18 septembrie 2011

DUMINICA A XXV-A DE PESTE AN

Invitatoriul

V. Doamne, deschide-mi buzele.R. ªi gura mea va vesti lauda ta.Ant. Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm

cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre, aleluia. †

Psalmul 94 (95)Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu

Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putemzice: „Astãzi!” (Evr 3,13).

1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului,sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre!

2 † Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudãºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim!

3 Cãci mare Dumnezeu este Domnulºi mare împãrat peste toþi zeii;

4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântuluiºi ale lui sunt înãlþimile munþilor;

5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o,ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.

6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa luiºi sã îngenunchem înaintea Domnului,

creatorul nostru,7 cãci el este Dumnezeul nostru,

iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte,turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.

8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui:„Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;

9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri,m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;de aceea am zis:

Este un popor cu inima rãtãcitã,11 nu au cunoscut cãile mele;

de aceea am jurat în mânia mea:Nu vor intra în odihna mea!”

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh.Precum era la început, ºi acum, ºi pururea,

ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm

cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre, aleluia.Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã

Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.


ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.

IMNUL

Isuse, din morþi înviat eºti întâiulªi moartea învinsã îþi simte cãlcâiul.Aceasta e ziua cea mare ºi sfântãÎn care te cântã chiar moartea înfrântã.Vezi sufletul nostru ucis de pãcate;Învie-l din moarte, slãvite-mpãrate,Ca-n ziua din urmã ºi trupul sã spereRãsplata cea dreaptã ºi sfânta-nviere.În clipa sosirii cu cetele sfinteDe îngeri, voioºi sã-þi ieºim înainte;Cununa primind-o, precum se cuvine,Pe veci sã domnim împreunã cu tine.În ziua aceea slãvitã ºi marePe nori glorios în vãzduh vei apare,

Duminica a XXV-a de peste an2

ªi toþi vor putea sã te vadã la faþãPe tine, izvor de luminã ºi viaþã.Treimea Preasfântã în noi sã termineLucrarea-nceputã în lume de tine.Mãrire sã-þi fie, Cristoase-n vecie,În lume sã vie a ta-mpãrãþie! Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Pomul vieþii s-a arãtat în crucea Domnului.

Psalmul 1

Cele douã cãi ale oamenilorFericiþi cei care, nãdãjduind în cruce, au coborât înapã (Autor necunoscut din secolul al II-lea).

1 Fericit omul care nu umblã dupã sfatul celor rãi, †nu zãboveºte pe calea pãcãtoºilor *ºi nu se aºazã în adunarea celor care batjocoresc,

2 dar îºi gãseºte plãcerea în legea Domnului *ºi la legea lui cugetã ziua ºi noaptea.

3 El este ca pomul sãdit pe malul apei, *care aduce rod la timpul potrivit;

frunzele lui nu se veºtejesc *ºi tot ce începe duce la bun sfârºit.

4 Nu tot aºa este cu cei rãi, nu tot aºa; *ei sunt ca pleava pe care o spulberã vântul.

5 De aceea nu se vor ridica cei rãi la judecatã, *nici pãcãtoºii în adunarea drepþilor.

6 Cãci Domnul cunoaºte calea celor drepþi, *iar calea celor rãi duce la pieire.

Ant. Pomul vieþii s-a arãtat în crucea Domnului.

Ant. 2 Eu l-am uns pe regele meu peste Sion.

Psalmul 2

Mesia, rege ºi învingãtor

Oficiul lecturilor 3

S-au adunat împreunã împotriva slujitorului tãu sfânt,Isus, pe care tu l-ai uns (Fap 4,27).

1 Pentru ce se frãmântã neamurile *ºi pentru ce cugetã popoarele lucruri deºarte?

2 Regii pãmântului se rãscoalã †ºi cei puternici se sfãtuiesc împreunã *împotriva Domnului ºi împotriva Unsului sãu:

3 „Sã rupem legãturile lor *ºi sã scãpãm de jugul lor!”

4 Cel care locuieºte în ceruri surâde, *Domnul îi face de ruºine.

5 Apoi în mânia sa le vorbeºte *ºi în furia sa îi înspãimântã:

6 „Eu sunt acela care l-am uns pe regele meu în Sion, *pe muntele meu cel sfânt!”

7 Voi vesti hotãrârea Domnului; †el mi-a zis: „Tu eºti Fiul meu, *eu astãzi te-am nãscut.

8 Cere-mi ºi-þi voi da popoarele ca moºtenire *ºi marginile pãmântului în stãpânire!

9 Tu le vei zdrobi cu un toiag de fier *ºi le vei sfãrâma ca pe vasul olarului!”

10 Acum, dar, regilor, purtaþi-vã cu înþelepciune,*trageþi învãþãturã, judecãtori ai pãmântului!

11 Slujiþi-i Domnului cu fricã, *bucuraþi-vã cu teamã!

12 Luaþi aminte, ca nu cumva sã se mânieºi sã pieriþi pe cale, *

cãci mânia lui se aprinde degrabã.Fericiþi toþi aceia *

care nãdãjduiesc în el.Ant. Eu l-am uns pe regele meu peste Sion.

