7 Metale Și Aliaje Dentare

8/17/2019 7 Metale Și Aliaje Dentare

1/11

Curs 7

Metale și aliaje dentare

I. Utilizări

Restaurări metalice: coroane, punți; Restaurări metalo-ceramice (metalo-estetice)

Scheletul metalic al protezelor parțiale Sudarea de elemente ale punților Croșete Implante rac!ets și "re ortodontice #ire de imo$ilizare %n caz de &racturi osoase ' &reze, ace endodontice, instrumente, portamprente: necesare %n

des&ășurarea muncii noastre

II. Terminologie

n &uncție de comportamentul lor electrochimic (de comportamentullor %n seria potențialelor electrice normale) metalele se %mpart %n:

Metale nobile- *u o poziție %naltă %n seria potențialelor normale- Sunt rezistente la o+idare, coroziune, matizare %n cursul

turnării șisau lipirii și %n cursul ieții %n caitatea orală- Sunt și metale prețioase .oate metalele no$ile sunt metale

prețioase dar nu toate metalele prețioase sunt metale no$ile,

de e+emplu */ este considerat de metalur/iști ca "ind no$il

dar deoarece se corodează %n mediul oral, stomatolo/ii %lconsideră neno$il

.ermenul prețios de"nește aloarea intrinsecă a

metalului .ermenul nobil de"nește sta$ilitatea chimică a

meetalului %n orice condiții de mediu- 0etalele no$ile sunt: *u, 1t, 1d, Ru, Ra, 2s, Ir (7)

Metale nenobile- Sunt metalele care %n anumite condiții de mediu su&eră

procese de o+idare sau coroziune- Sunt insta$ile chimic- 0etale neno$ile: .i, 3i, Cr, Co, Cu, 4n, */ (7)- Intră %n compoziția:

*lia5elor neno$ile; *lia5elor no$ile: %n cantități reduse, cu scopul de a

%m$unătăți rezisteța mecanică, 6e+i$ilitatea și rezistența

la a$razie

III. Aliajele dentare sunt:

Solide policristaline o$ținute prin cristalizarea unui amestec de cel

puțin metale, uneori cu incluziuni de elemente ne-metalice

8


2/11

Curs 7

9e"niție mai simplă: amestecuri de sau mai multe metalen stomatolo/ie se &olosesc mai &recent alia5e deoarece au

proprietăți mai $une dect metaleleCarat și titluSunt utilizate ca elemente de caracterizare a alia5elor Conținutul %n

aur al unui alia5 se e+primă %n carate sau titlu Caratul

- Indică conținutul relati de aur din alia5ul respecti- 8 carat este a -a parte din /reutatea totală- *urul pur are carate- >> părți de alia5

- .itlul aurului pur este 8>>>- >>: %nseamnă că %n 8>>> / alia5 aem ?87 /

aur pur -@ %n / alia5 aem / aur pur -@ aur de carate

Modalități de prelucrare

1relucrare la rece- *m$utisare: discul de ta$lă este trans&ormat %n capă- Atanțare: capa metalică este trans&ormată %n coroană dentară

1relucrare la cald- .opire ' turnare- .opire ' lipire

- .opire ' sudură .ratamente termice

- 1entru %m$unătățirea proprietăților unui alia5 prelucrat la rece Balanoplastia și pulerizarea

- 1entru o$ținerea modelelor

Clasifcare

1. În funcție de rezistența la oxidare 3o$ile 3eno$ile

2. În funcție de compoziția chimică (în funcție de metalul predominant)

n &uncție de compoziție Se enunță denumirea alia5ului %n ordinea descrescătoare

a procenta5ului metalelor din compoziție 9e e+: un alia5

*u-*/-1t poate să ai$ă următoarea compoziție *u 7D,

*/ 8D, 1t 8>D *lia5e no$ile

• Cu conținut crescut de *u

• Cu conținut redus de *u• 1e $ază de */-1d


3/11

Curs 7

• 1e $ază de 1d *lia5e neno$ile

• 1e $ază de 3i-Cr• 1e $ază de Cr-Co• 1e $ază de titan

• 1e $ază de "er (oțeluri ino+ida$ile)

n &uncție de compoziția %n procente de /reutate a metalelor

no$ile din alia5 clasi"carea *9* *lia5e %nalt no$ile (hi/h no$le alloEs - F3)

