonul bicepsului- capsula articulara

• Fractura marii tuberozitati- daca exista deplasare mai mare de 5 mm dupareducerea luxatiei

• Fractura marginii anterioare a glenei- peste 25% din glena anterioara- atleti

T t t hi i l




• Reparare capsulara- Bankart

• Proceduri ce implicam. subscapular- Putti-Platt

• Proceduri ce implicatransferul procesului coracoid- Bristow-Latarjet

T t t hi gi l




• Tansferul tendonului subscapular in defectul prin compresiea capului humeral antero-medial in luxatia posterioara – McLaughlin

C li tii t t ii



Complicatii postoperatorii

• Infectia

• Instabilitatea cronica

• Leziuni neurovasculare

• Redoare articulara

• Complicatii secundare greselilor de diagnostic





LUXATIA DE COT

ANATOMIE



ANATOMIESchelet



Clasificare



Clasificare

Luxatii posterioare 80%

Luxatii anterioare foarte rare

Luxatii laterale

Luxatii mediale

Luxatii divergente

Luxatii izolate ale capului radial

Luxatia de cot posterioara



Clinic• Durere vie

• Deformarea cotului

• Antebrat mai scurt in profil

• Triunghi Nelaton inversat

• Pozitie umila

R



Rx.







Luxatia de cot anterioara



Clinic

• Brat mai lung din profil

• Palparea trohleei humerale

• Brat in extensie

• Impotenta functionala totala

COMPLICATII



COMPLICATII

• Fracturi asociate

• Lexiuni vasculare

• Leziuni nervoase

Tratament



Tratament

• Reducere ortopedica

• Imobilizare 2 sapt. in unghi de 90 °

• Examen neurologic si vascular +\- tratament complicatii



LUXATIA DE SOLD

ANATOMIE



ANATOMIE

LUXATIA DE SOLDĂ



(COXOFEMURALĂ)

Mecanism de producere



Mecanism de producere

• Luxatia posterioara-flexie+rot.int+add

• Luxatia anterioara-flexie+rot.ext+abd

LUXAŢIADE ŞOLDĂ



(COXOFEMURALĂ)

Diagnostic diferential



Diagnostic diferential

• Contuzia

• Entorsa

• Fractura de col femural

Tratament



Tratament

• De urgenta

• Ortopedic

• Tractiune continua ptr 3-4 saptamani

Documents

13. ENTORSE+LUXATII