1452118487-Unitate 2

8/17/2019 1452118487-Unitate 2

1/6

Apariția și evoluția procesului de integrare europeană

12Economie europeană

Unitate de învăţare Nr. 2

FUNDAMENTE LEGALE ALE PROCESULUI DE

INTEGRARE EUROPEANĂ

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 2…………………………………………………….. 132.1 Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO)............................................ 13

2.2 Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA sau EURATOM)........................ 14

2.3 Comunitatea Economică Europeană (CEE)................................................................... 14

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2………………………………………….... 17

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare…………………................................. 17

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 2…………………………………………………….. 17

8/17/2019 1452118487-Unitate 2

2/6



OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 2

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 2 sunt:

•

Cunoașterea principalelor tratate ce stau la baza procesului de integrareeuropeană și a obiectivelor lor .

2.1. Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO)

La baza actului de naștere a Uniunii Europene se află declarația ministrului francez deexterne Robert Schuman, din 9 mai 1950 , prin care acesta avansa o propunere al căreiobiectiv era plasarea întregii producții franco-germane de cărbune și oțel subresponsabilitatea unei autorități supreme comune în cadrul unei organizații deschise

participării și altor state europene. „Planul Schuman” a devenit realitate prin semnarea, la Paris, în 1951, a Tratatului instituind Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului decătre șase țări, respectiv: Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda și R. F. Germania.

Acesta a intrat în vigoare la 25 iulie 1952, după ratificarea de către statele semnatare, pentru o perioadă de 50 de ani.

Constituirea CECO a reprezentat o nouă abordare față de modelele tradiționale ale cooperăriiinternaționale. Pentru prima dată în istoria modernă, state suverane au acceptat să-și pună încomun resurse importante pe care să le gestioneze o Înaltă Autoritate, ce prezenta un caractersupranațional, având însă sarcina de a face să prevaleze interesul comunitar. De asemenea,statele acceptau înființarea unei Curți de Justiție, independentă, care să le asigure respectareadreptului de funcționare a Comunității și a unei Adunări Parlamentare, cu rol consultativasupra problemelor comunitare. În fine, un Consiliu de Miniștri care, statuând în unanimitate,să acorde un aviz conform Înaltei Autorități.

Conform tratatului, CECO trebuia să construiască „o piață comună, cu obiective comune și cuinstituții comune”. Obiectivele conferite prin tratat urmau să se realizeze în următoarelecondiții: crearea unei piețe comune în domeniul cărbunelui și al oțelului și stabilireainstituțiilor comune și a mijloacelor de acțiune pentru a organiza piața comună și a elaborao politică economică și socială comună.

Piața comună a cărbunelui și oțelului s-a deschis în 1953, fapt ce a permis să seexperimenteze formula unei integrări sectoriale.

Deoarece valabilitatea Tratatului CECO a expirat în 2002, Comunitatea s-a aflat, în ultimiiani, într-o perioadă de tranziție, în care acțiunile sale au fost integrate treptat în organizareacomună a Uniunii Europene.

Test de autoevaluare 2.1 – Încercuiți răspunsul corect.

Care dintre ţările de mai jos este membru fondator al CECO:a) Belgia;

b) Germania;c) Luxemburg;

d) toate țările de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 17.

8/17/2019 1452118487-Unitate 2

3/6



2.2. Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA sau EURATOM)

Pentru a lupta împotriva lipsei generalizate de energie „tradițională” din anii cincizeci aisecolului trecut, cele șase state fondatoare (Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda și R.F.Germania) au încercat să găsească în energia nucleară o modalitate de a obține independențaenergetică. Deoarece costurile investițiilor în energia nucleară depășeau posibilitățile statelor

considerate în mod individual, acestea au semnat la Roma, la 25 martie 1957, Tratatul careinstituia Comunitatea Europeană a Energiei Atomice. Intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958,tratatul are drept obiectiv să contribuie la formarea și la dezvoltarea industriilor nucleareeuropene, astfel încât toate statele membre să poată profita de pe urma dezvoltării energieiatomice și să garanteze securitatea aprovizionării. În același timp, tratatul asigură un nivelridicat de securitate pentru populație și împiedică deturnarea materiilor nucleare destinateunor scopuri civile către obiective de tip militar.

