75511_rm Harsova Final

Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.

S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu

Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.

1

PUZ – „AMPLASARE PARC EOLIAN COMPUS DIN 45 TURBINE EOLIENE,

STAŢIE DE TRANSFORMARE PARC, DRUMURI DE ACCES, LINII

ELECTRICE ŞI SUBTRAVERSĂRI”

- extravilan oraş Hârşova, judeţul Constanţa




2

CUPRINS

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea planului/programului ................................................................... 5

1.2. Proiectantul lucrării …………………………................................................ 5

1.3. Beneficiarul lucrării ………………………………………........................... 5

1.4. Evaluarea strategică de mediu……………………………............................ 5

2. PROCESUL EVALUĂRII STRATEGICE DE MEDIU

2.1. Etapa procesului de evaluare ......................................................................... 7

2.2. Scopul şi structura Raportului de mediu ........................................................ 7

2.3. Procesul de analiză şi consultare ................................................................... 8

2.4. Nivelul de detaliere a evaluării strategice de mediu ...................................... 9

3. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE

PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE

PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

3.1. Conţinutul şi obiectivele planului/programului ............................................. 10

3.2. Modul de utilizare al terenului ....................................................................... 32

3.3. Echiparea edilitară ......................................................................................... 35

3.4. Relaţia cu alte planuri/programe .................................................................... 39

4. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE

EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII

PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS

4.1. Introducere ..................................................................................................... 40

4.2. Starea actuală a mediului .............................................................................. 40

4.2.1. Componenta de mediu: Sol/subsol ...................................................... 41

4.2.2. Componenta de mediu: Apă ............................................................... 44

4.2.3. Componenta de mediu: Aer ................................................................ 48

4.2.4. Componenta de mediu: Biodiversitatea .............................................. 49

4.3. Starea mediului în cazul neimplementării planului/programului................... 70

5. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ

SEMNIFICATIV ……………………………................................................................ 71




3

6. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN

SAU PROGRAM

6.1. Probleme de mediu existente ......................................................................... 73

6.2. Arii speciale de protecţie avifaunistică (SPA) (suprafaţa, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate, specii) ........................................................... 75

6.3. Arii speciale de conservare ............................................................................ 80

7. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL

NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT

RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM ŞI MODUL ÎN CARE S-A

ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE

CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI SAU

PROGRAMULUI

7.1. Obiective de protecţia mediului …………………………...…..................... 82

7.2. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţia mediului ............................ 85

8. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV

ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA

UMANĂ, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI,

VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL

ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE

ACEŞTI FACTORI

8.1. Efecte potenţiale asupra factorilor de mediu................................................. 87

8.1.1.Biodiversitatea .................................................................................... 87

8.1.2.Populaţia şi sănătatea umană .............................................................. 93

8.1.3.Solul .................................................................................................... 93

8.1.4.Apa ...................................................................................................... 93

8.1.5.Aerul ................................................................................................... 94

8.1.6.Peisajul ................................................................................................ 94

8.1.7.Umbrirea ............................................................................................. 94

8.1.8.Zgomot şi vibraţii ............................................................................... 96

8.2. Matricea de impact ....................................................................................... 96

9. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV

ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ .............................. 99 10. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA, CÂT DE

COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL

IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI




4

10.1. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra solului/subsolului ............ 100

10.2. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra apei subterane şi de

suprafaţă ................................................................................................................ 101

10.3. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra aerului atmosferic ............ 101

10.4. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra biodiversităţii.................... 102

11. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A

EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI (CUM SUNT

DEFICIENŢELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE îN

PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE

11.1. Introducere ………………………………………..…………..................... 104

11.2. Prezentarea alternativelor ............................................................................ 105

12. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI .............................. 106

13. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI

FURNIZATE ÎN RAPORTUL DE MEDIU ..................................................... 112

Anexe ......................................................................................................................... 115




5

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea planului/programului

Plan Urbanistic Zonal „Amplasare parc eolian compus din 45 turbine, staţie de

transformare parc, drumuri de acces, linii electrice şi subtraversări”– extravilan oraş

Hârşova, judeţul Constanţa – PUZ PARC EOLIAN EW HARSOVA

1.2. Proiectantul lucrării

S.C. PRINCO IMPEX S.R.L. HUNEDOARA

1.3. Beneficiarul lucrării

S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.

Sediu : Str. Moldovei nr. 4, Hunedoara

Punct de lucru : B-dul Mamaia nr. 158, Constanţa

1.4. Evaluarea strategică de mediu

Evaluarea de mediu este parte integrantă în procedura de adoptare a planurilor şi

programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. procedura de realizare a

evaluării de mediu este reglementată prin H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii

de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Această hotărâre transpune

în legislaţia naţională prevederile Directivei Parlamentului European şi a Consiliului

2001/42/EC din 27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri şi Programe

asupra mediului („Directiva SEA”).




6

SEA stabileşte evaluarea impactului de mediu pentru planurile şi programele care

pot avea efecte semnificative asupra mediului, domeniul de reglementare extinzându-se

de la proiecte individuale şi până la proiecte mult mai extinse (amenajarea teritoriului şi

urbanism, pescuit, agricultură, gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor, dezvoltare

regională, industrie, etc.).

Planurile şi programele care intră sub incidenţa H.G. 1076/ 2004 sunt prevăzute în

anexa Ord. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub

incidenţa acestei hotărâri privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe, planurile urbanistice fiind încadrate la pct. 12 Amenajarea

teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. j).




7

2. PROCESUL EVALUĂRII STRATEGICE DE MEDIU

2.1. Etapa procesului de evaluare

Procesul de evaluare reprezintă o etapă fundamentală a procesului SEA, scopul său

fiind acela de a realiza focalizarea pe etapele anterioare ale procesului şi de a stabili

„scopurile strategice” principale ale planului/ programului, precum şi tipul de activităţi

care sunt aşteptate să urmeze din implementarea acestuia.

Articolul 5 (40 al Directivei 2001/42/EC – „Directiva SEA”) cere ca evaluarea să

fie o parte a procesului SEA, stabilind că autorităţile de mediu desemnate trebuie „să fie

consultate cu privire la scopul şi nivelul de detaliu al informaţiilor care trebuiesc incluse

în Raportul de mediu”.

2.2. Scopul şi structura Raportului de mediu

Art. 5 (1) al Directivei SEA stabileşte că Raportul de mediu trebuie să identifice/

descrie şi să evalueze efectele probabile semnificative asupra mediului ca urmare a

implementării planului/ programului, precum şi alternativele rezonabile, luând în

considerare obiectivele şi arealul geografic de acoperire a planului/ programului.

Ca parte a activităţii de elaborare a Planului Urbanistic Zonal, Raportul de mediu

completează procesul Evaluării Strategice de Mediu (SEA), care este o metodă

sistematică în luarea în considerare a efectelor probabile de mediu.

Scopurile SEA includ:

integrarea factorilor de mediu în pregătirea planului şi luarea deciziilor;

îmbunătăţirea planului şi a aspectelor de protecţie a mediului;

implicarea participării populaţiei în etapa de luare a deciziilor;




8

facilitarea transparenţei în luarea deciziilor.

Etapele cheie ale SEA sunt:

Evaluarea planulului în privinţa efectelor de mediu semnificative şi, în

consecinţă, stabilirea dacă este necesară SEA;

Stabilirea scopului şi nivelului de detaliu al Raportului de Mediu, precum şi a

perioadei de consultare a acestuia;

Raportul de Mediu: publicarea Raportului de Mediu şi consultarea populaţiei;

Adoptarea: furnizarea de informaţii privind:

(i) forma adoptată/aprobată a planului urbanistic;

(ii) cum au fost luate în considerare observaţiile/ propunerile primite din

partea populaţiei;

(iii) metodele de monitorizare a impactului de mediu semnificativ al

implementării planului urbanistic;

Monitorizarea: monitoringul impactului de mediu semnificativ, astfel încât

Autorităţile de Mediu să poată identifica orice efect advers neprevăzut şi, ca

urmare, necesitatea unor măsuri de remediere.

În consecinţă, Raportul de mediu trebuie să identifice, să descrie şi să evalueze

efectele semnificative probabile asupra mediului ca urmare a implementării planului

urbanistic, precum şi alternativele rezonabile, având ca bază obiectivele planului şi

arealul geografic căruia îi este destinat planul.

2.3. Procesul de analiză şi consultare

Ca parte a procesului SEA, pentru Planul Urbanistic Zonal – Parc eolian

„Hârşova”, au fost organizate mai multe consultări, concretizate prin grupuri de lucru (cf.

H.G. nr. 1076/2004). Observaţiile/ recomandările/ problemele ridicate de către

participanţi au fost luate în considerare la pregătirea ultimei versiuni a PUZ-ului şi a




9

acestei versiuni a Raportului de mediu. Procesele verbale ale grupurilor de lucru,

incluzând observaţiile/ recomandările/ problemele ridicate în cadrul şedinţelor, pot fi

consultate la cerere, fiind deţinute de către APM Constanţa, precum şi de către

elaboratorul Raportului de Mediu, S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. Constanţa.

2.4. Nivelul de detaliere a evaluării strategice de mediu

Nivelul de detaliere al procesului SEA este determinat de următorii factori:

scopul şi aplicabilitatea planului urbanistic în raport cu obiectivele altor

planuri şi strategii privind amenajarea teritoriului şi protecţia mediului,

nivelul previzibil al implementării planului urbanistic;

datele relevante disponibile pe timpul procesului SEA.

Luând în considerare cele de mai sus, rezultă necesitatea unei suficiente detalieri

pentru planul urbanistic din următoarele considerente:

planul urbanistic trebuie să răspundă, pentru zona/ arealul la care se

referă, obiectivelor/ ţintelor din Planul Urbanistic General al oraşului

Hârşova, integrând şi aspectele prevăzute în Strategia de Dezvoltare a

judeţului Constanţa şi în cadrul Planului Naţional de amenajare a

teritoriului;

P.U.Z. urmează să stabilească cadrul general pentru toate planurile

urbanistice de detaliu ce vor fi implementate în această zona, dupa caz.

Un plan/ program poate să fie foarte extins, să trateze un număr mare de probleme

dar Raportul de mediu trebuie să se axeze pe aspectele cu impact semnificativ de mediu.

O cantitate excesivă de informaţii, mai ales cu privire la efectele reduse sau problemele

nerelevante poate face înţelegerea dificilă şi, de asemenea, exacerbarea aspectelor

generale în dauna celor particulare, cu efecte semnificative.




10

3. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE

PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE

PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

3.1. Obiectivele şi conţinutul planului/programului

Scopul proiectului de plan analizat este reprezentat de valorificarea potenţialului

eolian de care dispune zona oraşului Hârşova, prin construcţia unui parc eolian compus

din 45 turbine eoliene, o staţie de transformare şi 7 substaţii. Parcul va fi amenjat în

extravilanul oraşului Hârşova (anexa 1). Acest proiect îşi propune producerea de energie

electrică din surse neconvenţionale, fără a avea un impact deosebit asupra mediului,

folosind ca resursă energetică regenerabilă, vântul.

Capacitatea totală a parcului eolian propus este de 103,5 MW.

Obiectivul planului propus constă în producerea de energie electrică din surse

regenerabile şi nepoluante.

Conţinutul planului

Prin planul urbanistic zonal „Amenajare parc eolian 45 turbine, staţie de

transformare, drumuri de acces, linii electrice şi subtraversări”, extravilan oraş Hârşova,

judeţul Constanţa se propune construirea unui parc eolian alcătuit din 45 turbine eoliene

SIEMENS SWT101 2,3 MW fiecare, pe un teren în suprafaţă de 12 624 000 mp

(1 262,40 ha – suprafaţa studiată prin PUZ). Lucrările de instalare se vor realiza pe

teritoriul administrativ al oraşului Hârşova, în judeţul Constanţa, conform Planului de

Situaţie (anexa 2).

Terenurile pe care se vor instala turbinele eoliene şi drumurile de acces aferente




11

sunt proprietate privată a unor persoanelor fizice. S.C. ELECTRAWINDS-R S.R.L. are

încheiate contracte privind constituirea drepturilor de superficie şi servitute cu persoanele

fizice mentionate, proprietare ale terenurilor.

Terenul, în ansamblu, este amplasat astfel :

- la o distanţă de cca 1,44 km faţă de localitatea Hârşova, pe direcţia SE (turbina

T42);

- la cca 2,1 km faţă de satul Ciobanu, pe direcţia S;

- la cca 2,7 km (T18) vest de satul Mioriţa;

- la cca 450 m faţă de cea mai apropiată locuinţă din comuna Ghindăreşti, la E faţă

de aceasta (T34);

- la cca 2,5 km VNV (T21) faţă de satul Horia;

- la cca 5,4 km VSV (T21) faţă de satul Cloşca.

Terenul pe care se doreşte amenajarea parcului este folosit în agricultură, având

destinaţia de teren arabil (foto 1).

Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova

S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.



12

Foto. 1. Vedere din satelit – zona amplasare parc eolian




13

Coordonatele STEREO 70 ale proiectului sunt prezentate în tabelul 1-4.

Tabelul 1. Coordonatele axelor pilonilor - Proiecţie STEREO 70

Turbina X Y Turbina X Y

T01. 359036 736993 T24 354309 743621

T02. 359090 737385 T25 354317 744065

T03. 359145 737778 T26 354637 743695

T04 359252 738472 T27 353957 743459

T05 358642 737251 T28 354815 743327

T06 358504 737709 T29 353954 742997

T07 358597 738527 T30 354109 742544

T08 358107 738162 T31 353936 741919

T09 357898 738595 T32 353928 741535

T10 357918 738978 T33 354641 741555

T11 357972 739375 T34 354407 741037

T12 358026 739774 T35 354937 741052

T13 358110 740499 T36 357271 738170

T14 357808 741004 T37 357053 737819

T15 357490 740037 T38 357132 736785

T16 357459 740584 T39 357676 737071

T17 356906 740953 T40 357438 736404

T18 357142 741346 T41 357986 736686

T19 352887 744621 T42 358258 736246

T20 353286 744325 T43 356800 740111

T21 353338 744818 T44 356549 740635

T22 353733 743871 T45 356315 741116

T23 353741 744507




14

Tabelul 2. Coordonatele perimetrului proiectului (Zona 1)

Proiecţie STEREO 70




15




16






17




18






19




20

Etapele de implementare ale planului sunt următoarele:

I. Etapa de construcţie – montaj, care cuprinde următoarele lucrări principale:

lucrări de amenajare a drumurilor de acces în cadrul parcului, respectiv lucrări de

îmbunătăţire a drumurilor de exploatare de pământ existente;

lucrări de realizare a fundaţiilor pentru turbinele eoliene – excavaţii şi fundaţii

propriu-zise (turnare beton);

lucrări de amenajare a spaţiului de depozitare a componentelor turbinelor;




21

lucrări de amenajare a platformelor de montaj pentru fiecare turbină eoliană, unde

se desfăşoară etapele de preasamblare a turbinelor şi activităţile de montaj,

realizate cu ajutorul unor macarale de mare capacitate;

lucrări de săpare şi pozare a cablurilor electrice de legătură dintre turbine şi staţia

electrică de transformare;

lucrări de realizare a punctului de racordare a cablurilor care vor cuprinde:

executarea şanţurilor;

pozarea cablurilor în şanţuri şi canale;

executarea capetelor terminale de interior, pentru racordare la

echipamentul din celulele proiectate;

lucrări de refacere a zonelor afectate de executarea lucrărilor de

pozare a cablurilor.

II. Etapa de exploatare – funcţionare

În general, în această etapă are loc refacerea naturală a terenurilor ocupate

temporar. În cazul turbinelor vor/pot avea loc intervenţii tehnice de reparaţii şi

întreţinere. Nu se vor face modificări în structura constructivă a parcului eolian.

III. Etapa de dezafectare /înlocuire turbine

Dezafectarea parcului eolian presupune, desfăşurarea activităţilor din faza de

construcţie – montaj, în ordine inversă (deconstructie). Având în vedere că durata de

exploatare a unei turbine variază între 20 – 25 de ani, după trecerea acestei perioade,

beneficiarul poate opta intre două alternative, şi anume : înlocuirea turbinelor sau

demontarea acestora.

a) Înlocuirea turbinelor – (cu turbine de acelaşi tip dacă fundaţia nu a fost afectată de

eventuale infiltraţii de apă) presupune următoarele operaţiuni :

izolarea turbinei din punct de vedere electric;

coborârea rotorului, a nacelei şi a palelor cu ajutorul unor macarale de mare tonaj;




22

dezasamblarea turnului metalic;

secţionarea părţii de turn montată în fundaţie;

dacă se doreşte schimbarea turbinei (de putere mai mare de cele mai multe ori) este

nevoie să se refacă fundaţia, conform unui nou proiect.

b) Demontarea turbinei presupune următoarele operaţiuni :

suplimentar faţă de operaţiunile descrise la punctual a) se vor mai desfăşura :

dezafectarea fundaţiei, recuperarea fierului beton şi transportarea concasarea

betonului la o staţie de concasare autorizată în vederea refolosirii sale ca material

de umplutură pentru drumuri, locuri precizate de autorităţile locale;

substaţiile de transformare se vor dezafecta şi se vor transporta la firmele

specializate în reciclarea lor;

dezafectarea traseului cablurilor electrice poate rămâne la alegerea beneficiarului,

având în vedere că durata de viaţă estimată este de cca 45-50 de ani, sunt pozate la

adâncimi care permit desfăşurarea lucrărilor agricole şi nu crează dificultăţi zonei.

COMPONENTELE PLANULUI

Componentele principale ale parcului eolian sunt : turbinele eoliene, staţia de

transformare, liniile electrice de transport si drumurile interioare (intre turbine).