• Conținut %n metale no$ile @ G>D

• Conținut %n *u ≥ de >D

*lia5e no$ile (no$le alloEs - 3)

• Conținut %n metale no$ile ≥ =D

• Conținut %n *u : nespeci"cat *lia5e predominant neno$ile (predominantlE $ase alloEs

- 1)• Conținut %n metale no$ile ¿ =D• Conținut %n *u nespeci"cat

Clasi"carea *9* prezintă speci"cația H= pentru alia5ele %nalt

no$ile pe $ază de *u:• .ip I: *u =D - moale - pt inlaE• .ip II: *u 7=D - mediu pt inlaE, onlaE• .ip III: *u 7>D - dur pt onlaE, coroane, punți de mică

%ntindere• .ip IJ: *u G=D - e+tradur- pt coroane, punți, proteze

parțiale scheletate

3. În funcție de culoare Culoarea nu o&eră nicio in&ormație asupra conținutului *r/intii *urii

4. În funcție de temperatura de turnare *lia5e turnate la temperaturi o$ișnuite *lia5e turnate la temperaturi %nalte: ma5oritatea alia5elor

&olosite %n metalo-ceramică

I. !tructura cristalină

.oate metalele a6ate %n stare lichidă, se solidi"că prin răcire 1rin

solidi"care se &ormează numeroase cristale, ducnd la &ormarea unui

solid policristalin

0omentul %n care %ncep cristalele să se &ormeze se numește

nucleere, iar punctele de inițiere ale acestui proces se numesc

centri"puncte de nuclere sau centri"nuclei de cristalizare.

K


4/11

Curs 7

*tomii care &ormează un cristal au un aran5ament speci"c %n spațiu,

caracteristic metalului sau alia5ului respecti Repetarea %n spațiu a

cristalelor a duce la &ormarea unei rețele cristaline a solidului.

*ran5amentul atomic poate " cu$ic (centrat lateral sau intern) sau

he+a/onalCreșterea %n olum a cristalelor se produce prin adău/area

pro/resiă de atomi și duce la &ormare grăunțelor. Brăunțele or aea

&orme nere/ulate pentru că ele cresc pnă or eni %n contact unele cu

altele

9epunerea noilor cristale %n 5urul nucleului de cristalizare se poate

realiza dendritic: adică se produce o creștere tridimensională a unei rețele

aciculate and %n mi5loc centrul de cristalizare Se realizează rar pt

metalele pure

Mărimea fnală a grăunțelor depinde de numărul de centri de

nucleere (cu ct or " mai mulți centri de nucleere cu att /răunțele or "

mai mici)

1rocesul de &ormare al nucleilor poate " indus prin mecanisme: #ucleere omogenă

L Stimulată de călire (călireM răcirea $ruscă a metalului)L Cu ct rata răcirii e mai mare cu att se &ormează mai mulți

centri de cristalizare deci se or &orma /răunțe mai mici #ucleere $eterogenă

L *pare datorită &ormării centrilor de cristalizare %n 5urul

impurităților din metal -@ Stimulată de prezența impurităților

%n metal

L n acest caz impuritățile se numesc aenți de cristalizare(metale cu temperatură %naltă de topire sau o+izi)


5/11

Curs 7

L Nn nr mare de impurități a duce la creșterea nr de nuclei de

cristalizare și deci la scăderea dimensiunii /răunțelor

%imitele dintre grăunțe reprezintă zona &ormată la contactul

dintre /răunțe ntre /răunțe se &ormează aceste limite (%n loc ca /răunța

să crească %n continuare) pentru că atomii dintr-un cristal nu sunt %npoziție &aora$ilă pentru a &orma le/ături cu atomii cristalului din /răunța

ecină

*ceste limite:

#ormează $ariere naturale %mpotria mișcărilor de dislocare (de

clia5) #aorizează propa/area &racturilor

Concentrarea limitelor dintre /răunțe crește dacă dimensiunea

/răunțelor scade (adică dacă sunt alia5e cu /ranulație mică /răunțe multeși mici)!educerea dimensiunii răunțelor , implică /răunțe mici și

multe, limite dintre /răunțe mici și are ca e&ecte: Creșterea rezistenței elastice (Mlimită de elasticitate %naltă M modul

de elasticitate mai mare -@ creșterea ri/idității) Reducerea ductilității Creșterea tenacității la &ractură (este redusă propa/area &racturilor)

"u c#t dimensiunea răunțelor este mai mare, aem /răunțe

mai mari și mai puține, cu limite mari %ntre ele


6/11

Curs 7

caracteristic: metalele sunt solu$ile unul %n altul 1ot ":

• $oluții solide nereulate% cnd atomii celor metale ocupă

poziții aleatorii %n rețeaua cristalină

• $oluții solide reulate: cnd atomii celor metale ocupăpoziții re/ulate %n rețeaua cristalină• $oluții solide interstițiale: cnd atomii unui metal ocupă

poziții %n rețeaua cristalină, iar atomii celui de-al doilea metal

ocupă poziții %na&ara rețelei, %n interstițiile din rețea Situația

este posi$ilă cnd unul din metale are raza atomilor mult mai

mare dect celălalt

!ituația nr.' : 9acă atomii "ecărui metal pre&eră să &ormeze sin/uri

cristalele, ceea ce rezultă %n "nal or " /răunțe &ormate numai din atomii

unui metal, &ormnd o soluție solidă insolubilă(

Caracteristic: metalele nu sunt deloc solu$ile %n stare solidă *par &aze %n alia5 (zone) &ormate din metalul * și altele &ormate din

metalul *lia5ele cu sau mai mult &aze sunt suscepti$ile la coroziune

electrolitică, mai ales dacă metalele au potențiale electrice &oarte

di&erite *deziunea ceramicii la ast&el de alia5e este redusă deoarece

/răunțele au compoziții di&erite!ituația nr.) : Cnd atomii au solu$ilități parțiale unul %n rețeaua

cristalină a celuilalt, se &ormează o soluție solidă parțial solubilă


7/11

Curs 7

9acă

&mpuritățile sunt solu'ile în stare solidă: se or &orma alia5e cu

/ranulație "nă &mpuritățile sunt insolu'ile în stare solidă (sunt solu'ile

doar în starea lichidă a metalului): se or depune la limiteledintre /răunțe, "ind identi"care ca de&ecte %n structura metalului

(elemente străine) xistă incluziuni de aze: or apărea ca de&ecte %n structură ce

&aorizează &racturile (nu sunt izi$ile dect la analiza

microscopică) 3u constituie o pro$lemă dect %n cazul unor

construcții metalice "ne de /enul croșetelor xistă incluziuni de aer situate la suprafața piese turnate:M

ru/ozitateM &aorizează corodarea, matizarea (dezoltare coroziune

creiculară: coroziune ce apărea %n cazul unei "suri pree+istente)

. +e,ormarea

n metale și alia5e pot să apară K tipuri de de&ormări, produse prin

mecanisme di&erite

9e&ormare elastică

9e&ormare plastică sau duri"care

.ratamente termice de omo/enizare

.&. +e,ormarea elastică*pare datorită unor tracțiuni elastice asupra rețelei cristaline

*ecanism: atomii alunecă din pozițiile de echili$ru cu o &racțiune

din distanța interatomică

+eformarea este:

- 9irect proporțională cu aloarea &orței e+terne aplicate- Oimitată de limita de elasticitate a materialului

+upă îndepărtarea forței atomii rein la pozițiile inițiale,ractic : alia5ele utilizare pentru punți dentare mi+te tre$uie să "e

ri/ide (adică să ai$ă modulul Poun/ crescut) pentru a prelua &orțelemasticatorii &ără a le transmite zonei de adeziune cu componenta

"zionomică (zona de adeziune nu este rezistentă la 6e+iuni)

.'. +e,ormare plastică. +urifcare.