Organizarea instituțională a CEEA este, în linii mari, asemănătoare cu cea din TratatulCECO și are la bază același „triunghi instituțional” - Consiliul, Comisia (numită “ÎnaltaAutoritate” la CECO) și Parlamentul, fiecare instituție acționând în limitele atribuțiilor

conferite de tratat. Suplimentar, Consiliul și Comisia sunt asistate de un Comitet Economic șiSocial, cu rol consultative, iar Curtea de Justiție soluționează eventualele diferende apărute înaplicarea prevederilor tratatului.

Spre deosebire de Tratatul CEE, după cum se va arăta în continuare, Tratatul CEEA nu asuferit modificări importante și rămâne în vigoare și astăzi. Astfel, Comunitatea Europeană aEnergiei Atomice nu a fuzionat cu Uniunea Europeană și continuă să aibă o personalitate

juridică distinctă, având însă instituții comune.

Test de autoevaluare 2.2 – Încercuiți răs punsul corect.

Tratatul privind înfiinţarea Comunităţii Europene a Energiei Atomice avizat:a) crearea unei pieţe comune;

b) formarea şi dezvoltarea industriilor nucleare europene, astfel încâttoate statele membre să poată profita de pe urma dezvoltăriienergiei atomice și să garanteze securitatea aprovizionării;

c) realizarea unei zone de comerţ liber şi a uniunii vamale întrestatele membre;

d) coordonarea politicilor economice ale statelor membre.

Răspunsul la test se găseşte la pagina 17.

2.3.

Comunitatea Economică Europeană (CEE)

În același timp cu Tratatul care instituia Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, a fost semnat la Roma la 25 martie 1957 și Tratatul de înființare a Comunității Economice Europene, de același șase state.

Obiectivul general al Comunității Economice Europene, neexplicit inițial în tratat, eraintegrarea economiilor statelor membre. Acesta reiese chiar din preambulul la tratat, care sereferă la necesitatea de a întări unitatea economiilor statelor membre și de a asiguradezvoltarea ar monioasă a acestora prin diminuarea diferențelor existente între diferiteleregiuni și reducerea rămânerii în urmă a regiunilor mai puțin favorizate. Instrumenteleutilizate pentru realizarea acestui obiectiv erau:

8/17/2019 1452118487-Unitate 2

4/6



• crearea unei piețe comune, definită ca „un spațiu comun unui grup de state, guvernat deregulile economiei de piață”. Ea reprezintă o etapă intermediară în drumul către uniuneaeconomică și se caracterizează prin libera circulație a mărfurilor, care este prima și esențială,dar și prin mobilitatea factorilor de producție, adică libera circulație a lucrătorilor (salariați,

persoane care exercită o activitate independentă și persoane juridice), libertatea prestărilor deservicii și, în fine, libera circulație a capitalurilor ;•

apropierea progresivă a politicilor economice ale statelor membre, prin care să sesprijine evoluția Comunității, cu scopul de a asigura: dezvoltarea armonioasă, echilibrată aactivităților economice, o creștere durabilă și neinflaționistă, un grad înalt de convergență a

performanțelor economice, un nivel înalt al ocupării forței de muncă și al protecției sociale,creșterea nivelului de trai și a calității vieții, un nivel înalt al protecției și îmbunătățireacalității mediului, coeziunea economică și socială, solidaritatea între statele. Dispozițiile dinTratatul CEE, referitoare la natura și gradul de apropiere al politicilor economice naționale, afăcut necesară distincția între două mari categorii de domenii implicate, și anume: domenii pentru care s-a prevăzut elaborarea unor politici comune, care presupun un

transfer de suveranitate în anumite domenii, consimțit de statele membre, în beneficiulinstituțiilor comunitare, dotate cu competențe și puteri necesare pentru a realiza politici

ce se vor substitui politicilor naționale; domenii în care apropierea se limita la instituirea unei coordonări a politicilor

economice ale statelor membre, care se realiza, de fapt, sub forma consultărilor întrestatele membre, în cadrul instituțiilor comunitare, în special al Consiliului de Miniștri, alComitetului Economic și Social, precum și al diverselor comitete special create în acestscop. De asemenea, coordonarea se realiza în forme și grade variabile, în funcție delimitarea la definirea obiectivelor comune sau de extinderea ei și la punerea în aplicare aacestora.