Ant. 3 Tu, Doamne, eºti scutul meu, tu îmi înalþi capul.

Psalmul 3

Domnul este ocrotitorul meu


Isus a adormit ºi s-a trezit din somnul morþii, cãci Dom-nul l-a sprijinit (sf. Irineu).

2 Doamne, cât de mulþi sunt vrãjmaºii mei! *Mulþi se ridicã împotriva mea!

3 Mulþi spun despre mine: *„Nu mai este scãpare pentru el la Dumnezeu!”

4 Tu însã, Doamne, eºti scutul meu, *tu eºti gloria mea, tu îmi înalþi capul.

5 Cu glasul meu strig cãtre Domnul *ºi el îmi rãspunde din muntele sãu cel sfânt.

6 Mã culc ºi adorm ºi mã trezesc iarãºi *pentru cã Domnul mã susþine.

7 Nu mã tem de mulþimile de popoare *care mã împresoarã din toate pãrþile.

Ridicã-te, Doamne, mântuieºte-mã, Dumnezeul meu; †8 pentru cã tu ai lovit peste obraz

pe toþi duºmanii mei; *tu ai zdrobit dinþii pãcãtoºilor.

9 A ta, Doamne, este mântuirea *ºi binecuvântarea ta peste poporul tãu.

Ant. Tu, Doamne, eºti scutul meu, tu îmi înalþi capul.

V.Cuvântul lui Cristos sã locuiascã în voi din plin.R. Îndemnându-vã unii pe alþii cu toatã înþelepciunea.

LECTURA ÎNTÂI

Din cartea profetului Ezechiel 24,15-27

Viaþa profetului este un semn pentru popor15 Domnul mi-a adresat aceste cuvinte: 16 „Fiul omului,

printr-o moarte subitã, îþi voi lua soþia, desfãtarea ochilortãi. Dar sã n-o jeleºti ºi sã nu gemi. Sã nu verºi o lacri-mã. 17 Sã plângi în tãcere ºi sã nu þii doliu; sã-þi puiturbanul pe cap ºi sandalele în picioare; sã nu-þi acoperifaþa ºi sã nu mãnânci pâinea celor care sunt în doliu”.18 Dimineaþa vorbeam încã poporului, iar seara mi-amurit soþia. A doua zi dimineaþã, am fãcut ceea ce mi-a


poruncit. 19 Poporul mi-a spus: „De ce nu ne explici ceînseamnã ceea ce faci tu?” 20 Eu le-am rãspuns: „Domnulmi-a adresat acest cuvânt: 21 Spune casei lui Israel: Aºavorbeºte Domnul Dumnezeu: Voi pângãri sanctuarulmeu, care este mândria ºi tãria voastrã, bucuria ochilorvoºtri ºi dragostea inimii voastre. Fiii ºi fiicele voastre,care au rãmas în Ierusalim, vor fi rãpuºi de sabie. 22 Veþiface atunci cum am fãcut eu: Nu vã veþi acoperi faþa ºinu veþi mânca pâinea celor care sunt în doliu, 23 vã veþipune turbanele ºi vã veþi încãlþa sandalele, nu veþi jeliºi nu veþi plânge. Dar veþi pieri din cauza pãcatelorvoastre ºi veþi geme cu toþii. 24 Ezechiel va fi pentru voi oprevestire: tot ce a fãcut el veþi face ºi voi. ªi când se vaîntâmpla aceasta, veþi ºti cã eu sunt Domnul Dumnezeu.

25 Tu, însã, fiul omului, în ziua când le voi rãpi ceeace face tãria lor, bucuria ºi mândria lor, ce le este scumpochilor ºi lucrul iubit de ei, pe fiii ºi fiicele lor, 26 în ziuaaceea, va veni un fugar la tine, ca sã-þi dea de ºtire ºi sãauzi cu urechile tale. 27 În ziua aceea, þi se va deschidegura o datã cu a fugarului, vei vorbi ºi nu vei mai fi mut.Vei fi un semn pentru ei ºi vor ºti cã eu sunt Domnul”.

RESPONSORIUL Ez 24,24; Il 2,13aR. Ezechiel va fi pentru voi o prevestire: tot ce a fãcut

el veþi face ºi voi, * ºi veþi ºti cã eu sunt Domnul Dum-nezeu.V. Sfâºiaþi-vã inimile, ºi nu hainele ºi întoarceþi-vã la

Domnul Dumnezeul vostru * ºi veþi ºti.

LECTURA A DOUA

Din Discursul despre pãstorial sfântului Augustin, episcop

(Disc. 46, 13: CCL 41, 539-540)

Creºtinii slabiDomnul spune: Nu aþi întãrit oile slabe, pe cele bol-

nave nu le-aþi îngrijit (Ez 34,4). El le vorbea pãstorilor


rãi, pãstorilor falºi, pãstorilor care cautã intereseleproprii, nu pe cele ale lui Isus Cristos, care sunt foartegrijulii bucurându-se de lapte ºi de lânã, dar care nu augrijã deloc de turmã ºi nu-l întãresc pe cel care estebolnav. Deoarece se vorbeºte despre bolnavi ºi despreinfirmi, chiar dacã pare cã este vorba de acelaºi lucru,s-ar putea admite o diferenþã. Luând bine în conside-raþie cuvintele în ele însele, bolnav este tocmai cel careeste deja atins de rãu, în timp ce infirm este cel care nueste constant ºi este numai slab.

