8/18/2019 148852165-Cap-7

1/176

7. RESTAURĂRI PROTETICE UNIDENTARE

Restaurarea coroanelor dentare cu un anumit grad de distrucţie se poate face atât printehnici directe, cât şi indirecte. Evoluţia ambelor procedee m ultimele decenii a fost marcată deo diversificare fâră precedent a materialelor dentare, care a atras după sine tehnologii noi.

în timp ce producătorii le subliniazâ avantajele şl calitâţile, utilizatorii mediciistomatologi, sperâ ca produsele pe care le vor cumpâra să fie adecvate scopului dorit şi în oricecaz mai bune decât cele pe care le înlocuiesc. în acest sens trebuie găsit răspunsul la o serie deîntrebâri!

oare proprietăţile fizice ale materialelor corespund scopului propus" prezintă noul material avantaje faţă de cele anterioare" este sigură utilizarea lor" este suficient de facilă" preţul de cost este adecvat"

Materialele de restaurare coronar ar trebui să posede proprietăţi similare cu smalţul şidentina, ţesuturile dentare pe care trebuie să le înlocuiască.

#ctualmente nici unul dintre materialele de care dispunem nu îndeplineşte toate acestecerinţe. în funcţie de situaţia clinică, medicul stomatolog trebuie să decidă soluţia optimă derestaurare, punând în balanţă indicaţiile, avantajele şi dezavantajele fiecăruia.

Unde este li!ita de de!arca"ie #ntre un $rocedeu direct %i unul indirect& Care sunt!aterialele care tre'uie (olosite& #cestea sunt două întrebări la care răspunsul nu vine de lasine adeseori doar dupâ un e$amen clinic sumar.

#legerea unui anumit tip de material şi design al restaurării depinde de mai mulţi factori!). *radul de distruc"ie coronar+. estetica. controlul $lcii 'acteriene-. reten"ia.as$ectul (#nanc#ar

%. &acă distrucţia coronarâ suferită de dintele afectat este mare, astfel încât structurilor

restante trebuie sâ li se asigure rezistenţă şi protecţie, atunci se va prefera o restaurare indirectâ,metalică, ceramîcă sau mi$tă, m locul obturaţiilor din amalgam sau compozit.

'. #spectul estetic depinde de gradul de vizibilitate al dintelui ce urmeazâ să fie restaurat.#legerea tipului de restaurare depinde şi de spiritul critic şi pretenţiile pacientului.

(. )ontrolul plâcii este esenţial m alegerea tipului de restaurare coronară. #tâta timp cât pacientul nu prezintă o igienă bucală satisfacătoare, controlabilâ, nu se va indica o restaurareindirectâ.

)/

8/18/2019 148852165-Cap-7

2/176

*. în privinţa retenţiei, coroanele de înveliş metalice sunt fâră îndoiala cele mai retentive.+roblema retenţiei se pune în cazul dinţilor scurţi, sau în cazul dinţilor stâlpi ai unei protczc parţiale mobilizabile.

. #spectul financiar trebuie luat în considerare, deoarece m situaţia când nu e$istă un for

-respectiv o societate de asigurân, guvemul, armata, etc care să suporte costul şi pacientultrebuie să scoată bani din buzunar, varianta terapeutică aleasă trebuie sâ fie în deplm consens cu posibilităţile fmanciare ale acestuia.

Restaurările coronare se clasifică m două mari categorii! intracoronare şi e$tracoronare

7.). RESTAURARI INTRACORONARE

)ând e$istă o cantitate suficientă de ţesuturi dure dentare restante care să asigure retenţiaunei restaurări "i protecţia coroanei dentare la acţiunea forţelor de masticaţie, se vor realizarestaurări intracoronare. în aceste circumstanţe, coroana dintelui şi restaurarea sunt dependentede rezistenţa structurilor restante pentru asigurarea integrităţii structurale.

Restaurările intracoronare pot fi !  0 restaurri $lastice $rin tehnici directe 1

din amalgame de argint -## din cimenturi ionomere de sticlă -)/0 dm râşini compozite -R)

din compomeri -)+1 din ormoceri -2) incrusta"ii $rin tehnici indirecte 1

metalice -aliaje nobile din răşini compozite din ceramică şi metaloceramice

3nde se situează limita restaurârii unei leziuni coronare prin metode directe şi undeîncepe domeniul restaurării leziunilor odontale prin tehnici indirecte" &esigur câ trasarea uneigraniţe arbitrare este posibilă. 2pinăm însă câ m stomatologie, ca şi m biologie, m general,limitele nu se pot plasa decât ţinând cont de particularităţile fiecârui caz m parte. E$istă indicaţiiclare pentru fiecare gen de restaurare directă şi4sau indirectă. +entru un clinician cu oarecaree$perienţă nu este greu sâ ia o decizie adecvată. 5oarte mulţi colegi apelează la coroane deînveliş pentru situaţii clinice care se pretează la rezolvări prin metode directe, deoarece astfelcâştigâ mai mulţi bani. &rept urmare, întro serie de ţări sfera indicaţiilor restaurărilor directe afost lărgită, la aceasta contribuind şi o diversificare mare a unor categorii de materialerestauratoare. # apărut astfel o oarecare stare de confuzie, care a cuprins mai ales practicieniimai tineri, fară o e$perienţă clinică semnifîcativă. )u precădere pentru ei am considerat util săactualizăm câteva date cu privire atât la indicaţiile restaurărilor directe, cât şi indirecte în luminacunoştinţelor actuale. în tabelul 6.%. sunt evaluate comparativ diferitele tipuri de restaurăriintracoronare.

)/-

8/18/2019 148852165-Cap-7

3/176

#deseori leziunile carioae situate pe feţelc pro$imale nu mai necesită efectuarea de preparaţiiconvenţionale de clasa a //a, putând fi rezolvate de o manieră satisfacătoare mult mai conservator. &upă protejarea suprafeţei pro$imale integre a vecinului cu o matrice subţire, abordăm procesul carios dinsprevestibular sau oral cu freze mici-l4*, Vi sau ((( realizând o preparaţie meziovestibulară, distovcstibulară, meziooralâ sau distooralâ. #ceste cavităţi atipice se pot restaura corect cu CIS ar!ate -5uji%% 7) /mproved, 8)9 +hotac5il, E0+E, :itremer Restorative 1aterial, (1, cu co!$o!eri 

-)ompoglass, :ivadent, &;ract, &ei acest gen de preparaţii se pot restaura prin metode directe cu materiale compozite.

/n trecut se preparau, pentru situaţii similare, e$cesiv de multe cavitaţi de clasa a //a , la careistmul reprezintâ adeseori un loc de minimâ rezistenţă. /stmurile ocluzale cu o înălţime de %4(%4' dindistanţa dintre vârfurile cuspidiene, se pretează la refaceri din amalgame şi mai rar din compozite -chiarde ultimă oră m ciuda utilizării diferitelor generaţii de adezivi amelari şi4sau dentinari tot mai sofisticaţi.

Tabelul7.1.

)omparaţie între diferitele tipuri de restaurări intracoronare

   R  e  s   t  a  u  r     r   i

   i  n   t  r  a  c  o  r  o  n  a  r  e

   M     r   i  !  e  a   l  e  2   i  u  n   i   i

   R  a   t  a   l  o  n  *  e  3   i   t      "   i   i   4   #  n  a  n   i   5

   E   l  e  !  e  n   t   d  e  a  *  r  *  a  r  e

   E  s   t  e   t   i  c  a

   P  r  o   t  e   6  a  r  e  a  s   t  r  u  c   t  u  r   i   l  o  r

  r  e  s   t  a  n   t  e

   R  e  s   t  a  u  r  a  r  e  a  s  u  $  r  a   (  e   "  e   i

  o  c  c   l  u  2  a   l  e

   R  e  s   t  a  u  r  a  r   i  3  e  s   t   i   '  u   l  a  r  e

)imenturiionomere

/ncipientă 5 nu #decvatâ nu deficitară )lasa :

Răşinicompozite

/ncipient4moderată

* nu ?unâ nu deficitară )lasa :

#malgamesimple

/ncipient4moderată

%@ nu #bsentă nu adecvată )lasa :

#malgamearmate

1are ( nu #bsentă puţin adecvatâ )lasa :

/nla;uri

metalice

1oderată %' nu #bsentă nu adecvată )lasa :

/nla;uriceramice

1oderată ( nu ?unâ nu adecvată )lasa :

2nla;uri12&

1oderatâ mare

( nu #decvată da adecvată nu

)ând lâţimea istmului depăşeşte jumătatea distanţei 08 dintre vârfurile cuspizilor, rezistenţadinţilor este compromisă sever. 1ajoritatea stomatologilor practică m această situaţie reconstituiridirecte cu amalgame sau compozite, ori preferă calea cea mai invazivă! restaurâri indirecte prin coroanede #n3eli%. &acă suprafeţele vestibulare sau orale sunt integre, cu o fizionomie acceptabilă, fârâ fisuri sau

8/18/2019 148852165-Cap-7

4/176

fracturi, indicaţia poate fi de coroan9 $ar"ial0 proteză unidentară care m ţara noastră se e$ecutăsporadic.

 Aumeroase studii au demonstrat că onla;urile din aliaje nobile sunt adeseori mai rezistente decâtdinţii naturali integri, iar cele polimerice şi mai ales cele ceramice, au o

)/

rezistenţâ asemănâtoare cu dinţii integri. 2nla;urile mai au un avantaj faţâ de coroanele de înveliş!retracţia ţesuturilor parodontale nu atrage neapărat după sine ablaţia lor aşa cum se întâmplă în cazulcoroanelor de înveliş.

E$istă situaţii când suprafeţele vestibulare ale dinţilor posteriori sunt integre şi acceptabile din punct de vedere estetic, celelalte suprafeţe fiind compromise. în aceste situaţii se indică coroane parţiale(4* sau *4 din metal, iar m ultimul deceniu din materiale compozite sau ceramică - )oncept, Empress,

8/18/2019 148852165-Cap-7

5/176

)/=

retenţie! pinuri, crampoane parapulpare -5ig. 6.'. #malgamele cu mijloace suplimentarede retenţie se indicâ în cazul dinţilor cu distrucţii coronare mari, în cazul dinţilor cu tratamentendodontic, sau m situaţiile când sar putea indica şi un onla> MOD sau alte restaurărie$tracoronare. #malgamul poate înlocui chiar un cuspid distms, putând asigura rezistenţastructurilor restante. 3neori se recomandă ca dintele reconstituit cu amalgam şi cu pinuri sâ fieacopent cu o coroană de învehs.

&intre a3anta6ele restaurârilor coronare cu amalgam se pot enumera! eficienţa clinică petermen lung, uşunnţa manipulării şi a tehnicii restauratorii, preţul dc cost redus.De2a3anta6ul  major este cfbctul fîzionomic nul şi slăbirea rezistenţei ţesutunlor dentare,

 putând duce uneori chiar la fracturarea peretilor. 3nalt dezavantai este reprezentat de amaigam armatacu crampoanc parapulare, care reface un cuspiddistrus faptul că nu se face economie de ţesutundentare ca şi m preparârile pentru obturaţii adezive.#malgamul nu are propnctăţi canostatiee,corodează, se coloreazâ şi are un potenţial adezivlimitat. #malgamul mi aderă dc structurilc dentare-cu e$cepţia amalgamelor adezive. #pariţia unorRDC  modeme -*1E

8/18/2019 148852165-Cap-7

6/176

0 ti$ul II 0 materiale de restaurare fizionomică materiale restauratoare I #g -cermeturi

)/7

0 ti$ul III J materiale pentru obturaţii de bază materiale pentru sigilarea şanţurilor şi fosetelor 

8/18/2019 148852165-Cap-7

7/176

număr limitat de cavităţi -tip %,%% şi /// tabelul 6.'.Tehnica #ntr0un sin*ur strat este utilizatâ doar în cazul sigilării şanţurilor şi fosetelor

-tipul /.