Trebuie pus în evidență faptul că, prin acțiunea conjugată a celor două instrumente prezentate pentru realizarea obiectivul Comunității Economice Europene , Tratatul CEE viza fuziunea

piețelor naționale într-o piață comună, care să aibe caracteristicile unei piețe interne unice. Așadar, pentru realizarea obiectivului prevăzut în tratat, Comunitatea avea sarcina sărealizeze, în condițiile stabilite, următoarele:

• eliminarea, între statele membre, a taxelor vamale și a restricțiilor cantitative la intrareași ieșirea mărfurilor, ca și a tuturor celorlaltor măsuri cu efect echivalent;

• instituirea unui tarif vamal comun și a unei politici comerciale comune față de terți; • eliminarea, între statele membre, a obstacolelor privind libera circulație a lucrătorilor,

serviciilor și capitalurilor; • instaurarea unor politici comune în domeniul agriculturii și al transporturilor; • stabilirea unor politici prin care să se asigure ca în piața comună concurența să nu fie

denaturată; •

aplicarea unor proceduri care să permită coordonarea politicilor economice ale statelormembre și remedierea dezechilibrelor în balanța lor de plăți;

• apropierea legislațiilor naționale în măsura necesară bunei funcționări a pieței comune; • crearea unui Fond Social European pentru a susține îmbunătățirea condițiilor de muncă

ale lucrătorilor și a contribui la ridicarea nivelului lor de viață; • instituirea Băncii Europene de Investiții cu rolul de a sprijini dezvoltarea economică a

Comunității; • asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări, pentru creșterea schimburilor economice

cu acestea și continuarea în comun a efortului de dezvoltare economică și socială.

De la intrarea sa în vigoare, la 1 ianuarie 1958, și până în prezent, Tratatul CEE a cunoscut diverse com pletări, adaptări sau modificăr, cele mai importante fiind:

8/17/2019 1452118487-Unitate 2

5/6



☆ Actul Unic European (adoptat la 17 februarie 1986 și intrat în vigoare la 1 iulie 1987),tratat complementar a întărit Tratatul CEE (introduce noțiunea de “coeziune economică șisocială”) și a cuplat lângă integrarea economică un sistem de cooperare în politica externă astatelor membre (de unde și termenul de “act unic”); ☆ Tratatul de la Maastricht (adoptat la 7 februarie 1992 și intrat în vigoare la 1 noiembrie1993), document de importanță istorică în procesul de integrare europeană, prin crearea

Uniunii Europene și stabilirea unui program ambițios vizând: realizarea uniunii economice șimonetare (cu termen - 1 ianuarie 1999), introducerea cetățeniei europene, crearea PoliticiiExterne și de Securitate Comună (PESC), introducerea în sfera cooperării comunitare adomeniilor Justiției și Afacerilor Interne (JAI). De asemenea, prin Tratatul de la Maastrichtau fost fixate și condițiile necesare aderării unui stat la uniunea economică și monetară; ☆ Tratatul de la Amsterdam (adoptat la 2 octombrie 1997 și intrat în vigoare la 1 mai1999), ce a vizat ca principale obiective: libertatea, securitatea și justiția; eficientizarearaporturilor dintre Uniune și cetățenii săi; consolidarea Politicii Externe și de SecuritateComună; adaptarea instituțiilor Uniunii pentru a face față extinderii acesteia; ☆ Tratatul de la Nisa (adoptat la 26 februarie 2001 și intrat în vigoare la 1 februarie 2003) a avut drept scop principal adaptarea funcționării instituțiilor europene în per spectivaextinderii Uniunii; ☆ Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa (semnat la 29 octombrie 2004 urmărea abrogarea și înlocuirea tratatelor existente, cu excepția EURATOM, cu un text unic.Pentru a intra în vigoare, însă, tratatul trebuia să fie ratificat de toate statele membre, fie pecale parlamentară, fie prin referendum. Ca urmare a dificultăților întâmpinate în unele statelemembre, șefii de stat și de guvern au decis, cu ocazia Consiliului European din 16 și 17 iunie2005, să deschidă o „perioadă de reflecție” privind viitorul Europei; ☆ Tratatul de la Lisabona (adoptat la 13 decembrie 2007 și intrat în vigoare la 1decembrie 2009), cunoscut drept Tratatul de Reformă, modifică Tratatul UE și Tratatul CE(fără a le înlocui însă) și pune la dispoziția Uniunii cadrul legal și instrumentele juridice