8/11

Curs 7

Capacitatea metalelor de a putea su&eri modi"cări plastice

importante &ără a se rupe poartă denumitea de ductilitate

9islocarea se produce mai ușor dacă distanțele dintre poziția inițială

și cea "nală sunt mai mici așa că:

- 0aterialele cu structuri cu$ice centrate lateral sau interne sunt maiductile

- *lia5ele cu /ranulație mare- Compușii intermetalici: sunt casanți (nu sunt ductili) deoarece

pozițiile atomilor sunt speci"ce și nu sunt interșan5a$ile

Continuarea procesului de dislocare duce la distorsionarea rețelei

cristaline, determinnd:

Reducerea ductilității Creșterea rezistenței elastice (deine mai ri/id)

*cest proces de de&ormare la rece este denumit durifcarea

aliajului.

9uri"carea se poate produce prin:a. ,rocedee denumite - la rece

/ Constau %n orice &el de acțiune mecanică: loire, %ndoire,

torsiune, tracțiune/


9/11

Curs 7

temperatura de recristalizare (care are alori de 8 sau 8K

din temperatura de topire) timp de 8 oră .ratamentul duce la: rearan5area rețelei cristaline reenirea /răunțelor la &orma inițială creșterea ductilității (a putea " prelucrat %n continuare) eli$erarea stresului intern

'. 0ratamente termice% îm'ătr#nire (maturare)/ Se realizează prin răcirea lentă a alia5ului topit, %n cuptor, timp

de K> min, la K=> de /rade C/


10/11

Curs 7

*lia5ele cu conținut redus %n metale no$ile (su$ G>D) sunt mai

suscepti$ile la coroziune și deci eli$erează mai ușor ioni

metalici Ionii de Cu sunt implicați %n apariția lichenului plan

Reacții aderse la tehnicieni- e: $ronșite acute to+ice, con5unctiite, carcino/en- Cr: suprimă sinteza hemo/lo$inei- *l: implicat %n apariția sindromului *lzheimei- 3i: reacții pulmonare, pro$leme dermatolo/ice, carcino/en

'. roprietăți mecanice1rintre cele mai importante:

!iiditatea-


11/11

Curs 7

/ .emperatura solidus M temperatura de cristalizare: este

temperatura la care tot alia5ul este cristalizat (%n e+: .

solidus: ??QC)/ .emperatura liuidusM temperatura de topire: este

temperatura la care %ntrea/a cantitate de alia5 (%n e+ .liuidus M 8>>> QC)

- .urnarea se realizează la temperaturi mai mari dect .

liuidus- n cazul lipirii cu loturi, %ncălzirea zonei de lipire tre$uie

&ăcută la temperaturi su$ . solidus pentru a nu modi"ca

&orma alia5ului- .emperatura de cristalizare tre$uie să "e cu 8=>->>Q C mai

mare dect temperatura de sinterizare a maselor ceramice

- Cu ct interalul de topire este mai %n/ust cu att alia5ul acristaliza mai omo/en

+ensitatea aliaului - Cu ct densitatea unui alia5 este mai mare și /reutatea sa

a " mai mare 2 /reutate mare asi/ură o turnare ușoară,

cu riscuri reduse de de&ecte (cu ct alia5ul are o densitate

mai mare cu att %i este mai ușor la turnarea prin

centri&u/are să &orțeze ieșirea aerului din tipar)- *lia5ele neno$ile au densitate mai mică dect cele no$ile

"oecientul de contracție termică- In6uențează calitatea adaptării piesei protetice la su$stratul

dentar- Jalori mari ale coe"cientului de contracție duc la riscuri

crescute ca piesa turnată să "e su$dimensionată (mai mică

dect su$stratul dentar)0. Adeziune

Între alia i materialul de placare- Se utilizează %n con&ecționarea lucrărilor metalo-

ceramice, metalo-acrilice, metalo-compozite Între alia i su'stratul dentinar

- n /eneral cimenturile pe $ază de ionomeri de sticlă

asi/ură o $ună adeziune %ntre dentină și alia5ele

neno$ile- 1ro$leme apar la lucrările din alia5e %nalt no$ile la care

cimenturile pe $ază de ionomeri de sticlă au aderență

redusă "imentarea

- Clasică: %n /eneral

- *deziă: %n anumite situații

88

Documents

7 Metale Și Aliaje Dentare