Pentru realizarea parcului eolian Hârşova se vor folosi turbine SIEMENS SWT101

– 2.3 MW.

Componentele principale ale unei turbine eoline (Fig. 1) sunt :

(i). Pilonul (fundaţia pilonului şi pilonul propriu – zis care susţine celelalte

componente ale turbinei);

(ii). Rotorul : - butucul rotorului ;

- palele rotorului ;

(iii). Nacela : - arbore primar ;

- arbore secundar ;




23

- multiplicator ;

- radiator ;

- generator ;

- regulator ;

- frână ;

- dispozitiv de măsurare a caracteristicilor vântului.

Fig. 1. Părţile componente ale unei turbine eoliene

Caracteristicile turbinei SIEMENS SWT 101 sunt următoarele :

înălţimea pilonului 109,5 m;

diametrul rotorului 101 m;

lungimea palei : 49 m;

înălţimea totală a turbinei : 158,5 m;




24

viteza de rotaţie : variabilă, 6 – 16 rpm;

puterea nominală 2 300 kW.

Turbinele SIEMENS SWT 101 2.3 MW (fig. 2), convertoare ale energiei

eoliene, sunt prevăzute cu un rotor cu trei pale, control al pasului elicei, cu o viteză de

funcţionare variabilă şi o putere maximă de 2 300 kW. Acestea sunt concepute pentru a

obţine o energie mai mare în condiţii de vât moderat. Rotorul, cu un diametru de 101 m,

şi pilonul, cu o înălţime de 109,5 m, permite turbinei să utilizeze eficient resursele de vânt

existente pe amplasament pentru producerea de energie electrică. Tehnologia avansată a

palelor permite o funcţionare cu mai puţin zgomot.

Designul robust şi fiabil oferă un randament ridicat cu costuri de întreţinere reduse.

Turbina este susţinută de monitorizarea şi diagnosticarea avansată şi constantă a

condiţiilor de funcţionare. Orice modificare a performanţelor unei turbine este tratată

imediat de o echipa de service.




25

Fig. 2. Turbina SIEMENS SWT 101

Nacela (fig. 3) are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se

montează în interiorul acesteia şi anume: arborele principal, multiplicatorul de turaţie,

dispozitivul de frânare, arborele de turaţie ridicată, generatorul electric, sistemul de răcire

al generatorului electric şi sistemul de pivotare. Învelişul exterior al nacelei este din fibră

de sticlă. Accesul din turn în interior este asigurat printr-o trapă montată în podea.

Senzorii de vânt sunt montaţi pe acoperişul nacelei. De asemenea, tot pe acoperişul

nacelei vor fi montate şi luminile de avertizare pentru aviaţie. În partea din faţă a nacelei

se află fundaţia pentru trenul de acţionare, care transmite forţele şi momentul de rotaţie de

la rotor la turn, prin sistemul de orientare.




26

1. Rotor 6. Arborele principal 11. Macara

2. Suportul rotorului 7. Cutia de viteze 12. Senzori meteo

3. Pală 8. Discul de frânare 13. Filtru de ulei

4. Axul rotorului 9. Aparatul de cuplare 14. Înveliş

5. Axul rotorului 10. Generatorul 15. Ventilatorul generatorului

Fig 3. Secţiune tranversală prin nacelă

Nacela dispune de un sistem de orientare care îi permite rotaţia faţă de axul

turnului, astfel încât să se poată orienta pe direcţia vântului. Această rotire este asigurată

de motoarele electrice. Nacela dispune şi de o macara pentru sarcini de până în 800 kg.

Nacela cântăreşte în jur de 82 to, iar rotorul cca 62 to.

Rotorul (fig. 4) este format din butuc şi din pale. Butucul rotorului are rolul de a

susţine palele turbinei şi este montat pe arborele principal al turbinei eoliene. Paletele sau

palele reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene.

Palele turbinei (3) sunt din fibră de sticlă întărită cu răşini şi fibre de carbon, având o

influenţă importantă asupra energiei produse şi a emisiilor de zgomot. Palele sunt

fabricate într-o singură etapă, folosind procesul patentat al Siemens IntegralBlade®. Nu

există articulaţii liant, nici punct slabe, sau locuri prin care să pătrundă apa sau fulgerele.

Designul aerodinamic al palelor reprezintă punctul forte al tehnologiei turbinelor. Acestea

au fost testate atât pentru „sarcinile” statice cât şi pentru cele aerodinamice. Palele sunt

montate pe rulmenţi cu pas şi pot fi înclinate la 80 grade în cazul în care trebuie oprită




27

turbina. Fiecare pală are propriul mecanism de frânare, capacil să încline pala în orice

condiţie de funcţionare şi care permite reglajul fin pentru a maximiza puterea generată.

Paletele sunt optimizate pentru producţia maximă, zgomot minim şi reflexia

luminii.

Forma şi profilul palelor a fost dezvoltat după următoarele criterii :

- coeficient de putere mare;

- durată de funcţionare mare;

- emisii de zgomot reduse;

- material puţin.

Fig. 4. Reprezentarea rotorului




28

Rotorul are un diametru de 101 de m, fiecare pală având o lungime de cca 49 m.

Suprafaţa de acţiune a rotorului este de 8 000 m2, iar viteza de rotaţie este cuprinsă între 6

şi 16 rpm. Greutatea rotorului este de cca 62 to.

Pilonul are rolul de a susţine turbina eoliană şi de a permite accesul în vederea

exploatării şi executării operaţiilor de întreţinere, respectiv reparaţii. În interiorul pilonilor

sunt montate atât reţeaua de distribuţie a energiei electrice produse de turbină, cât şi

scările de acces spre nacelă. Fundaţia pilonului va consta dintr-un soclu din beton armat

monolit cu dimensiunile aproximative de 20 m x 20 m x 2 m adâncime.

Arborele principal al turbinelor eoliene are turaţie redusă şi transmite mişcarea de

rotaţie, de la butucul turbinei la multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate.

Multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate are rolul de a mări turaţia de la valoarea

redusă a arborelui principal, la valoarea ridicată de care are nevoie generatorul de curent

electric.

Arborele de turaţie ridicată denumit şi arbore secundar sau de cuplaj, are rolul de a

transmite mişcarea de la multiplicatorul de turaţie la generatorul electric.

Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turaţie

ridicată al turbinei eoliene, în energie electrică. Fluxul de aer pune în mişcare palele

rotorului ce activează generatorul asincron. Construcţia generatorului şi statorului sunt

special concepute pentru o eficienţă ridicată la sarcini parţiale. Generatorul este echipat

cu un sistem de ventilare ce asigură o răcire eficientă, astfel încât acesta poate opera şi la

temperaturi cu mult sub nivelul normal al clasei standard, având o durată de viaţă mai

mare.

Generatorul este de tip asincron, cu sistem integrat de schimb de căldură şi are o

putere nominală de 2300 kW şi un voltaj de 690 V. Combinat cu rotorul, generatorul

asigură un flux de energie, aproape fără frecare, în timp ce un număr mic de componente

mobile asigură o uzură minimă a materialelor.




29

Datorită vitezei scăzute de rotaţie, nivelurile temperaturii generatorului sunt

scăzute în timpul funcţionării şi prezintă fluctuaţii minore. Fluctuaţiile minore şi

încărcările scăzute în timpul funcţionării reduc stresul mecanic şi uzura materialului

generatorului şi a izolaţiei acestuia.

Cutia de viteze are un concept planetar – helical în trei etape şi este montată pe

nacelă cu bucşe din cauciuc flexibil, oferind astfel o construcţie compactă, de înaltă

perfomanţă şi un nivel al zgomotului cât mai scăzut. Cutia de viteze este echipată cu o

frână mecanică de siguranţă la arborele de mare viteză

Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei

după direcţia vântului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de

pivotare şi elementul de transmisie a mişcării. Ambele componente au prevăzute

elemente de angrenare cu roţi dinţate. Acest mecanism este antrenat în mişcare cu

ajutorul unui sistem automatizat, la orice schimbare a direcţiei vântului, sesizată de

giruetă. Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după

direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în

funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei.

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat

este montat pe nacela şi comandă pornirea turbinei eoliene, când viteza vântului

depăşeşte 3 – 4 m/s, respectiv oprirea acesteia, atunci când viteza vântului depăşeşte 25

m/s.

Sistemul de siguranţă garantează funcţionarea turbinei în concordanţă cu

standardele internaţionale. Turbina are câteva sisteme de siguranţă, printre care şi un

sistem independent de înclinare pentru fiecare pală, şi ca rezultat, turbina se poate opri în

siguranţă în orice moment.

Dispozitivul de frânare este un dispozitiv de siguranţă şi se montează pe arborele

de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie




30

a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare al paletelor în

funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul

de frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de

înclinare al paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei, în

cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii.

Sistemul de senzori. Un sistem complet de monitorizare asigură siguranţa turbinei.

Toate funcţiile ce au legătură cu siguranţa (de exemplu viteza rotorului, temperatura,

oscilaţiile) sunt monitorizate de dispozitive electrice. Dacă se defectează sistemul

electronic, această funcţie este preluată de un sistem mecanic de siguranţă. Dacă unul

dintre senzori înregistrează o eroare gravă, turbina se opreşte imediat.

Controler-ul (sau sistemul de control) este calculatorul principal al turbine eoliene

care, cel puţin în cazul turbinelor de puteri mari, este integrat într-o reţea de calculatoare,

care controlează buna funcţionare a tuturor componentelor. De regulă, controler-ul este

amplasat în nacelă, iar alte calculatoare pot fi amplasate inclusiv la baza pilonilor.

Controlerul turbinelor este, de fapt, un controler industrial bazat pe un microprocesor.

Controlerul are în componenţa sa un dispozitiv de comutaţie şi de protecţie. Poate

desfăşura o autodiagnosticare şi are încorporat o tastatură şi un ecran pentru facilitarea

citirii stării turbinei şi pentru ajustarea setărilor.

Controlul de la distanţă. Turbina este echipată cu un sistem WebWPS SCADA ce

oferă un control de la distanţă şi posibilitatea vizualizării stării turbinei.

În timpul funcţionării turbinei, viteza şi unghiul rotorului sunt ajustate în funcţie de

schimbările condiţiilor vântului. Dacă se depăşeşte viteza nominală a vântului, unghiul

palelor este ajustat astfel încât să se menţină viteza de rotaţie corespunzătoare vitezei

nominale a vâtului.




31

Operarea turbinei. Turbina eoliană SIEMENS SWT 101 se pune în funcţiune

automat în momentul în care viteza vântului atinge o valoare medie de 3 – 5 m/s. Energia

generată creştere aproximativ linear cu viteza vântului, până când acesta atinge o valoare

de 13 – 14 m/s. Din acel moment, puterea este reglată la valoarea specifică turbinei. Dacă

media vitezei vântului depăşeşte limita maximă de operare de 25 m/s, turbina se opreşte

prin înclinarea palelor. În momentul în care viteza vântului scade sub viteza

corespunzătoare opririi turbinei, sistemul de siguranţă se resetează automat.

Asigurarea accesului pe amplasament

În ceea ce priveşte căile de acces s-a prevăzut realizarea unei reţele optimizate,

pentru a deservi fiecare turbină eoliană, însă urmănd un traseu minim, fiind aleasă

varianta de extindere minimală şi folosirea unor căi de acces existente.

Accesul la amplasament se va face din drumul naţional 2A. De la acest drum,

accesul pe amplasament se va face pe drumurile de exploatare existente ce vor fi

reabilitate şi amenajate la parametrii ceruţi pentru susţinerea traficului de tonaj greu şi

pentru transportul în siguranţă a componentelor turbinelor, păstrându-se traseele actuale.

De la drumurile de exploatare existente, pentru accesul către turbine se vor proiecta

drumuri în interiorul parcelelor aferente turbinelor.

Drumurile vor fi realizate din macadam (atât cele care vor fi reabilitate cât şi cele

proiectate). Macadamul ordinar, conform SR 179, va fi alcătuit dintr-un strat de piatră

monogranulară, cilindrat la uscat până la fixare, împănat cu split sau criblură, udat şi apoi

din nou cilindrat până se asigură încleştarea pietrei.

Straturile alcătuite pe principiul macadamului se execută din mai multe sorturi de

piatră monogranulară aşternute în reprize, cu sau fără adaosuri de liant, cilindrate cu

cilindri compresori, până la încleştarea puternică a pietrelor.

Drumurile vor fi realizate cu acostamente şi şanţuri, în funcţie de topografia

fiecărui amplasament, şi vor avea lăţimi maxime de 4 – 4,5 m şi lungimi variabile, cu




32

pante longitudinale de maximum 6 grade. La sfârşitul fazei de construcţie nu va mai fi

necesară mobilizarea unor utilaje grele pe drumurile de acces. Astfel, în cea mai mare

parte, drumurile se vor putea înierba natural.

Racordarea aliniamentelor drumurilor proiectate la drumurile existente se va

realiza conform normativului C79-84. Sistemul rutier al drumurilor va fi dimensionat

pentru traficul greu conform normativului NP 116-04/2005.

Principalele caracteristici ale drumurilor de acces pe amplasament sunt :

- lăţimea utilă a drumului de 4 – 4,5 m;

- posibilitatea de a rezista la o sarcină de osie de până la 12 to;

- posibilitatea de a rezista la o greutate totală de până la 120 to;

- lăţimea drumului cca 5,5 m în curbe;

- inexistenţa obstacolelor în interiorul/exteriorul curbelor.

Fundaţiile şi platformele

Fundaţia unui turn va consta dintr-un soclu din beton armat monolit. Pentru fiecare

fundaţie se va săpa, cu ajutorul excavatoarelor, o suprafaţă de cca 400 mp în formă

rectangulară, cu o adâncime de maxim 2 m faţă de nivelul solului. După execuţia

fundaţiilor, acestea se vor acoperi cu pâmănt până se va obţine cota iniţială a terenului. La

suprafaţă va rămâne doar un inel de beton cu un diametru de cca 10 - 11 m în care se va

fixa turnul din beton al pilonului turbinei. Se va executa un soclu din beton armat

monolit. Suprafaţa totală a fundaţiilor turbinelor va fi de 18 000 m2 (45 x 400 mp).

Pentru fiecare turbină se va amplasa un transformator electric şi o platformă de

montaj şi carosabilă.

Platformele carosabile vor ocupa o suprafaţă de 81 000 mp (cca 1 800 m2 pentru o

platformă) şi vor avea un caracter permanent. Acestea vor fi realizate din macadam la fel




33

ca şi drumurile şi vor avea o pantă de 1% pentru a se asigura că apa ce ajunge pe

amplasament se scurge pe terenurile învecinate, în mod corespunzător.

Platformele vor fi amenjate astfel încât să poată să preia încărcări de 12 to/osie şi o

presiune unitară de 18,5 to/mp, datorită faptului că pe aceste platforme vor fi amplasate

macaralele necesare ridicării turbinelor.

Platformele de montaj vor reprezenta spaţii de construcţie şi manevră necesare

fiecărei turbine. Acestea vor avea un caracter temporar, ocupând o suprafaţă de cca

54 000 mp. Fiecare platformă va fi utilizată pentru depozitare părţi componente ale

turbinelor (segmente de turn, nacelă şi pale) de la momentul aducerii lor pe amplasament

şi până la momentul montării şi pentru depozitarea temporară a materialelor de

umplutură (sol vegetal, leoss,) rezutate din decopertările şi săpăturile necesare realizării

drumurilor şi a fundaţiilor turbinelor. Timpul de depozitare a pământului excavat nu va

depăşi un sezon de vegetaţie pentru a nu permite vegetaţiei să se refacă inainte de

utilizarea/dispunerea finala.

La finalizarea lucrărilor depozitele temporare de excavaţii vor fi golite; surplusul

de materialul de umplutură – piatra – va fi transportat în locurile indicate de primăria

Hârşova, pentru reabilitarea drumurilor comunale.

Suprafaţa totală scoasă din circuitul agricol este conform tabelului 5, din care

permanent 136 293 m2 şi temporar 54 000 m

2.

Tabelul 5. Suprafete de teren utilizate

Utilizare Suprafata

fundaţii 18 000 m2

platforme carosabile (pentru macarale) 81 000 m2

platforme de montaj (temporare) 54 000 m2

drumuri în interiorul parcelelor 37 293 m2

Total 190 293 m2




34

3.2. Modul de utilizare al terenului

Situaţia existentă. Amplasamentul este, în prezent, liber de construcţii, destinaţia

parcelelor componente fiind aceea de terenuri agricole.

Bilanţul teritorial existent: teren extravilan, liber de construcţii 100% (suprafaţă

agricolă, suprafaţă drumuri de exploatare).

Situaţia propusă. Prin prezentul PUZ se propune instalarea a 45 de turbine, fără ca

să se modifice destinaţia de teren agricol. Procentul de ocupare a terenului (0,14%) va fi

extrem de redus comparativ cu suprafaţa totală a amplasamentului, ceea ce va permite

valorificarea în continuare în scopuri agricole. Date privind parcelele aferente turbinelor

sunt prezentate în tab. 6.