Fraþilor, bineînþeles cã aceste idei, pe care ne strãduimsã le deosebim, le-am putea preciza cu mai multã strã-danie ºi desigur cã ar face-o mai bine un altul care ar ºtimai mult sau ar fi mai plin de fervoare; însã, acum, casã nu vã simþiþi dezamãgiþi, vreau sã vã spun ceea cesimt, ca un comentariu la cuvintele Scripturii. Pentru celcare este slab trebuie sã existe temerea ca ispita sã nu-lasalteze ºi sã-l rãpunã. Bolnavul, în schimb, este dejaafectat de vreo patimã, ºi aceasta îl împiedicã sã intrepe calea lui Dumnezeu, sã se supunã jugului lui Cristos.

Unii oameni care vor sã trãiascã bine ºi ºi-au propusdeja sã trãiascã în mod virtuos, au o capacitate mai micãsã suporte rãul decât disponibilitate de a face binele.Dar chiar virtutea creºtinã este cea care nu numai cãface binele, ci ºtie ºi sã suporte relele. Aºadar, cei care parfervoroºi în a face binele, dar nu vor sau nu ºtiu sãsuporte suferinþele care vin asupra lor, sunt infirmi, adicãslabi. Dar cel care iubeºte lumea din cauza unei voinþenesãnãtoase ºi se abate ºi de la faptele bune este dejaînvins de rãu ºi este bolnav. Boala îl face lipsit de puteriºi incapabil sã facã ceva bun.

Aºa era sufletul acelui paralitic care nu a putut sã fieadus înaintea Domnului. Atunci, cei care îl transportauau dat acoperiºul la o parte ºi pe acolo l-au coborât. ªitu trebuie sã te comporþi ca ºi cum ai vrea sã faci acelaºilucru în lumea interioarã a omului: sã dai acoperiºulsãu la o parte ºi sã depui înaintea Domnului sufletulparalizat, rãpus în toate mãdularele ºi incapabil sã facãfapte bune, oprimat de pãcatele sale ºi suferind din cauza


bolii avariþiei sale. Medicul existã ºi stã în inimã. Acestaeste adevãratul sens ascuns al Scripturii care trebuieexplicatã. Dacã, deci, te afli în faþa unui bolnav amorþit înmãdulare ºi lovit de paralizie interioarã, fã-l sã ajungãla medic, deschide acoperiºul ºi coboarã paraliticul,adicã fã-l sã intre în el însuºi ºi dezvãluie-i ceea ce esteascuns în cutele inimii sale. Aratã-i rãul sãu ºi mediculcare trebuie sã-l vindece.

Celui care neglijeazã sã facã aceasta, aþi auzit cereproº îi este adresat? Acesta: Nu aþi întãrit oile slabe,nu le-aþi îngrijit pe cele infirme, nu le-aþi pansat pe celerãnite (Ez 34,4). Rãnitul despre care se vorbeºte aicieste, aºa cum am spus, cel care este terorizat de ispitã.Medicamentul care trebuie dat în acest caz este în acestecuvinte mângâietoare: Dumnezeu este credincios ºi nuva permite sã fiþi ispitiþi peste ceea ce puteþi, ci, o datãcu ispita, vã va da ºi o ieºire, ca sã o puteþi îndura(1Cor 10,13).

RESPONSORIUL 1Cor 9,22-23R. Am devenit slab pentru cei slabi, ca sã-i câºtig pe

cei slabi; * m-am fãcut totul pentru toþi, ca sã-i câºtigmãcar pe unii.V. Toate le fac pentru evanghelie, ca sã am parte ºi

eu de ea. * M-am fãcut totul.

IMNUL TE DEUMPe tine, Dumnezeule, te lãudãm,Pe tine, Doamne, te mãrturisim.

Pe tine, veºnicul Pãrinte,Tot pãmântul te cinsteºte.

Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile,Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare:

Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot!Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale!

Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor;Pe tine te slãveºteNumãrul vrednic de laudã al profeþilor;


Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor;Pe tine te mãrturiseºte sfânta BisericãPe toatã faþa pãmântului:

Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit,ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare,

ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul.Tu eºti regele mãririi, Cristoase,

Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui.Pentru mântuirea noastrãTu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei.

Tu ai biruit ghimpele morþiiªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor.

Tu stai de-a dreapta lui DumnezeuÎntru mãrirea Tatãlui.

Noi credem cã vei veni ca judecãtor,Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor talePe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump.

Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãiÎn slava ta cereascã.¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu

ªi binecuvânteazã moºtenirea ta.Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac.

În toate zilele te binecuvântãmªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor.