)//

+entru cavităţi mici de clasa % şi a // a -segment lateral tip //, se vor aplica succesivstraturi ori2ontale. 0e începe de la baza cavităţii spre suprafaţă, polimerizând succesiv straturiale căror grosime nu trebuie să depâseascâ %, mm. 2bturarea cavităţilor de clasa a //a impuneutilizarea unei matrici . &eşi matricea şi icul transparent asigură transmiterea fascicululuiluminos m profunzime, e$istă situaţii -cavitâţile pro$imale înguste, suprafeţe ocluzale aplatizateşi coroane clinice scurte când aceste matrici din celuloid nu pot asigura conformarea unei arii decontact optime. #tunci se pot utiliza chiar matrici metalice, fotopolimerizarea m zona pro$imalăfiind completată după scoaterea lor -utilizarea matricelor metalice nu este totuşi de dorit.

Ta'elul 6,'.

5orma preparării cavitaţii pentru restaurările adezive în funcţie de tipul leziunii 

8/18/2019 148852165-Cap-7

8/176

Tehnica a$licrii de straturi o'lice se indicâ m cazul cavităţilor ocluzale largi. #ceastă tehnicăare drept scop limitarea dezvoltării forţelor de contracţie în cursul polimerizării, forţe ce pot aduce prejudicii obturaţiei sau pot determina apariţia fisurilor cuspidiene.

Tehnica (oto$oli!eri2rii tridirec"ionate este indicată în cavităţiile medii de clasa a //a şi aredrept scop îmbunătăţirea etanşeităţii marginale. 0e va aplica mai întâi un strat de obturaţie de bază din CIS, pentru a reduce volumul de compozit. 0e aplică matricea şi icul transparent, iar fotopolimerizarease face m straturi din trei direcţii diferite pentru a compensa

)/contracţia de polimerizare. #stfel vectoni datoraţi contracţiei de polimerizare vor fi orientaţi spreinterfaţa de adeziune.

5 Inserturile din eta cuar"

8/18/2019 148852165-Cap-7

9/176

3tilizarea unor  @!sert0uri? din cera!ic -megablocuri de betacuarţ reprezintâ ooptimizare a tehnicii directe. /nserturile prefabricate, disponibile în mai multe mănmi, au rolulde a dizloca o cantitate mare de compozit. #stfel se reduce volumul de R&) necesară, iarcontracţia de polirnenzare scade. +e lângă îmbunâtăţirea adaptărn margmale, se constată şi @îmbunâtăţire a rezistenţei la uzurâ.

&intre sistemele de inserturi disponibile la ora actuală amintim! eta0cuar"-7ee+harmaceuticals, Cera(#l -?rasseler, Cerana -AordisCa, Sonics>s -/voclar. E$istâ maimulte mărimi de inserturi -între ( mărimi, fiecare corespunzând unei freze calibrate -5ig.6.(..0unt comercializate şi inserturi pentru cavităţi de clasa a //a care au avantajul refacerii mcondiţii optime a punctului de contact.

0istemul de inla;uri )erana este reprezentat de inla;uri ceramice prefabricate ce au rolulde a înlocui smalţul. Ele sunt confecţionate din vitroceramică translucidă, având armăturaleucitică, dar fară nici un adaos de colorant. 1aterialul prezintă o rezistenţă la uzură crescută.&ensitatea şi aranjamentul cristalelor de leucit previne e$tensia fracturilor, 5ig.6.(. /nsertunceramice şi frezele calibrate corespondent -sistemul )eranaiar suprafaţa este uşor de fimsat şilustmit.

Indica"ii1+rincipala indicaţie este reprezentată de restaurarea cavităţilor de clasa /, cu un singur

Dinla;M, sau dacă este mai mare, cu '( Dinla;uriM prefabricate, utilizând tehnica overlap. #lteindicaţii sunt reprezentate de !

cavităţile de clasa a //a -proces carios iniţial, sau înlocuirea unor obturaţii vechi de amalgam9reconstituiri coronare după tratamente endodontice9

acoperirea şumburilor de fi$are a suprastructurilor implantare9reoptimizarea inla;urilor ceramice9preparări tunelizate. A3anta6e1 economie de ţesuturi dure dentare9 restaurarea se finalizează întro singură şedinţă9

preţul de cost este rezonabil.

8/18/2019 148852165-Cap-7

10/176

)8

N alegerea insertului ceramic din trusă, aplicarea bondingului la nivelul cavităţii, urmată

de cimentarea propriuzisă a insertului ceramic tot cu acelaşi compozit -de preferinţă cumicroumpluturi. /nserul ceramic prefabricat, care este ambalat fCcare separat, fiind deja gravat şisilanizat, se manevrează doar cu ajutorul pensei prezente m tmsă . 0e presează m cavitate, se

îndepărtează e$cesul de compozit şi apoi se fotopolimerizează din trei direcţii9N după polimerizare se îndepărtează cu ajutorul instmmentelor diamantate prezente în

tmsă, segmentele în e$ces, se prelucreazâ suprafaţa ocluzâlă, se adaptcază ocluzal, după care selustruieşte şi se fotopolimerizează. #spectul estetic final este bun, mai ales dacâ dintele nu prezintă modificări cromatice majore, deoarece inserturile se livrează întro singură culoare.

0pre deosebire de )erana, sistemul ?eta Ouartz nu dispune de freze calibrate, inserturileavând un design specific pentru cavitâţile de clasa /, a//a şi a///a -fig. 6.*. #m început săutilizăm sistemul ?eta Ouartz m anul %,  rezultatelenoastre fiind communicate şi publicate -%*%.

7.).+. RESTAURAM INDIRECTE

Restaurârile indirecte se realizează în laborator în urma amprentării câmpului protetic şi arealizării modelului de lucru. &acă ideea lui +faff -introducerea amprentei în practică a dus lanaşterea proteticii tradiţionale şi la apariţia unei noi profesii cea de tehnician dentar, care sadesprins din dentistică amprenta optoelectronică propusă mai recent de 5ranPois &uret a marcatnaşterea stomatologiei viitorului şi începutul sfârşitului laboratomlui de tehnică dentară, posibil a profesiei de tehnician dentar.

7.).+.). INCRUSTAII DIN A:IAFE NOI:E

/ncmstaţiile sunt proteze unidentare care se folosesc m tratamentul leziunilor coronare pentru restaurarea morfologiei şi funcţiei afectate de procese carioase şi4sau fracturi. Ele

5ig.6.*.:erificarea inserturilor -?eta Ouartzînainte de aplicarea compozitiilui

8/18/2019 148852165-Cap-7

11/176

reprezintă o altemativă la obturaţiile plastice, dar au şi unele indicaţii protetice.Incrusta"iile !etalice se reali2ea2 din alia6e no'ile %i titan.  #urul fîind moale şi ductil, poate

fî tumat cu multă precizie şi prin bmnisarea după cimentare se poate obţine o adaptare marginală optimă.0upuse testelor de rezistenţă, aliajele de aur evidentiază o elasticitate considerabilă. &acâ solicitareaaplicatâ depâşeşte limita elastică, la nivelul aliajului poate

))apărea o deformare permanentă, dar restaurarea nu se fracturează,

sau incrusta"ie e

8/18/2019 148852165-Cap-7

12/176

c5 Inla>0onla>Este o restaurare în care se combină m proportii diferite trâsături ale celor două tipuri de

incmstaţii.

)+

d5 Pinla>0urile0unt incrustaţii cu crampoane, utilizate ca elemente suplimentare de retenţie .Indica"iile incrusta"iilor Restaurarea morfologiei şi funcţiei dinţilor care au suferit leziuni coronare prin carie sau

fracturi. :irtual incmstaţiile pot fi folosite m toate tipurile de cavităţi simple sau compuse. &eobicei se indică în situaţnle când distrucţia coronară este mai mare şi pe lângâ restaurareacontururilor coronare pierdute se impune şi protejarea ţesuturilor restante. /n aceste cazuriincrustaţia îşi demonstrează superioritatea faţă de amalgamul de argint9

7eziuni coronare reduse, la dinţi laterali, pentru a evita bimetalismul9 7eziuni carioase multiple pe aceeaşi hemiarcadă, când pe baza unei singure amprentP se

realizează toate incrustaţhle9 ine fi$e de imobilizare în parodontitele marginale9 Elemente de âgregare m edentaţii reduse, mai alcs frontale9 /n edentaţiile laterale pentru

agregarea unor proteze fi$e, la tineri ca suport pentru menţinătoare de spaţiu pânâ la protezareadefmitivă9

în edentaţiile parţiale întinse, restaurate cu proteze mobilizabile scheletate, pentruîmbunătâţirea condiţiilor de sprijin şi stabilitate.

a /ndicaţiile inla>0urilor ca variante DnobileM la obturaţii sunt similare cu cele aleobturaţiilor! cavităţi de clasa întâi9 cavităţi de clasa a //a de mărime medie, dacă creastamarginală şi suprafaţa opusă sunt intacte9 cavităţi de clasa a :a.

'58nla>0urile se indică m următoarele situaţh! leziuni coronare întinse, cu cuspizi vestibulari şi4sau orali intacţi9 molari trataţi endodontic, care au pereţii vestibulari şi orali sănâtoşi, iar ţesuturilc

restante trebuie protejate9 când istmul reprezintâ jumătate sau mai mult din dimensiunea coronară

vestibulooralâ.c Pinla>0urile se indicâ în cavitaţile de clasa a :a şi a //a, când pereţii acestora nu oferă

suficientâ retenţie prin fricţiune sau când incrustaţia trebuie sâ acopere o suprafaţă mare.

Contraindica"iile incrusta"iilor +acienţi cu indice de intensitate a cariei crescut9 /gienă deficitară9 7eziuni coronare e$tinse -când se indică metoda substituţiei coronare9 7a tineri, când e$istă riscul deschiderii camerei pulpare9 Element de agregare în edentaţii intercalate, e$tinse, cu e$cepţia situaţiilor menţionate la

indicaţii.Eta$ele clinico0tehnice de reali2are a incrusta"iilor !etalice sunt ur!9toarele1

prepararea cavităţii pentru incrustaţie, cu particularitâţi specifice pentru fiecare tip decavitate -fig. 6..9 -vezi detalii m capitolul %'.

amprentarea, prin tehnica de spălare cu siliconi cu reacţie de adiţie, sau cu gume

 polieterice în linguri individuale9

8/18/2019 148852165-Cap-7

13/176

8/18/2019 148852165-Cap-7

14/176

a3anta6e1 adaptare marginală îmbunătăţită9 realizarea m condiţii optime a ariei de contact9

realizarea unei suprafeţe ocluzale funcţionale9 posibilitatea unei prelucrări şi lustruiri optime.

)-

De2a3anta6ele sunt reprezentate de timpul de lucru mai lung, necesitatea unor materialeşi echipamente mai scumpe faţă de tehnicile directe. )a atare şi preţul de cost este mai mare.

)avitâţile mari de clasa % şi a //a -coloana dreaptă tip /: şi : tabelul 6.'. nu pot firestaurate printro tehnică directă. &ezvoltarea recentă a tehnicilor semidirecte permiterestaurarea cavităţilor mari de clasa % Ti a //a fie prin metoda mla;urilor realizate intraoral-intraoral sistem, fie prin tehnica CAD0CGM -vezi cap. '%.

+rimele sisteme de inla;uri compozite -&entacolor, /sosit, :isio8em şiau manifestatdeficienţele! apariţia dehiscenţelor marginale -cu consecinţe estetice şi biologice, rezistenţă

redusă la uzură şi deformabilitate în momentul solicitărilor. %JP0istemele actuale de inla;uri din compozit -tabel 6.(. prezintă două calităţi majore! 3tilizarea sistemelor adezive de generaţia /:, : cu performanţe superioare m ceea ce

 priveşte adeziunea -prin crearea stratului hibrid9 ameliorarea caracteristicilor compozitelor actuale prin!

