NEUROLOGIE AIT ETIOLOGIE O cauză importantă a AIT este embolia al având ca sursă cordul / art extracraniană mare pe traseul său spre creier. Embolii sunt uneori vizibili la niv art retinene. Cauzele cardiace includ: afecţ reumatis-male, aritmii cardiace, endocardita infecţ, mixomul atrial, tombii murali ce complică IM. „Emboliile paradoxale” au sursa din circulaţia venoasă (defecte septale atriale, foramen ovale). Placa de aterom dintr-o art mare care irigă encefalul (bifurcaţia carotidei extracraniene) poate servi ca sursă de emboli. La pac cu AIT sau AVC se poate găsi o hemoragie acută /recentă în aceste plăci ateromatoase. Pac cu SIDA dezv deficienţe ischemice tranzitorii sau AVC. Alte anomalii ale vaselor (mai uţin frecv): displazia fibromusculară (porţ cervicală a carotidei int); afecţ inflam arteriale (arterita cu cel gigante, LES, poliartrita şi angeita granuloma-toasă, sifilis meningo-vascular); hTA determ ↓fluxului sang cerebral dacă o art extracraniană mare este mult stenoza tă (f rar). Cauzele hematologice ale AIT: polic itemia, drepanocitoza, sdr de hipervâscoitate, anemia severă. Sdr de furt arterial subclavicular (stenoză /ocluzie a arterei subclaviculare locliz proximal de orig art vertebrale) poate duce la ischemie tranzitorie vertebro-bazilară şi se manf clinic prin suflu în fosa supraclavicular ă, puls inegal la radiale, diferenţă între pres sisolice de la niv celor 2 braţe ≥ 20 mmHg. PARKINSON MANIF CL. Debut insidios cu tremor şi rigiditate; tremurături de repaus a extremităţilor; pot fi unilat, dar se generaliz, diminuă la mişcări active, acc de stres; rigiditate plastică dispusă omogen atât pe mm flexori, cât şi pe mm extensori; bradikinezie; instabili-tate posturală progresivă; facies imobil; fante palpebrale larg deschise, tremor perioral şi al buzelor, rigidiatea membrlor, dificultăţi de ridicare de pe scaun şi de demarare a mersului; dificultăţi de mers, cu paşi mici şi târâşi, absenţa blansului norma l al braţelor , instabilita te la mişcăr ile de întoarc ere şi de oprire; tendinţă de că dere; uşoară deter iorare intelectuală. CAUZELE CRIZ ELOR EPILEPTI CE Cauz e conge nita le – malf cerebra le, eror i înnă scute de meta b; perin atal e – hipox ie cerebrală, traumatisme obstetri-cale, hematom subdural; metab – hipoglicemia, tulb electrolitice, deshidratarea, edem cerebral; leziuni cerebrale – TCC, tumori cerebrale, anomalii vasculare; infecţii cerebrale – encefalite, meningite, abcese cerebrale; toxice – CO, organofosforice, intox endogene, stricnină, efedrină, hidrazidă; sevrajul – alcool, stupefiante, antiepiletice, antidepresive. Etiologia epilepsiei diferă în fcţ de vârstă. Sugar: hipoxie perinatală, malf congenit, boli genetice, tulb metab, infecţii ale SN. Copil mic: febr ă, trau mati sme, infe cţii ale SN. Adol esce nt: idio pati ce, traumatis-me, sevra j drogu ri, malf cere brale . Adult tânăr: traumatisme , tumori cerebrale, alcoolism. Bătrâni: tulb cerebrovasculare, tumori cerebrale. CLASIFICAREA EPILEPSIEI: Crize generalizate: crizele tonico-clonice, de tip grand mal; crizele tonice; crizele clonice; crizele atone; crizele mioclonice; absenţe epileptice, de petit mal; absenţe atipice. Crize parţiale (focale) care constau din contracţii repetate ake unei porţiuni a corpului: crize parţiale simple, fără pierderea conştienţei, miotonii, spasme, crize senzitive, vegetative, psihice; crize parţiale complexe, cu pierderea conştienţei, crize psihomotorii, crize de lob temporal. În afară de crizele parţial sau generalizate, epilepsia se mai poate manifesta sub formă stărilor de rău, a epilepsiei parţiale continue, sub forma unr crize sporadice, ciclice, reflexe.