Binevoieºte, Doamne, în ziua aceastaSã ne fereºti de pãcat.

Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne.Fie, Doamne, mila ta asupra noastrãPrecum am nãdãjduit ºi noi în tine.

În tine, Doamne, am nãdãjduitªi nu voi regreta în veci.

¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.

Rugãciunea de încheiereDumnezeule, care ai întemeiat toatã legea sfântã în

iubirea faþã de tine ºi faþã de aproapele, dãruieºte-ne harulca, pãzind poruncile tale, sã ne învrednicim a ajunge laviaþa veºnicã. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul


tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºteºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii veci-lor. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Laudele




IMNUL

Creatorule a toate, þinta laudei supreme,Tu, Stãpân atotputernic peste om ºi peste vreme,Ce-ai voit ca dupã muncã tihna nopþii sã ne vinã,Împãrþind a noastrã viaþã între beznã ºi luminã,S-a sfârºit acuma tihna, vestitorul zilei, iatã,Sfâºiind tãcerea nopþii, tuturora le aratãCã-n curând se lumineazã ºi-i invitã sã se scoale,Renunþând la somnul dulce ºi la visele domoale.Sus luceafãrul sclipeºte ºi vesteºte tuturoraCã-n curând el va dispare, cã apare aurora.Bucuros e marinarul care-n port se-ntoarce teafãr,Cãlãuz-având în noapte raza blândului luceafãr.Liniºtitã-i faþa mãrii, nu sunt semne de furtunãªi lumina-nfruntã bezna; în curând o s-o rãpunã.Este ceasul când cocoºul îºi sloboade-a lui cântareªi când Petru, cu cãinþã, varsã lacrime amare.Nu suntem mai buni, Isuse, decât Petru, dimpotrivã;Cãtre noi întoarce-þi faþa ºi privirea milostivã.Pãcãtoºi ne recunoaºtem, întinaþi de fapte rele;Dã-ne lacrimi de cãinþã, ca-ntinarea sã ne-o spele.


Tu eºti soarele dreptãþii; te rugãm acum fierbinte:Izgoneºte-ne, Cristoase, întunericul din minte.Las-o razã sã ne vinã, tu, luminã din luminã,Sã ne fie noua ziuã fericitã ºi seninã.Slavã, cinste, preamãrire ºi prinos de închinareÎþi aducem, Tatã veºnic, cu iubire fiecare.Preamãrit sã fii, Cristoase, milostive împãrate,ªi primeascã cinstea noastrã Duhul dragostei curate.

Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Pe tine te caut dis-de-dimineaþã, Dumnezeule,ca sã vãd puterea ta, aleluia.

Psalmul 62 (63),2-9

Sufletul însetat de DumnezeuCel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pen-tru Dumnezeu.

2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, *pe tine te caut dis-de-dimineaþã.

Sufletul meu e însetat de tine, †pe tine te doreºte trupul meu, *ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã.

3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, *ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta.

4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, *de aceea buzele mele te laudã.

5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea *ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu.

6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, *aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã,

7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu *ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea.

8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, *la umbra aripilor tale tresalt de bucurie.

9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul *ºi dreapta ta mã ocroteºte.

Laudele 11

Ant. Pe tine te caut dis-de-dimineaþã, Dumnezeule,ca sã vãd puterea ta, aleluia.

Ant. 2 Cei trei tineri strigau într-un glas în cuptorulde foc ºi cântau: Binecuvântat sã fie Dumnezeu, aleluia.

Cântarea Dan 3,57-88.56Toatã creatura sã-l laude pe Domnul

Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitoriilui! (Ap 19,5).57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, *

lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, *59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul!60 Binecuvântaþi-l, toate apele

care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, *61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul!62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, *63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul!64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, *65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul!66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, *67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul!

68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, *69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul!70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, *71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul!72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, *73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul!74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, *

sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci!75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, *76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul!77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, *78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul!


79 Binecuvântaþi-l, baleneºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, *

80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul!81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, *82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul!83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, *

lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, *85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul!86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor,

pe Domnul, *87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima,

pe Domnul!88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael,

pe Domnul, *lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!

Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiulºi pe Duhul Sfânt, *

sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci!56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, *

vrednic de laudã ºi preamãrit în veci!La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.

Ant. Cei trei tineri strigau într-un glas în cuptorul defoc ºi cântau: Binecuvântat sã fie Dumnezeu, aleluia.

Ant. 3 Fiii Sionului sã se bucure de regele lor, aleluia.

Psalmul 149

Noua cântare a sfinþilorFiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucuriepentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius).

1 Cântaþi Domnului un cântec nou, *lauda lui în adunarea credincioºilor sãi.

2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, *sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor.

3 Sã laude numele lui în dansuri, *sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera.

Laudele 13

4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu *ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire.

5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, *sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor.

6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; *ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor,

7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor *ºi pedeapsã asupra popoarelor;

8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri *ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier,

9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; *aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui.

Ant. Fiii Sionului sã se bucure de regele lor, aleluia.