Tabelul 6. Suprafaţa parcelelor pe care vor fi amplasate turbinele eoliene

Turbină Parcelă Suprafaţă

parcelă (ha)


parcelă (ha)

T01 A386/35 3 T24

A417/6/6

3,5 T02 A386/39 9,92 T25

T03 A386/42 9 T26 A417/6/1 7,2

T04 A386/49 4,7 T27 A417/3/8 7,6

T05 A386/31 2,475 T28 A417/3/34 5,5

T06 A386/29/1 5,0546 T29 A417/3/3 5

T07 A386/22 1 T30 A417/3/26 6,5

T08 A386/6 10 T31 A417/1/22 10

T09 A393/102 7 T32

A417/1/108

6,5 T10 A393/105 9,5 T33

T11 A393/107 5 T34

A417/1/9

10 T12 A393/109 3,5 T35

T13 A402/2 7,1 T36 A344/8 2,9

T14 A402/8 8 T37 A344/13 1

T15 A402/25 7 T38 A344/52 2

T16 A402/17 7 T39 A344/64 1,34

T17 A402/10 6,5 T40 A344/92 1

T18 A405/1/23 9,5 T41 A344/79 3




35


parcelă (ha)


parcelă (ha)

T19

A419/2/12

49,83

T42 A344/137 2

T20 T43 A402/41/1 4,49

T21 T44 A402/30 3,33

T22

A419/2/3

7 T45 A405/1/21/2 4,37

T23

Suprafaţă totală parcele – 259,3 ha; Suprafaţă studiată prin PUZ – 1262,40 ha

Suprafaţa ocupată la nivelul parcelelor va fi cea aferentă fundaţiilor pilonilor,

platformelor de montaj, şi acolo unde este nevoie, a drumurilor proiectate.

Bilanţul teritorial propus pentru zona studiată este prezentat în tabelul 7.

Tabelul 7. Bilanţul teritorial

Utilizare Suprafata [mp[ %

fundaţii 18 000 0,14

platforme carosabile 81 000 0,64

platforme de montaj 54 000 0,42

drumuri în interiorul parcelelor 37 293 0,29

drumuri de acces până la parcele 69 010 0,54

teren neafectat 12 364 697 97,97

Suprafaţă totală studiată 12 624 000 100

Tabelul 8. Indici urbanistici

Existent P.O.T. 0,00%

C.U.T. 0,00

Propus P.O.T. 0,14%

C.U.T. 0,0014

3.3. Echiparea edilitară

Alimentarea cu apă

Situaţia existentă. Pe terenul aferent proiectului nu există reţele de alimentare cu

apă.




36

Situaţia propusă. În timpul realizării construcţiilor, muncitorii vor folosi apă

potabilă îmbuteliată. Pentru igiena parţială, în timpul zilei, se va folosi o cisternă cu apă

amplasată în zona organizării de şantier. Pentru funcţionarea turbinelor nu este necesar

utilizarea apei. Centralele eoliene sunt automatizate, nefiind necesară prezenţa

personalului de exploatare, astfel încât în această etapă nu va fi necesară alimentarea cu

apă.

Evacuarea apelor uzate

Situaţia existentă. În prezent, pe amplasament nu există reţele edilitare şi nici nu au

fost desfăşurate în trecut activităţii din care să rezulte ape uzate, amplasamentul având,

anterior, folosinţă agricolă.

Situaţia propusă. În ceea ce priveşte apele uzate menajere, rezultate în etapa de

construire a parcului, acestea nu vor constitui o problemă întrucât vor fi închiriate toalete

ecologice vidanjabile de la o firmă specializată care se va ocupa de managementul apelor

uzate.

În faza de funcţionare nu vor rezulta emisii de ape uzate şi nici alte surse de

poluare a apelor. Produsul realizat de parcul eolian este energia electrică folosind energia

mecanica a vantului.

Alimentarea cu energie electrică

Situaţia existentă. În prezent, pe amplasament nu există reţele electrice, însă, în

zonă, există o asemenea infrastructură.

Situaţia propusă.

În etapa de construire alimentarea cu energie se va face de la reţeaua electrică de

joasă tensiune din zonă, montată aerian. Racordarea de va face pe baza proiectului de

specialitate pentru care se va obţine avizul, respectiv autorizaţia de construire.

În timpul etapei de funcţionare, proiectul nu presupune folosirea de energie ci




37

producerea de energie electrică prin conversia energiei mecanice a vântului. Energie

electrică astfel produsă trebuie descărcată în reţeaua naţională de energie. La finalizarea

lucrărilor de montaj se vor conecta toate turbinele la o staţie de transformare care va fi

apoi conectată la Sistemul Energetic Naţional. Conexiunea de la turbine la staţia de

transformare se va face prin cabluri subterane îngropate la 1,2 m adâncime de-a lungul

drumurilor de acces.

Gestiunea deşeurilor

Situaţia existentă. În prezent, pe amplasamentul analizat nu se desfăşoară activităţi

generatoare de deşeuri şi, prin urmare, nu există locuri amenajate pentru depozitarea

deşeurilor.

Situaţia propusă. În etapa de execuţie, principalele categorii de deşeuri care vor

rezulta sunt reprezentate de:

deşeuri din construcţii:

beton (17 01 01);

pământ şi pietre (17 05 04);

resturi de balast (17 05 08);

cabluri (17 04 11);

materiale plastice (17 02 03);

amestecuri metalice (17 04 07).

ambalaje de hârtie şi carton (15 01 01);

ambalaje de plastic (15 01 02);

ambalaje de lemn (15 01 03);

baterii şi acumulatori uzaţi (16 06 05);

deşeuri menajere şi asimilabil menajere rezultate din activitatea socială a

personalului implicat în realizarea lucrărilor (20 03 01).




38

Deşeurile rezultate din construcţii vor fi depozitate în spaţii indicate de Primăria

Orasului Hârşova însă aceste deşeuri vor fi în cantităţi mici deoarece (de exemplu,

betonul) materialele necesare construcţiei parcului vor fi aduse în cantităţi

corespunzătoare mărimii părţilor construite, iar betonul se va folosi gata preparat, în

instalaţii specializate, în afara amplasamentului.

Pământul excavat va fi singura categorie de deşeuri care va rezulta în cantităţi

semnificative. Acesta va fi întins în unele zone pentru amenajarea drumurilor, peste

fundaţiile pilonilor sau în zonele dintre acestea, crescând astfel potenţialul nutritiv al

terenului.

În conformitate cu H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, deşeurile

menajere şi cele asimilabil menajere vor fi colectate în cadrul organizării de şantier în

puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele. Aceste deşeuri vor fi transportate

periodic, în condiţii de siguranţă, la un depozit de deseuri autorizat.

Deşeurile metalice se vor depozita separat, în locuri special amenajate şi vor fi

valorificate prin agenţi economici autorizaţi.

Materialele care nu se pot recupera sau valorifica, rămase în urma executării

lucrărilor de construcţii, se vor transporta la un depozit de deşeuri autorizat.

Deşeurile rezultate din întreţinerea utilajelor – acumulatori, anvelope, uleiuri – vor

fi gestionate conform reglementărilor specifice în vigoare şi vor fi valorificate prin unităţi

specializate.

Deşeurile din hârtie şi carton vor fi colectate selectiv şi valorificate.

În etapa de funcţionare, singura categorie de deşeu ce va rezulta este reprezentată

de uleiul uzat rezultat din schimburile de ulei ce se vor face o dată la 5 ani. Uleiul uzat va

fi eliminat de pe amplasament prin firme autorizate. Nu se va face depozitarea uleiului

uzat pe amplasament.




39

3.4. Relaţia cu alte planuri/programe

Planul de realizare a Parcului eolian Hârşova este în deplină concordanţă cu

politica de promovare a energiei din resurse regenerabile notificată prin H.G. 443/2003;

H.G. 1892/2004, care stabileşte sistemul de promovare a producerii energiei din surse

regenerabile şi de asemenea Ordinul ANRE Nr. 42 din 20 octombrie 2011 privind

aprobarea Regulamentului de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse

regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi.

Planul urbanistic zonal Parc eolian Hârşova este corelat cu următoarele planuri

regionale şi locale:

PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – al ARPM GALAŢI;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – Judeţul Constanţa prin care se

stabilesc responsabilităţile Autorităţilor Locale pentru rezolvarea problemelor de

mediu din judeţ în vederea asigurării unui mediu adecvat dezvoltării durabile.

De asemenea, în zona în care urmează să fie amplasat PARCUL EOLIAN EW

HARSOVA, în prezent, se află, în diferite stadii de aprobare/de lucru, la o distanţă mai

mică de 2 km faţă de proiectul propus, următoarele proiecte :

UBBICALIA ROMANIA S.R.L. - Parc eolian Hârşova 72 MW, extravilan

Saraiu, Horia, Gârliciu, Ciobanu, parcelele A215, A217, A300, A442, A444;

amplasamentul nu se situează în perimetrul ariilor naturale protejate;

BIO ZEPHIROS S.R.L. – Parc eolian 179 centrale, 537 MW, 3 MW fiecare,

extravilan Ciobanu, Gârliciu, Horia, Ghindăreşti;

Parc eolian Mioriţa 24 turbine, la o distanţă de cca 1,1 km faţă de parcul

studiat.




40

4. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI

ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA

NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS

4.1. Introducere

Directiva SEA stabileşte că Raportul de mediu trebuie să furnizeze informaţii

privind:

- „aspectele relevante ale stării curente a mediului, precum şi evoluţia probabilă

în cazul în care nu se implementează planul” şi „caracteristicile de mediu ale

arealelor care pot fi afectate semnificativ” (Anexa I (b) (c));

- „orice problemă de mediu existentă care este relevantă pentru plan/program,

incluzând, în particular, pe acelea referitoare la orice areal de importanţă

particulară pentru mediu, ca de ex. cele menţionate în Directivele 79/409/EEC

şi 92/43/EEC” (Anexa I (c)).

4.2. Starea actuală a mediului

Pentru trasarea unor caracteristici generale privind calitatea factorilor de mediu au

fost analizate, acolo unde există, informaţiile conţinute în documente oficiale care includ

date privind monitorizarea factorilor de mediu pentru arealul în care este inclusă zona

analizată/ areale învecinate (Strategia de dezvoltare a judeţului Constanţa - Raportul

privind starea factorilor de mediu în judeţul Constanţa, 2009 şi Rapoartele lunare privind

starea factorilor de mediu în judeţul Constanţa 2010 - 2011, elaborate de Agenţia pentru

Protecţia Mediului Constanţa). Unde nu au putut fi găsite astfel de informaţii, datele

prezentate se bazează pe aspectele identificate odată cu efectuarea vizitelor pe

amplasament pentru realizarea evaluării de mediu şi întocmirea Raportului de mediu

pentru proiectul de plan analizat.




41

4.2.1.Componenta de mediu: Sol/subsol

Perimetrul parcului eolian Hârşova aparţine unităţii structurale Dobrogea Centrală,

cu desfăşurare pe un platou înalt, în partea de NV a judeţului Constanţa. Platoul pe care

va fi situat parcul eolian este mărginit la est de localitătile Hârşova şi Ghindăreşti şi

Dunăre, la vest de teritoriul administrativ al localităţii Mioriţa şi Horia, şi la nord de

platoul localităţii Ciobanu.

În zonă, predominante sunt solurile bălane şi aluviale. Solurile s-au format pe loess

şi pe nisipurile eoliene din zona de dune în condiţiile climatului de stepă uscată.

În zona viitorului parc eolian nu s-au semnalat accidente de teren, goluri

subterane, alunecări sau prăbuşiri care să pună în pericol stabilitatea viitoarelor

construcţii.




42

Fig. 5. Harta solurilor din Dobrogea (după Florea N. şi Parichi M., Atlasul

R.S. România, 1978)




43

Soluri halomorfe

Soluri neevoluate sau trunchiate

Umbrisoluri

Molisoluri

Soluri hidromorfe Vertisoluri

Soluri organice (histosoluri)

Argiluvisoluri

Conform hărţii solurilor, în zona unde se doreşte amplasarea parcului eolian se

întâlnesc următoarele tipuri de sol:

- erodisoluri şi regosoluri;

- soluri aluviale şi protosoluri aluviale;




44

- soluri bălane.

În prezent, pe amplasament nu se desfăşoară activităţi din care să rezulte o poluare

a solului.

În funcţie de istoricul zonei, adică fără activităţi industriale dar cu utilizări

agricole, se apreciază că nu au existat motive pentru înregistrarea poluării directe,

semnificative a solului/subsolului.

4.2.2. Componenta de mediu: Apa

Apa subterană (fig 6.). În Dobrogea, apele subterane prezintă caracteristici

particulare. Clima aridă şi solul slab permeabil pentru apele de infiltraţie determină

infiltrarea redusă a acestora în sol, chiar şi în anotimpurile ploioase.

În spaţiul hidrografic Dobrogea – Litoral au fost identificate, delimitate şi descrise

un număr de 10 corpuri de ape subterane (RODL01...RODL10):

4 aparţin tipului poros – permeabil - RODL05 (Dobrogea centrală),

RODL07 (Lunca Dunării), RODL09 (Dobrogea de nord) şi RODL10

(Dobrogea de sud) dezvoltate în depozite holocene, pleistocen medii-

superioare, jurasic-cretacice;

4 corpuri aparţin tipului fisural – carstic: RODL01 (Tulcea), RODL02

(Babadag), RODL03 (Hârşova-Ghindăreşti) şi RODL04 (Cobadin -

Mangalia) - dezvoltate în roci dure, predominant calcaroase, în

depozite de vârstă triasică şi sarmaţiană; unul dintre aceste corpuri este

transfrontalier (RODL04);

2 corpuri aparţin tipului carstic – fisural – de vârstă jurasică: RODL06

şi RODL08; un corp, şi anume RODL06 (Platforma Valahă) este sub

presiune, fiind cantonat în depozite barremian – jurasice şi are o

importanţă economică semnificativă. Acest corp este transfrontalier.




45

Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de ape subterane din spaţiul

hidrografic Dobrogea – Litoral se realizează prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi

meteorice, precum şi prin drenaj şi din pierderile difuze de apă din sistemele de irigaţii

existente, mai putin active în ultimii ani.

Conform Anexei V din Directiva – Cadru Apă, starea bună din punct de vedere

cantitativ al apei subterane are loc atunci când nivelul apei subterane în corpul de apă

subterană este astfel încât resursele de apă subterană disponibile nu sunt depăşite de rata

de captare medie anuală pe termen lung.

Având în vedere aceste criterii în evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă

subterană, corpurile de apă subterană delimitate în spaţiul hirografic Dobrogea – Litoral

sunt în stare cantitativă bună.

Calitatea acviferului freatic este puternic influenţată de impactul antropic exogen.

Factorii poluatori majori care afectează calitatea apei subterane se pot grupa în

următoarele categorii:

- produse petroliere, rezultate din procesele industriale;

- produse chimice (îngrăşăminte, pesticide) utilizate în agricultură, ce provoacă o

poluare difuză, greu de depistat şi prevenit;

- deseuri menajere şi rezultate din zootehnie;

- metale grele, substanţe radioactive;

- necorelarea creşterii capacităţilor de producţie şi a dezvoltării urbane cu

modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare;

- exploatarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente, lipsa unui sistem

organizat de colectare, depozitare şi gestionare a deşeurilor, a nămolurilor de

epurare si a gunoiului de grajd.




46

Fig. 6. Harta cu delimitarea corpurilor de apă subterană Dobrogea – Litoral

Corpurile de apă subterană aferente amplasamentului analizat sunt RODL05

(Dobrogea centrală - apă subterană freatică) şi RODL03 Hârşova - Ghindăreşti.

Corpul de apă subterană freatică RODL05 Dobrogea centrală. Corpul de apă

freatică este de tip poros-permeabil, fiind localizat în aluviuni actuale şi subactuale

(atribuite Holocenului), în depozite loessoide (Pleistocen superior-Holocen), în loess

(Pleistocen mediu-Pleistocen superior), precum şi la limita dintre loessuri/loessoide şi

partea terminală alterată a calcarelor (atribuite Jurasicului mediu, Jurasicului superior sau

Cretacicului inferior) sau a şisturilor verzi (atribuite Precambrianului superior). Datorită

constituţiei litologice, caracteristicilor geomorfologice şi condiţiilor structural-tectonice,




47

corpul prezintă mari variaţii de ordin cantitativ şi calitativ, atât pe orizontală câţ şi pe

verticală. Acest corp constituie sursa principală de alimentare cu apă a majorităţii

localităţilor din Dobrogea Centrală.

Corpul de apă subterană RODL03 Hârşova – Ghindăreşti. Aceste ape freatice sunt

cantonate în depozitele calcaroase jurasice situate în partea central vestică a Dobrogei.

Calcarele, dispuse discordant peste şisturile verzi, alcătuiesc trei cute sinclinale orientate

NV-SE şi constituie un sistem fisural cu dezvoltare până la carst. Stratul acoperitor îl

constituie cuvertura de loess dezvoltat, în special, în zonele culmilor dintre văile cu

aspect ruiniform. Infiltraţia eficace este, în zonă, de sub 15 mm coloană apă pe an, ceea

ce conjugat cu caracteristicile litologice, în general nefavorabile, ale zonei acoperitoare

din areal conduce la concluzia existenţei unei protecţii globale cel puţin de clasă medie şi

bună.

În zona Hârşova - Ghindăreşti, foraje executate la adâncimi de cca. 150 m au atins

nivelul piezometric de 5 ÷ 14 m şi au permis aprecierea următorilor parametri: K = 15 –

90 m/zi, T = 600 – 1500 m2/zi.

Calitativ, apele sunt în general potabile, cu reziduu fix variind de la 500 la 1400

mg /l.

În vecinătate si in zona amplasamentului proiectului singura activitate potenţial

poluatoare a apelor subterane este agricultura, dar şi aceasta fiind nesemnificativă

datorită renunţării la folosirea în cantităţi mari a îngrăşămintelor şi a pesticidelor. Pe

directia vest, ceva mai departe, exista vechiul depozit de deseuri al orasului Harsova

care poate constitui o sursa de poluare, cel putin a acviferului freatic.

Apele de suprafaţă. Pe amplasament nu se găsesc ape de suprafaţă, însă, în

vecinătate, la vest de amplasament, la o distanţă de cca 400 m se află fluviul Dunărea (v.

Foto 1). La o distanţă de peste 4 km se află lacul Hasarlak, cu versanţii transformaţi în

faleze lacustre afectate de eroziune. In zona amplasamentului există văi cu apa temporară,

puse în evidenţă de ploile torenţiale de primăvară şi toamnă.