N îmbunătăţirea structurii şi compoziţiei RDC -structura microhibridă cu 6@ Bîncărcătură de dimensiuni submicronice, m special sticla, (@ B matrice organică, ceea ce permite creşterea rezistenţei; rigiditâţii şi rezistenţei la fle$iune9

Nperfectarea modului de polimerizare -fotopolimerizare urmată de postpolimerizare termică sau dublă polimerizare în atmosferă de vid şi presiune de azot9

N încorporări de fibre de sticlâ, carbon, aramideHevlar, sau polietilenă, ce permitcreşterea rezistenţei mecanice şi asigurarea biocompatibilităţii. Indica"iile inla;urilor dinRDC sunt! cavitatea să prezinte un istm mai mic decât o treime din distanţa 08 intercuspidiană, să e$iste obturaţii din compozit mai vechi, care trebuie înlocuite datorită faptului că sau

uzat sau prezintă carii secundare, etc. necesitatea înlocuirii vechilor obturaţii de amalgam din considerenţe estetice.Eta$ele clinico0tehnice de reali2are a incrusta"iilor din co!$o2itPre$ararea ca3it"ii pentru inla;urile de compozit se face fie îndepărtând vechea

obturaţie de amalgam, e$erând dentina ramolită şi creând o nouă cavitate, fie abordând o cavitatecarioasă la nivelul unui dinte posterior nepreparat. )aracteristicile preparării cavităţii pentm

inla;urile din compozit sunt detaliate în capitolul %'.G$licarea o'tura"iei de 'a29în cazul cavităţilor profunde este necesară aplicarea unui liner sau a unui material de

obturaţie de bază care să asigure protecţia pulpară.3rmează etapa fînisârii preparârii, utilizând instmmente diamantate conice, având aceeaşi

formă, dar cu granulaţie mică.0e va îndepărta tot materialul de obturaţie de bazâ de la nivelutmarginilor cavităţii şi toate un*hiurile se 3or rotun6i.

8/18/2019 148852165-Cap-7

15/176

A!$rentarea se face cu polieteri sau siliconi cu reacţie de adiţie. 1odelul se va turnadin gips e$tradur. 5iecare bont va fi secţionat cu un disc diamantat foarte subţire pentru adiminua riscul deteriorării la nivel pro$imal.

)

Eta$ele de la'orator constau în! tumarea modelului, modelarea şi fotopolimenzarea inla;Jului,urmate de prelucrare şi lustruire.

Tabelul7.3.

&iferite sisteme de inla;uri din compozit

&enumirea comerciala asistemului

8/18/2019 148852165-Cap-7

16/176

în apă. în fîgura 6.F. este ilustrată tehnica de aplicare stratificată şi fotopolimerizarea

compozitului =erculite QR: -lab Herr.0pre deosebire de realizarea unui inla; ceramic prin tehnica de depunere strat cu strat, m

cazul inla;ului din compozit nu este necesarâ tumarea unui model duplicat dm masâ refractară,eliminând astfel o sursă importantâ de apariţie a ine$actităţilor.&upă trasarea limitelor preparaţiei cu un creion cerat, fi$at cu spra; adeziv foarte fin, se

începe aplicarea straturilor de material compozit. în prealabil vecinii şi antagoniştii trebuie izolaţicu o peliculă fină de 0eparating 5luid -/voclar, care va fî foarte bine uscat cu spra;ul de aer.

&epunerea straturilor de compozit -fig. 6.6. începe cu mascarea estetică a planşeului pulpar, putând e$ista două situaţii!

)=

0 dac (undul ca3it"ii rele3 o colora"ie saturat e

8/18/2019 148852165-Cap-7

17/176

5ig. 6.6. &epunerea straturilor succesive de compozit

3rmează apoi depunerea pastelor de bază, cu nuanţe mai intense, care trebuie bine localizate sprecentrul inla;ului, pentru a evita o colorare generalâ prea închisă a acestuia. #poi se depun straturile de pastă cervicală, cu opacitate crescută, de care depinde saturaţia generală a incmstaţiei. )u pasta de dentinăse va modela inla;ul până aproape de forma şi dimensiunile finale, verificând permanent raporturile

 pro$imale şi ocluzale în articulator. 0traturile de dentinâ se depun astfel încât să râmână spaţiu sufîcient pentru aplicarea pastelor translucide şi de smalţ.

5iecare strat de pastă nu trebuie să depăşească o grosime de /mm şi trebuie polimerizat timp de (minute întrun cuptor de fototermopolimerizare. &upă fiecare polimerizare, rămâne la suprafaţâ un filmdispersat, la nivelul căruia datoritâ e$punerii în atmosferă de o$igen este inhibată polimerizarea. #cestaeste esenţial pentru crearea unei legături chimice cu stratul următor. #9i.u,iW

&upă polimerizarea straturilor de dentină, acestea trebuie acoperite cu două straturi de transparent.@ peliculă de transparent cu transluciditate crescută se aplică peste toată suprafaţa de dentină pentrusublinierea formei acesteia, iar a doua peliculă de transparent cu transluciditate scăzută se va aplica lanivel interpro$imal, pentru definitivarea ariilor de contact cu dinţii vecini. 8raţie acestui material, luminava traversa zonele interpro$imale, nuanţele dinţilor adiacenţi fiind captate prin mimetism, facilitând

integrarea piesei protetice m totalitatea arcadei.#/n final se aplică un strat de pastă de smalţ, opalescentă, capabil să transmită o fluorescenţă

naturală, fiind responsabil de buna difuziune a luminii m această zonă.Eventualele individualizări -pete de decalcifiere, marmoraţii, pot fi realizate cu pastele speciale

de individualizare.+e lângă tehnica indirectă inla;urile din compozit se pot realiza şi prin tehnica se!idirect, 

respectiv intra sau e

8/18/2019 148852165-Cap-7

18/176

după întărirea modelului se va prelucra şi secţiona la nivelul zonei care neinteresează, apoi se va aplica un agent deseparare pe pereţii cavitâţii prin pensulare, cue$cepţia pragului cervical, a bazei cavităţii şi a pereţilor a$iali ai cavităţii pro$imale -5ig.

6.X.d9

pe modelul din silicon e$tradur se va modela inla;ul din compozit, urmând sâ sefotopolimerizeze în aparat timp de două trei minute9

după prelucrare şi lustmire se va trece la etapa adaptării şi fi$ârii adezive. &intre materialeleutilizate actualmente pentru realizarea inla;urilor polimerice fac parte sistemul #rtglass -Hulzer, ?elle8lass -?elle şi 0t.)laire, 0olide$ -0hofu, )onUuest0culpture -Veneric+entron,

8/18/2019 148852165-Cap-7

19/176

8/18/2019 148852165-Cap-7

20/176

 părţile! ocluzal, vestibular, lingual şi pro$imal, fiecare timp de F@ de secunde.5inisarea şi lustruirea se va realiza cu ajutorul unor freze din carbură de tungsten cu multe striuri-%F(@, E.

8/18/2019 148852165-Cap-7

21/176

8/18/2019 148852165-Cap-7

22/176

Paralel9 #ntre inla>0ul cera!ic %i inla>0ul de co!$o2it

E0urile era!ice estecu$rins9 #ntre )0+, !!, cel mai important fiind sâ fie uniformă.

+8+

+remiza de bazâ a preparârilor pentru inla;urile ceramice este conservarea pe cât posibili structurilor restante, restaurarea formei, funcţiei şi a rezistenţei structurilor dentare şi păstrarean timp a acestor caracteristici. +repararea pentru inla; ceramic este detaliată m capitolul %'.

+. A!$rentarea %i reali2area restaur9rilor $ro3i2orii

0e preferâ realizarea restaurărilor provizorii înainte de amprentare. E$igtă trei metode deîazâ pentru realizarea restaurărilor provizorii!  direct, indirect  şi o  co!'ina"ie directndirect.

Metoda direct0indirect9 utilizeazâ un conformator din polipropilenâ sau o amprentă iin

8/18/2019 148852165-Cap-7

23/176

alginat m care se va introduce răşina autopolimerizabilâ şi se va aplica deasupra îreparaţiilor,urmând să se polimerizeze endobucal. 0e va prelucra restaurarea provizorie, după 9are seadaptează endobucal, se va lustrui şi cimenta cu un ciment farâ eugenol. #ceastâ metodâ 9steindicată cu predilecţie m cazul unor restaurări multiple -mai mult de două cavităţi.

Metod9 dir(iCt  este mai simplă, fnnd de elecţie în cazul restaurărilor unidentâre.R

estaurarea provizorie se va confecţiona dupâ amprentare şi constă m aplicarea stratificată aMâşinii diacrilice compozite, după ce în prealabil cavitatea a fost izolată cu un strat de vaselinâ.Pplicarea şi fotopolimerizarea compozitului se va face în acelaşi mod ca şi m cazul obturaţiilor,iar farâ tratamentul adeziv prelabil al smalţului şi dentinei.

Metoda indirect constă m confecţionarea în laborator a restaurărilor provizorii.

. A!$rentarea se face cu materiale de precizie, de preferinţă siliconi cu reacţie de adiţieutilizând tehnica de spălare. &e mare precizie este şi tehnica cu gume polieterice în linguraindividuală, dar aceasta impune o şedinţă suplimentară.

Este absolut necesară lărgirea temporarâ a şanţului gingival înainte de amprentare,folosinduse şnumri impregnate cu soluţii astringente -3ltrapaC.

&upă amprentare se va alege culoarea. /n cazul inla;urilor ceramice se preferâ alegerea7inei nuanţe puţin mai deschise, fiind mai uşor ca printrun ciment compozit să se închidăsuloarea restaurării finale, decât culoarea inla;ului să fie mai închisă şi să se urmăreascădeschiderea culorii printrun ciment mai deschis. #legerea culorii se va face de către medicîmpreună cu tehnicianul ceramist.

-. Con(ec"ionarea inla>0ului cera!ic #n la'orator

1etoda cea mai veche şi mai des folosită constă m arderea ceramicii pe un fnodel unitardin material refractar, utilizânduse porţelanuri feldspatice. +rincipalul avantaj al acestei metodeeste că nu necesită echipament special, dar este greoaie şi necesită mult timp.

1odelul se va tuma din masa refractară. 3lterior, m aceeaşi amprentă se va tuma unmodel duplicat din gips superdur, pe care se va face adaptarea ocluzală, marginală şi pro$imalâ aviitorului inla;. +entru tumarea modelului refractar este indicat să se utilizeze m laboratorsistemul #ccu

8/18/2019 148852165-Cap-7

24/176

0uccesul unui inla; poatP fi apreciât doar dupâ ingerarea acestuia în cavitate. +entm aobţine un efect cât mai natural, rnasele ccramice seaplică stratificat, în profunzime fiind dispusenuanţele cele mai saturate, iar la suprafaţă cele maiclare. Efectul estetic depinde de respectarea celor

trei parametri ai culorii, astfel! culoarea %isatura"ia prin pigmenţii utilizaţi pentru zonaradiculară şi dentină9

0 lu!ino2itatea, prin variaţiile grosimii şi ale opacităţii smalţului care are rol de filtru al luminii,smalţul fiind incolor.

în aprecierea efectului estetic final intervine şi @ a patra dimensiune   transluciditateao$tic, care influenţează toţi parametrii culorii şi la rândul ei este influenţată de aceştia.

în cazul inla;urilor ceramice straturile de opac şi cel de dentină definesc prin pigmenţii

lor culoarea reconstituirii şi o parte a saturaţiei acesteia. 1asele de smalţ -incizale suntresponsabile de luminozitatea reconstituirii, iar masele transparente au rol de difuziune a luminii,dar în egală măsură şi de scâdere a gradului de saturare a culorii.