LECTURA SCURTÃ Ap 7,10b.12Mântuirea este de la Dumnezeul nostru, cel care ºade

pe tron, ºi de la Miel! Binecuvântarea, gloria, înþelep-ciunea, mulþumirea, cinstea, puterea ºi tãria sã fie Dum-nezeului nostru în vecii vecilor! Amin!

RESPONSORIUL SCURT

R.Cristoase, Fiul Dumnezeului celui viu, * miluieº-te-ne pe noi. Cristoase.V.Tu, care ºezi de-a dreapta Tatãlui, * miluieºte-ne

pe noi. Slavã Tatãlui. Cristoase.

Ant. la Benedictus: Asemenea este împãrãþia cerurilorunui gospodar care a ieºit dis-de-dimineaþã sã toc-meascã lucrãtori în via sa, spune Domnul.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu

68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,

69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire *în casa lui David, slujitorul sãu,

70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi *care au fost în vechime,


71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri *ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.

72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri *ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.

73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham,pãrintele nostru, *

cã ne va dãrui harul,74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, *

sã-i slujim fãrã teamã,75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, *

în toate zilele vieþii noastre.76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: *

cãci vei merge înaintea Domnuluisã pregãteºti cãile sale,

77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii *întru iertarea pãcatelor,

78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, *cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime

79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întunericºi în umbra morþii *

ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.Slavã Tatãlui ºi Fiului *

ºi Sfântului Duh.Precum era la început ºi acum ºi pururea *

ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Asemenea este împãrãþia cerurilor unui gos-podar care a ieºit dis-de-dimineaþã sã tocmeascã lucrã-tori în via sa, spune Domnul.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã-l lãudãm pe Cristos Domnul, ziua ºi soarele nostrufãrã de asfinþit, care lumineazã pe tot omul:

Doamne, tu eºti viaþa ºi mântuirea noastrã!Dumnezeule, care ai creat stelele cerului, noi primim curecunoºtinþã de la îndurarea ta începutul acestei zile– ºi sãrbãtorim învierea ta.Duhul tãu bun sã ne înveþe astãzi sã împlinim cele plã-cute þie

Laudele 15

– ºi înþelepciunea ta sã ne cãlãuzeascã pururi.(Doamne, tu eºti viaþa ºi mântuirea noastrã!)

Dã-ne harul sã luãm parte cu mare bucurie la adunareaduminicalã– împrejurul mesei cuvântului ºi a trupului tãu.Sufletele noastre îþi aduc mulþumire– pentru nenumãratele tale binefaceri.Tatãl nostru.


iubirea faþã de tine ºi faþã de aproapele, dãruieºte-ne harulca, pãzind poruncile tale, sã ne învrednicim a ajunge laviaþa veºnicã. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiultãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºteºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi veciivecilor. R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Ora medie




IMNUL

O, Dumnezeule preasfânt,Luminã tu ne dai în zori,Iar la amiazã ne cobori,De sus, cãldurã pe pãmânt.Al patimii nãvalnic focTu stinge-l, Doamne, în noi toþi;


Din inimi ura sã o scoþiªi dragoste sã pui în loc.Sã fie Tatãl lãudat,ªi Fiul cel nãscut din el,ªi Duhul dragostei, la fel,Primeascã cinste ne-ncetat. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Bine este sã cauþi adãpost la Domnul; în veaceste îndurarea lui, aleluia.

Psalmul 117 (118)

Glas de bucurie ºi de mântuireAceasta este piatra pe care aþi dispreþuit-o voi, cons-tructorii, ºi care a ajuns piatrã unghiularã (Fap 4,11).

I1 Lãudaþi-l pe Domnul pentru cã este bun: *

veºnicã este îndurarea lui!2 Sã spunã acum Israel cã este bun: *

veºnicã este îndurarea lui!3 Sã spunã acum casa lui Aron cã este bun: *

veºnicã este îndurarea lui!4 Sã spunã acum cei care se tem de Domnul: *

veºnicã este îndurarea lui!5 În strâmtorare am strigat spre Domnul: *

Domnul mi-a rãspuns ºi m-a scos în larg.6 Domnul este de partea mea *

ºi nu mi-e teamã de nimic: ce poate sã-mi facã omul?7 Domnul este de partea mea, el îmi vine în ajutor, *

iar eu mã uit cu dispreþ la duºmanii mei.8 Mai bine este sã-þi cauþi adãpost la Domnul *

decât sã te încrezi în oameni.9 Mai bine este sã-þi cauþi adãpost la Domnul *

decât sã te încrezi în cei puternici.Ant. Bine este sã cauþi adãpost la Domnul; în veac

este îndurarea lui, aleluia.

Ora medie 17

Ant. 2 Tãria mea ºi lauda mea e Domnul, aleluia.

II10 Toate neamurile m-au înconjurat: *

în numele Domnului le-am nimicit.11 M-au înconjurat, m-au împresurat: *

în numele Domnului le-am nimicit.12 M-au înconjurat ca roiurile de albine, †

s-au aprins ca un foc de spini: *în numele Domnului le-am nimicit.