48

4.2.3. Componenta de mediu: Aerul atmosferic

Climatul zonei este cel specific Dobrogei, diferit de cel continental datorită

formelor de relief foarte variate : stepă, dealuri. Zona are şi influenţe maritime şi prezintă

precipitaţii variate.

Regimul climatic general se caracterizează prin veri fierbinţi şi sărace în

precipitaţii şi prin ierni nu foarte reci, punctate uneori cu viscole puternice, dar şi cu dese

intervale de încălzire, care dau stratului de zăpadă un caracter episodic.

Temperatura medie anuală are valoarea de 11,2 ºC, iar precipitaţiile medii anuale

sunt de 347,8 mm/ mp.

Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată, în semestrul cald, prin advecţii

lente de aer oceanic din V, care ajunge însă puternic transformat (încălzit şi uscat), iar în

semestrul rece prin advecţia maselor de aer din NE (cu caracteristici termice de aer arctic

continental) şi advecţia dinspre SV a aerului cald şi umed de origine mediteraneană.

Atmosfera este cel mai larg vector de propagare al poluanţilor, efectele acestora

putând fi observate atât în mediul natural cât şi în cel antropizat.

Calitatea aerului este influenţată de :

- dezvoltarea activităţilor industriale cu impact asupra atmosferei;

- sistemele de încălzire a spaţiilor de locuit şi de lucru;

- traficul rutier intern şi de tranzit;

- insuficienţa salubrizării stradale;

- depozitarea şi transportul deşeurilor menajere.

În zona si în vecinătatea amplasamentului analizat, cu cateva exceptii

nesemnificative ca pondere, se desfăşoară activităţi agricole. Astfel, în prezent, sursele

de emisii atmosferice sunt utilajele agricole si traficul rutier, în special, pe drumul 2A.




49

4.2.4. Componenta de mediu: Biodiversitatea

În prezent, pe terenul studiat se desfăşoară activităţi antropice, precum cultura

cerealelor.

Habitatele existente în zona proiectului. Dobrogea ca ţinut, se remarcă prin

particularităţile sale deosebite comparativ cu restul ţării. Poziţia geografică, apropierea şi

însăşi prezenţa Mării Negre, structura solului şi clima, istoria uscatului dobrogean, au dus la

formarea unei flore şi faune caracteristice, iar amestecul unic de elemente de origine sudică,

de specii ponto-caspice şi pontice, europene şi eurasiatice dă un caracter unic biodiversităţii

acestei regiuni. Vegetaţia zonală a Dobrogei este pajiştea stepică. Deşi, în prezent, această

vegetaţie aproape a dispărut în urma extinderii agriculturii şi viticulturii, se poate spune cu

certitudine - ţinând seama de resturile vegetaţiei primare ce se mai păstrează şi de caracterul

climatului şi al solurilor - că pajiştile stepice au acoperit în trecut toată partea central - joasă a

Dobrogei şi teritoriile situate sub altitudinea medie de 100 m, în părţile nordice şi sudice.

Pe teritoriul Dobrogei se întâlnesc câteva tipuri de ecosisteme majore, care reprezintă

şi o caracteristică a diversităţii ecologice a regiunii. Astfel, se pot deosebi ecosisteme de tip

silvicol, ecosisteme de stepă, zone umede - atât pe litoralul maritim cât şi în Delta sau lunca

Dunării. O pondere deloc neglijabilă în Dobrogea o au ecosistemele antropizate, cu

precădere agroecosistemele ocupând suprafeţe extinse în centrul şi sudul regiunii. Zonele

extinse, care odinioară erau acoperite de asociaţii tipice de stepă, au fost puternic

transformate sub influenţa antropică în agroecosisteme. Cel mai puternic afectate de acest

proces sunt zona de sud şi zona centrală a Dobrogei, unde practic asociaţiile naturale au fost

înlocuite în cea mai mare parte. În prezent, doar în zonele accidentate - versanţi, platouri

pietroase, văi - mai pot fi întâlnite mici arii de vegetaţie stepică. Însă, şi acestea sunt alterate

de o serie de plante introduse accidental de om. Pădurile Dobrogei au fost, de asemenea,

afectate de intervenţia omului. Zonele de silvostepă aproape că au dispărut, iar din vastele

masive forestiere din sud-vestul Dobrogei nu au mai rămas decât pâlcuri izolate de marile

suprafeţe de terenuri agricole.




50

Ecosistemele de stepă mai bine păstrate se întâlnesc în centrul Dobrogei, acolo unde

terenul accidentat a fost mai puţin propice agriculturii. Din această categorie, în Dobrogea se

întâlnesc stepe instalate pe soluri loessoide şi stepe instalate pe soluri pietroase. O categorie

aparte o reprezintă silvostepele - veritabilă zonă de întrepătrundere a două tipuri diferite de

ecosisteme, unde atât flora cât şi fauna au trăsături distincte.

În concordanţă cu Directiva Habitatelor (92/43/EEC), zona amplasamentului

aparţine regiuni biogeografice stepice.

Vegetaţia naturală de stepă se compune, în principal, din pir (Agropyron repens),

colilie (Stipa pennata) şi păiuş (Festuca sp.) precum şi plante herbacee cum ar fi sclipeţii

(Potentilla erecta), scaiul răsăritean (Centaurea orientalis), perişorul bulgar (Cleistogenes

serotina), cimbrişor (Thymus marschallianus).

Pe amplasamentul proiectului, în urma investigaţiilor pe teren, nu au fost

identificate habitate de interes comunitar.

Flora de pe amplasament şi în vecinătatea acestuia. Terenul pe care se va amenaja

parcul eolian are folosinţă şi destinaţie de teren agricol arabil. Astfel, flora din cadrul

amplasamentului este reprezentată de culturile agricole şi de plantele ruderale (fără valoare

economică sau naturală) care cresc pe marginea drumurilor de exploatare. Terenurile

învecinate au, de asemenea, folosinţă agricolă. Totuşi, în zonă se găsesc şi areale naturale în

care cresc plante caracteristice stepei.

La limita ecosistemelor agricole au fost identificate următoarele asociaţii vegetale,

fără importanţă conservativă :

(i) Calamagrostietum epigei Juraszek 1928. Această asociaţie vegetală a fost

identificată la marginea culturilor de floarea soarelui, de-a lungul drumului

de exploatare din vecinătatea turbinelor T01 şi T05. Specia dominantă este

Calamagrostis epigeios, însoţită de Trifolium campestre şi Cirsium vulgare.




51

(ii) Carduetum acanthoides Morariu 1943. Asociaţia a fost identificată pe

marginea unor drumuri de exploatare. Specia edificatoare este Cardus

acanthoides, însoţită de Cichorium intybus, Agropyron repens.

(iii) Artemisioa austriacae – Poetum bulbose. Această asociaţie este întâlnită pe

pajiştea situată în apropierea Dunării, la V de locaţia turbinelor T40-T41.

Această asociaţie vegetală se instalează rapid pe terenurile păşunate intensiv.

Speciile dominante sunt Artemisia austriaca şi Poa bulbosa, însoţite de

Xeranthemum annum, Cardaria draba, Lycopsis orientalis, Plantago

lanceolata.




52

Foto 2. Zonele din vecinătatea amplasamentului unde se găseşte vegetaţie naturală (zona haşurată cu verde)




53

Foto 3. Vegetaţie naturală de stepă la SV de viitorul amplasament al turbinelor

T40, T41, T42




54

În timpul cercetarilor pe teren au fost observate următoarele specii floristice, pe

terenurile din vecinătatea amplasamentului :

pir târâtor (Agropyron perens), nagară (Stipa capillata);

cicoare (Ciconium intybus), coada şoricelului (Achillea millefolium), coada

şoricelului galbenă (Achillea coarctata), plevaniţă (Xeranthemum

annuum), volbura (Convolvulus arvensis);

Verbascum phlomoides (coada vacii)

Medicago sp;

Chondrilla juncea ;

Capsella bursa pastoris;

Poa pratensis, Holcus lanatus,Lolium perene ;

Tribulus terrestris (colţul babei);

Cardus acanthoides (scaiete), Carthamus lanatus, etc..

Majoritatea acestor specii au fost întâlnite pe terenurile necultivate din vecinătatea

amplasamentului parcului şi mai puţin pe marginea drumurilor de exploatare.

Convulvulus arvensis Cichorium intybus




55

Carthamus lanatus Xeranthemum annuum

Holcus lanatus Stipa capilata şi Lolium perene

Tribulus terestris Achillea millefolium şi Achillea coarctata




56

Vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin câteva exemplare arbustive de salcie

mirositoare (Eleagnus angustifolia), salcâm (Robinia pseudoacacia), salcâm sălbatic,

măceş (Rosa canina). Pe marginea drumurilor asfaltate (nu de exploatare) se întâlnesc,

cel mai adesea, specii de plopi (Populus nigra, Populus alba, Populus deltoides).

Pe marginea canalelor de irigaţie existente în zona studiată se întâlnesc arbuşti precum

măceşul (Rosa canina), alunul (Coryllus avelana) şi păducelul (Crataegus monogyna). Pentru

implementarea proiectului nu este necesar sa se taie / defrişeze aceşti arbuşti.

Faună (specii de nevertebrate şi vertebrate identificate)

Nevertebrate

În cadrul programului de monitorizare s-a avut în vedere şi identificarea

nevertebratelor. Acestea sunt dominate, în principal, de insecte. Au fost identificate şi

observate următoarele specii de insecte, caracteristice terenurilor agricole : Gryllus

campestris (greierele de câmp), Gryllotalpa gryllotalpa (coropişniţa), Acrida ungarica

(lăcustă).

Gryllus campestris (greierele de câmp):

specie cu o răspândire largă;

termofilă, preferă pajiştile uscate şi terenurile cultivate;

se hrăneşte cu plate suculente de câmp.

Gryllotalpa gryllotalpa (coropişniţa:

comună în toate regiunile din România, cu excepţia celei montane;

preferă solurile uşoare

bază trofică pentru unele păsări şi mamifere

Acrida ungarica (lăcusta:)

întâlnită în regiunile de câmpie şi în zonele limitrofe acestora

preferă culturile agricole cu porumb, graminee, etc.




57

xerofilă, preferă zonele ierboase (pajişti, păsuni).

Speciile de insecte observate/prezente nu sunt menţionate în OUG 57/2007 (cu

modificările şi completările ulterioare).

Reptile

La o distanţă de cca 500 m faţă de amplasamentul turbinelor T42 şi T40 a fost

observat un exemplar de Testudo graeca ibera menţionat în formularul standard

ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova, în cap.3.3- categoria Alte specii importante de

floră şi faună. Zona unde a fost observată broasca ţestoasă dobrogeană nu este inclusă în

proiect, astfel încât nu va fi afectată.

Foto 4. Testudo graeca ibera

(Identificare si autor foto: SC IMPULS MEDLEX 2000 SRL CONSTANTA)




58

La est de locaţia turbinei T35, la marginea văii unde nu se practică agricultura şi pe

marginea canalului de irigaţie din zona turbinelor T01-T05 au fost observate două

exemplare de şopârlă de stepă (Podarcis taurica). Prin implementarea proiectului nu se

vor afecta suprafete de teren cu vegeraţie naturală, astfel încât speciile de reptile nu vor fi

afectate.

Suprafetele pe care au fost identificate speciile de reptile nu sunt folosite în cadrul

proiectului şi, în consecinţă, aceste specii nu vor fi afectate.

Amfibieni

Nu au fost observate specii de amfibieni pe amplasament sau în vecinătatea

acestuia.

Mamifere

În sudul locaţiei turbinei T42, la o distanţă de cca 400 m de aceasta au fost

observaţi cca 7 indivizi de Spermophilus citellus (popândău, foto 6) în lunile iulie –august

2011 şi cca 12 indivizi la începutul lunii aprilie 2012. De asemenea au fost observate şi

găuri de galerii în zonele unde terenul este liber şi nefolosit pentru utilizări agricole. Pe

parcelele pe care se doreşte instalarea turbinelor nu au fost observaţi popândăi şi nici

galerii ale acestora.

Zona unde au fost întâlniţi popândăi (foto 5) este o zonă naturală, pajişte ruderalizată

(terenul este folosit pentru păşunat). Terenul respectiv nu este inclus în proiect astfel încât

această suprafaţă nu va fi deranjată.

Popândăul european (Spermophilus citellus) se găseşte, în mod obişnuit, în stepele şi

regiunile cu păduri din Europa centrală şi din regiunea Balcanică, de la nivelul mării până la

altitudinea de 2 500 m (Koshev, 2008) (În România nu a fost observat la altitudini mai mari

de 300 m). Este considerată o specie periclitată, în declin.

În prezent, Spermophilus citellus se întâlneşte în populaţii structurate inexact sau




59

agregaţii (populaţii locale sau subpopulaţii) ce constau din câţiva indivizi (Burel şi Baudry,

2003).

În România, populaţiile de Spermophilus citellus au fost estimate la cca 15 000 de

indivizi (Botnariuc şi Tatole, 2005). IUCN îi citează pe I. Coroiu şi D. Murariu (2006) care

consideră că în unele părţi ale Dobrogei (România şi Bulgaria) populaţiile de popândăi s-au

stabilizat şi chiar au început să crească după 1989, datorită abandonului agriculturii intensive.

Conform IUCN, specia a fost încadrată în categoria „vulnerabilă”. După cum precizează

Hoffman et al., 2008, densităţile populaţiilor de Spermophilus citellus, chiar dacă uneori se

află aproape de exctincţie în habitatele lor naturale, se grupează în asociaţii care se stabilesc în

apropierea zonelor locuite de oameni, atingând uneori densităţi excepţionale (9 - 43

indivizi/ha).




60

Foto 5. Zona popândăilor ( în sud – estul oraşului Hârşova, în NV terenului studiat)




61

Foto 6. Spermophilus citellus

(Identificare si autor foto: SC IMPULS MEDLEX 2000 SRL CONSTANTA)

Liliecii. În ceea ce priveşte liliecii, în Dobrogea pot fi întâlnite 22 de specii din cele

30 prezente în România. Aceştia pot folosii drept adăpost pădurile cu copaci bătrâni şi

podurile sau subsolurile clădirilor din localităţile învecinate. În timpul vizitelor pe

amplasament au fost observaţi pâlcuri de copaci şi păduri (la S de turbinele T36, T37,

T38 la o distanţă de cca 600 m, la V de turbina T35 la o distanţă de cca 1,2 km, cât şi

de-a lungul Dunării).

Pentru monitorizarea liliecilor s-au ales 3 puncte dispuse conform foto 7.




62

Foto 7. Puncte de monitorizare a liliecilor (BAT1-3)


63



Punctele au fost alese datorită caracteristicilor habitatelor (pct 1 – datorită clădirilor

din vecinătatea Dunării, unde exista o posibilitate mare ca liliecii să fie prezenţi; pct 2. –

datorită clădirilor abandonate (ce pot oferi adăpost liliecilor) din cadrul fostului complex

de ferme şi punctul 3 – în apropierea comunei Ghindăreşti).

În urma monitorizării realizate (cu vizite frecvente în lunile martie şi septembrie –

octombrie) au fost observate două specii (Pipistrellus pipistrellus, liliacul pitic – 1 individ

şi Nyctalus noctula – 1 individ), în punctul de observare 1.

Pentru detectarea liliecilor s-a folosit echipament adecvat: DETECTOR/

RECEPTOR DE ULTRASUNETE.

Liliecii folosesc o mare varietate de habitate de hrănire în funcţie de spectrul trofic,

de caracteristicile zborului (există specii care zboară pe distanţe mai mari, iar altele îşi

caută hrană în zone mai apropiate de locul de adăpost), ecolocaţie şi strategiei de

vânătoare. O importanţă particulară o au însă pădurile, suprafeţele de apă (răuri, lacuri,

canale), fâneţele şi păşunile, elementele lineare de vegetaţie (şiruri de arbori, vegetaţia de

pe malul unor râuri sau canale).

Habitatele de hrănire utilizate de lilieci au câteva caracteristici comune, şi anume :

structura favorabilă a habitatelor : aceasta variază în funcţie de specie, de

caracteristicile zborului fiecărei specii şi de ecolocaţia acestora (a speciilor);

densitate mare de insecte : diferite grupuri de insecte sunt importante pentru

diferitele specii de lilieci;

existenţa unor coridoare verzi : acestea leagă diferitele tipuri de habitate între ele,

oferind liliecilor atât zone pentru vânătoare cât şi elemente de conexiuni între

adăposturi şi zonele de hrănire.

Habitate mai puţin favorabile, dar utilizate într-o oarecare măsură de lilieci sunt

terenurile arabile, parcurile, zonele mlăştinoase, terenurile acoperite cu clădiri, care vor

atrage un număr de lilieci şi nu trebuie neglijate. În unele cazuri, pot avea importanţă


64



considerabilă elemente precum clădiri, poduri, arbori solitari, adăposturi artificiale, stâlpi

de iluminat cu lumină albă, aflate în apropierea zonelor de hrănire. Exemplarele din

diferite specii de lilieci parcurg distanţe variate până la zonele de hrănire. Unele specii

vânează într-un perimetru de 1 – 2 km în jurul adăpostului, altele pot parcurge câteva zeci

de km până la habitatele de hrănire favorabile, pe anumite rute cu coridoare verzi.

Păşunile se găsesc dispuse în preajma amplasamentului astfel :

- la nord de satul Ciobanu, la o distanţă de cca 3 km faţă de cele mai nordice

turbine;

- la vest de amplasament, la o distanţă de cca 500 m faţă de turbina T13.

Zona de adăpost şi cea de hrănire trebuie să fie legate între ele prin coridoare verzi

(cf. ghidului metodologic „Liliecii şi evaluarea impactului asupra mediului” întocmit de

Asociaţia pentru protecţia liliecilor din România).