&upă depunerea maselor de opac, dentină şi smalţ, respectând principiile culorii enunţatemai sus, se face arderea acestor straturi conform regimului termic indicat de producătorulmaselor ceramice. 3lterior se depune un strat pelicular de masâ transparentă, care se va infiltra perfect şi se va adapta la marginile preparaţiei.

8lazurarea presupune o ardere economică, care se face după adaptarea şi echilibrareaocluzală, pe modelul montat în articulator.

3rmează fazele de lustruire mecanică cu polipanturi cu granulaţii succesiv descrescânde

şi cu pastă de lustruit.îndepărtarea maselor ceramice de pe inla; este o etapă delicată. /nla;ul va fi acoperit me$ces cu ceară de modelat de duritate medie şi resturile de masă refractarâ de la nivelulintradosului se îndepărtează prin sablare cu particule sferice de sticlâ.

/nla;ul se analizează sub lupă pentru a putea fi detectate eventualele imperfecţiuni ce potfî corectate. &acă nu se constată defecte vizibile, se poate trece la etapa cimentării adezive ainla;ului.

Elaborarea unui inla; ceramic prin metoda clasicâ de depunere strat cu strat a maselorceramice necesitâ parcurgerea unor numeroase şi dificile etape de lucru, pe parcursul cărora potapare erori, ducând la compromiterea rezultatului final.

@ îmbunătaţire a tehnicii constă în arderea unei ceramici cu temperaturăjoasă de fuziune pe un nucleu de ceramică conventională -75) &ucera. #cesta permite simplificarea proceduriide laborator şi obţinerea unor e$celente caracteristici de suprafaţă ale ceramicii. .   Eta$aci!entrii ade2i3e a inla>0ului cera!ic #tunci când se selectează un CD trebuie să se ia înconsiderare mai mulţi factori!

0 ;rosi!ea (#l!ului ce!entar -pentru a obţine un film cât mai subţire se va utiliza unciment cu umpluturi de dimensiuni cât mai mici. &in acest considerent se preferă cimenturile cumicroumpluturi9

+8-

0 Re2isten"a la u2ur este e$trem de importantă îti cazul cimetiturilor utilizate la colajul

5ig.6.io. &epunerea primuiui strat de ceramică

8/18/2019 148852165-Cap-7

25/176

mla;urilor ceramice. /deale sunt cimenturile hibride cu mici particule de sticlă -bariu şistronţiu, cuarţ m procent de 6@B volume9

0 Ca$acitatea de a reali2a o etan%eitate o$ti!J0 Re2isten" co!$resi3 %i tensional 'un $re2int ci!enturile hi'rideJ0 Du'la $oli!eri2are, chimicâ şi foto asigurâ clinicianului timpul şi fle$ibilitatea

necesare tehnicii colajului inla;ului./n etapa cimentârii adezive intervin cele trei interfeţe!0 s!al"ul gravat acid va adera de agentul liantrăşina neşarjată90 cera!ica gravată acid se va activa cu ajutoml unui silan, care aderă mecanic şi chimic

la răşina neşarjată90cele dou inter(e"e sunt cooptate prin mtermedml unui ci!ent co!$o2it dual.Pre*tirea inla>0ului #n 3ederea ci!entrii&upă curăţirea ultrasonică, spâlare şi uscare, inla;ul se va decontamina cu ajutoml unui

lichid pe bază de Cetonă şi se va usca cu un jet uşor de aer. 0e gravează cu acid fluorhidric./nla;ul ceramic \a fi apoi silanizat permiţând suprafeţei gravate dar inactive a ceramicii să fîeaptă de a adera la CD.

Pre*tirea dintelui #n 3ederea ci!entrii&upă izolarea câmpului operator, se va curăţa minuţios cavitatea cu perie şi pastă

abrazivă, apoi se va grava acid cu acid ortofosforic (6 B timp de % secunde. 0pălarea cujet deapă este urmatâ de o uscare cu un jet moderat de aer, pentru a nu produce o desicare e$agerată.0e va trece apoi la aplicarea sistemului adeziv, de preferabil un adeziv universal de generaţia a/:a sau a :a, conform instrucţiunilor fabricantului.

&upâ amestecare, cimentul dual se va aplica prin pensulare la nivelul cavităţii şi la nivelulinla;ului.

/nla;ul se va manipula cu multă grijâ, aplicânduse prin presiune moderată la nivelul)avităţii, iar e$cesul de ciment se va îndepărta înainte de fotopolimerizare.

+olimerizarea se va iniţia prin luminâ -lampă halogen, cu plasmă, diodă sau laser. )u câttimpul de polimerizare este mai mare cu atât procentajul de conversie monomerpolimer creşte.0e utilizează câte *@ de secunde din cele trei direcţii. .

&upâ fmalizarea fotopolimerizârii se va trece la etapa fimsâ

8/18/2019 148852165-Cap-7

26/176

metalice, asigurând o suprastmctură ceramică mai groasă şi mai rezistentă.

5ig. 6.%%. 0isteme de inla;uri adezive în funcţie de forma şi mărimea cavitâţii

 Tehnica du'lu inla>

1athias =anning şi Rainer 0chmeiser descriu o tehnică denumită de ei  du'lu inla>. #ceasta presupune realizarea unei restaurări formate din douâ componente! o bazâ metalică cimentată cu unciment convenţional şi un inla; adeziv din ceramică, lipit deasupra primului cuunCD. 

a2a !etalic este un inla; mic în formă de scară care umple cavitatea pro$imală pânâ laînălţimea planşeului cavitâţii secundare. 1ărimea acestei cavităţi este clasică, uşor divergentă, cu un bizou cervical pentru a permite o mai bună etanşeitate la nivelul sulcusului. Restul cavităţii nu e bizotat pentru a uşura vizibilitatea limitelor şi continuitatea între metal şi ceramică.

+entru a obţine puţină retenţie şi mai ales pentru a poziţiona cu precizie piesa metalică va fi foratun puţ dentinar de o profunzime de l,'mm, după posibilităţile clinice, paralel cu a$ul lung al dintelui,între pulpă şi peretele dentinar. /nla;ul de aur se va tuma din aliaj de aur tip /:, peste care se va aplicastratul de opaUuer. &acă se utilizează metale nepreţioase sau cu un conţinut sărac nobil, se va aplica un primer metalic care va permite obţinerea de legături rezistente la forţele de forfecare ce depăşesc '1+a.

+8=

+iesa ceramica se va reanza prin tcnnica presării -/+0 Empress ce permne reanzarea ac inla;uri

8/18/2019 148852165-Cap-7

27/176

ceramice a căror adaptare este de o mare precizie. 1ărimea cavităţii restante după ce sa realizat inla;ulmetalic trebuie sâ permitâ conceperea unui bloc ceramic omogen, de mai puţm de 'mm, pentru a limitariscurile fracturăni şi a avea efectul estetic scontat.

+rincipiile de preparare sunt similare celor pentm inla;urile ceramice ! forme rotunjite, farâ unghiuri ascuţite9 fund plat cu zone de joncţiime între preparările a$iale şi cervicale9

istm cât mai larg posibil.0ubstructura metalică se va realiza dintrun aliaj metalic sau un aliaj de aur silanizat. Ea se vamodela de aşa natură încât să acopere podeaua şi cavităţile pro$imale. de cera!ic. #deziuneaîntre cele două componente ale inla;ului se va obţine prin silanizarea bazei metalice sau aplicarea unuiopaUuer care se va condiţiona cu =5 şi se va activa cu un silan.

+iesa metalicâ este cimentatâ cu un CIS dupâ care în aceeaşi şedinţâ se realizeazâ colajul pieseiceramice. 8rosimea filmului cementar este de ordinul '( pm, iar contracţia volumetricâ de priza este de(B. Este necesar sâ se aştepte minute pentru priza CIS. &upă priza şi îndepârtarea e$cesului de ciment,marginile de smalţ ale cavităţii ocluzale vor fi condiţionate cu acid fosforic (6B, spălate şi apoi uscate. 0e

va aplica apoi răşina neşarjată, iar cimentul compozit dual, după amestecare se va pensula în cavitate./nla;ul ceramic se aplică în cavitate cu presiune moderatâ, se îndepărtează e$cesul de ciment şi sefotopolimerizează.

&eşi această tehnică este mai dificilă şi implică un număr mai mare de şedinţe se consideră oaltemativă mai ieftină faţă de inla;urile electrogalvanizate.

Inla>0urile %i onla>0urile din aur electro*al3ani2ate 4electro(or!in*5Reprezintă o altemativă sigură şi promiţătoare la obturaţiile de amalgam. )ombinând aurul cu

ceramica sF face un compromis între estetică şi biocornpatibilitate. &atontă adaptării marginale perfecteşi a culorii gălbuiaurii aceste inla;uri pot fi cimentate şi cu ciment fosfat de zinc.

5 Inla>0uri din siste!e inte*ral cera!ice/n ultimii zece ani, sa dezvoltat aşa numitul conce$t cera!o0cera!ic. 7a baza dezvoltării sale

au stat atât evoluţia materialelor ce au deschis căi noi în protezarea fi$ă, şi anume stomatologia adezivâ,

 biocompatibilitatea materialelor, precum şi o campanie mediaticâ9împotriva diferitelor aliaje utilizate m stomatologie.

Tabelul7.6. )lasificarea sistemelor integral ceramice pentru inla;uri şi onla;uri

0istem Rezistenţâfle$uralâ

#daptare Esteticâ +reţul de cost

&/)2R %'@%(@1+a bună acceptabilă crescut

/A )ER#1 (F@P@1+a bună acceptabilă crescut

2+

8/18/2019 148852165-Cap-7

28/176

Restaurările din sticlâ ceramicâ -&icor,)erapearl necesitâ un echipament special şi costisitor.0ticla este compusă din 0i2P, HP2, 1g2 şi cantităţi mici de #lP2P , ]r2P, adăugate pentru a creşterezistenţa, precuin şi un agent fluorescent pentru aJi creşte calitâţile estetice. 1g5' acţionează ca unagent de nucleaţie pentru devitrificare./nla;ul din sticlâ ceramicâ se confecţionează utilizând tehnicacerii pierdute. 1acheta de cearâ se ambalează cu masa de ambalat fosfaticâ şi se arde la @@ ) timp de

(@ de minute. ?locul de sticlă prefabricat se încâlzeşte la %(F@ ) şi se toamă întrun aparat de tumat cumotor centrifugal.

8/18/2019 148852165-Cap-7

29/176

net superioară -%F'%X' 1+a.0istemul este reprezentat de un nucleu -infrastructura ce conţine particole fine de #%'@(.

&upă un proces de ardere controlatâ timp de zece ore întrun cuptor special 4Incera!at0 :ita, peste acest nucleu se infiltrează pnn capilantate matncea de stldâ, ce va fi supusă unui tratamenttermic timp de patru ore, realizânduse aşa numita ardere de infiltrare. +rin acest proces, nucleul

se transformă dintro masă albă, opacâ, întro masă ceramică rezistentă, de culoare caramel.)onform acestei tehnologii se obţine o restaurare redusâ, conturul final fiind defmltivat prinaplicarea de straturi succesive de dentină şi smalţ :itadur A, urmată de arderi succesive.

De2a3anta6ele sunt reprezentate de preţul de cost crescut, necesitatea unui echipamentspecial şi a unei tehnici laborioase.

)ei zece ani de recul clinic ne permit sâ afîrmăm că această tehnică face parte integrantădin arsenalul terapeutic ce stă la dispoziţia medicilor stomatologi. 0adoun a evidenţiat, m urmaunor studii statistice pe o duratâ de şapte ani -%X6%(, câ din cele peste patru mii de,cCmcntc analizatc, riscul fracturaţiei este sub %B.

îmbunâtâţirea proprietăţilor mecanice prin adăugarea zirconiului a permis realizarea protezelor fi$e de mică întindere.

0istemul S$inelle, al cărui nucleu este reprezentat de alumină încărcată cu magneziu, a permis realizarea de inla;uri şi onla;uri ce satisfac concomitent principiile de estetică,rezistenţă mecanică şi adaptare marginală.