13 M-au îmbrâncit cu putere, ca sã cad, *dar Domnul mi-a venit în ajutor.

14 Domnul este tãria ºi lauda mea: *el este mântuirea mea.

15 Strigãte de bucurie ºi de biruinþã *se aud în corturile celor drepþi:

16 „Dreapta Domnului a fãcut lucruri minunate, †dreapta Domnului m-a înãlþat, *dreapta Domnului a fãcut lucruri minunate”.

17 Nu voi muri, ci voi trãi *ºi voi istorisi faptele Domnului.

18 Domnul m-a pedepsit, da, m-a pedepsit, *dar nu m-a lãsat pradã morþii.

Ant. Tãria mea ºi lauda mea e Domnul, aleluia.

Ant. 3 Te laud, Doamne, pentru cã m-ai ascultat,aleluia.

III19 Deschideþi-mi porþile dreptãþii, *

ca sã intru ºi sã aduc mulþumire Domnului.20 Aceasta este poarta Domnului: *

cei drepþi vor intra printr-însa.21 Te laud pentru cã m-ai ascultat *

ºi ai fost salvarea mea.22 Piatra pe care au aruncat-o zidarii *

a ajuns în capul unghiului.


23 Domnul a fãcut acest lucru *ºi este minunat în ochii noºtri.

24 Aceasta este ziua pe care a fãcut-o Domnul, *sã ne bucurãm ºi sã ne veselim într-însa.

25 Doamne, mântuieºte-mã, *Doamne, dã-mi biruinþã!

26 Binecuvântat este cel care vineîn numele Domnului. *

Vã binecuvântãm din casa Domnului.27 Domnul este Dumnezeu ºi ne lumineazã. *

Alcãtuiþi alaiul cu ramuri înverzitepânã la treptele altarului.

28 Tu eºti Dumnezeul meu, pe tine te laud; *Dumnezeul meu, pe tine te preamãresc.

29 Lãudaþi-l pe Domnul pentru cã este bun: *veºnicã este îndurarea lui!

Ant. Te laud, Doamne, pentru cã m-ai ascultat, aleluia.

LECTURA SCURTÃ Gal 6,7-8

Ceea ce seamãnã omul, aceea va ºi culege. Cine sea-mãnã în trup va culege din trup putrezire; dar cine sea-mãnã în duh va culege din duh viaþa cea veºnicã.

V.Cuvântul tãu, Doamne, este în veac.R. Fidelitatea ta, din neam în neam.


iubirea faþã de tine ºi faþã de aproapele, dãruieºte-ne harulca, pãzind poruncile tale, sã ne învrednicim a ajunge laviaþa veºnicã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Ora medie 19

Vesperele II




IMNUL

Doamne, tu eºti creatorul, de la tine totul vine,Ai aprins pe boltã stele, luminând în nopþi senine.Cu lumina sa plãpândã, steaua mãrii, când rãsare,Cãlãuzã-i ºi salvare cãlãtorului pe mare.Ne-a-nsoþit o zi întreagã, cu lumina sa cea dulce,Soarele ce-acum se duce dupã dealuri sã se culce.Cu-nserarea vine teama, de aceea,-n rugãciuneNe-ndreptãm spre tine, Doamne; tu eºti soare ce n-apune.Coborâm în somn ºi beznã; cãtre noi trimite-o razã,Mâna ta ocrotitoare sã ne fie scut ºi pazã.Ne vegheazã, Minte treazã, tu, lumina necreatã.Sã ne fie tihna nopþii ne-ntinatã, fãrã patã.Cât timp zace trupu-n pace, minþile-s de gânduri goale.Neputând striga spre tine, duhul rãu ne dã târcoaleªi, ascuns în întuneric, pune cursele-i la cale;Izgoneºte-l, nimiceºte-l cu suflarea gurii tale.Te rugãm cu umilinþã ºi cu fruntea jos plecatã;Ne ascultã rugãciunea, milostive, veºnic Tatã,Tu ce-n cer domneºti cu Fiul cel cu tine de o fireªi cu Duhul Sfânt ce-n lume e izvorul de iubire. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Domnul va întinde din Sion sceptrul puteriisale ºi va domni în veci, aleluia!

Psalmul 109 (110),1-5.7

Mesia - rege ºi preot


El trebuie sã domneascã pânã ce Dumnezeu îi va punetoþi duºmanii sub picioare (1Cor 15,25).

1 Aºa vorbeºte Domnul cãtre Domnul meu:„ªezi la dreapta mea *

pânã voi pune pe duºmanii tãiaºternut picioarelor tale”.

2 Domnul va întinde din Sion sceptrul puterii tale: *„Domneºte în mijlocul duºmanilor tãi!”

3 În ziua puterii tale, †tu domneºti strãlucind de sfinþenie; *din sânul aurorei, ca roua, te-am nãscut.

