30185810 Politica Agricola Comuna a UE Si Impactul Introducerii Ei in Romania

5/22/2018 30185810 Politica Agricola Comuna a UE Si Impactul Introducerii Ei in Romania

1/10

Politica agricola comuna a UE si impactul implementarii ei in Romania

Politica Agricol Comun (PAC) este printre primele politici comune adoptate deUniunea European pe atunci, Comunitatea Economic European. Geneza ei a fost o

reacie la prolemele alimentare care au urmat celui de!al doilea rzoi mondial. "reuieprecizat de la un #nceput c termenul de $politic comun% reflect #n mod fidel unadintre trsturile definitorii ale PAC, &i anume aceea c, pentru circa ' din produseleagricole, decizia nu mai aparine statelor memre, ci Uniunii Europene. *n linii mari, suntdou moti+e care au condus la apariia acestei politici

Primul, a fost ne+oia unei $fluidizri% a comerului european cu produse agricole,&i mai ales dorina rilor e-portatoare de a se asigura de certitudineaplasamentului produselor lor.

Al doilea moti+, a fost o anumit temere fa de situaia #n care fora de muncelierat din agricultur ca urmare a mecanizrii n!ar fi putut fi asorit #n

acela&i ritm de celelalte sectoare ale economiei, caz #n care +eniturile agricole ar fisczut &i mai mult relati+ la cele din industrie. ez+oltarea unei +iziuni comune,la ni+el european, de prote/are a +eniturilor fermierilor ar fi putut pre+eni o astfelde situaie.

0at cum con/unctura economic, #mpreun cu +oina politic, au dat na&tere politiciiagricole comune. Prima reflectare a acesteia se regse&te #n "ratatul de la 1oma (2'34).1eglementarile de politica agricola sunt cuprinse in articolele 56!78 ale "ratatului dela 1oma (in prezent, articolele 59!56, dupa modificarile aduse de "ratatul de laAmsterdam). Articolul 56 (acum, articolul 59) staileste ca :piata comuna se +a e-tindesi asupra sectorului agricol si comertului cu produse agricole% si ca :operarea si

dez+oltarea pietei comune pentru produsele agricole +or fi insotite de crearea unei politiciagricole comune%, iar articolul 5' (articolul 55 din +arianta consolidata a "ratatului)fi-eaza oiecti+ele politicii agricole comune

Cresterea producti+itatii agricole prin promo+area progresului te;nic, prinasigurarea dez+oltarii rationale a productiei agricole, si prin utilizarea optima afactorilor de productie, in special a fortei de munca

Asigurarea unui ni+el de trai ec;itail pentru populatia agricola, in special princresterea +eniturilor indi+iduale ale lucratorilor agricoli


2/10

9) Principiul preferintei comunitare este fa+orizat consumul produselor originaredin Uniunea Europeana. Produsele agricole din UE +or a+ea conditii maia+anta/oase decat ale produselor importate (pret, asigurarea in fata fluctuatiilor depe piata mondiala). e asemenea, produsele UE +or fi prote/ate in raport cu pretu!rile mai mici din alte tari nememre.

5) Principiul solidaritatii financiare masurile comune sunt finantate dintr!un ugetcomun. Altfel spus, ugetul Comunitatii +a suporta toate c;eltuielile rezultate dinaplicarea PAC.

*n forma ei actual, politica agricol este construit #n /urul a doi piloni primul ! &icel iniial este cel al organizaiilor comune de pia, iar al doilea, care a cptatamploare #n deceniul trecut, este cel al dez+oltrii rurale.

*n cadrul pilonului 1 susinerea pieei i a veniturilor msurile pentru spri/inireapieei acoper plile directe &i su+eniile legate de pia acordate organizaiilor comunede pia precum ac;iziionarea de produse pentru depozitele pulice, sc;eme de

+alorificare a surplusului &i su+eniile pentru e-porturi.>inanarea pentru pilonul 2 pro+ine din seciunea garantare a >ondul European de?rientare &i Garanii Agricole ( >E?GA ).

n pilonul 2 -dezvoltarea rural msurile au #n +edere #ncura/area protecieimediului, a/utorarea zonelor defa+orizate, promo+area calitii alimentelor, a respectriistandardelor, asigurarea unstrii animalelor. @surile din cadrul acestui pilon suntcofinanate de UE &i statele memre.Apro-imati+ ' din producia agricol din statele memre ale UE este reglementat #norganizaiile comune de pia. "reptat organizaiile comune de pia le!au #nlocuit pecele naionale pentru sectoarele care cad su incidena PAC.