Distanţa până la cea mai apropiată locuinta (constructii noi) este de cca 450 m

(comuna Ghindăreşti).

În tabelul 9 sunt prezentate, în funcţie de tipul zonei amplasamentului, speciile de

lilieci care pot fi prezente şi rolul habitatului.

Tabelul 9. Habitate/specii de lilieci/funcţiile habitatelor (cf. Ghidului metodologic

„Liliecii şi Evaluarea impactului asupra mediului”)

Specii/ habitate

Funcţiile habitatelor

Adăposturi Zone de

hrănire

Rute de

zbor hibernare maternitate împerechere tranzit

Habitatea deschise – terenuri agricole, pajişti

Nyctalus leisleri X X

Nyctalus lasiopterus X X

Eptesicus serotinus X X

Myotis myotis X

Myotis oxygnathus X

Vespertilio murinus X X

Nyctalus noctula X X

Localităţi – zone rurale


65



Specii/ habitate

Funcţiile habitatelor

Nyctalus noctula X X X X X X

Eptesicus serotinus X X X X X X

Pipistrellus pipistrellus X X X X X X

Pipistrellus pygmaeus X X X X X X

Rhinolophus ferrumequinum X X X X X

Rhinolophus hipposideros X X X X X X

Myotis myotis X X X X X

Myotis oxygnathus X X X X X

Plecotus austriacus X X X X X X

Plecotus auritus X X X X X X

Myotis emarginatus ? X X X X X

Vespertilio murinus X X X X X X

Conform tabelului de mai sus, zona amplasamentului parcului eolian poate fi

folosită doar ca zonă de hrănire şi ca areal de zbor.

Avifauna

În timpul deplasărilor efectuate pentru studierea terenului, s-au întâlnit specii

dominante din Ordinul Passeriformes.

Familiile de păsări din subordinul Passeri, observate în zona amplasamentului sunt:

- Alaudidae (Alauda arvensis, Calandrella brachydactyla, Galerida cristata,

Melanocorypha calandra);

- Corvidae (Corvus corone, Crovus frugilegus, Corvus monedula – stăncuţa, Pica

pica – coţofana);

- Emberizidae (Emberiza hortulana, Miliaria calandra);

- Laniidae (Lanius collurio, Lanius minor);

- Motacillidae (Motacilla alba);

- Muscicapidae (Ficedulla albicollis, Oenanthe pleschanka);

- Passeridae (Passer montanus, Passer domesticus)

- Sturnidae (Sturnus vulgaris).


66



Au fost observate, de asemenea, specii de păsări din Ord. Falconiformes (Buteo

buteo, Buteo rufinus, Falco tinnunculus, Hieraetus pennatus, Circus pygargus),

Charadriformes (Larus cachinnans, Larus minutus), Columbiformes (Streptopelia

decaocto, Columba livia), Coraciiformes (Coracias garrulus, Upupa epops), Cuculiformes

(Cuculus canorus), Ciconiiformes (Egretta garzetta, Ciconia ciconia), Anseriformes (Anas

strepera, Cygnus cygnus), Gruiformes (Fulica atra) şi Piciformes (Dendrocopos medius).

SPECII SEDENTARE

În zona studiată au fost identificate următoarele specii sedentare : Galerida cristata

(ciocârlan), Corvus frugilegus (cioara de semănătură), Corvus corone (cioara griva),

Passer montanus (vrabia de câmp), Larus cachinnans (peşcăruşul argintiu), Streptopelia

decaocto (guguştiuc), Pica pica (coţofana), Dendrocopos medius (ciocănitoarea de stejar),

Columba livia (porumbel domestic), Buteo buteo (şorecarul comun), Sturnus vulgaris

(graur).

SPECII OASPEŢI DE VARĂ

Au fost observate următoarele specii oaspeţi de vară (lunile mai - august):

Hieraaetus pennatus (acvila mică), Coracias garrulus (dumbrăveancă), Falco tinnunculus

(vânturelul roşu), Upupa epops (pupăza), Cuculus canorus (cuc), Alauda arvensis

(ciocârlie de câmp), Calandrella brachydactyla (ciocârlia de stol), Melanocorypha

calandra (ciocârlia de Bărăgan), Hirundo rustica (rândunica), Riparia riparia (lăstun de

mal), Oenanthe pleschanka (pietrar), Motacilla alba (codobatură albă), Lanius collurio

(sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfâncioc cu fruntea neagră), Larus minutus (pescăruş

mic), Miliaria calandra (presură sură), Buteo rufinus (şorecar mare), Egretta garzetta

(egreta mică).

SPECII DE PASAJ


67



Dintre speciile de pasaj au fost identificate următoarele specii : Circus pygargus

(eretele sur), Anas strepera (raţa pestriţă), Ciconia ciconia (barza)

SPECII OASPEŢI DE IARNĂ

Pe amplasament a fost observat o singură specie oaspete de vară: Falco tinnunculus

(vânturelul roşu), descris şi in cadrul categoriei oaspeţi de vară.

Pe lacul Hasarlak, la o distanţă de cca 4 km NE, au fost observate în sezonul de

iernat următoarele specii: lebăda (Cygnus cygnus), lişiţa (Fulica atra) şi raţe sălbatice.




68

Tabelul 10. Specii de păsări observate pe amplasament şi în vecinătate în perioada iulie 2011 – iunie 2012

Nr.

crt.

Specia Aproximarea efectivelor speciilor observate pe amplasament şi în vecinătate pe lunile de monitorizare

VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI

1. Alauda arvensis B B B A - - - - A B B B

2. Anas strepera - - A - - - - - A - - -

3. Aquila pomarina - - - - - A - A - - - -

4. Buteo rufinus A - A - A - - - - A -

5. Buteo buteo A - - - - - A A A A - -

6. Calandrella

brachydactyla

B B B - - - - - - - - -

7. Circus pygargus - A - - - - - - A - - -

8. Ciconia ciconia - - - - - - - - D - - A

9. Charadrius dubius - - - - - - - - - A A -

10. Columba livia - - - - - B - C - B B B

11. Coracias garullus A A A - - - - - - - A -

12. Corvus frugilegus B A C C E D C C A C C B

13. Corvus corone - B B A B B B B A A A A

Corvus monedula - - - - - - - - - - A -

14. Coturnix coturnix - - - - - - - - - A A -

15. Cuculus canorus A - - - - - - - - A -

16. Cygnus cygnus - - - - B - - - - - - -

17. Dendrocopos

medius

A A A A - - - - - - - -

18. Delichon urbicum - - - - - - - - - A A A

19. Egretta garzetta - A A - - - - - - - - A

20. Falco tinnunculus A - - A - - A - - A A -

21. Fulica atra - - - - C - - - - - - -

22. Galerida cristata - A - A A A - A A A A




69

Nr.

crt.

Specia Aproximarea efectivelor speciilor observate pe amplasament şi în vecinătate pe lunile de monitorizare

VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI

23. Hieraaetus

pennatus

- - A - - - - - - - A -

24. Hirundo rustica C B A - - - - - - B B B

25. Lanius minor A - - - - - - - - A A -

26. Lanius collurio A A - - - - - - A - A A

27. Larus cachinnans A A A B A - - A A A A

28. Larus minutus - - A - - - - - - - - -

29. Melanocorypha

calandra

B B - - - - - A A B A A

30. Merops apiaster - - - - - - - - - - A -

31 Miliaria calandra A B - - - - - A - B A A

32. Motacilla alba A - A A - - - - - A A -

33. Motacilla flava A - - - - - - - - A A -

34. Oenanthe

pleschanka

A - A - - - - - - A A A

35 Passer montanus C C B B - - - - A A B B

36. Passer domesticus B B B B A B B B B A B B

37. Pica pica A A A A A A A A A - A -

38. Riparia riparia B B - - - - - - - - A -

39. Saxicola rubetra - - - - - - - - - A A -

40. Streptotelia

decaocto

- - B B B A - - B B A B

41. Sturnus vulgaris C B B B E - - - B B B B

42. Upupa epops A A - - - - - - - A A A

Legendă : - :0; A:1-10; B: 10-50; C: 50-100; D: 100-300; E: 300-600 indivizi




70

4.3. Starea mediului în cazul neimplementării planului/programului

Zona în care se doreşte amplasarea parcului eolian este reprezentată de teren

agricol, astfel încât impactul existent se datorează activităţilor agricole ce se desfasoara

aici.

În cazul neimplementării planului, destinaţia terenului va rămâne cea actuală, şi

anume „teren arabil” pentru cultura cerealelor iar starea mediului nu se va modifica prin

amplasarea parcului eolian, acesta nereprezentand o activitate cu potential de poluare.


S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – .Elaborator Studii de Mediu


71

5. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV

Tabel 11. – Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată : MEDIUL TERESTRU

MEDIUL TERESTRU

Topografie/

geomorfologie Hidrogelologie Flora Fauna Biodiversitate

Descrierea

impactului

modificarea

planimetriei

terenului, precum

şi a structurii

solului, ca urmare

a compactării

pentru realizarea

fundaţiilor si

drumurilor.

nu va exista un

impact asupra

apei subterane.

Habitatul este de tipul

agroecosistemelor astfel

încâţ flora de pe

amplasament este

reprezentată de culturi

agricole şi plante ruderale

de pe marginea drumurilor.

Cea mai mare parte

a exemplarelor

faunistice prezente

pe amplasament se

vor deplasa,

refugiindu-se în

arealele/regiunile

învecinate, în

momentul începerii

lucrărilor de

construcţie.

Biodiversitatea locală nu va fi afectată

semnificativ de lucrările propuse prin

P.U.Z., însă se va schimba compoziţia

calitativă a acesteia.

Datorită faptului că terenul pe care va fi

amplasat parcul este un ecosistem semi-

natural, comunitatea de plante şi animale

care ocupă habitatul este formată din specii

obişnuite cu prezenţa omului în zonă sau

specii care se pot acomoda uşor cu prezenţa

omului sau cu diferite activităţi întreprinse

de acesta.

Concluzii

privind

gradul de

afectare

Impactul asupra

solului va fi

negativ, pe

durata realizării

lucrărilor de

construcţie, dar

se va diminua în

timp, ajungându-

se la un

echilibru.

Suprafaţa mare ce

va rămâne liberă

va asigura

continuitatea

infiltrării apei

pluviale în

rezerva de apă

subterană.

Nu vor fi introduse noi

specii floristice, iar impactul

asupra florei va fi

nesemnificativ.

O mare parte din

exemplarele

faunistice vor

reveni pe

amplasament şi se

vor putea adapta

noului ecosistem (în

special şoarecii de

câmp, popândăii,

hârciogii, aricii)

În etapa de construcţie impactul asupra

biodiversităţii va fi redus; în etapa de

funcţionare este posibil apariţia unui

impact asupra avifaunei, care, dupa caz,

va trebui controlat printr-un anumit

program de functionare, aplicabil

parcului în totalitatea sa sau numai unei

parti.


S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – .Elaborator Studii de Mediu


72

Tabel 12. – Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată:

ATMOSFERA ŞI MEDIUL SOCIO – ECONOMIC

ATMOSFERA MEDIUL SOCIO – ECONOMIC

Calitatea aerului Schimb.

climatice

Patrimoniu

arheologic

Monumente

istorice/

culturale

Utilizarea resurselor/

terenului Aspecte economice Peisajul

Descrierea

impactului

În faza de construcţie vor

exista surse de poluare a

aerului şi anume : gazele

de eşapament rezultate de

la autovehicule şi de la

utilajele folosite şi praful

rezultat din activităţile de

construcţie.

O altă sursă de impact

asupra aerului va fi

zgomotul rezultat atât în

faza de construcţie cât şi

din funcţionarea turbinelor.

Din funcţionarea turbinelor

nu vor rezulta poluanţi

atmosferici.

Nu este

cazul.

Pe

amplasament

nu au fost

identificate

situri

arheologice.

În vecinătatea

amplasamentu

lui, pe malul

Dunării se află

cetatea

Hârşova

(Carsium).

Prin

amenajarea

parcului

eolian nu se

va exercita

impact asupra

monumentelor

istorice.

Prin proiectul analizat

nu se prevede utilizarea

unor resurse naturale

neregenerabile. Singura

resursă folosită în faza

de funcţionare este

energia eoliană.

Terenul construit

(fundaţii, platforme,

drumuri proiectate) –

13,6293 ha – va

reprezenta cca. 1,07 %

din suprafaţa totală

studiată prin PUZ

(1262,4 ha).

Amenajarea parcului

eolian va duce la

apariţia de locuri

temporare de muncă si

cateva permanente.

Componentele fizice ale

unui parc eolian pot

provoca impact vizual.

Impactul vizual este

dependent de localizarea

proiectului în raport cu

diferite categorii de

obiective.

Intrucât terenul nu

este plat (existând

diferenţe de altitudine

între anumite puncte)

turbinele nu vor fi toate

vizibile din acelaşi

punct.

Concluzii

privind

gradul de

afectare

Calitatea aerului nu va fi

influenţată semnificativ de

proiectul analizat.

Impactul va fi temporar.

Nu va exista un impact

în ceea ce priveşte

utilizarea resurselor.

Referitor la teren,

impactul va fi redus.

Se vor oferi

compensaţii financiare

proprietarilor pentru

terenul folosit.

Beneficiile pe termen

lung vor consta în

resurse financiare la

bugetul local (taxe şi

impozite).

Impact de anvergură

medie, întrucât terenul

în zonă nu este plat,

astfel încât nu toate

turbinele vor fi vizibile

dintr-un anumit punct.

Raport de mediu – PUZ Parc Eolian „Hârşova” S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.



73

6. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU

PLAN SAU PROGRAM

6.1. Probleme de mediu existente

Tabel 13. – Evaluarea principalelor probleme de mediu

Factorul Descriere Modul în care va fi tratată problema în

cadrul proiectului

APA

Apa potabilă Pe amplasament, nu există sistem

de alimentare cu apă potabilă.

Proiectul nu presupune utilizarea apei

potabile; în timpul construcţiei va fi folosită

apă potabilă îmbuteliată.

Apa uzată Pe amplasament nu există reţea de

canalizare.

Proiectul nu presupune generarea de ape

uzate; în timpul construcţiei vor fi folosite

toaletele ecologice.

Apa freatică

Reducerea suprafeţei de infiltraţie

a apelor meteorice pe suprafeţele

acoperite cu drumuri, fundaţii şi

platforme.

Platformele şi drumurile vor fi înclinate,

astfel încât apa pluvială să se scurgă pe

terenurile învecinate. NU vor exista surse de

contaminare cu exceptia perioadei de

construire: interventia cu absorbant, daca va

fi cazul.

Apa de

suprafaţă

În vecinătatea amplasamentului

există ape de suprafaţă, şi anume:

fluviul Dunărea la o distanţă de cca

400 m la vest faţă de turbina T40 şi

lacul Hasarlak, la cca 4 km NE de

limita terenului studiat.

Nu se vor face evacuări de ape uzate în

apele de suprafaţă.

AERUL

Emisii

atmosferice

Având în vedere folosinţa

actuală a terenului analizat, pe

amplasament, nu există surse de

emisii/ imisii atmosferice decât

gazele de esapament de la utilajele

agricole si transportul rutier de

tranzit.

În perioada de construcţie vor

exista emisii atmosferice de la

utilajele folosite în construcţie şi

emisii de praf din traficul rutier.

În perioada de funcţionare nu

Vor fi contractate numai utilaje şi

autovehicule cu verificarea tehnică la zi

astfel încât emisiile atmosferice vor fi cât

mai reduse. Drumurile vor fi udate şi se va

circula cu viteză redusă pentru evitarea

ridicării prafului.

Se vor utiliza turbine performante, cele

mai silentioase, si se vor amplasa la distante

mai mari de 450 m fata de cea mai apropiata

locuinta.




74

Factorul Descriere Modul în care va fi tratată problema în

cadrul proiectului

vor exista emisii/ imisii

atmosferice, cu exceptia

zgomotului.

SOLUL

Permeabilitatea

Reducerea suprafeţei de infiltraţie

a apelor meteorice pe suprafeţele

acoperite cu drumuri, fundaţii şi

platforme.

Platformele şi drumurile vor fi înclinate,

astfel încât apa pluvială să se scurgă pe

terenurile învecinate. NU vor exista surse de

contaminare cu exceptia perioadei de

construire: interventia cu absorbant, daca va

fi cazul.

FLORA, FAUNA, BIODIVERSITATEA

Diversitatea

speciilor

Biodiversitatea locală cuprinde

specii floristice şi faunistice

spontane, naturale, cât şi specii de

plante cultivate.

Nu vor fi introduse specii noi.

Arii speciale

de protecţie

avifaunistică

(S.P.A.)

Proiectul se află în vecinătatea

ariei naturale protejate

ROSPA0017 Canaralele de la

Hârşova (la cca 200 m).

Ariile naturale protejate din

vecinătate sunt prezentate în cap

6.2.

Lucrările propuse prin P.U.Z. nu vor

influenţa ecosistemele ariilor protejate.

Arii speciale

de conservare

(S.A.C.)

Pe amplasament nu au fost

desemnate arii speciale de

conservare.

PEISAJUL

Peisajul

Terenul studiat, precum şi

terenurile învecinate au folosinţă

agricolă. Peisajul este rural,

componentele sale principale fiind

culturile agricole.

Tipul peisajului zonei amplasamentului

este comun şi are o arie largă de răspândire

(în Dobrogea, terenurile agricole şi stepele

sunt larg răspândite), nu are valoare

culturală şi are o variaţie mică a topografiei.

Nivelul de modificare a peisajului zonei

unde se doreşte amplasarea parcului eolian

va fi moderat.