4 Domnul s-a jurat ºi nu-i va pãrea rãu: *„Tu eºti preot în veci

dupã rânduiala lui Melchisedec!”5 Domnul este la dreapta ta, *

el va zdrobi regi în ziua mâniei sale.7 Va bea din pârâu pe cale *

ºi, de aceea, îºi va înãlþa capul.Ant. Domnul va întinde din Sion sceptrul puterii sale

ºi va domni în veci, aleluia!Ant. 2 În faþa Domnului s-a cutremurat pãmântul,

aleluia!

Psalmul 113 A (114)Eliberarea lui Israel din Egipt

Voi, care aþi renunþat la lumea aceasta, aþi împlinit ºivoi ieºirea voastrã din Egipt (sf. Augustin).

1 Când a ieºit Israel din Egipt, *casa lui Iacob din mijlocul unui popor barbar,

2 Iuda a devenit sanctuarul sãu *ºi Israel, stãpânirea sa.

3 Marea a vãzut ºi a fugit, *Iordanul s-a întors înapoi;

4 munþii au sãltat ca berbecii *ºi dealurile ca mieii unei turme.

Vesperele II 21

5 Mare, ce ai tu de fugi? *ªi tu, Iordanule, pentru ce te întorci înapoi?

6 Munþilor, pentru ce sãltaþi ca berbecii? *ªi voi, dealurilor, ca mieii unei turme?

7 Cutremurã-te, pãmântule, în faþa Domnului, *în faþa Dumnezeului lui Iacob,

8 care preface stânca într-un lac *ºi piatra în izvoare de apã!

Ant. În faþa Domnului s-a cutremurat pãmântul,aleluia!

Ant. 3 Domnul, Dumnezeul nostru cel atotputernic,ºi-a arãtat domnia, aleluia!

Urmãtoarea cântare se spune cu Aleluia în toate locurileunde este notat, atunci când se cântã; la recitare este suficientsã se spunã Aleluia la începutul ºi sfârºitul fiecãrei strofe.

Cântarea Cf. Ap 19,1-2.5-7

Nunta MieluluiAleluia.

1 Mântuirea ºi gloria ºi putereasunt ale Dumnezeului nostru, *

(R. Aleluia)2 cãci judecãþile lui sunt adevãrate ºi drepte.R. Aleluia (aleluia).Aleluia.

5 Daþi laudã Dumnezeului nostru, toþi slujitorii lui, *(R. Aleluia)voi, care vã temeþi de el, mici ºi mari.R. Aleluia (aleluia).Aleluia.

6 Cãci Domnul, Dumnezeul nostru cel atotputernic,ºi-a arãtat domnia *

(R. Aleluia).7 Sã ne bucurãm ºi sã ne veselim ºi sã-i dãm slavã.R. Aleluia (aleluia).


Aleluia.Cãci a început nunta Mielului *(R. Aleluia)ºi mireasa lui s-a pregãtit.R. Aleluia (aleluia).Ant. Domnul, Dumnezeul nostru cel atotputernic, ºi-a

arãtat domnia, aleluia!

LECTURA SCURTÃ 2Cor 1,3-4Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului nos-

tru Isus Cristos, Tatãl îndurãrilor ºi Dumnezeul oricãreimângâieri, care ne mângâie în orice necaz al nostru, casã putem ºi noi sã-i mângâiem pe cei care se aflã în oricenecaz cu mângâierea cu care noi înºine suntem mângâ-iaþi de Dumnezeu.

RESPONSORIUL SCURT

R.Binecuvântat eºti, Doamne, * în tãria cerului.Binecuvântat.V. ªi lãudat ºi preamãrit în veci, * în tãria cerului.

Slavã Tatãlui. Binecuvântat.

Ant. la Magnificat: Cheamã-i pe lucrãtori ºi dã-leplata, spune Domnul.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul

46 Sufletul meu *îl preamãreºte pe Domnul

47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie *în Dumnezeu, mântuitorul meu,

48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. *Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã,

49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, *ºi numele lui e sfânt.

50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam *peste cei ce se tem de el.

Vesperele II 23

51 A arãtat puterea braþului sãu, *i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,

52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;

53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, *iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.

54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, *amintindu-ºi de îndurarea sa,

55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, *lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Cheamã-i pe lucrãtori ºi dã-le plata, spune

Domnul.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃAdorându-l pe Cristos Domnul, care este capul nostru

ºi ale cãrui mãdulare suntem, sã-l rugãm cu bucurie:Doamne, vie împãrãþia ta!