3/10

Politica agricol !n Romnia

egocierile pri+ind capitolul cel mai sensiil al negocierilor 1om=niei cu UE,Capitolul 4 Agricultura, au fost desc;ise #n noiemrie 99. Puncte specifice deoseitde importante au fost msura #n care alocrile financiare ale PAC su form de pli de

susinere direct+or fi e-tinse la fermierii rom=ni dup aderare &i cotele aferente pentruproducie &i susinere, msuri de pia#n special pentru prelucrarea produselor agricole&i msuri de dezvoltare rural. Pentru 1om=nia, adoptarea politicilor agricole de tipPAC a reprezentat o modificare semnificati+ a tipului de susinere agricol e-istenta(a&anumitul pilon 2 al PAC) &i a politicilor de dez+oltare rural (pilonul 9 al PAC).

*n perioada 92!95, politica agricol a 1om=niei a #ncercat, cu pa&i repezi, sse apropie de coordonatele PAC. Accentul a fost pus, #n tot acest inter+al, pe adoptareaacBuis!ului comunitar, precum &i pe pregtirea structurilor instituionale ce +or finecesare implementrii politicii europene. Punctul central al msurilor de politicagricol l!a constituit lansarea demersurilor pentru apropierea 1om=niei de mecanismelecomunitare. Printre masurile luate in acest sens amintim

a fost adoptat egea pri+ind organizarea &i funcionarea pieelor produseloragricole &i alimentare (egea nr. 45 din 99)D ea staile&te cadrul general pentruintroducerea organizaiilor comune de pia. "otu&i, nu sunt #nc introdusemecanismespecifice pentru fiecare produs sau categorie de produse, a&a cum se#nt=mpl #n UED

au fost puse azele pentru crearea 1eelei de 0nformare Contail Agricol (>armAccountanc ata etFor)D

au fost adoptate o serie de pre+ederi cu pri+ire la agricultura ecologic,#nregistr=ndu!se o cre&tere a fermelor din 1om=nia care recurg la practicispecifice.

Hi #n ceea ce pri+e&te dezvoltarea rural, au fost adoptate unele msuri #n spiritul

acBuis!ului comunitar.


4/10

A continuat procesul de lieralizare a comerului cu produse agricole dintre 1om=nia &iUE. *ncep=nd cu ianuarie 95, au fost eliminate sau reduse ta-ele +amale la importurilede cereale, produse lactate, carne de +it &i carne de oaie din UE. e asemenea, pentruanumite produse agricole, 1om=nia &i UE au con+enit s elimine su+eniile la e-port.


5/10

0& *n fine, un ultim aspect structural ine de industria alimentar, insuficientdez+oltat pentru a asigura o pia de desfacere atrgtoare pentru produsele agricole deaz.

Pri+ind numarul mare de ferme, definirea lor este totu&i destul de imprecis. ComisiaEuropean a propus ca prin ferme de semi!suzisten s se #neleag e-ploataiile

agricole cu suprafee cuprinse #ntre 5 &i 23 ;ectare, urm=nd ca fermele mai mici de 5;ectare s fie considerate ferme de suzisten. ar, tot Comisia European a consideratoportun ca stailirea definiiilor &i a limitelor minime &i ma-ime pentru cele dou tipuride eploataii s fie difereniate pentru fiecare stat candidat #n parte, #n cursul negocierilorde aderare.

1espectarea standardelor de calitate, precum &i a reglementrilor sanitare &i fito!sanitare constituie o alt direcie de ma-im importan #n procesul de adaptare aagriculturii rom=ne&ti la structurile comunitare. Cunoa&terea &i aplicarea pre+ederilor deacest tip de ctre fermieri sunt +itale din cel puin dou moti+e. Pe de o parte, eleconstituie o condiie pentru accesul la mecanismele comunitare de spri/in (conformprincipiului condiionalitii cross!compliance). Pe de alt parte, nerespectarea

standardelor de ctre productori atrage dup sine imposiilitatea comercializriiproduselor agricole pe piaa comunitar.*n ultimii ani, #n 1om=nia s!a #nregistrat o transpunere accelerat a acBuis!ului

comunitar din domeniul calitati+, sanitar &i fito!sanitar. "otu&i acest ritm ridic o serie deproleme at=t pentru fermierii &i procesatorii rom=ni care risc s nu ai capacitatea dea se informa cu pri+ire la modificrile sur+enite c=t &i pentru autoriti ComisiaEuropean e-prim=ndu!&i #ndoielile cu pri+ire la capacitatea de implementare a noiilegislaii din cauza resurselor umane insuficiente. "otodat, transpunerea acBuis!uluicomunitar #n legislaia naional presupune, pe l=ng prolemele de informare, &i costurisuplimentare de adaptare pentru agricultori &i procesatori. ?r, aceste costuri se pot do+edio piedic semnificati+ #n calea oinerii a+anta/elor PAC de ctre fermieri.