35.Afectiuni Neurologice La Adult Si Copil

Download PDF Report

Upload
alin-obogeanu
View
222
Download
0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: 35.Afectiuni Neurologice La Adult Si Copil

7/28/2019 35.Afectiuni Neurologice La Adult Si Copil

http://slidepdf.com/reader/full/35afectiuni-neurologice-la-adult-si-copil 1/1

NEUROLOGIE

AIT ETIOLOGIEO cauză importantă a AIT este embolia al având ca sursă cordul / art extracraniană mare pe traseul său spre creier. Embolii sunt

uneori vizibili la niv art retinene. Cauzele cardiace includ: afecţ reumatis-male, aritmii cardiace, endocardita infecţ, mixomul atrial,tombii murali ce complică IM. „Emboliile paradoxale” au sursa din circulaţia venoasă (defecte septale atriale, foramen ovale).Placa de aterom dintr-o art mare care irigă encefalul (bifurcaţia carotidei extracraniene) poate servi ca sursă de emboli. La pac cu

AIT sau AVC se poate găsi o hemoragie acută /recentă în aceste plăci ateromatoase. Pac cu SIDA dezv deficienţe ischemicetranzitorii sau AVC. Alte anomalii ale vaselor (mai uţin frecv): displazia fibromusculară (porţ cervicală a carotidei int); afecţinflam arteriale (arterita cu cel gigante, LES, poliartrita şi angeita granuloma-toasă, sifilis meningo-vascular); hTA determ↓fluxului sang cerebral dacă o art extracraniană mare este mult stenozată (f rar). Cauzele hematologice ale AIT: policitemia,drepanocitoza, sdr de hipervâscoitate, anemia severă. Sdr de furt arterial subclavicular (stenoză /ocluzie a arterei subclavicularelocliz proximal de orig art vertebrale) poate duce la ischemie tranzitorie vertebro-bazilară şi se manf clinic prin suflu în fosasupraclaviculară, puls inegal la radiale, diferenţă între pres sisolice de la niv celor 2 braţe ≥ 20 mmHg.PARKINSON MANIF CL. Debut insidios cu tremor şi rigiditate; tremurături de repaus a extremităţilor; pot fi unilat, dar segeneraliz, diminuă la mişcări active, acc de stres; rigiditate plastică dispusă omogen atât pe mm flexori, cât şi pe mm extensori;

bradikinezie; instabili-tate posturală progresivă; facies imobil; fante palpebrale larg deschise, tremor perioral şi al buzelor,rigidiatea membrlor, dificultăţi de ridicare de pe scaun şi de demarare a mersului; dificultăţi de mers, cu paşi mici şi târâşi, absenţa

blansului normal al braţelor, instabilitate la mişcările de întoarcere şi de oprire; tendinţă de cădere; uşoară deteriorare intelectuală.CAUZELE CRIZELOR EPILEPTICE Cauze congenitale – malf cerebrale, erori înnăscute de metab; perinatale – hipoxiecerebrală, traumatisme obstetri-cale, hematom subdural; metab – hipoglicemia, tulb electrolitice, deshidratarea, edem cerebral;leziuni cerebrale – TCC, tumori cerebrale, anomalii vasculare; infecţii cerebrale – encefalite, meningite, abcese cerebrale; toxice – CO, organofosforice, intox endogene, stricnină, efedrină, hidrazidă; sevrajul – alcool, stupefiante, antiepiletice, antidepresive.Etiologia epilepsiei diferă în fcţ de vârstă. Sugar: hipoxie perinatală, malf congenit, boli genetice, tulb metab, infecţii ale SN. Copilmic: febră, traumatisme, infecţii ale SN. Adolescent: idiopatice, traumatis-me, sevraj droguri, malf cerebrale. Adult tânăr:traumatisme, tumori cerebrale, alcoolism. Bătrâni: tulb cerebrovasculare, tumori cerebrale.CLASIFICAREA EPILEPSIEI: Crize generalizate: crizele tonico-clonice, de tip grand mal; crizele tonice; crizele clonice; crizeleatone; crizele mioclonice; absenţe epileptice, de petit mal; absenţe atipice. Crize parţiale (focale) care constau din contracţiirepetate ake unei porţiuni a corpului: crize parţiale simple, fără pierderea conştienţei, miotonii, spasme, crize senzitive, vegetative,

psihice; crize parţiale complexe, cu pierderea conştienţei, crize psihomotorii, crize de lob temporal. În afară de crizele parţial saugeneralizate, epilepsia se mai poate manifesta sub formă stărilor de rău, a epilepsiei parţiale continue, sub forma unr crizesporadice, ciclice, reflexe.