75

6.2. Arii speciale de protecţie avifaunistică (SPA) (suprafaţa, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate, specii)

Proiectul studiat se află în vecinătatea (la cca 200 m) ariei naturale de protecţie

specială avifaunistică Canaralele de la Hârşova. Aria de Protecţie Specială Avifaunistică

„Canaralele de la Hârşova” este arie naturală protejată de interes comunitar - categoria

arie de protecţie specială cf. Directivei Consiliului 79/409/CEE, desemnata prin HG

1284/2007 (cod sit ROSPA0017), modificată şi completată prin HG 971/11 octombrie

2011.

În regiune au mai fost desemnate următoarele arii naturale protejate de interes

comunitar :

- la cca 400 m pe direcţia V - ROSCI0022 Canaralele Dunării;

- la cca 6,5 km pe direcţia N - ROSPA0040 Dunărea Veche – Braţul Măcin şi

ROSCI0012 Braţul Măcin;

- la aproximativ 9 km pe direcţia S - ROSPA0002 Allah Bair – Capidava;

- la cca 11 km pe direcţia E şi 3 km pe direcţia SE - ROSPA0101 Stepa Saraiu –

Horea.




76

Foto 8. Limitele proiectului în raport cu ariile naturale protejate




77

Foto 9. Localizarea ariilor naturale de protecţie avifaunistică în raport cu amplasamentul




78

Foto 10. Localizarea siturilor de importanţă comunitară (SCI) în raport cu amplasamentul




79

ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova se află în regiunea biogeografică stepică

şi ocupă o suprafaţă de cca 7406 ha. Acest sit prezintă importanţă din punct de vedere

al avifaunei. În zona pod Vlădeni confluenţa râului Ialomiţa cu braţul Borcea, pe

terenurile limitrofe albiilor majore ale respectivelor cursuri de apă, au existat şi există

lucii de apă cauzate de inundarea terenurilor, unde îşi găsesc loc de hrănire şi odihnă

specii de păsări cum sunt: pelicanul comun, lopătarul, egreta mică, egreta mare, barza

albă, pescăruşul răzător, pescăruşul argintiu, pescăruşul sur, ţigănuşul, stârcul cenuşiu,

stârcul galben, lisiţa, cormoranul mare, cormoranul mic, etc.

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate.

Conform datelor din formularul standard Natura 2000 există următoarele categorii:

a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 37;

b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 33;

c) număr de specii periclitate la nivel global: 4.

Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale următoarelor specii :

Falco vespertinus, Coracias garrulus, Anthus campestris, Burhinus oedicnemus,

Accipiter brevipes, Calandrella brachydactyla, Picus canus, Hieraaetus pennatus,

Dendrocopos syriacus, Circaetus gallicus, Melanocorypha calandra, Lanius minor,

Lanius collurio, Milvus migrans.

Situl este important în perioada de migraţie pentru raţe, gâşte şi specii răpitoare.

Situl este important pentru iernat pentru următoarele specii: Branta ruficollis, Haliaetus

albicilla.

Vulnerabilitatea zonei Canaralelor de la Hârşova rezidă în principal în activităţile

de navigaţie fluvială, activităţile portuare şi în impactul antropic exercitat de

vecinătatea localităţilor (ex. oraş Hârşova).




80

6.3. Arii speciale de conservare (SAC)

Conform colectivului Natura 2000 ariile speciale de conservare (SAC) sunt

fostele pSCI – uri sau SCI – uri (arii de importanţă comunitară). Pe amplasamentul

analizat nu au fost desemnate arii speciale de conservare în cadrul Reţelei Ecologice

Europene „Natura 2000”, însă la o distanţă de cca 400m V faţă de amplasament se află

ROSCI0022 Canaralele Dunării. Alte arii de importanţă comunitară în regiune sunt :

- ROSCI0012 Braţul Măcin la o distanţă de cca 6,5 km pe direcţia N;

- ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei la o distanţă de cca 9 km NV faţă de

amplasament.

ROSCI0022 Canaralele Dunării. Acest sit ocupă o suprafaţă de 26 064 ha

întinzându-se pe teritoriul administrativ a trei judeţe (Constanţa, Călăraşi şi Ialomiţa).

Clasele de habitate prezente în sit sunt :

- râuri, lacuri – 31 %;

- mlaştini, turbării – 5 %;

- culturi (teren arabil) – 3 %;

- păşuni – 2 %;

- păduri de foioase – 56 %;

- habitate de păduri (păduri în tranziţie) – 3%.

Bine reprezentate sunt habitatele de stâncărie (calcare) şi cele cu vegetaţie de

margini de ape. Apele fluviului Dunărea constituie un factor determinant în prezenţa

unei avifaune bogate şi diverse asociate tipurilor de habitate. Pe teritoriul sitului se

găseşte rezervaţia arheologică a cetăţii Carsium (înfiinţată de Traian în anul 103 d.I.H.),

rezervaţiile geologice Locul Fosilifer Cernavodă şi Punctul Fosilifer Movila Banului şi

rezervaţia geologică şi paleontologică Reciful Neojurasic de la Topalu.

Situl prezintă o mare diversitate de habitate protejate, de la cele higrofile până la

cele xerofile, incluzând pajişti, tufărişuri, păduri, etc. Între aceste habitate cel mai




81

reprezentativ, atât ca suprafaţă ocupată în sit (30%) cât şi la nivel naţional (11%) este

habitatul 92A0 Galerii de Salix alba şi Populus alba. Acesta include suprafeţe

importante de arborete excluse, încă de la formare, de la intervenţii silvice, ce pot fi

considerate ca păduri virgine (situate în special pe ostroave), precum şi arborete cu

arbori seculari (plopi în special) pe suprafeţe de ordinul zecilor de hectare (ex. Ostrovul

Turcesc).

Cea mai importantă dintre acestea este specia de interes comunitar Campanula

romanica iar cea mai importantă zonă din sit este rezervaţia naturală Celea Mare –

Valea lui Ene.

Includerea cursului Dunării în sit este esenţială pentru asigurarea continuităţii cât

şi pentru transportul de către apele fluviului a organelor de reproducere (seminţe, lăstari

etc.) ale diferitelor specii de plante, ce favorizează propagarea acestora spre nordul

Dobrogei şi Delta Dunării.

Situl este îndeosebi ameninţat prin :

- efectuarea de plantaţii în cuprinsul habitatelor 92A0 , 62CO*, şi mai puţin 91AA

şi 40C0*, intensitatea acestui factor fiind medie;

- exploatări forestiere şi alte tipuri de lucrări silvice în habitatele 92 A0 şi 91AA,

inclusiv cu specii alohtone invazive sau greu de eliminat (ex. Eleagnus angustifolia,

Robinia pseudacacia), toate aceste intervenţii fiind de intensitate redusă;

- poluări ale apelor Dunării, îndeosebi cu hidrocarburi (potenţial şi radioactive sau

cu metale grele ) - intensitate redusă;

- dragarea unor sectoare de Dunăre (ex. Cochirleni - Cernavodă) şi perspectiva

efectuării de astfel de lucrări şi în alte sectoare, urmate de refularea sedimentelor pe

canalele secundare sau depunerea acestora pe maluri;

- perspectivele de instalare a unor centrale eoliene în sit şi în vecinătatea acestuia.

Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A



82

7. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA

NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE

SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM ŞI MODUL

ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE

ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII

PLANULUI SAU PROGRAMULUI

a. 7.1. Obiective de protecţia mediului

Conceptul de Dezvoltare Durabilă reprezintă o nouă temă a Dezvoltării promovată

în cadrul Conferinţei Mondiale pentru Dezvoltare Durabilă, organizată de Naţiunile Unite

la Rio de Janeiro în 1992 (ratificată prin Legea 58/1994). Conceptul marchează o

schimbare majoră în abordarea problemelor dezvoltării umanităţii, prin opţiunile de

asigurare a unui echilibru dinamic între componentele capitalului natural şi sistemele

socio-economice.

„Dezvoltarea durabilă răspunde necesităţilor generaţiilor actuale fără a

compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a răspunde propriilor necesităţi”

[Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare]. Astfel, dezvoltarea poate genera

prosperitate dacă se are grijă de regenerarea resurselor, dacă se utilizează numai strictul

necesar din resursele neregenerabile sau greu regenerabile şi se protejează mediul.

Componentele de bază ale unei comunităţi durabile, aşa cum au fost ele identificate

de Institutul pentru Comunităţi Durabile [A Guide to implementing Local

Environmental Action Programs, Regional Environmental Centre for Central and

Eastern Europe, 2000], sunt următoarele:

Integritate Ecologică

- satisfacerea necesităţilor umane de bază pentru aer şi apă curată, hrană

necontaminată;




83

- protejarea şi dezvoltarea ecosistemelor locale şi regionale şi a diversităţii

biologice;

- conservarea apei, solului, energiei şi a resurselor neregenerabile, inclusiv

utilizarea maximă a deşeurilor;

- aplicarea strategiilor de prevenire şi a tehnologiilor moderne pentru

minimalizarea poluării;

- folosirea resurselor regenerabile în conformitate cu rata de regenerare.

Securitate Economică

- bază economică diversă şi financiar viabilă;

- reinvestirea resurselor în economia locală;

- participarea activă a business-ului local în dezvoltarea economiei;

- oportunităţi de angajare pentru cetăţeni;

- instruire şi educaţie necesară pentru ajustarea la cerinţele de angajare

pentru viitor.

Bunăstare Socială

- servicii medicale relevante, locuinţe sigure şi sănătoase, instituţii de

învăţământ de calitate pentru toţi membrii comunităţii;

- securitatea asigurată;

- stimularea expresiei creative prin arte;

- protejarea şi asigurarea spaţiilor publice şi a resurselor istorice

- un mediu de activitate sănătos;

- adaptare la schimbări şi provocări externe.

Dezvoltarea durabilă abordează conceptul calităţii vieţii în complexitate, sub

aspect economic, social şi de mediu, promovând ideea echilibrului între dezvoltarea




84

economică, echitatea socială, utilizarea eficientă şi conservarea mediului înconjurător.

Elementul cheie al dezvoltării durabile îl reprezintă reconcilierea între procesul de

dezvoltare şi calitatea mediului, promovarea procesului integrat de elaborare şi luare a

deciziilor, atât la nivel global, cât şi regional, naţional sau local.

Conform Planului Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Constanţa (PLAM)

au fost identificate următoarele aspecte de mediu cu probleme prioritare:

calitatea şi cantitatea apei potabile;

poluarea apelor de suprafaţă;

degradarea solului;

poluarea apelor subterane;

poluarea atmosferei;

gestiunea deşeurilor;

pericole generate de fenomene naturale;

urbanizarea mediului.

În cadrul PLAM pentru judeţul Constanţa se fac următoarele recomandări cadru:

a) Recomandări cadru pentru componenta de mediu APA

Având în vedere că apele de suprafaţă/subterane au un anumit grad de poluare, se

au în vedere următoarele măsuri:

încurajarea îmbunătăţirii calităţii resurselor de apă de suprafaţă şi subterane

prin realizarea unei epurări corespunzătoare a apelor uzate rezultate din

mediul rural şi din cadrul obiectivelor economice;

reducerea pierderilor din reţelele de alimentare cu apă;

dezvoltarea unei reţele centralizate de alimentare cu apă potabilă în zonele

rurale;

reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă.




85

b) Recomandări cadru pentru componenta de mediu AER

În ceea ce priveşte poluarea atmosferică, în general, se înregistrează 2 mari surse:

instalaţiile mari de ardere şi traficul rutier, în mediul urban şi de-a lungul căilor rutiere

intens circulate.

Recomandările de mediu pentru această componentă includ, în principal, măsuri de

informare şi conştientizare a agenţilor economici poluatori asupra termenelor

conformării, precum şi sprijinirea introducerii de „tehnologii curate”. Se impun,

implicit, şi măsuri de îmbunătăţire a calităţii aerului prin scăderea emisiilor.

c) Recomandări cadru în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor

Poluarea mediului este datorată inclusiv gestionării necorespunzătoare a deşeurilor

menajere urbane/ rurale (depozitarea necontrolată, organizarea defectuoasă a sistemului

de colectare şi transport, colectarea neselectivă), prin urmare se impune:

aplicarea planului judeţean de gestionare a deşeurilor;

crearea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor urbane şi industriale, la

nivelul fiecărei localităţi.

b. 7.2. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţia mediului

Conform Legii 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea

biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, „conservarea şi utilizarea

durabilă a diversităţii biologice se vor integra, în măsura posibilităţilor şi în funcţie de

necesităţi, în planurile, programele şi politicile sectoriale şi intersectoriale pertinente”.

Având în vedere modul de realizare al planului urbanistic zonal analizat, se poate

afirma că acesta răspunde cerinţelor promovate prin conceptul de dezvoltare durabilă,

integrând aspectele de dezvoltare socio-economică, precum şi pe cele de conservare a

factorilor de mediu şi biodiversităţii locale.




86

a) Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru pentru componenta de mediu

APA

Nu este cazul.

b) Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru pentru componenta de mediu

AERUL ATMOSFERIC

Singurele surse poluatoare pentru aerul atmosferic vor fi reprezentate de gazele de

eşapament şi de praful rezultat din activitatea de construire. Pentru diminuare acestui

impact se vor contracta numai utilaje cu verificarea tehnică la zi, iar drumurile vor fi

udate şi se va circula cu viteze mici pentru evitarea ridicării prafului.

În faza de funcţionare, indirect, turbinele vor ajuta la reducerea emisiilor generate

din obţinerea energiei prin obţinearea acesteia din surse nepoluante, regenerabile.

c) Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru în ceea ce priveşte

GESTIUNEA DEŞURILOR

Deşeurile vor fi colectate separat, iar cele cu potenţial reciclabil vor fi valorificate

prin societăţi autorizate.




87

8. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA,

POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ, FAUNA, FLORA, SOLUL,

APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE,

PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI

ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE

ACEŞTI FACTORI

8.1. Efecte potenţiale asupra factorilor de mediu

8.1.1. Biodiversitatea

Impactul cel mai puternic asupra biodiversitătii se va resimţi în etapa de

construcţie, prin amenajarea drumurilor, platformelor şi fundaţiilor. Aceste activităţi sunt

realizate pe termen scurt, astfel încât şi impactul va avea un caracter temporar. Unele

suprafeţe (de exemplu, suprafaţa organizării de şantier) vor fi refăcute şi redate circuitului

agricol la încheierea fazei de construcţie.

Nu se vor face modificări asupra zonelor împădurite sau umede.

Flora nu va suferi un impact semnificativ, întrucât vegetaţia prezentă pe

terenul care va fi sub influenţa lucrărilor de amenajare a parcului nu are valoare ecologică

importantă, fiind formată din specii ruderale ce cresc pe marginea drumurilor de

exploatare.

Fauna.

Nevertebratele din zonă sunt comune terenurilor cultivate. Lucrările de excavare

vor avea un impact asupra populaţiilor de nevertebrate în special asupra larvelor, juvenililor

sau a speciilor cu mobilitate redusă. Totuşi, luând în considerare suprafaţa redusă pe care se

vor efectua construcţiile (raportată la întreaga zonă a proiectului) se estimează că impactul

asupra populaţiilor de nevertebrate va fi nesemnificativ. Pentru o imagine mai clară /evidenta

putem să ne imaginăm impactul pe care îl au lucrările agricole asupra nevertebratelor si sa




88

constatam ca in cazul amenajarii parcului eolian suprafata terenului afectata va fi mult mai

mica si, deci, implicit si populaţiile de nevertebrate afectate vor fi cu mult mai reduse.

Amfibieni şi reptile. Datorită existenţei canalelor de irigaţie, a văilor cu ape

temporare pe amplasament pot fi înâlniţi amfibieni. Reptilele pot fi întâlnite, în special, la

marginea drumurilor şi în zonele ce nu intră în circuitul agricol. Este posibil ca acestea să

sufere un impact de pe urma lucrărilor de excavare pentru executarea fundaţiilor şi de

lărgire a drumurilor existente, precum şi de proiectare a drumurilor aferente parcelelor.

Datorită mobilităţii mari de care dispun reptilele cât şi amfibienii, impactul va fi

nesemnificativ. Pe timpul programului de monitorizare de un an nu au fost observate

reptile in număr semnificativ. Zonele propice pentru acestea sunt păşunea situată în

partea nV a parcului eolian şi marginile canalelor de irigaţie. Asupra aceastor zone nu se

va interveni.

Funcţionarea turbinelor nu va reprezenta un impact asupra amfibienilor şi

reptilelor.

Mamiferele mici. Principalii factori care ar putea afecta mamiferele sunt

fragmentarea habitatelor şi perturbarea. Fragmentarea este produsă în principal de lucrările de

infrastructură specifice parcurilor eoliene (drumuri şi santuri pentru cabluri) însă nu există

nici o dovadă că drumurile limitează mobilitatea populaţiilor de mamifere. Mamiferele ar

putea fi expuse la coliziuni datorate traficului desfăşurat în timpul lucrărilor de construcţie. Pe

timpul programului de monitorizare de un an s-a observat că există o singură zonă unde

mamiferele mici (popândăii) se întâlnesc într-un număr semnificativ. Această zonă este

reprezentată de păşunea situată în partea NV a amplasamentului.

Liliecii. Datorită prezenţei reduse (terenul studiat este propice pentru lilieci

doar pentru hrănire) a liliecilor în zonă se estimeaza ca aceştia nu vor suferi un impact

semnificativ de pe urma implementării proiectului parcului eolian. Singurul impact




89

potenţial mai important va fi cel de reducere a posibilei suprafeţe de hrănire. Nu este

exclus un oarecare impact si sub aspectul coliziunilor cu turbinele eoliene.