0ulaiman şi colab. au facut un studiu comparativ privind adaptarea marginală întrediferite sisteme de inla;uri ceramice! /n )eram, /+0 Empress. Rezultatele studiilor in vivo şi mvitro confirmă performanţele acestor sisteme integral ceramice -%F@.

. Siste!ele CAD0CAM

/ntroducerea sistemelor  CAD0CAM -de concepţie computerizatâ şi elaborare programatăa reconstituirilor ceramice reprezintă o adevăratâ revoluţie în stomatologie. +rin aceasta se poate

conforma şi fabrica un inla; ceramic m cabinet întro singură şedinţă, fâră intervenţialaboratorului. 0istemele CAD0CAM vor fî tratate detaliat m ca$itolul +).

E$istă la ora actualâ o mare varietate de materiale şi tehnici de reconstituire a dinţilor cuafecţiuni coronare. +entru a asigura succesul terapeutic pe termen lung este foarte important să sedccidâ cea mai bunâ variantâ m funcţie de indicaţia precisă şi condiţiile clinicotehnice şifmanciare disponibile -tabelul 6.6..

7.+. RESTAURARI ETRACORONARE

Restaur9rile e

8/18/2019 148852165-Cap-7

30/176

ceromeri sau Dintegral polimericeM -

8/18/2019 148852165-Cap-7

31/176

7.+.l. LATETE ESTIU:ARE

Procedeul de (a"etare sau tehnica (a"etelor -7aminates sau :eneerurile a apâmturmărinduse ideea sacrificiului minim de ţcsut dentar sănâtos, în situaţia efectuâni unorcorecturi estetice m zona frontală.

La"etele sunt $ractic 6u!t"i de coroan care inloculesc smalţul dislocat de pe faţavestibularâ -faţetele vestibulare şi de pe feţele pro$imale -faţetele moderne totale[. 5aţetareaelimină prepararea circulară de pe faţa orală, unde m zona cingulumului raporturile unuieventual prag ar putea periclita integritatea camerei pulpare, diminuând concomitent rezistenţa bontului.

5aţetele vestibulare au fost confecţionate la început din r%ini acrilice -5ranC 5aunce%6@, ulterior din RDC, pentru ca la ora actuală marea lor majoritate să fie realizată dinceramică.

5aţetele acrihce nu au avut succes de duratâ şi nu sau impus. 3lterior, odată cu apariţiaRDC, aceste materiale au mlocuit răşinilc acrilicc.

La"etele din RDC pot fi realizatc direct de către medic m cavitatea bucalâ a pacientuluisau indirect, realizate în laborator pe baza unei amprente.

#vantajele faţetelor din compozit se referă la!Economie de ţesuturi dentare.Riscul minim de iritaţie pulpară.+osibilitatea de relipiri, optimizări în caz de deslipiri.Efect estetic mulţumitor, dar nu de durată.#bsenţa unei transluciditâţi naturale poate conduce spre un aspect @li$sit de 3ia"?, tem.

în plus aceste materiale au o rezistenţâ mult mai scăzută la uzurâ şi sunt susceptibile la retenţia

de placă bacteriană.La"etele cera!ice combină cerinţele conservative cu cele de stabilitate cromatică, biocompatibilitate, rezistenţă la uzură şi retenţie scăzută de placă bacteriană. #cestea pot mimatransluciditatea dintelui natural şi asigură stabilitatea conturului şi a culorii cu risc minim deiritaţie gingivală. 0tabilitatea faţetelor ceramice sa îmbunătăţit mult odatâ cu adoptareaconceptului de gravare acidă a ceramicii. 5aţetele ceramice vor fi abordate pe larg m capitolul'%. în cele ce urmează vom trata pe scurt faţetele din materiale compozite care au pierdut multteren m detrimentul celor ceramice, ele fiind azi reahzâte doar din raţiuni economice.

Indica"ii1 prezenţa de fîsuri amelare9 anomalii de formă9

distrofii dentare de pe faţa vestibulară9 anomalii de formă -cu precădere pe incisivul lateral9 închideri de diasteme9

dinţi cu obturaţii mari pe faţa vestibulară, dar cif fâţa orală indemnă.Contraindica"ii1

predispoziţie la carii dentare9[5aţetă totală termen propus de Rousse V. 0. pentru faţetele care acoperă atât faţa vestibulară câtşi întreaga arie de contact mtinzânduse spre oral

+))

8/18/2019 148852165-Cap-7

32/176

igiena bucalâ defectuoasa sau me$istenta9 prezenţa unor obturaţii coronare masive9 bru$ismul.înainte de prepararea feţei vestibulare se face o igienizare a întregii regiuni, dupâ care se

îndepărtează eventualele obturaţii frontale.

&upă aplicarea a mii de faţete, )hristensen -%X a ajuns la )2ncluzia că în discromiilescvere tetraciclinice, sau când stigmatcle distrofîce afectcază structural coroanele dentare -cutoate că suprafeţele orale sunt integre, se obţin rezultate mult mai bune cu ajutorul coroanelor deînveliş decât prin faţetare.

0uprafaţa preparată pentru o faţetă din compozit se va situa pe cât posibil m grosimeasmalţului, astfel încât să realizeze un contact cât mai mare cu CD şi va fi lipsită de zoneretentive, respectiv unghmri ascuţite. 0uprafaţa preparată va fi uşor conve$ă spre margineaincizală, cât şi pe suprafeţele pro$imale spre aria de contact. în cazul unor suprafeţe pro$imalenecolorate şi intacte preparaţia va respecta suprafaţa de contact. Reducerea marginii incizale va fide cel puţin %,' mm nedepăşind, pe cât posibil, limita joncţiunii amelodentinare. +reparaţia seva prelungi şi pe faţa palatinală pentru a proteja marginea faţetei şi a preveni efectul de pană cear putea apare în cursul mişcării de propulsie -fig. 6.%'.

5ig. 6.%'. Reprezentare schematică a tehnicii de faţetare! a. dimensiunea iniţiala9 b. aspectul dupâ preparare9 c. conservarea dimensiunii meziodistale iniţiale

7a periferia preparaţiei gingival, pro$imal şi palatinal pragul va fi bine reprezentat şiva fi rotunjit chanfrein. #dâcimea de preparare va fi cuprinsă între @,( @,6 mm, m funcţie degradul de discromie şi poziţia dintelui, iar granulaţia frezelor diamantate utilizate va fi cuprinsăîntre 6@ şi %@@ [im. Au este necesară o finisare ulterioară etapei de preparare.

#mprentarea se face conform uneia din tehnicile uzuale din protezarea fi$ă -amprentă decorecţie KashtechniUue. 0e utilizează elastomeri de sinteză m două consistenţe -în specialsiliconi cu reacţie de adiţie sau polieteri.

&upă amprentare se va realiza o faţetă provizorie prin adaptarea unei faţete prefabricate

de policarbonat, fi$area acesteia realizânduse cu un ci!ent $ro3i2oriu (r eu*enol.)onfecţionarea faţetei se poate face dintro multitudine de RDC destinate tehnicilor de

restaurare indirectâ, dar şi din $olisticle sau cero!eri.#daptarea de fineţe a faţetei ceramice poate fi obţinută prin evidenţierea şi eliminarea

 prin şlefuire atentă a unor zone de contact de la interfaţâ. Evidenţierea ariilor de contact se facecu ajutorul spra;ului sau a unei pulberi de contact -de e$. stearat de zinc care se aplică pesuprafaţa preparată a bontului, peste care se presează uşor cu degetele şi se roteşte fm faţeta.

+)+

8/18/2019 148852165-Cap-7

33/176

+unctele colorate care apar pe suprafaţa interna a faţetei se vor elimina prin şlefuire, obţinânduse suprafaţă cât mai mare de contact intirn între srnalţ şi cerarnică.

&upă izolarea bonturilor, de preferat cu digâ, se graveazâ suprafaţa amelarâ cu acidortofosforic, după care se spală şi se usucă. ]onele de dentină descoperite se acoperă cu un

adeziv dentinar. +entm fi$area adezivă se pot utiliza cimenturi cu mecanisme duble de iniţieresau un ciment compozit cu iniţiere chimică. #plicarea cimentului se facc în strat subţire, laraplicarea faţetei se face sub presiuni digitale rotative. Presiunea !anual se (ace cel $u"in )!inut.  #plicarea sursei luminoase se începe dinspre palatinal. în acest mod reacţia de polimerizare va fi declanşată de la nivel amelar, iar  #n ur!a contrac"iei de $oli!eri2are (a"eta3a (i atras #ns$re su$ra(a"a de s!al" $re$arat. 5otopolimerizarea dureazâ câte % minut pehtru fiecare parte -din cele ( direcţii.

/n final se va elimina e$cesul de ciment cu ajutorul unor instrumente diamantate fîne, severifîcâ ocluzia şi se trece la manopera de fmisare şi lustruire -cu gume, discuri şi pastâ.

De2a3anta6ele (a"etelor de co!$o2it

N+rintre inconvenientele cele mai des incriminate se numără modificările cromatice, atâtla marginca gingivală, cât şi m restul zonei de închidere marginalâ.

N 3neori apar chiar şi modificări cromatice ale faţetei însâşi.

N E$istă şi posibilitatea deslipirii faţetelor, care se petrece de cele mai multe ori atuncicând preparaţia constă m mai mult de @B suprafeţe de dentină.

N5racturile la nivelul marginii incizale sunt alte inconveniente ce pot apare.

7.+.+. COROANE PARIA:E

- Coroanele $ar"iale sunt proteze unidentare care pot fi utilizate ca atare sau ca

elemente de agregare -mai ales meziale în restaurarea edentaţiilor reduse.+rincipalelecaracteristici ale coroanelor partiale sunt!

pâstrează o bună parte din particularitâţile estetice ale dintelui natural9

nu necesită preparaţii intempestive9

permit verificarea ulterioară a vitalităţii dintelui9

limitele marginale ale coroanei sunt plasate m zone de autocurâţire9

preparaţia marginală -supragingivalâ se face sub control direct -vizibil.

7.+.+.). ;ENERA:ITATI

Coroanele $ar"iale sunt restaurâri unidentare tumate din aliaje metalice sau din masSceramice care acoperă două sau mai multe feţe ale dintelui, lăsând liberă cel puţin una dintre ele-de obicei faţa vestibulară. #gregarea lor fiind mai mult e$tratisulară, ele au fost cunoscute întrecut şi sub numele de onla;uri.

+)

8/18/2019 148852165-Cap-7

34/176

în funcţie de număml feţelor coronare acoperite se disting multiple variante, cele maicunoscute fiind coroanc  (4* la din"ii (rontali şi *4 la din"ii laterali. E$primarea sub formă de proporţii reflectă numărul de feţe acoperite din cele e$istente.

/n ordinea frecvenţei, coroana parţialâ se indică pe canin, $re!olar %i incisi3ul centralsu$erior. 0e pot aplica şi pe molari dacâ este cazul9 de e$emplu, pe unii molari mandibularioralizaţi -când se şlefuieşte faţa vestibulară şi nu cea orală, greu accesibilâ dm cauza /mgualizârii

e$agerate sau pe unii molari ma$ilari -atunci când se pretind rezolvâri estetice deosebite.&upâ numârul suprafeţelor coronare acoperite diferenţiem urmâtoarele tipuri de coroane

 parţiale!

). Coroanele $ar"iale %4'9 sunt specifice zonei frontale acoperind suprafaţa orală pânâ lanivelul marginii incizalc şi jumătate din suprafeţele pro$imale9

+. Coroanele $ar"iale (4*9 acoperâ m totalitate suprafeţele pro$imale ale dinţilor laterali,suprafaţa orală şi suprafaţa ocluzală până la nivelul cuspizilor vestibulari. 0uprafaţa vestibularăintegră rămâne complet vizibilă9

. Coroanele $ar"iale *49 sunt specifice pentru dinţii laterali acoperind m plus faţă decoroana parţială (4* şi marginea ocluzală a suprafeţei vestibulare. #u un pronunţat caracter

retentiv9 9-. Coroanele $ar"iale 64X9 sunt indicate la molarii superiori, acoperind toate suprafeţele,

în afară de jumâtatea mezială a suprafeţei vestibulare care constituie porţiunea fizionomică arestaurării.