Mântuitorul nostru, fã ca Biserica ta sã se arate tot mailimpede ca sacrament al unitãþii neamului omenesc– ºi mister de mântuire pentru toate neamurile.Fii alãturi de Sfântul Pãrinte papa ºi de întreg colegiulepiscopilor– ºi dãruieºte-le unitate, iubire ºi pace.Dã creºtinilor harul de a fi tot mai strâns uniþi cu tine,capul lor dumnezeiesc,– ºi de a vesti împãrãþia ta prin mãrturia vieþii lor.Binevoieºte a dãrui lumii pace,– ca sã înfloreascã pretutindeni liniºtea ºi buna rânduialã.Dãruieºte celor rãposaþi gloria învierii de apoi– ºi fã-ne ºi pe noi pãrtaºi de fericirea lor.Tatãl nostru.


iubirea faþã de tine ºi faþã de aproapele, dãruieºte-ne harul


ca, pãzind poruncile tale, sã ne învrednicim a ajunge laviaþa veºnicã. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiultãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºteºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi veciivecilor. R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Completoriul




IMNUL

Acum, când e timpul de mers la culcare,În rugã mai cerem o datã-ndurare:Privirile tale ce pururi sunt trezeAsuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze.În vis mintea noastrã te aibã pe tineIar inima noastrã de doru-þi suspine,Te cânte pe tine, te simtã aproape,Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape.Ne fie odihna ºi somnul în pace;Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface,ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã,Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã.Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã,Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã,Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fireªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin.

PSALMODIA

Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme despaima nopþii.

Completoriul 25

Psalmul 90 (91)Sub ocrotirea Celui Preaînalt

Iatã, v-am dat putere sã cãlcaþi peste ºerpi ºi pestescorpioni (Lc 10,19).

1 Cel care locuieºte sub ocrotirea Celui Preaînalt *ºi se odihneºte la umbra Celui Atotputernic

2 îi spune Domnului: †„Tu eºti locul meu de refugiu ºi fortãreaþa mea, *Dumnezeul meu în care îmi pun încrederea”.

3 Cãci el te va elibera din laþul vânãtorului *ºi de ciuma pustiitoare.

4 El te va acoperi cu aripile lui †ºi vei gãsi refugiu sub penele sale; *fidelitatea lui îþi va fi scut ºi pavãzã.

5 Nu te vei teme nici de spaima nopþii,nici de sãgeata care zboarã ziua, †

6 nici de ciuma care se rãspândeºte în întuneric, *nici de molima care bântuie în plinã zi.

7 Vor cãdea alãturi de tine o mie, †ºi zece mii la dreapta ta, *dar de tine nimic nu se va apropia.

8 E de ajuns cu ochii sã priveºti *ºi vei vedea rãsplata pãcãtoºilor.

9 Pentru cã ai spus: „Tu, Doamne, eºti locul meu de refugiu” *

ºi pe Cel Preaînalt þi l-ai ales adãpost,10 nici un rãu nu te va lovi, *

nici o nenorocire nu se va apropia de locuinþa ta,11 pentru cã el le va porunci îngerilor sãi *

sã te pãzeascã pe toate cãile tale.12 Ei te vor purta pe mâini, *

ca nu cumva sã-þi loveºti piciorul de piatrã;13 vei pãºi peste lei ºi peste vipere *

ºi vei cãlca în picioare pui de lei ºi balauri.14 Pentru cã nãdãjduieºte în mine, îl voi salva, *

îl voi ocroti, pentru cã îmi cunoaºte numele.


15 Când el mã va chema, eu îi voi rãspunde, †voi fi alãturi de el în necazuri. *Îl voi elibera ºi-l voi preamãri.

16 Îi voi dãrui viaþã lungã *ºi îi voi arãta mântuirea mea.

Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme despaima nopþii.

LECTURA SCURTÃ Ap 22,4-5Ei vor vedea faþa Domnului, iar numele sãu va fi pe

frunþile lor. Nu va mai fi noapte acolo ºi nu vor maiavea nevoie nici de lumina candelei, nici de luminasoarelui, pentru cã Domnul Dumnezeu îi va lumina iarei vor domni în vecii vecilor.

RESPONSORIUL SCURT

R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletulmeu. În mâinile tale.V.Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevã-

rului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. Înmâinile tale.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteº-te-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel

29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, *dupã cuvântul tãu, în pace,

30 cãci au vãzut ochii mei *mântuirea ta,

31 pe care ai pregãtit-o *înaintea tuturor popoarelor,

32 luminã spre luminarea neamurilor *ºi slava poporului tãu, Israel.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Completoriul 27

Rugãciunea de încheiereSã se înalþe spre tine, Doamne, glasul nostru, care te

roagã cu umilinþã ca, dupã ce am celebrat astãzi tainaînvierii Fiului tãu, sã ne odihnim în pacea ta feriþi detoate relele ºi sã ne trezim bucuroºi de a-þi aduce laudã.Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin.

Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitãîn particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputer-nicul Dumnezeu. R. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã MariaApoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Bucurã-te, Regina cerului, aleluia,cãci acela pe care ai fost vrednicã sã-l porþi, aleluia

a înviat precum a zis, aleluia!Roagã-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia!

Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã,A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuiriiªi poartã eºti luminii nemuririi!Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã,Decât fãptura toatã mai mãritã!Te salutãm, a cerului minune;Du la Cristos a noastrã rugãciune!

Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei,viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!

Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând

în aceastã vale de lacrimi.


Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi

ºi, dupã surghiunul acesta,aratã-ni-l nouã pe Isus,binecuvântatul rod al trupului tãu.

O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm,sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu.

Nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre,ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile,

Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria 29

Documents

18 septembrie 2011