necesare pentru a face față provocărilor viitoare și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor.În acest proces, Tratatul CE a fost redenumit Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(TFUE).

De la constituirea celor trei Comunități și până în prezent, numărul statelor membre a crescut. Astfel, în ianuarie 1972 a fost semnat Actul final care cuprindea instrumentele deaderare pentru Marea Britanie, Danemarca, Irlanda și Norvegia. Aceasta din urmă nu a devenit însă membră ca urmare a rezultatului negativ al referendumului organizat pe plannațional în acest scop. Începând cu 1981 a fost admisă Grecia, iar - Spania și Portugalia, în1994 - Austria, Finlanda și Suedia, în 2004 – Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta,Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, în 2007 – Bulgaria și România, iar în 2013 – Croația.

Test de autoevaluare 2.3 – Încercuiți răspunsul corect.

Tratatul privind înfiinţarea Comunităţii Economice Europene a vizat:a) instituirea unui tarif vamal comun și a unei politici comerciale

comune față de terți; b) stabilirea unei politici prin care să se asigure ca în piaţa comună

concurenţa să nu fie distorsionată; c) instituirea unei Bănci Europene de Investiţii cu rolul de a spr ijini

dezvoltarea economică a Comunităţii; d) toate măsurile de mai sus.

Răspunsul la test se găseşte la pagina 17.

8/17/2019 1452118487-Unitate 2

6/6



În loc derezumat

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 2.

Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate înaceastă unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Nr. 2 pe care urmează să o transmiteţi tutorelui.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2

Încer cuiți răspunsul corect.

Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii este falsă: a) Tratatul CECO reprezintă punctul de pornire al procesului de

integrare europeană; b) Tratatul CEE a suferit, de la intrarea sa în vigoare şi până în

prezent, diverse com pletări, adaptări sau modificări;

c) Tratatul de la Paris a permis să se experimenteze formula uneiintegrări sectoriale;

d) niciuna dintre afirmaţiile de mai sus.

Printre statele membre ale Uniunii Europene de astăzi se numără și: a) Norvegia;

b) Elveția; c) Malta;d) Liechtenstein.

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 2.1. d)Răspuns 2.2. b)Răspuns 2.3. d)

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 2

•

Bibere O., Uniunea Europeană: între real și virtual, Ed. ALLEducațional, București, 1999

• Constantin V. (coord.), Documente de bază ale Comunităților și Uniunii Europene, Ed. a II-a, Ed. Polirom, Iași, 2002

• Gheorghiu G., Economie europeană, Ed. SITECH, Craiova, 2014• Munteanu R., Drept european – Evoluție, Instituții, Ordine juridică, Ed.

Oscar Print, București, 1996 • Popescu C., Economia integrării europene, Ed. Ovidius University

Press, Constanța, 2001 • Popescu C., Anghel G., Economia Uniunii Europene, Ed. Economică,

București, 2007 • Tsoukalis L., Ce fel de Euro pă, Ed. Bic ALL, București, 2005

Documents

1452118487-Unitate 2