0uprafeţele şlefuite sunt acoperite de restaurarea care formează un semicilindru şi sesprijină pe un prag semicircular. )a !i6loace de reten"ie sunt menţionate %an"urile %i $u"urile$ara$ul$are în care pătmnd ner3urile respectiv $inurile coroanei parţiale.

/deea utilizârii coroanelor parţiale este aceea de a păstra @$laca6ul natural? al dintelui.+omind de la această idee nu este incorectă includerea m cadml coroanelor parţiale ademodatelor  coroane (enestrate -?elCin sau ?asCet croKn.

/n comparaţie cu coroanele de înveliş totale, coroanele parţiale prezintă următoareleavantaje!

0 Conser3area "esuturilor dentare printro preparare mai economicoasă.

+ăstrarea aspectului  estetic  conferit de culoarea, forma şi transluciditatea smalţuluisuprafeţei vestibulare libere.

0 Mar*inile coroanei $ar"iale, m mare parte se găsesc în 2one accesi'ile ceea ce permitefinisarea lor de către medic şi igienizarea de câtre pacient.

)ea mai mare parte a marginilor coroanei parţiale nu se găsesc #n 3ecintatea i!ediata %an"ului *in*i3al, reducânduse astfel riscul iritaţiilor parodontale.

0 Ada$tarea $e 'ont, în cursul fi$ării, se face cu mai multă uşurinţâ, deoarece nu apare

efectul hidraulic ca la coroana totală.0 Controlul ada$t9rii se poate face prin inspecţie la nivelul marginilor vizibile.

0e poate  testa 3italitatea  pulpei, faţa vestibulară rămânând accesibilă. #vantajelemenţionate indică coroana $ar"ial9 ca o alternati3 a coroanei totale !

situaţiile clinice ce pot evita acoperirea totalâ şi nu pretind o prea mare retenţie şi rezistenţă

mecanică.

+)-

8/18/2019 148852165-Cap-7

35/176

7.+.+.+. AANTAFE INDICAII I CONTRAINDICAII

Indica"iile %i a3anta6ele  care pledează pentru o astfel de restaurare protetică parţială se potsistematiza după cum urmează! !

prin menţinerea suprafeţei vestibulare se obţine un efect  (i2iono!ic  deosebit, dublat de$9strarea 3italit9"ii $ul$areJ 0 sacri(iciul de "esut dur dentar este mai  redus comparativ cu o coroană de înveliş sau cu o

incrustaţic tip MOD, care presupune o adâncime ocluzalâ considerabilâ9-  creşterea rezistenţei la fractură a dintelui prin  $rote6area  metalicâ a  "esuturilor dentare

restante -foarte important în cazul unor distmcţii coronare9 cu ajutorul coroanelor parţiale se pot uşor reconstitui -ca şi m cazul coroanelor de

înveliş contacte oclu2ale %i $ro

8/18/2019 148852165-Cap-7

36/176

ceilalţi stâlpi ai unei proteze parţiale fi$e9 volumul mai mare al camerei pulpare, în special  la tineri,  contraindică utilizarea

coroanei parţiale, deoarece crearea m adâncime a şanţurilor poate să pericliteze vitalitatea pulpară9

0 ti$ul oclu2iei reprezintă un factor important, putând sâ ducâ, în cazuri nefavorabile, la

desci!entarea coroanei $ar"iale.  /n astfel de situaţii este indicat să se mărească adâncimeaşanţurilor şi sâ se reacopere marginile incizale şi ocluzale ale dinţilor cu metal,, renunţânduse parţial la aspectul fizionomic.

7.+.+.. TIPURI DE COROANE PARIA:E5orma conceptivă a coroanPlor parţiale a evoluat de la simpla coroană fenestratâ pânâ la

formele foarte precise, actuale -tumate care presupun prepararea unor şanţun Kluzale respectiv aunor puţuri parapulpare şi a unui praş circular QWC  constituie mijloacele principale de retenţiecoronară.

Coroana (enestrat,  fig. 6.%*, reprezintă un hibrid capă4coroană decupată vestibularcare se inseră pestc coroana dentară nepreparată în zona cervicală sub forma unui pragsemicircular. Au se mai realizează azi, deoarece nu mai corespunde din punct de vederefuncţional cerinţelor actuale.

Coroana CARMICAE:, fîg. 6.%P prezintâ o retentivitate redusă fiind contraindicatăca element de agregare m cadrul unei punţi. Au e$istă o preparaţie cervicalâ sub formâ de pragcircular şi nici şanţuri parapulpare.

5ig. 6.%*. )oroana fenestratâ este o capâ decupata pefaţa vestibularâ. +rezintâ cea mai simplâ formă deretenţie, Riscu apariţiei cariilor este foarte mare-F(.

5ig. 6.%. )oroana parţială tip )armichael. este ocoroană turnata. Retenţia ei redusâ se bazeazăe$clusiv pe încercuirea bontului. )oroana cu pintenia lui :est -haşuratâ pe schemâ seamânâ cu cea a lui)armichael! are doi pinteni orientaţi spre radacinâ-F(.

 

+)=

8/18/2019 148852165-Cap-7

37/176

)oroana preconizată de )armichael[ este o coroană parţială VA  turnată, fară retenţii-şanţuri, puţuri, trepte şi prag. Retenţia se realizează prin efectul de cuprindere laterală a preparaţiei. Aecesită cea mai redusă preparaţie, de aceea are şi o retenţie mai slabă, motiv pentrucare se foloseşte mai rar ca element de agregare. )oroanele parţiale satisfac avantajele uneiobturaţii întinse pe mai multe suprafeţe, reducânduse pericolul de fracturare a ţesuturilorcoronare restante.

Coroana lui est  seamănă mult cu cea a lui )armichael, prezentând m plus două prelungiri -gheare înspre zona retentivă de sub colet. +reparaţia nu presupune e$istenţa unui prag circular şi nici şanţuri parapulpare.

Coroane $ar"iale cu %an"uri, $u"uri, tre$te 4u!r5 de reten"ie#cest gen de coroane parţiale prezintă cel mai bun mecanism de retenţie., rezistenţă şi

stabilitate proprie -fig. 6.%F. +osedâ un sistem de retenţie distinct faţă de suprafeţele preparaţiei,cu rol de menţmefe Ti spnjin.

5ig. 6 %F Rczistenp mecanica a coroanelor parţiale9 a. coroana siib forma de inel închis9 b. cuprindere partiala cu rctcnţie mecanica! c. scmiinel fâra retenţie mecanica9 d. retenţie asigurata prin puţuri

-şanţiiri pro$imale9 e şi t[. retontic asigurat0 prin îndoirca marginilor coroanei9 g principiul dc rctenţic prin şanţurişi trepte utilizat la coroanele parţiale tblosite ca filemente de agregare 9 h. principiul mecanic al coroanelor parţiale

-X'.>anţurile, puţurile şi treptele stau la baza majorităţii coroanelor partiale moderne. &intre

acestea menţionăm coroana $reconi2at de Ran  prevâzutâ cu două şanţuri a$iale şi puţuri parapulpare şi coroana lui rehus care are şanţun a$iale parapulpare unite pe suprafaţaocluzalâ )3 un şanţ ocluzal şi prag circular cervical. )oroana lui ?reChus derivă din coroana jacCet. +ragul este parţial circular -treaptă şi se face pe faţa orală şi feţele pro$imale, astfel încâtsă nu fie decelabil dinspre vestibular. 0e obţine astfel un bont partial cilindric, la care preparaţiamarginalâ -supragingivală urmăreşte conturul coletului, respectiv al festonului gingival dc pcsuprafeţele respective, obţinânduse astfel stabilitatea coroanei în sens orizontal.

Realizarea unor astfel de coroane constituie o provocare pentru orice tehnician, la fel cum prepararea bontului nu este la îndemâna oricărui medic stomatolog. 1achetarea se face e$clusiv pe bonturi mobile -duplicate din masă de ambalat de mare precizie. @ coroană parţială corect

realizată nu are voie să DjoaceM pe bontul dentar, ea trebuie să fie retentivă fară a întâmpina însâo rezistenţă la inserare.Coroana $ar"ial9 cu cra!$oane 4Pinled*e5Zn afară de şanţuri, coroanele parţiale pot prezenta drept mijloace suplimentare de retenţie

cra!$oane $ara$ul$are, agregate m puţuri forate m dentină. #ceastă coroană este denumită mliteratura de specialitate @$inled*e? spre deosebire de @$inla>?, care este o incrustaţie -inla;

[ Vohn +. )armichael -%XF%*F dentist din 1ilKauCee 30#

+)7

8/18/2019 148852165-Cap-7

38/176

cu crampoane. Efectuarea  @led*e?0urilor,  adică a treptelor oferă sprijin restaurării faţă de presiunile masticatorii.

8/18/2019 148852165-Cap-7

39/176

Nse poate suprima puţul din cingulum şi înlocui prin două şanţuri pro$imale reunite printrunultransversal.

Statica ancorrii cu !i6loace su$li!entare)oroanele parţiale fară mijloace suplimentare de retenţie nu prezintă o stabilitate prea mare la

forţele transversale şi ocluzale, de aceea, la ora actualâ aproape că nu se mai e$ecutâ coroanc parţiale fărămijloace suplimcntare de retenţie.

Reten"ia #!$otri3a (or"elor de des$rindere oclu2aleRetenţia ideală valabilă şi m cazul coroanelor de înveliş este asigurată de o preparaţie

 paralelâ a pereţilor a$iali, care determină o fricţmne ma$imă. +e lângă faptul că este foarte greude realizat, în cazul coroanei de înveliş, preparaţia sub formâ de bont cilindric determinâ apariţia(eno!enului de $iston. #stfel cimentul şi chiar aerul poate rămâne blocat între suprafaţa bontului şi intcrioml coroanei, aceasta neadaptânduse în zona cervicalâ. #cest e(ect de $istondispare la coroana parţială, astfel încât este de dont realizarea unei preparaţii circulare cât mai paralele. >anţurile a$iale parapulpare măresc suprafaţa de retenţie, iar şanţurile ocluzale asigură o

rigidizare a constmcţiei metalice, împotrivinduse forţelor care au tendinţa de desprindere dinzona cervicoveştibularâ -fig. 6.%X. a.)reşterea retenţiei şi a rezistenţei la încovoiere se poate obţine cu ajutoml crampoanelor

 parapulpare care sunt orientate paralel cu nervurile ramei metalice. -fig. 6.%X. b.Retenţia împotriva fbrtelor de

desprindere orientate spre oral este asigurată-ca şi m cazul rezistenţei împotriva forţelor dedesprindere orientate spre ocluzal de nervurile pro$imale şi ocluzale, dar şi de pinurile parapulpare care se opun şi desprinderii printracţiune transversalâ în zona cervicoJ vestibularâ.Retenţia împotriva încovoierii sub acţiunea unorforţe de torsiune în situaţia

când o coroană parţialâ este utilizată ca element de agregare, se asigurâ doar de prezenţa uneirame ocluzoapro$imale -fig. 6.%. a care rigidizează constmcţia metalică.

+reparaţia cervicală circulară oferă mai multc avantajc! îngroşarea marginală asemicilindrului, o sprijinire eficientă sub acţiunea forţelor ocluzale, creşterea rezistenţeiîmpotriva forţelor de încovoiere, respectiv o delimitare e$actă a preparaţiei m zona cervicală.