Păsările. În perioada de realizare a lucrărilor de construcţie a parcului eolian

singurul impact asupra păsărilor va fi reprezentat de pierderea sau deteriorarea

habitatului. Datorită faptului că terenul are folosinţă agricolă, singurele specii de păsări

afectate de acest impact vor fi cele care folosesc zona ca areal de hrănire. Suprafaţa de

teren afectată este de cca 136 293 m2 (suprafaţa fundaţiilor, platformelor şi a drumurilor

proiectate) şi reprezintă aproximativ 1,07% din suprafaţa zonei studiate (1 262,4 ha).

Pot fi afectate şi păsările ce cuibăresc în zonele învecinate, prin zgomotul

provenit de la utilajele folosite pentru amenajarea parcului. Acest impact va fi diminuat

prin evitarea desfăşurării activităţilor perturbatoare în periodele sensibile la păsări.

În timpul funcţionării parcului singurul tip de impact ce este posibil să apară asupra

păsărilor este cel de coliziune, in special, cu palele turbinelor

Mortalităţile cauzate de palele în mişcare ale turbinelor. Din datele cunoscute,

impactul palelor turbinelor asupra păsărilor pare să fie mic, dar mortalităţi există. Trebuie

avut în vedere că numărul de mortalităţi este specific fiecărui amplasament. Se cunoaşte

că, atât păsările rezidente cât şi cele migratoare pot fi implicate în coliziuni, însă numărul

indivizilor este mic.

Nu este cunoscut numărul păsărilor posibil a se opri în vecinătatea

amplasamentului şi care ar fi, prin urmare, expuse acestui risc la începerea migraţiei. În

zonă există condiţii propice pentru odihnă şi hrană/adăpat, în partea de vest a parcului, pe

malul Dunării (braţul Măcin). Astfel, locurile cele mai favorabile pentru oprirea păsărilor

în timpul migraţiei sunt reprezentate de Balta mică a Brăilei şi de zonele împădurite de-a

lungul Dunării, mai puţin zonele cu o densitate mare a populaţiei umane (foto 11).




90

Foto 11. Reprezentarea celor mai favorabile zone pentru odihnă şi adăpat




91

În cazul în care păsările vin de la N şi se opresc înainte de parcul eolian, locul cel

mai favorabil pentru acestea este Braţul Măcin (Dunărea Veche), aflat la N de

amplasament la o distanţă de cca 6,6 km. Această distanţă este suficientă pentru ridicarea

păsărilor la o înălţime de peste 150 m înainte de a ajunge în preajma amplasamentului. În

cazul în care se opresc la sud de amplasament nu există nici un pericol pentru acestea. În

ceea ce priveşte migraţia de la S la N, în cazul în care păsările se opresc la sud de

amplasament, locaţia cea mai favorabilă este reprezentată de malul Dunări (în special

pentru adăpat), aflat la VSV de amplasament, la o distanţă de cel puţin 400 m faţă de

turbinele T40 şi T38. Riscul ca aceste păsări să sufere coliziuni, la începutul migraţiei ,

este relativ scăzut întrucât păsările migrează de-a lungul apelor curgătoare, ocolind astfel

amplasamentul. În cazul în care păsările se opresc la N de amplasament, nu există riscul

unor astfel de coliziuni cu turbinele eoliene.

*

* *

NOTE. Numeroase studii au arătat că majoritatea păsărilor migratoare îşi schimbă

direcţia de zbor pentru a ocoli turbinele (Rogers et al. 1977, Howell 1990, Howell şi

Noone 1992, Orloff 1992, Orloff şi Flannery 1992, Mossop 1998, Asociaţia daneză a

industriei eoliene 1998, Still et al. 1994, Winkleman 1994, Dirkson et al. 2000, Asociaţia

daneză a industriei eoliene 2001). Câteva studii au arătat că raţele conştientizează

prezenţa turbinelor şi le ocolesc (Dirksen et al. 2000). Studiile efectuate cu ajutorul

radarului atât pe timp de zi cât şi pe timp de noapte, în Danemarca, au evidenţiat faptul că

păsările îşi schimbă direcţia de zbor cu cca. 100 – 200 m înainte de a ajunge la turbine şi

trec pe deasupra lor la o înălţime sigură (Asociaţia daneză a industriei eoliene, 2001).

*

* *

Menţionăm că, nu au fost identificate cuiburi, ale speciilor pentru care s-au instituit

arealele protejate învecinate, pe arealele ce sunt destinate realizarii proiectului sau in




92

imediata vecinatate a acestora.

Zonele cele mai favorabile pentru cuibărit sunt reprezentate pe harta de mai jos

(foto 12). În imediata vecinătate a amplasamentului pot fi prezente (într-un număr

nesemnificativ) cuiburi ale paserinelor, în special al vrăbiilor de câmp şi al corvidelor.

Foto 12. Reprezentarea zonelor favorabile de cuibărit

Pentru informaţii suplimentare privind impactul asupra avifaunei se recomanda

Studiul de evaluare adecvată.




93

8.1.2. Populaţia

Apreciem ca, populaţia din zona învecinată nu va fi afectată de implementarea

proiectului întrucât se vor respecta distanţele minime de siguranţă (v şi cap. 8.1.7.).

8.1.3. Solul

Impactul asupra solului se va manifesta în perioada de amenajare şi de

dezafectare a parcului eolian, prin lucrările de amenjare a drumurilor, fundaţiilor,

platformelor, şanţurilor de pozare a cablurilor, organizarea de şantier, depozitelor

temporare de pământ etc.

În cazul suprafeţelor care vor fi ocupate temporar (organizare de şantier, spaţiu

pentru depozitarea componentelor turbinelor, depozite de pământ, şanţuri de pozare

cabluri electrice, platforme montaj), solul fertil va fi decopertat şi depozitat în vederea

refacerii suprafeţelor afectate, la finalizarea lucrărilor. Următorul orizont de sol va fi

afectat din punct de vedere structural prin lucrările de săpături, nivelare, expunere la

acţiunea agenţilor erozionali dar pe porţiuni foarte restrânse şi, deci, nesemnificativ.

În etapa de implementare a planului ar putea exista o poluare a solului produsă

de scurgerile accidentale de carburanţi şi lubrefianţi de la utilajele folosite pentru

construire. Acest impact este puţin probabil întrucât se vor folosi utilaje cu verificările

tehnice la zi.

În etapa de funcţionare nu este cazul. Pentru evitarea impactului în perioada

întreţinerii se va interzice depozitarea uleiului uzat pe amplasament.

8.1.4. Apa

Prin amenajarea parcului eolian, factorul de mediu apa (de suprafaţă şi

subterană) nu va suferi un impact; nu vor fi generaţi poluanţi iar distanţa faţă de sursele

de apă este relativ mare.




94

8.1.5. Aerul

Calitatea aerul va fi afectată numai pe perioada de construcţii – montaj şi, dupa

caz, de dezafectare a parcului eolian, datorită intensificării traficului rutier şi a utilajelor

ce vor fi prezente în zonă. Totuşi, datorită faptului că lucrările de construcţie nu se vor

desfăşura simultan, astfel încât nu va fi prezent un număr mare de utilaje şi autovehicule

concomitent, se poate aprecia că impactul asupra aerului va fi în limite acceptabile.

Pe timpul funcţionării turbinelor, nu vor fi generate emisii/imisii în atmosferă,

cu exceptia zgomotului.

8.1.6. Peisajul

Planul propus va conduce la modificarea cadrului natural al zonei dar în limite

reduse. Din punct de vedere vizual, turbinele pot produce impact, datorită faptului că sunt

structuri înalte, ce pot fi observate, uneori de la distanţe foarte mari, în funcţie de

topografia terenului.

8.1.7. Umbrirea (fig. 8)

Efectul de umbrire este unul dintre cele mai importante impacturi care pot avea

loc asupra populaţiei, în faza de funcţionare a unui parc eolian. Când soarele este vizibil,

turbinele eoliene, în anumite conditii, pot umbri zonele învecinate în timp ce palele

rotorului trec prin faţa soarelui, producând un efect de fluctuaţie a intensităţii luminii

care cade pe suprafaţa (reală şi aparentă) rotorului conţinând cele trei pale, în timpul

mişcării rotorului. Efectul de fluctuaţie a intensităţii luminoase asupra suprafeţei umbrei

se datorează expunerii luminii solare, a suprafeţei rotorului formată din sectoare

alternante, opace (palele) şi transparente (spaţiile dintre pale). Acest fapt este cel mai

vizibil într-o cameră închisă care este luminată de soare, când umbra cade pe fereastra

care asigură patrunderea luminii. Rata de umbrire a unei turbine eoliene cu 3 pale este de

trei ori viteza de rotaţie a turbinei. Dacă nivelurile fluctuante ale luminii produse de

mişcarea umbrei au o intensitate semnificativă şi afectează întrega sursă de lumină a unei




95

camere (dacă întreaga fereastră e umbrită), poate face cititul şi alte activităţi care necesită

lumină, foarte dificile, provocând, astfel, disconfort.

Fig 8. Reprezentarea impactului efectului de fluctuaţie a intensităţii luminii în

funcţie de perioada zilei (sursa Helimax Energy Inc.

http://www.gileadpower.com/downloads/draftenvironmental/APPL_ShadowFlicker.pdf)

Pentru ca o turbină eoliană să producă efect de umbrire la o anumită locaţie trebuie

îndeplinite anumite condiţii. Dacă una dintre aceste condiţii nu este îndeplinită atunci

turbina nu va produce efect de umbrire la aceea locaţie. Condiţiile sunt:

În raport cu suprafaţa pământului soarele trebuie să fie la o anumită înălţime, astfel

încât să se poată forma umbra turbinei eoliene. Această poziţie depinde de locaţia

turbinei şi de emisfera (nordică sau sudică) în care se află aceasta. Fenomenul

poate avea loc numai în câteva zile din an.

Direcţia vântului va influenţa fenomenul de formare a umbrei, deoarece zona

afectată de umbrire va depinde de direcţia în care este îndreptată turbina, fapt ce

depinde la rândul său de direcţia vântului. Astfel, daca turbina este orientata cu

planul de rotatie al rotorului paralel cu razele incidente ale sursei de lumina

(soarele), sau altfel spus planul de rotatie este paralel cu azimutul razelor

incidente, fenomenul de palpaire nu va avea loc, dat fiind ca nu va exista acea

variaţie a intensităţii luminii pe suprafaţa pe care ar fi trebuit să se formeze umbra

turbinei.




96

Trebuie să nu existe nici un obiect (copac, deal, etc) interpus între turbină şi locaţia

care intereseaza (observator); soarele nu trebuie să fie acoperit de nori sau să fie

difuz datorită atmosferei; si, mai ales, turbina, în miscare, trebuie sa fie intre razele

incidente ale sursei de lumina (soarele) şi locaţia care intereseaza (observator).

Locaţia care interesează (observatorul) trebuie să fie suficient de aproape de

turbina eoliană pentru a se afla în umbra ei .

8.1.8. Zgomot şi vibraţii

În faza de construcţie sursele de zgomot vor fi reprezentate de utilajele folosite

şi de traficul autovehiculelor de tonaj mare.

Pentru limitarea intensităţii zgomotului în perioada desfăşurării lucrărilor de

construcţie, se impune, ca măsură obligatorie, contractarea şi utilizarea unor echipamente

şi utilaje care să corespundă standardelor în vigoare privind nivelul zgomotului produs de

echipamentele utilizate pe şantierele de construcţii.

În perioada funcţionării parcului eolian, sursele de zgomot sunt reprezentate de

turbinele eoliene. Turbinele eoliene produc zgomot atât pe cale mecanică cât şi pe cale

aerodinamică. Sursele mecanice sunt reprezentate de componentele din interiorul nacelei.

Odată cu avansarea tehnologiei, turbinele eoliene au devenit mai puţin zgomotoase, dar

sunetul emis de o turbină eoliană este încă un important criteriu de amplasare a unui parc

eolian. Pentru controlul impactului zgomotului se vor utiliza cele mai silentioase turbine

si se vor amplasa la distante mai mari de 400 m de cea mai apropiata locuinta.

8.2. Matricea de impact

Pentru a identifica efectele semnificative ale implementării Planului analizat s-a

întocmit o matrice de impact (tabel 14), estimarea efectelor probabile fiind realizată

asupra următoarelor caracteristici: sol, aer atmosferic, apă subterană, ecosisteme, faună,

floră, utilizarea terenului, patrimoniu şi mediu social.




97

Tabel 14. - Matricea specifică de evaluare a impactului de mediu-Modelul Leopold

MEDIUL

CARACT.

CONDIŢII

ACŢIUNEA

Org

aniz

are

de

şan

tier

Am

enaj

are

dru

muri

,

fun

daţ

ii ş

i

pla

tfo

rme

Ali

men

tare

apă

Ali

men

tare

Car

bu

r.

Tra

nsp

ort

Efl

uen

ţi

lich

izi

Ex

pl.

resu

rsă

Dep

ozi

tare

Pro

d.

Intr

eţin

ere

turb

ine

Deş

. so

lid

e

Deş

. li

chid

e

fizic

sol

calitate -1/1

eroziune -2/1

adâncime -3/1

apa cantitate

calitate

aer

calitate -2/1 -2/1 -1/1

miros

zgomot -1/1 -1/1 -2/2

biodiv.

flora

păduri

z. umede

floră -1/1 -1/1

sp. amen./prot.

fauna

păsări ?/1 ?/3

mamifere ?/1 ?/1

nevertebrate -1/1 -1/1

Sp.amen./prot.

ecosistem

calitate

distrugere




98

Tabel 14. - Matricea specifică de evaluare a impactului de mediu - Modelul Leopold (continuare)

LEGENDĂ

*nivelul impactului : - 10/ ... +10/; spaţiu liber = de regulă, fără interferenţă; ? = incert (poate fi sau nu dar în limite restrânse în

jurul rezultatului neutru)

*importanţa (extinderea) impactului: /1... /10 (ex.: 1,2: nivel strict local/local; ...5: nivel regional, etc.)

Interpretarea sumară a rezultatelor:

1. Cu excepţia impactului vizual şi a zgomotului, raza de acţiune a celorlalte impacturi va fi pe un areal restrâns în jurul turbinelor.

2. Caracteristicile de mediu ce pot fi afectate, în ordinea importanţei sunt : peisajul, aerul atmosferic (zgomotul), păsările, liliecii.

MEDIUL

CARACTERISTICI

CONDIŢII

ACŢIUNEA

Org

aniz

are

de

şan

tier

Am

enaj

are

dru

muri

,

fun

daţ

ii ş

i

pla

tfo

rme

Ali

men

t

apă

Ali

m.

Car

bu

r.

Tra

nsp

ort

Efl

uen

tţi

lich

izi

Ex

pl.

resu

rsă

Dep

ozi

tare

Pro

d.

Intr

eţin

ere

turb

ine

Deş

. so

lid

e

Deş

.

lich

ide

social

utiliz. teren

rural -1/1 +2/2

urban

industrial

recreaţional

patrimoniu

peisaj -1/1 -3/3

istoric/cult.

monumente

social

densitate

somaj

accidente

umbrire -2/2




99

9. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV

ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ

Nu este cazul deoarece proiectul analizat nu prezintă impact de mediu

semnificativ, în general, şi cu atât mai puţin în context transfrontieră, cel mai apropiat stat

vecin (Ucraina) aflându-se la o distanţă de peste 70 km.




100

10. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT

DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL


10.1. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra solului/ subsolului

Pentru evitarea şi diminuarea potenţialului impact asupra solului se propun

următoarele măsuri:

o nu se va face depozitarea carburanţilor, a uleiurilor şi a altor substanţe

chimice, dacă este cazul, în zona amplasamentului, cu exceptia

organizarii de santier extinse, cand se vor prevedea, de catre

contructor, magazii special destinate pentru recipienti adecvati;

o manipularea şi folosirea substanţelor chimice periculoase (în special la

schimburile de ulei din faza de funcţionare) se va face numai de către

personal specializat;

o materialele pulverulente se vor depozita în recipiente inchise/etanse;

o evitarea afectării unor suprafeţe suplimentare de teren: ca urmare

proiectantul va dimensiona, astfel, componentele proiectului (ex.

fundatii, platforme, drumuri, etc,) incat sa corespunda strict nevoilor

functionarii optime;

o depozitarea temporară a deşeurilor numai în locurile special amenajate

şi, în funcţie de categorie, numai în recipienţi special destinaţi;

o acoperirea zonelor afectate temporar, cu sol vegetal, la sfârşitul fazei

de construcţie;

o organizarea de santier va fi dotata cu material absorbant, necesar

interventiei în caz de poluare accidentala cu hidrocarburi.




101

10.2. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra apei subterane şi de

suprafaţă

Pentru a se reduce impactul asupra apelor se vor implementa următoarele măsuri:

intervenţia rapidă cu absorbanţi în cazul scurgerilor accidentale de

carburanţi şi lubrefianţi;

schimburile de ulei ale utilajelor şi alimentarea cu carburant se vor face în

afara amplasamentului cu excepţia utilajelor care nu se pot deplasa în mod

curent pe distanţe mai mari;

asigurarea unei stări funcţionale bune a utilajelor şi vehiculelor, în scopul

evitării scurgerii de hirocarburi;

deşeurile vor fi colectate selectiv şi eliminate prin firme specializate pentru a

se preveni eventualele scurgeri de la acestea;

vidanjarea toaletelor ecologice şi transportul apelor uzate la o staţie de

epurare, de catre firme special autorizate.

În perioada funcţionării parcului nu va fi necesar aplicarea unor măsuri pentru

protecţia apelor de suprafaţă şi subterane, întrucât acest factor de mediu nu va fi afectat.

Pe perioada de dezafectare a parcului se vor impune aceleaşi măsuri ca şi pe perioada de

construcţie.

10.3. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra aerului atmosferic

În cazul zgomotului produs în faza de construcţie, aceasta nu va reprezenta o

problemă pentru zonele populate şi, deci, nu va fi nevoie de implementarea unor măsuri

speciale.