"ot #n acest conte-t, stimularea acti+itii #n domeniul agriculturii ecologice ar treuis constituie o prioritate, dat fiind c 1om=nia ar putea de+eni competiti+ #n acest gen deproduse. "reuie precizat c un produs agricol, pentru a oine etic;eta de :ecologic%,treuie s #ndeplineasc criteriile generale, aplicaile tuturor produselor agricole realizate&i comercializate #n spaiul comunitar, la care se adaug &i o serie de criterii specifice.1om=nia a fcut #n ultimii ani progrese #n adoptarea legislaiei #n domeniul agriculturiiecologice. Asigurarea fondurilor de co!finanare este o alt pro+ocare cu care seconfrunta autoritile naionale. Cea mai mare parte a msurilor +itale pentrurestructurarea sectorului agricol rom=nesc se #nscriu, #n cadrul politicii comunitare, #nr=ndul componentei de dez+oltare rural. ?r, aceast component presupune &i ocontriuie naional, care s suplimenteze fondurile de la ugetul comunitar. 0niial

aceast contriuie naional era de 3 din +aloarea total a proiectului de finanat.& nstitutii nou create in scopul aplicarii P#3

*n lipsa unui sistem adec+at de implementare a msurilor comunitare, accesul laugetul comunitar poate fi locat.


6/10

ultim prolem important cu care se confrunta 1om=nia, tara noastra treuind sfinalizeze pregtirile pentru instituirea

2. #geniei de Pli prin intermediul ei, se realizeaza cel mai mare +olum alacti+itilor de implementare a PAC (preluarea plilor directe ctre fermieri, inter+enia

pe pia, acordarea restituiilor la e-port, emiterea licenelor de import &i e-port)D1om=nia dore&te ca Agenia de Pli s fuzioneze, dup aderare, cu Agenia


7/10

c)


8/10

94, +or cre&te cu 3 anual p=n #n 9' &i apoi +or cre&te cu 2 anual, pentru aatinge 2 din ni+elul UE aplicail la momentul respecti+ #n 928.Procentul de introducere treptat a plilor directe PAC #n 1om=nia, Kulgaria &i


9/10

C?CUL00

0n elaorarea Politicii Agricole Comune sunt a+ute in +edere caracterul special alacti+itatii agricole ce rezulta din structura sociala a agriculturii si din discrepantelestructurale si naturale care se manifesta in diferite regiuni in care se practica agriculturaD

necesitatea de a opera treptat modificarile ce se impun si, mai ales, faptul ca in statelememre ale UE agricultura este un sector strans legat de ansamlul economiei.0n momentul integrarii, impactul asupra preturilor agricole asupra consumatorilor din

tara noastra a fost mai mic decat impactul asupra producatorilor.Pierderile reale immediate de +enit +or fi resimtite indeosei pentru 9 tipuri de familiicele mai sarace si de cele urane, care nu produc alimente pentru consum propriu.

Pentru a eneficia din plin de a+anta/ele aplicarii principiilor Politici AgricoleComune, pentru agricultura tarii noastre se impun

1educerea numarului de locuitori ocupati in agricultura, asigurarea dealternati+e de ocupare si surse de +enitD

Crearea de e-ploatatii economice +iaile, reducerea gradului de fragmentarea e-ploatarii fondului funciarD ez+oltarea infrastructurii si a unor ser+icii specifice zonelor ruraleD Cresterea capacitatii administrati+e institutionale de atragere de surse si de

+alorificare a resurselor locale.


10/10

K0K0?G1A>0E

1& Uniunea Europeana. Politici si preturi agricole. Pascariu, G. C. EdituraEconomica, Kucuresti, 2'''

2& @iron, ., rgan, G., Pun, ., 0lie, >., Ciian, @. Economia integrriieuropene, Editura A

Documents

30185810 Politica Agricola Comuna a UE Si Impactul Introducerii Ei in Romania