+rotecţia faţă de forţele masticatorii este, de asemenea, realizată prin preparaţia tipicădescrisă mai sus -prag circular, puţuri parapulpare şi şanţuri a$iale şi ocluzale care asigurăcoroanei o stabilitate apropiată de cea a unei coroane de înveliş.   @Clc9iul lui Ahile?  îlreprezintă trecerea de la !etal la s!al" #n 2ona inci2al res$ecti3 3esti'ulo0oclu2al.  #mbelecomponente, atât coroana, care are o grosime insuficientă şi este deformabilă datorităductibilitâţii aliajului, cât şi vârful cuspidului sau marginea incizală, sunt periclitate de forţelemasticatorii care acţionează ca o pană la nivelul interfeţei. Este necesară, deci o protecţie amarginii incizale -în zona frontalâ sau a cuspidului vestibular -în zona lateralâ -fig. 6.'@.. De

5ig. 6. %X. Reprezentare schematică a principiuluide încercuire simplâ care nu asigura o stabilitate

suficienta coroanelor parpale la forţele transversale şiocluzale -a +rezenta nervurilor n1iale care culiseazâ

în şanţurile parapulpare penriitc o îinbunatâtiie

8/18/2019 148852165-Cap-7

40/176

re"inut 0 statica ancorrii coroanelor $ar"ialeJ

+)

Reten"ia #!$otri3a (or"elor de des$rindere oclu2al pereţi a$iali paraleli, şanţuri şi puţuri parapulpare9

forţe mari de frecare datorită inserţiei paralele9 prelungirile sub formă de pinteni sunt nefavorabile9 Reten"ie #!$otri3a (or"clor de des$rindere orale

Dsemicilindrur simplu nu rezistâ9 şanţurile pe suprafaţa ocluzală sunt necesare9 rigidizare împotrivaVncovoierii,

5ig.6.%. >anţurile a$iale sunt unite cu un alt şanţ ocluzal care permite realizarea unei Mrame metaliceM, crescândrigiditatea coroanei şi rezistenţa în zona eervicalâ la forţele transversale de desprindere -a9 creşterea rezistenţei la

încovoiere se obţine cuajutorul pinurilor parapulpare -b9 prag, ramă şi puţuri -c

5ig. 6.'@. +rotecţia marginii incizale se face prelungindrama rnetalică şi pe faţa vestibularâ pânâ la o distanţâ

minimă de @, nim faţă de marginea incizală, îndetrimentul aspectului fizionomic.

Reten"ia #!$otri3a #nco3oierii ramă de rigidizare9 prag clrcular, eventual înclinat

spre DinteriorM9 protejarea cu o ramă a cuspizilor

vestibulari -marginilor9incizale9

eventual şanţuri a$iale duble9 Reten"ie #!$otri3a torsiunii

şanţuri a$iale, ocluzale, puţuri parapulpare, prag circular9

inserţie unică adaptare e$actâ pe bont9 Re2isten" la (or"ele !asticatorii

ramă metalică, @, mm, pe faţavestibulară9

aspect inestetic, rama fiindvizibilă.

8/18/2019 148852165-Cap-7

41/176

++8

7.+.. COROANE DE QNE:I

1etoda de terapie prin acoperire totalâ apelează la coroana de #n3eli% care se agregă lasuprafeţele coroanei dentare pc carc o acoperâ în totalitate. )oroanele de înveliş prezinta ponderea ceamai mare atât în rândul protezelor unidentare, cât şi în rândul protezelor parţiale fi$e. Realizânduse din di3erse !ateriale şi apelând la tehnologii diferite, pot rezulta o multitudine de tipuri! !etalice,ne!etalice -acrilice, compozite, ceramice şi !i

8/18/2019 148852165-Cap-7

42/176

++)

8/18/2019 148852165-Cap-7

43/176

 pacienţi cu afecţiuni generale care nu suportă şedinţe lungi de preparări

7.+..).). COROANE META:ICE TURNATE

)oroanele tumate se pot confecţiona atât din aliaje nobile cât şi din aliaje nenobile şi !itan. &acâ o

coroanâ tumată are pereţi de grosime inegalâ, ea este cunoscută snb numele de ,,coroan9 cu *rosi!etotal9?J dacâ pereţii sunt egal dimensionaţi, ea este denumită @coroan cu *rosi!e diri6at?.

)oroana tumată cu grosime totalâ se poate obţine prin diferite tehnici de machetare! picurare, răciregradată, adiţie sau ambutisarea unui disc din material ̂ lastic-fig6.'%..

Coroanele turnate cu *rosi!e total#u pereţii laterali de dimensiuni mari şi neuniforme, având feţele interioare h contact cu bontul

dentar. /ntre iuprafetele bontului şi feţele mterne ale îoroanei apare fncţmnea, careJi determinâ ostabllltate eficientâ. :ariaţiile de emperatură 03nt transmise m totalitate bontului, ablaţia ei făcânduse cu dificultate.

Coroanele turnate cu *rosi!e diri6at#u pereţi laterali de dimensiuni egale -apro$imativ (m, contactul cu bontulNealizânduse în zona coletului -pe o înâlţime de ' mm. şi pe suprafaţa ocluzală -fig.

6.''./ntre suprafaţa internă a coroanei şi bont e$istă un spaţiu care va fi ocupat de cimentul de

5i$are, ceea ce diminuează transmiterea bruscă â variaţnlor termice din cavitatea bucală. #blaţiaicestui tip de coroane se face relativ uşor, faţă de cel cu grosime totală. D

Coroanele cu *rosi!e diri6at consumă o cantitate mai mică de aliaj şi se indică atât ca

Proteze unidentare, cât şi ca elemente de agregare pe dinţii din zona de sprijin, mai ales peîonturile cu gabarit cervicoocluzal mai mare.

)ea mai indicată preparaţie dentarâ pentru coroanele de înveliş metalice este cea în#anfrein, cu pereţi a$iali uşor convergenţi spre ocluzal-fig. 6.'(., vezi cap. %'.*.

1odelele cu bonturi mobile se vor deretentiviza prin prepararea unui şanţ circular cu oEieză globulară dedesubtul pragului, dupâ care se trece la machetare. @ metodă precisă dePbţinere a machetei din ceară este adaptarea pe bont a unei folii termoplastice, fig. 6.'*. ?ontulnobil se preseazâ peste folia termoplastică încâlzitâ, întro masâ chitoasă.

&upă răcire se îndepărtează folia intemă cu rol de menţinător de spaţiu şi se reducemrginal cu ' mm. #daptarea se face cu ceară, după care se defînitiveazâ modelajul ocluzal şi

i$ial după regulile tehnicii adiţiei. Rolul foliei inteme este de a compensa contracţia foliei termo

 5ig6.'%)oroana de învelis metalicâ cu grosime totală! cei doicuspizp de sprijin au o grosime de l,mm.iarcuspizii deghidaj/mm.

8/18/2019 148852165-Cap-7

44/176

 plastice, care survine m timpul răcirii. #vantajul metodei constă în faptul că folia termoplasticărigidizează macheta, care, nearrnatâ se poate deforma relativ uşor. &e asemenea

++

5ig. 6.''. Reprezentare schematicâ a etapelor de realizare a unei coroane turnate cu grosime dirijata prin

adaptarea unei machete prefabricate! %. adaptarea şi scurtarca marginilor9 '. fi$area stopului ocluzal9 (. adaptarea

marginala intimâ pe apro$imativ %4( din bont9 *. macheta ambalată9 . datoritâ grosimii ocluzale reduse nu se indicăadaptări şi4sau retuşuri ale stopurilor după tumare9

5ig. 6.'(. +repararea bonturilor în zona de sprijin în vederea acoperirii cu coroane de înveliş metalice

8/18/2019 148852165-Cap-7

45/176

turnate -schemă! aterminaţia cervicalâ în chanfrein şi pereţii a$iali paraleli asigură o fricţiune şi retenţie ma$imă,

însă provoacâ fenomene de piston9 bpereţi a$iali uşor convergenţi spre ocluzal9 cpreparaţia conicâ este

defavorabilâ pentru stabilitatea şi retenţia coroanei9

++-

grosimea foliei asigură viitoarei coroane tumate o grosime minimă necesară realizării unei bune rezistenţemecanice.&upă tumarea machetei, aceasta se dezambalează, se secţioneazâ tija -tijele de turnare, se

sablează, finisează şi lustruieşte. )oroana se dezinfectează, apol i se verifică adaptarea -în cele trei sfere!cervicală, ocluzală şi pro$imală pe bont. Retentivitatea restaurării turnate pe bont trebuie sâ fie asiguratâ prin fricţlune şi doar completată prin cimentul de fi$are. /mposibilitatea mserăm complete a coroanei pe bont se poate datora ine$actităţilor preparaţiei, surplusurilor metalice din mteriorul coroanei, contactuluicu conve$ităţile feţelor meziale şi4sau distale ale dinţilor vecini. &ecelarea zonelor -din interiorulcoroanei care interferează prematur cu. bontul se facea prin înnegrire cu negru de fum sau prin marcarecu creioane speciale a interiorului protezei. #zi de cele mai multe ori se recurge lâ produşi pe bază desiliconi -de e$emplu 5it)hecCer 8).

:erificarea adaptării a$iale a coroanei vizeazămodul m care are loc închiderea margmalâ m zonacervicală. &acă pi[eparaţia este eu prag nu se admitdiscrepanţe marginale decelabile macroscopic întrelimitele preparaţiei şi proteza unidentară. în preparaţiiletangenţiale, coroana nu trebuie să pâtmndă e$cesiv înşanţul gingival -ischemia marginii gingivale, dar nicisă fie prea scurtă lăsând denudate suprafeţeledentare preparate. #daptarea a$ială nu poate fiverificată e$act nici cu sonda şi nici prin radiografie.

0onda descoperă doar ine$actitâţile grosiere. 0ingura posibilitate reală de a inspecta corect adaptareamarginalâ este cea realizată pe dintele e$tras.3n astfel de studiu a fost realizat de către &iisterhus -(6 pe%@@ de dinţi. #utorul a demonstrat că bonturile cu limite clare ale preparaţiilor cervicale au prezentat o

adaptare marginală net superioară faţă de cele preparate tangenţial -fig. 6.'.&usterhus mai trage două concluzii şocante!).Preci2ia la ni3el de 808 ! dintre

coroan %i 'ont nu este realist. )ircumferinţaintemâ a coroanei este cu @,6%,( mm. mai mare decâtcircumferinţa e$temă a bontului.

'.în %XB din cazuri se observă o depâşire azonei preparate pentru tipul de preparaţie tangenţialâ,în timp ce la preparaţiile cu prag în B dm cazuricoroana nu acoperă în totalitate bontul.

#zi, mai ales m ţările )omunităţii Europene

nu se mai iau în calcul erorile datorate condiţiilor

5ig. 6.'*.

8/18/2019 148852165-Cap-7

46/176

improprii de lucru. /luminarea câmpului de lucru, aspirarea, instrumentarul rotativ

5ig. 6.'. :aloarea în mm a dehiscenţei cervical în

funcţie de preparaţie! # tangenţială, ? în chanfrein

++

corespunzător, poziţionarea pacientului şi postura de lucru a medicului au devenit condiţii normale.)auzele ratării unei coroane metalice tumate trebuiesc căutate în altă parte. &eficienţele de

compoziţie, respectiv cele privind proprietâţile fizicochimice ale materialului, cât şi o serie de eroritehnologice nu pot fi ehminate doar de cătrc medic. :aloarea medie a e$actitâţii adaptării dintre bont şicoroanâ, cifrată la -rim trebuie considerată acceptabilă, iar cea de @ Pim foarte bunâ.

&efîcienţele în  ada$tarea !ar*inal9  pot apare şi datorită greşelior de modelaj înlaborator.