Pentru reducerea emisiilor în aer şi a impactului asupra aerului în perioada de

construcţie se vor lua următoarele măsuri:

- întreţinerea corespunzătoare a stării drumurilor;




102

- reducerea vitezei autovehiculelor pe drumurile generatoare de pulberi si praf;

- oprirea motoarelor vehiculelor atunci când acestea nu sunt implicate în activităţi;

- folosirea numai a utilajelor şi autovehiculelor cu verificarea tehnică la zi;

- acoperirea depozitelor de materiale de construcţie pulverulente/ depozitarea în

recipiente etanse;

- întreţinerea, alimentarea cu carburant şi curăţarea autovehiculelor şi utilajelor în

afara amplasamentului.

În timpul funcţionării parcului nu sunt necesare măsuri pentru controlul calităţii

aerului, iar în perioada de dezafectare vor fi aplicate măsuri asemănătoare cu cele din

perioada de amenajare.

10.4. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra biodiversităţii

Măsuri de protecţie adoptate încă din faza de proiectare:

- utilizarea parcelelor de teren cu folosinţă agricolă, evitându-se astfel pajiştile

naturale sau ruderalizate, precum şi alte suprafeţe naturale, intervenţia în cadrul

natural fiind minimă;

- utilizarea pe cât posibil a reţelei de drumuri deja existente;

- pozarea subterană a cablurilor din interiorul parcului până la staţia de transformare,

pe marginea drumurilor existente şi proiectate, în zonele ruderalizate de pe

marginea acestora, pentru a se evita ocuparea altor terenuri.

Pentru a se reduce impactul asupra biodiversităţii sunt prevăzute sau se recomandă

aplicarea următoarelor măsuri :

o desfăşurarea lucrărilor de excavare şi săpare numai pe suprafeţele destinate acestor

tipuri de lucrări, fără a se afecta suprafeţe suplimentare de teren;

o depozitarea temporară a pământului excavat în apropierea turbinelor sau în zone

unde deja terenul a fost afectat, pentru a nu se afecta suprafeţe suplimentare;




103

o întinderea pământului excavat pe suprafeţele afectate de diferitele lucrări, pentru ca

ulterior aceste zone să poată fi refăcute pe cale naturală;

o îngroparea cablurilor electrice.




104

11. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A

EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI (CUM SUNT

DEFICIENŢELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE

ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE

11.1. Introducere

Studiul alternativelor este un element important al evaluării, iar Directiva SEA cere

o evaluare mai comprehensivă decât cea solicitată prin Directiva EIA.

Obligaţia de a identifica, descrie şi evalua alternativele rezonabile în contexul

Directivei SEA este de a asigura că efectele implementării planului sunt luate în

considerare pe timpul pregătirii acestuia şi anterior adoptării lui. Directiva nu face

distincţie între cerinţele de evaluare pentru plan şi, respectiv, pentru alternative. Esenţial

este ca efectele semnificative probabile ale planului şi alternativelor să fie identificate,

descrise şi evaluate în mod comparabil.

Directiva SEA nu specifică ce înseamnă alternativa rezonabilă a unui plan/

program. Prima consideraţie privind decizia asupra alternativelor rezonabile posibile

trebuie să ia în calcul obiectivele planului şi arealul geografic la care se referă acesta. De

asemenea, nu se specifică dacă se iau în calcul planuri alternative sau alternative

diferite din cadrul planului. În practică, se evaluează alternative diferite din cadrul

planului. Astfel, alternative pot fi diferite căi prin care se realizează obiectivele planului.

În cazul planurilor care acoperă perioade mari de timp, dezvoltarea alternativelor

constituie o cale de explorare a alternativelor şi a efectelor acestora. Alternativele alese/

propuse trebuie să fie realiste.




105

11.2. Prezentarea alternativelor

Alternative privind amplasamentul. La alegerea amplasamentului s-au urmărit:

sa nu se afecteze areale din reteaua NATURA 2000;

sa nu se afecteze alte areale naturale;

sa se respecte distantele minime de protectie fata de localitati/ zonele locuite.

In varianta initiala accesul pe amplasamentul unei zone (zona 2) se facea pe drumul

comunal 67 (spre Ghindăreşti) din care o portiune apartine sit-ului ROSPA0017

Canaralele de la Hârşova. Ulterior, s-a luat decizia modificarii accesului la zona

mentionata, respectiv din drumul naţional 2A, astfel incat, in prezent, in forma actuala

proiectul nu mai are inclus in sit-uri NATURA 2000 nici o componenta/suprafata de

teren.

Alternative privind aspectele tehnice. S-au avut în vedere variante privind

amplasarea de turbine performante, cu functionare sigura si silentioasa.




106

12. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE


Programul de (auto)monitorizare poate fi realizat prin specialişti sau cu ajutorul

unor echipamente speciale fixate pe turbine: radare/camere de luat vederi, etc.

Parametri/indicatorii monitorizaţi se stabilesc în funcţie de impactul/specificul activităţii.

Frecvenţa de monitorizare: se va adapta perioadei de execuţie (sezonului) prin

suprapunere pe calendarul de monitorizare, conform tabelelor 15-16.

Tabelul 15. Sezoanele de monitorizare

Sezoane Luni

Migraţia de primăvară martie – mai

Vara / reproducere/cuibărit iunie - august

Migraţia de toamnă septembrie – octombrie

Iarna noiembrie – februarie

Tabelul 16. Frecventa de monitorizare

Sezon / Perioadă

Nr. de investigaţii pe teren

lunar total

martie - mai 4 12

iunie - august 2 6

septembrie - octombrie 4 8

noiembrie - februarie 2 8

TOTAL 34




107

(i) în timpul fazelor de construire

În timpul perioadei de construcţie a parcului eolian, în plus, se recomandă

monitorizarea urmatoarelor:

- organizarea de santier: depozitarea materialelor pulverulente; colectarea si

stocarea deseurilor; aprovizionarea cu carburanti;

- activităţi generale de construcţie : decopertarea şi depozitarea temporară a solului;

excavaţiile – să nu apară scurgeri de hidrocarburi (aspecte de poluare accidentală);

suprafetele de teren afectate;

- reabilitarea zonelor care nu vor mai fi folosite pentru activitate;

- gestiunea deşeurilor (fişe de evidenţă, modul de stocare şi eliminare);

- fauna: pasari si mamifere (prezenta, incidente, etc.).

(ii) în timpul functionării/după darea în folosinţă

Dupa inceperea functionarii, se recomandă monitorizarea următorilor

parametri/indicatori: (a) aspecte de biodiversitate - avifauna; (b) fenomenul de producere

a umbrei şi (c) zgomotul, ultimele doua, în special, în primul an.

Programul de (auto)monitorizare va fi adaptat mărimii parcului, condiţiilor de

amplasare şi nivelului de impact prognozat pe parcursul lucrării şi se vor urmări:

- prezenta mamiferelor mici (popândău, şoarece de câmp, etc.)

- prezenta păsărilor şi liliecilor.

În perioada de reproducere/cuibărire, se vor înregistra următoarele date :

- nr de indivizi observaţi din fiecare specie;

- identificarea locurilor de cuibărit (pe hartă) şi a numărului de cuiburi;

- specii de păsări ce tranzitează zona (pentru hrana, de la cuib la hrana sau

invers);




108

- identificarea numărului de indivizi din fiecare specie ce zboară la o altitudine

de 50 – 150 m.

În sezonul aferent migraţiei de toamnă se vor înregistra următoarele date:

- număr de indivizi din fiecare specie observată;

- altitudinea şi direcţia de zbor;

- interval orar;

- păsări care se opresc pe amplasament / în zonă (dacă este cazul).

În perioada de iernat se vor nota date precum :

- numărul de indivizi din fiecare specie care se hrăneşte în interiorul zonei

studiate (cu identificarea locaţiilor pe hartă)

- specii ce tranzitează zona (similar cu perioada de reproducere)

- nr de specii şi indivizi ce zboară la o altitudine de 50 – 150 m.

În cadrul migraţiei de primăvară se vor înregistra următoarele date:

- număr de indivizi per specie observată;

- altitudinea şi direcţia de zbor;

- interval orar;

- păsări care se opresc pe amplasament / în zonă (dacă este cazul).

Pe toată perioada de construire se vor înregistra si date privind liliecii, habitatele,

reptilele şi amfibienii, după cum urmează:

- pentru lilieci :

număr de indivizi observaţi şi locaţia acestora pe hartă;

- habitate : plante vasculare prezente, identificarea habitatelor (pe hartă) din

interiorul zonei studiate şi a acelor habitate cu o densitate mare de animale

menţionate în Directiva Habitate.

- reptile şi amfibieni :




109

specii şi număr de indivizi; localizare pe harta.

După punerea în funcţiune a parcului eolian, programul de monitorizare poate fi

însoţit de echipamente, caz în care se va desfăşura în regim continuu. Cel realizat cu

ajutorul specialiştilor va avea frecvenţe adaptate indicatorilor urmăriţi/fenomenelor

urmărite, astfel încât să existe un echilibru între relevanţa rezultatelor obţinute şi

costurile implicate. Există o anumită metodologie practicată în acest domeniu care ţine

cont de un ciclu complet de monitorizare, pe care o recomamdăm a fi pusă în aplicare.

Astfel,

I. monitorizarea va începe în prima zi a lunii următoare celei în care s-a pus în

funcţiune parcul şi se va termina la sfârşitul celei de a 12 – a luni, dacă nu se

dispune altfel de către autorităţi sau beneficiar;

II. sezoanele vor fi monitorizate diferit şi se va ţine cont de definirea din tabelul

anterior;

III. suprafaţa de căutare (pătrat sau cerc) va avea turbina în centru şi va fi

dimensionată ţinând cont ca semidiagonala/raza să fie egală cu dublul razei

rotorului;

IV. dat fiind numărul ridicat de turbine, căutarea se va face pe zone;

V. date ce vor fi înregistrate : mortalităţi, aspecte de cuibărire, alte date.

Detectarea eventualelor păsări moarte/rănite, inclusiv lilieci, va urmări:

(i) Determinarea numărului de mortalităţi : dacă carcasele identificate pot fi

atribuite ca fiind consecinţe ale prezenţei şi funcţionării parcului (ex. coliziuni

cu turbinele/staţiile meteo), dacă nu există alte semne evidente privind cauza

morţii se va considera ca fiind din funcţionarea parcului

(ii) Pe timpul investigaţiilor, arealul stabilit, conform celor de mai înainte, va fi

parcurs astfel încât să nu existe nici un risc de omitere a prezenţei vreunei




110

carcase, eventual ascunse (de ex. din cauza ierburilor/cerealelor mai înalte, etc.

sau ca urmare a altor cauze cum ar fi : acţiunea prădătorilor /mamiferelor, etc.)

(iii) Informaţii minimale privind condiţiile în care au fost găsite carcasele: (a)

intacte; (b) cu părţi lipsă sau părţi ale carcasei (ex.: aripi/picioare, etc.) şi (c)

smocuri de pene.

(iv) Date ce se vor înregistra privind carcasele:

a. Distanţa de la centrul ariei cercetate;

b. Specia, sex, vârsta (dacă se poate determina);

c. Data găsirii, locul, condiţiile (în detaliu cf. (iii) de mai sus);

d. Comentarii/observaţii privind cauza morţii

(v) Date ce se vor înregistra privind carcasele găsite, întâmplător, în alte locuri (de

ex. pe drumurile spre locaţia parcului) decât cele stabilite în directa legătură cu

locaţia turbinelor: similar cazului descris la punctul (iv).

(vi) În oricare situaţie se vor executa şi fotografii.

Aspecte de cuibărire. Odată cu începerea programului de monitorizare se vor

identifica cuiburile existente, dacă este cazul, pe o rază de 400 - 600 m în jurul turbinelor,

acolo unde există arbori, şi situaţia acestora pe tot ciclul de monitorizare, conform

frecvenţelor din tabelul anterior.

Alte date/informaţii ce se vor înregistra în cadrul programului specific de

monitorizare se vor referi, predominant, la păsări şi lilieci, si vor consta în următoarele:

o număr de exemplare observate din fiecare specie;

o direcţii de zbor în raport cu amplasamentul;

o intervale orare şi perioade în care se observă o abundenţă de exemplare de păsări;

o înălţimea de zbor;

o distanţe de apropiere faţă de turbine.




111

NOTA. Rezultatele programului de monitorizare se vor inscrie în Fişe special

destinate (format EXCELL), adaptate categoriei de monitorizare.

Monitorizarea zgomotului: se vor face determinări de zgomot în primul an, cu

frecvenţa semestrială, la o distanţă de cca 300 m faţă de cele mai apropiate turbine spre

localităţi/zone locuite, în urmatoarele puncte:

(i) la Est de orasul Harsova;

(ii) la NE de localitatea Ghindaresti;

(iii) la NE de spatiul rural al orasului Harsova.




112

13. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI FURNIZATE

ÎN RAPORTUL DE MEDIU

Conţinutul şi obiectivele planului

Planul urbanistic zonal „Amplasare parc eolian compus din 45 turbine eoliene,

staţie de transformare parc, drumuri de acces, linii electrice şi subtraversări”, extravilanul

oraşului Hârşova, judeţul Constanţa, are ca scop analizarea condiţiilor în care se poate

construi un parc eolian alcătuit din 45 turbine eoliene SIEMENS SWT101 de 2,3 MW

fiecare.

Pentru realizarea parcului eolian Hârşova se vor folosi turbine SIEMENS SWT101

2.3 MW.

Componentele principale ale unei turbine eoline sunt :

(i). pilonul (fundaţia pilonului şi pilonul propriu – zis care susţine celelalte

componente ale turbinei);

(ii). rotorul : - butucul rotorului ;

- palele rotorului ;

(iii). nacela : - arbore primar ;

- arbore secundar ;

- multiplicator ;

- radiator ;

- generator ;

- regulator ;

- frână ;

- dispozitiv de măsurare a caracteristicilor vântului.




113

Accesul către amplasament se va face din drumul naţional 2A şi de aici pe

drumurile de exploatare existente ce vor fi reabilitate pentru traficul de tonaj greu.

Accesul la nivelul parcelelor pe care se vor amplasa turbinele se va face pe drumuri

proiectate.

Pentru parcul eolian Hârşova se vor amenaja platforme de montaj şi carosabile

aferente fiecărei turbine. Platformele de montaj vor reprezenta spaţii de construcţie şi

manevră necesare fiecărei turbine. În timpul construcţiei fundaţiei, platformele de motaj

pot servi şi ca zonă de depozitare a materialelor (de exemplu, oţel armat) şi utilajelor.

ECHIPARE EDILITARĂ

Alimentarea cu apă. În timpul realizării construcţiilor, muncitorii vor folosi apă

potabilă îmbuteliată. Pentru igiena parţială, în timpul zilei, se va folosi apă adusă pe

amplasament cu autocisterna. Pentru funcţionarea turbinelor nu este necesar utilizarea

apei. Centralele eoliene sunt automatizate, nefiind necesară prezenţa personalului de

exploatare, astfel încât în această etapă nu va fi necesară alimentarea cu apă.

Evacuarea apelor uzate. În ceea ce priveşte apele uzate menajere, acestea nu vor

constitui o problemă întrucât vor fi închiriate toalete ecologice vidanjabile de la o firmă

specializată care se va ocupa de managementul apelor uzate.

În faza de funcţionare nu vor rezulta emisii de ape tehnologice şi nici alte surse de

poluare a apelor. Produsul realizat de parcul eolien este energia electrică, fără produşi

secundari poluanţi care să afecteze mediul acvatic, inclusiv apele meteorice.

Alimentarea cu energie electrică. În etapa de construire alimentarea cu energie se

va face de la reţeaua electrică de joasă tensiune din zonă, montată aerian. Racordarea de

va face pe baza proiectului de specialitate pentru care se va obţine avizul, respectiv

autorizaţia de construire.




114

În timpul etapei de funcţionare, proiectul nu presupune folosirea de energie ci

producerea de energie electrică prin conversia energiei mecanice a vântului. Energie

electrică astfel produsă trebuie descărcată în reţeaua naţională de energie. La finalizarea

lucrărilor de montaj se vor conecta toate turbinele la o staţie de transformare care va fi

apoi conectată la Sistemul Energetic Naţional. Conexiunea de la turbine la staţia de

transformare se va face prin cabluri subterane îngropate la 1,2 m adâncime de-a lungul

drumurilor de acces.

Gestiunea deşeurilor. Deşeurile rezultate din construcţii vor fi depozitate în spaţii

indicate de Primăria comunei Hârşova însă aceste deşeuri vor fi în cantităţi mici deoarece

(de exemplu, betonul) materialele necesare construcţiei parcului vor fi aduse în cantităţi

corespunzătoare mărimii părţilor construite, iar betonul se va folosi gata preparat, în

instalaţii specializate, în afara amplasamentului.

Pământul excavat va fi singura categorie de deşeuri care va rezulta în cantităţi

semnificative. Acesta va fi întins în unele zone pentru amenajarea drumurilor, peste

fundaţiile pilonilor sau în zonele dintre turbine, crescând astfel potenţialul nutritiv al

terenului.

Celelalte deşeuri vor fi gestionate conform legislaţiei în vigoare privind deşeurile.

În etapa de funcţionare singura categorie de deşeu ce va rezulta este reprezentată

de uleiul uzat rezultat din schimburile de ulei ce se vor face o dată la 5 ani. Uleiul uzat va

fi eliminat de pe amplasament prin firme autorizate. Nu se va face depozitarea uleiului

uzat pe amplasament.




115

ANEXE

Anexa 1 - Certificat de urbanism

Anexa 2 - Plan de situaţie

116

Documents

75511_rm Harsova Final