1acheta nu trebuie sâ prezinte o adaptare marginală pcrfcctă m zona marginală -5ig. 6. 'F. adeoarece în urma prelucrării şi finisârii poate rezulta o treaptă pozitivâ. +robabil că acesta ar fî motivul pentru care mulţi proteticieni renumiţi în gândirea profllacticâ au renunţat la prepârâţiile cu prag înfavoarea celor tangenţiale. Aumai câ toemai la acest gen de preparaţie se pot decela -chiar după fînisareacoroanelor tumate, zone preparate descoperite. +entm a compensa acest neajuns, după finisarea machetei, aceasta se îngroaşă intenţionat m zona marginalâ, pentru a avea de unde reduce prin prelucrare şi fmisare-fig.6.'F.b.

5ig. 6.'F. 1odelarea machctci din ceară a unei coroane turnate în zona marginalâ! amodelare definitivâ a marginii -stânga, care înunna prclucrârii şi finis0rii poatc dctcrmina formarea unci treptc pozitive -dreapta9 bPmodelarea inargiiialâ în e$ces -stâllga )3 o

adaptare marginala e$actâ după prelucrare şi finisare -dreapta.

:erificarea ada$tr#i a

8/18/2019 148852165-Cap-7

47/176

8/18/2019 148852165-Cap-7

48/176

aditive sau substitutive.&ezvoltarea chimiei, mai ales în ultima parte a perioadei interbelice, sa a$at şi pe obţinerea unor

compuşi macromoleculari sintetici. +olimetacrilatul de metil a marcat debutul polimerilor mstomatologie -%(6. +rimele produse apărute între %(%(6 -+aladon, =eCodent, =eColith, Aeohecodent au fost utilizate atât pentru confecţionarea bazelor protezelor, cât şi pentm realizareadinţilor artificiali şi a coroanelor de #n3eli%.

++7Răşinile acrilice, considerate iniţial un mare succes, au început săşi dezvăluie defectele!

contracţie mare la polimerizarea, rezistenţă slabă la uzurâ, absorbţie crescută de apă, insuficienţe

5ig. 6.'6. Etapclc dc adaptare a folici dc platinâ pc bontul mobil.

cromatice m timp. /ntroducerea unor cantităţi mici de   !ono!eri $oli(unc"ionali  a dus la apariţiaPMMD cu polimerizare reticulată şi proprietă_9i ceva mai bune.

+rin %F' graţie cercetărilor lui ?oKen, au fost lansate primele   RDC  folosite iniţial doar încabmctc. 7itroduccrca fotoiniţicrii ca nou mccamsm dc dcclanşarc a polimcrizăm a adus   RDC înlaboratorul de tehnică dentară, din ele începând sâ se confecţioneze şi coroane de înveliş.

)ompetiţia dintre polimeri şi mase ceramice intră întro nouă etapă odată cu lansarea sistemelorintegral ceramice -/n)eram, &icor, 2ptec, /+0Empress, :itadur etc. care elimină jacCetul ars pe foliede platinâ. în replică prin %, polimeriştii lanseazâ  $olisticlele  -#rtglass %=eraeus Hulzer şi?elleglass =+0&0 ?elle din care se pot realiza coroane de înveliş cu proprietăţi net superioare.

+e linia dezvoltârii stomatologiei fară metale recent au fost lansate pe piaţă  r%inile ar!ate cu(#'re0(i'er reinforced composite 4LRC50 Tar*is Kectris  şi cero!erii din care se pot realiza coroanene!etalice mai rezistente şi estetice.

în disputa dmtre polimeri şi materiale compozite pe de o parte şi masele ceramice pe d` altă parte

au câştigat momentan ultimele. în cele ce urmeazâ vom trece m revistâ atât   coroanele de #n3eli%ne!etalice istorice  cât şi  cele conte!$orane,  acordând fiecărora ponderea cuvenitâ. )oroanele deînveliş integral ceramice vor fi tratate separat m ca$itolul +).

7.+..+.). COROANE FACHET DIN CERAMICA

  )eramica a fost primul material artificial creat de om. /storia ceramicii dentare estelungâ şi fascinantă. în cadrul acestei istorii zbuciumate presărate cu evenimente deosebite, anul%XX64%XXX este unul de referinţă. #tunci )h. 7and brevetează coroana jacCet şi inla;ul dinceramicâ arse pe folie de platină, prima publicaţie facândo m %@(. 3lterior ?rill, /lg şi 5ehr au

dezvoltat tehnologia de realizare a acestui tip de coroană, iar descrierea arderii m vid -8atzCa

8/18/2019 148852165-Cap-7

49/176

%* a ceramicii a influenţato decisiv.în principiu, un bont dentar preparat cu prag drept circular se amprentează, iar apoi se

realizează un model cu bont mobil, pe care se adapteazâ folia de platinâ pirosită şi netezită.5olia se presează cu degetul pe faţa vestibulară a bontului, apoi se înfâşoară pe faţa orală,

++/

se îndepărtează e$cesul. 3rmează fâlţuirea, folia fiind DnivelatâM pe toate feţele astfel încât să seadapteze bine pe bont -fig. 6.'6.. 0e face apoi degazarea matricei de platină -%'@@%(@@)timp de %@ min, după care se începe depunerea masei de gmnd -@,(@ mm, de dentinăsupradimensionată '(@B, a maselor ceramice de corecturâ şi în sfârşit a stratului de glazură-6@@) apro$imativ ' min..

0uccesiunea ardcrilor, regimul acestora ca şi timpii diferâ de la o masâ ceramicâ la alta şifac obiectul tehnologiei protezelor dentare din ceramică.

Indica"iile coroanei 6acet cera!ice0 Lracturi ale marginilor incizale când fizionomia şi funcţia nu mai pot fi refacute cu

materiale plastice de restaurare coronară.0 :e2iuni carioase $ro

8/18/2019 148852165-Cap-7

50/176

fimd paralel cu vârful crestei gingiei libere.0fera jacCetului ceramic sa lărgit odată cu posibilitatea eliminării suportului de platinâ.

#stâzi e$istă o multitudine de variante care permit elaborarea de coroane integral ceramice -vezicapitolul'%.

++

7.+..+.+. COROANE FACHET ACRI:ICE

)oroanele de înveliş acrilice au apărut cu mai bine de F@ de ani în urmă. 1aterialele din care aufost realizate erau =eCodent şi AeoheCodent, ambele termopolimerizabile./n anii %*@%@ coroanele de înveliş acrilice au fost la mare vogă. Erau ieftine, se prelucrau uşor, aveauefect estetic bun şi o tehnologie simplâ. Ele sau impus uşor în zona frontală.

în acea vreme au apărut diverse opinii referitor la înlocuirea maselor ceramice de către răşinileacrilice.

8/18/2019 148852165-Cap-7

51/176

mobil strat cu strat, apoi se modeleazâ cu spatula. &epunerile succesive se fac cu scopul de a obţine ocromatică corespunzătoare.

+8

 #ceastă tehnologie e$clude o serie de etape de laborator cum ar fi! machetarea, tiparul, dezambalarea,etc. #pariţia  RDC  şi mai ales dezvoltarea materialelor fotopolimerizabile au permis elaborareacoroanelor de înveliş din aceste materiale net superioare.

7.+..+.. COROANE FACHET DINRĂINI COMPOBITE

&ezvoltarea continuă a RDC, cu lărgirea domeniului de indicaţie permite realizarea de coroane deînveliş fâră schelet metalic, cu un efect estetic şi o rezistenţă superioarâ celor acrilice.

)ompozitele utilizate în prezent la restaurarea dinţilor frontali şi4sau laterali prin protezeunidentare de tip jacCet prezintă o rezistenţă la abrazie îmbunătăţită, aceasta depinzând şi de eficacitatea procesului de polimerizare. )u toate acestea,, este contraindicată realizarea unor astfel de coroane atuneicând e$istă semnele evidente ale unei parafunctn, ce ar putea duce la o uzurâ e$ageratâ. Au este m prezent complet elucidat aspectul cu privire la păstrarea stopurilor ocluzale de către aceste materiale.

/n ultimii ani, firmele producătoare ne pun la dispoziţie materiale noi, compozite hibridefotopolimerizabile, cu proprietăţi deosebite, care oferă @ adaptâre marginală bună , contracţie uiinimă la polimerizare, rezistenţă crescutâ la abrazie şi un modul de elasticitate aproape ideal. #ceste produse

utilizează de obicei o tehnică dublă sau triplă de polimerizare, fotopolimerizarea fiind completată determoJşi baropolimerizare.în ciuda acestor caracteristici, trebuie reflectat cu luciditate asupra dometnîfor de 3tilizare a  RDC

de nouă generaţie. &oar un studiu precis al situaţiei clinice, poate duce la luarea deciziei de realizare aunei coroane jacCet din RDC -mai ales m zona de sprijin, cu caracter de durată, condiţiile de timp şi decost nefimd luate m consideraţie decât după evaluarea tehnică corectă a cazului.

Etapele clinicotehnice de realizare a umii jacCet dm  RDC -tabelul 6.X. diferâ considerabil faţăde cele parcurse în cazul unei coroane din acrilat, datorită modelajului direct pe model prin tehnica Dstratcu stratM, tehnologie ce prezintă numeroase avantaje, dintre care amintim!

scurtarea timpului de lucru9 evitarea eventualelor etori din cursul machetării, ambalării şi îndesării polimemlui în tipar9 adaptare marginalâ îmbunătăţită9

conturarea corectă a ariilor de contact.>i la realizarea unei coroane jacCet din RDC, corectitudinea preparaţiei şi calitatea

amprentei reprezintă condiţii de bază în vederea obţinerii succesului, nefiind permise nici un felde compromisuri.

7a reali2area $re$ara"iei trebuie respectate principiile generale, valabile pentrucoroanele de acoperire, fiind necesară asigurarea unui spaţiu corespunzător, pentru obţinerea uneigrosimi minime a coroanei!

@,X mm zona cervicală9 %,' mm feţele a$iale, vestibulară şi oralâ9 %, mm marginea incizală4faţa ocluzală şi zona ariilor de contact.

8/18/2019 148852165-Cap-7

52/176

+)

-datorită umpluturii anorganice şi nu rezistă în strat subţire.A!$renta se poate lua cu polieteri, siliconi cu reacţie de adiţie sau hidrocoloizi reversibili, dupâ

etalarea m prealabil a şanţului cervical, permiţând astfel amprentarea corectă a limitei preparaţiei.Modelul de lucru se realizează din gips superdur cu bonturi mobilizabile, folosind, de e$emplu, sistemul#ccu

8/18/2019 148852165-Cap-7

53/176

++

/n vederea  (i

8/18/2019 148852165-Cap-7

54/176

aceste proteze de cele integral ceramice şi a sublinia faptul câ nu au componentâ metalicâ.

+

 A, în timp ce ceramica dentară, cu modul de elasticitate mare transmite aproape integral forţamasticatorie la interfaţa dinteJos sau implantJos.

Etapele clinicotehnice de realizare a unei coroane jacCet din #rtglass sunt asemânătoare cu celedin cazul utilizării RDC clasice.

8/18/2019 148852165-Cap-7

55/176

+-

7.+.-. COROANE MITE

)oroana mi$tă este o restaurare unidentară care acoperă în totalitate bontul dentar, fiindconstituită dintro co!$onent !etalic -scheletul sau suportul metalic şi o  co!$onent9 (#2iono!iccare acoperâ componenta metalică, mascândo parţial sau m totalitate -placajul.

&upă Harlheinz Horber -X'! componenta fizionomică a unei CM -indiferent de natura ei trebuiesă satisfacă următoarele condiţii!

să asigure funcţia de sprijin9 să evite modificarea raporturilor ocluzale9 să menţină neschimbate contactele ocluzale din timpul deglutiţiei9

să stimuleze funcţional dinţii antagonişti9 sâ nu perturbe refle$ele neuromusculare de control ale funcţiei ocluzale. @ serie de cunoştinţecare vizeazâ placările suprafeţelor metalice conţinute de acest

capitol sunt valabile şi pentru corpurile de punte mi$te metalodiacrilice şi metalocerami